Guvernul Republicii Moldova

Academia de Administraţie Publică

Catedra: Economie şi Management Public

Lucru individual
La disciplina
Finanțe publice

Tema : Rolul taxelor vamale la formarea veniturilor bugetare în Republica Moldova

A elaborat: Studenta grupei 112,

Balan Maria-Loredana
Coordonator : Dragomir Lilia, dr,
conferenţiar universitar
Data :
Nota :

Chişinău 2021
 Cuprins:
Introducere…………………………………………………………...……………3
Subiectul I.Caracteristicile impozitelor directe și indirecte percepute în Republica
Moldova………………………………………………………………………….4-9

Subiectul II. Analiza structurii impozitelor si taxelor la formarea resurselor

financiare ale
statului………………………………………………………………….....…….9-11
Concluzie…………………………………………………………………………12
Bibliografie………………………………………………………………………13

2
 Introducere
Actualitatea temei de cercetare este condiţionată de necesitatea estimării rolului pe care
îl au taxele vamale în formarea veniturilor bugetare.

Așa cum sursa primordială şi majoritară de asigurare a statului cu finanţe publice în

Republica Moldova sunt impozitele şi taxele fiscal( din care fac parte și taxele vamale ) ,
modificarea cotelor impozitelor are o influență directă asupra modificării volumului veniturilor
bugetare.
Republica Moldova este un stat în care, societatea a ajuns să-şi consume resursele de viitor
(financiare, materiale şi umane), pe care, în mod normal o societate le îndreaptă spre dezvoltare.
Această situaţie s-a creat din numeroase şi complexe motive, printre care ar fi: prioritatea
exclusivă a intereselor politice, neglijarea frecventă a intereselor economice, ignorarea
intereselor individului ca factor dinamic al societăţii.

Şi totuşi, rolul finanţelor publice pentru un stat în curs de dezvoltare nu este o taină, din
contra este foarte evident, iar sursa primordială şi majoritară de asigurare a statului cu finanţe
publice în Republica Moldova sunt impozitele şi taxele fiscale.
Să nu uităm nici de faptul că Republica Moldova tinde spre o integrare europeană, adică ea
trebuie să demonstreze că acest obiectiv este cu adevărat un obiectiv strategic naţional şi să
efectueze un şir de modificări şi reforme în toate domeniile, inclusiv şi în cel fiscal, pentru a se
putea alinia la standardele europene.
De aici şi rezultă actualitatea temei proiectului tematic „Rolul taxelor vamale la formarea
venitului bugetar în Republica Moldova”, pe care ne propunem să o studiem şi să o analizăm în
continuare.
Aşadar, prezenta lucrare cuprinde: introducerea, 2 subiecte , concluzii generale,
bibliografie şi anexe.
Subiectul I „Caracteristicile impozitelor directe și indirecte percepute în Republica
Moldova” caracterizează sistemul impozitelor și taxelor percepute în Republicii Moldova,
elementele lui componente, clasificarea, rolul şi funcţiile, enumerarea impozitelor şi taxelor
aplicate în Republica Moldova.
În subiectul II „Analiza structurii impozitelor și taxelor la formarea resurselor financiare
ale statului”, se analizează componența veniturilor statului formate pe baza impozitelor și
taxelor locale de stat, cât și structura lor în Bugetul Public Național pentru perioada a.a. 2016-
2017.

3
 Subiectul I. „Caracteristicile impozitelor directe și indirecte percepute în
Republica Moldova”
Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina unor personae fizice sau juridice, în
funcţie de veniturile şi averea acestora şi pe baza cotelor de impozit prevăzute de lege. Ele se
încasează direct de la contribuabil la anumite termene. Caracteristic acestor impozite este faptul că
persoana care plăteşte impozitul este şi persoana care efectiv îl suportă. În funcţie de criteriile care
stau la baza aşezării lor impozitele directe se pot grupa în impozite reale şi impozite personale.
Impozitele reale se caracterizează prin faptul că se stabilesc în legătură cu anumite obiecte
materiale, făcîndu-se abstracţie de la situaţia personală a subiectului impunerii. În cazul
impozitelor directe reale nu se ia în considerare produsul net obţinut de contribuabil, ci numai
produsul brut sau cel mediu ceea ce dezavantajează pe cei care realizează venit superior celui
mediu. Aceste impozite prezintă şi alte neajunsuri cum sunt: existenţa unor largi posibilităţi de
evaziune fiscală, lipsa de informaţie exactă în stabilirea impozitelor şi prin faptul cum se aşează.
În categoria impozitelor de tip real cele mai cunoscute de practica internaţională sunt acelea care
au ca obiect al impunerii pămîntul, clădirile, activităţile economice neagricole şi mişcarea
capitalului bănesc.
Impozitele personale ţin cont, în primul rînd, de situaţia personală a plătitorului, motiv
pentru care se mai numesc şi impozite subiective. Impozitele personale înlătură neajunsurile
menţionate în cazul impozitelor reale. Ele au permit instituirea minimului neimpozabil, adică
scutirea de impozit a materiei impozabile realizate pînă la un anumit nivel considerat ca suficient
pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă. Impozitele personale sunt stabilite sub forma
impozitelor pe venit şi pe avere.
Impozitul pe venit se împarte în două grupe:
 impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
 impozitul pe veniturile persoanelor juridice.
La rîndul lor, impozitele pe avere se împart în:

- impozite pe avere propriu-zise: impozite asupra averii (se plătesc din venitul
produs de avere); impozite din substanţa averii;
- impozite pe circulaţia averii: impozite pe succesiuni; impozite pe donaţii;
- impozite asupra creşterii averii: impozite pe plusuri de valoare imobiliară;
impozitul pe sporul de avere dobîndită la război.
Deci impozitele directe sunt următoarele:
 impozitul funciar şi cel pe bunurile imobiliare;
 taxele rutiere;
 impozitul pe venit pentru persoanele fizice sau juridice;

4
  taxele pentru resursele naturale;
 taxele locale;
 impozitul privat.

Impozitele indirecte se stabilesc asupra vânzării bunurilor şi prestării serviciilor. Ele nu se

fixează direct şi nominativ asupra contribuabililor.
Plătitorii impozitelor indirecte sînt cei care consumă bunuri din categoria celor impuse,
indiferent de veniturile, averea, profesia sau situaţia profesională a acestora..

Impozitele indirecte sînt vărsate la buget, de regulă de agenţii economici, dar sînt suportate
de către consumatori, deoarece se include în preţul de vânzare a produselor.

Din categoria impozitelor indirecte fac parte:

- Taxa pe valoarea adăugată (în continuare TVA);

- Accizele;
- Taxa vamală.
Taxa pe valoare adăugată este un impozit general de stat, care este o formă de colectare la
buget a unei părţi din valoarea livrărilor efectuate şi serviciilor prestate care sunt supuse
impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi valoarea livrărilor şi serviciilor importate
în Republica Moldova.
Subiecţii impozabili sunt:
 Persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care
importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu depăşeşte limita
stabilită în legea bugetului pe anul respectiv;
 Persoane fizice şi juridice care efectuiază livrări impozabile pe teritoriul RM şi la
export şi sînt înregistraţi ca plătitori ai TVA.
Pentru a se înregistra ca plătitori ai TVA subiecţii care desfăşoară activitatea de
întreprinzător şi au livrat mărfuri sau servicii în sumă mai mare de 1 200 000 lei pe parcurs de 12
luni consecutive sunt obligaţi să depună cerere la Inspectoratul Fiscal în decurs de o lună de la
momentul în care a fost atins plafonul indicat.
Cotele TVA pentru anul 2021 au fost următoarele:
- 20 % - cota standard;
- 8 % și 10 % - cote reduse ;
- 0 % - cota 0, pentru exportul de mărfuri şi servicii.

Subiecţii impozabili enumerați mai sus sunt obligaţi să declare, şi să achite la buget pentru
fiecare perioadă fiscală, stabilită, suma TVA., care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA.
achitate sau ce urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile
livrate lor şi sumele TVA. achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul
procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv TVA. la valorile materiale importate) folosite
5
pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de
dreptul de deducere conform art.102 al CF al RM.
Accizul este impozit impus asupra unor mărfuri de larg consum. Suma accizului este
inclusă în preţul mărfii sau serviciilor. Este aşezat asupra unui şir de mărfuri şi poate fi privit sub
două aspecte:
- sursa principală a bugetului de stat;
- mod de limitare a consumului unor mărfuri supuse accizului.
Subiecții impunerii sunt:
a. antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor
pe teritoriul Republicii Moldova;
b. persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor.
Cotele accizelor se stabilesc:
- În sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
- Ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi
TVA, sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, fără a ţine cont de accize
şi TVA;
- Ad valorem în procente de la costul licenţei pentru activitatea în domeniul
jocurilor de noroc.
Cotele pentru accize la diferite feluri de mărfuri sunt enumerate în Codul Fiscal al
Republicii Moldova, anexa nr.1 la titlul IV „Accizele” al CF al RM.
Taxa vamală este plata obligatorie, percepută de autoritatea vamală la întroducerea sau la
scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Teritoriul vamal este teritoriul
asupra căruia RM are dreptul exclusiv de jurisdicţie în domeniul activităţii vamale. Taxele
vamale se aplică conform tarifului vamal.
Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către organul
legislativ suprem. Ele se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la
care Republica Moldova a aderat. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu
excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de acordurile internaţionale, la care
Republica Moldova este parte.
Suma taxei vamale se determină prin aplicarea mărimii taxei vamale, stabilită în procente,
lei sau euro pentru o unitate de produs, la valoarea mărfii în vamă.
În unele sisteme fiscale sunt predominante impozitele directe, în timp ce în altele
predominante sunt cele indirecte. Deşi sunt cele mai puţine la număr, ponderea veniturilor
bugetare provenite din încasarea impozitelor indirecte este majoritară şi este în tendinţă de
creştere.

6
 Aşadar, putem face concluzia că structura sistemul fiscal al Republicii Moldova este
similară cu cea a majorităţii ţărilor în tranziţie, adică impozitele indirecte sunt predominante
celor directe.

Este dificil să fie asociat unul sau altul din cele două tipuri de impozite la gradul de
dezvoltare economică a ţării. Cert este că orice stat aflat în dificultate în ceea ce priveşte
veniturile fiscale apelează la „anestezia” fiscală a impozitelor indirecte, în astfel de situaţii
crescînd ponderea acestor impozite.
Subiectul II. ANALIZA STRUCTURII IMPOZITELOR ȘI TAXELOR
LA FORMAREA RESURSELOR FINANCIARE ALE STATULUI
Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor bănești necesare realizării
obiectivelor economice și sociale într-un interval de timp determinat. Resursele financiare, la
nivel național, cuprind ansamblul resurselor financiare ale autorităților și instituțiilor publice,
resursele întreprinderilor publice și private, resursele organismelor fără scop lucrativ, precum și
resursele populației.
Din ce în ce mai frecvent, se manifestă cererea sporită de resurse financiare, generată de
creșterea nevoilor sociale într-un ritm mai rapid decât cel al evoluției PIB. Cererea de resurse
financiare publice este determinată de nivelul și evoluția cheltuielilor publice. Posibilitatea
acoperirii cererii de resurse la un moment dat, este influențată de un ansamblu de factori:
- factori economici;
- factori monetari;
- factori sociali;
- factori politici;
- factori de natură financiară.
Datorită existenței unui număr mare de factori care influențează resursele financiare
publice și criteriile de clasificare a acestora sunt diversificate, însă ne vom axa doar pe criteriul
de clasificare din punct de vedere al conținutului economic, care include:
1. venituri fiscale;
2. resursele de trezorerie;
3. resurse financiare provenite din împrumuturi publice;
4. emisiunea bănească.
Veniturile fiscale, denumite și prelevări cu caracter obligatoriu, includ: impozite, taxe,
contribuții. Ele alimentează bugetul administrației centrale de stat, bugetul asigurărilor sociale și
bugetele locale. Veniturile fiscale au un nivel limitat și, de cele mai multe ori, insuficient.
Măsurile de creștere a resurselor financiare se bazează pe modificări ale sistemului fiscal, care
trebuie să primească girul puterii legislative.
Pe parcursul anului 2019 economia Republicii Moldova urmează ritmuri pozitive, care la rândul
lor sunt alimentate din evoluțiile favorabile ale rezultatelor înregistrate de majoritatea
7
indicatorilor de caracterizare a pozițiilor socio-economice. În acest context, se poate evidenția
continuitatea dezvoltării investițiilor în active imobilizate, creșterea cuantumului comerțului
exterior, majorarea veniturilor și cheltuielilor publice etc.
Exporturile de bunuri în perioada ianuarie-septembrie 2019 s-au majorat cu 3,4%, iar
importurile de bunuri cu 2,3%. Deficitul balanței comerciale în această perioada a constituit 2
246,1 mil. dolari SUA, față de 2 218,0 mil. dolari SUA în ianuarie - septembrie 2018.
Gradul de acoperire a importului cu exporturi în 9 luni ale anului 2019 a constituit 47,4%,
fiind mai mare cu 0,5 p.p. decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018.
Volumul producției industriale înregistrat în 9 luni ale anului 2019 atestă o creștere de 2,7%.
Majorarea valorilor producției industriale se datorează creșterii volumelor valorice ale industriei
prelucrătoare cu 3,1% și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer
condiționat cu 0,7%.
Producția agricolă a înregistrat o creștere de 3,2% pe parcursul a 9 luni a anului 2019 (în prețuri
comparabile). Această evoluție a fost determinată de creșterea producției vegetale cu 7,4%, iar
producția animalieră a scăzut cu 4,9%.
Valoarea investițiilor în active imobilizante în prima jumătate a anului 2019 s-a intensificat.
Astfel, volumul investițiilor a crescut în termeni reali cu 26,8% față de aceeași perioadă a anului
precedent, însumând circa 9,2 mild. lei. Creșterea intensivă a investițiilor s-a datorat majorării
investițiilor private, investițiilor bugetare, inclusiv din sursele organizațiilor internaționale.
Volumul mărfurilor transportate este în creștere lentă. În ianuarie-septembrie 2019 au fost
transportate circa 13,8 mil. tone de mărfuri, cu 1,5% mai mult. Creșteri ale volumului mărfurilor
transportate au fost înregistrate în cazul transportului aerian cu 30,3% și transportului rutier cu
5,3%, transportul feroviar fiind în descreștere cu 7,8%.
Comerțul interior de bunuri și servicii este în creștere, fapt ce demonstrează o intensificare a
consumului din partea populației și agenților economici. În ianuarie septembrie 2019, volumul
cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul a crescut cu 14,1% față de anul precedent, iar volumul
cifrei de afaceri în servicii de piață prestate populației cu 16,1%.
Remiterile de bani efectuate de către persoanele fizice din străinătate sunt pe un trend
constant descendent. În 9 luni ale anului 2019 volumul total al transferurilor bănești din
străinătate efectuate prin băncile din Republica Moldova de către persoanele fizice au înregistrat
o diminuare cu 5,0% comparativ cu perioada similară a anului 2018 și au însumat 903,3 mil.
dolari SUA. Diminuarea transferurilor a fost cauzată, în general, de stagnarea economiei
Federației Ruse (țara din care provine cea mai mare parte din remitențe), contractarea cererii
interne în Italia și recesiunea economică din Turcia
Biroul Naţional de Statistică informează, că exporturile de mărfuri realizate în luna
decembrie 2020 au avut o valoare de 218,3 milioane dolari SUA, cu 16,7% mai mică în raport
cu luna noiembrie 2020 și similară celei înregistrate în luna decembrie 2019 .(Figura 1 si 2) .

8
În anul 2020, comparativ cu anul 2019 s-au redus exporturile de cereale și preparate pe bază
de cereale (-47,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (-16,9%), produse medicinale
și farmaceutice (-41,9%), semințe și fructe oleaginoase (-14,7%), îmbrăcăminte și accesorii (-
13,3%), băuturi alcoolice și nealcoolice (-8,9%), tutun brut și prelucrat (-61,6%), mobilă și
părțile ei (-4,0%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-14,9%), mașini și
aparate industriale cu aplicații generale (-16,1%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe
parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (-23,8%), zahăr, preparate pe
bază de zahăr; miere (-14,0%), carne și preparate din carne (-30,1%), articole de voiaj; sacoșe și
similare (-18,0%), produse lactate și ouă de păsări (-17,0%), influențând micșorarea pe total
exporturi cu 14,0%.

Totodată, au sporit exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau
fracționate (+47,8%), produse chimice organice (de 2,1 ori), minereuri metalifere și deșeuri de
metale (de 1,7 ori), legume și fructe (+3,4%), hrană destinată animalelor (+24,9%), vehicule
rutiere (+24,2%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (+33,5%), construcții
prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat
(+26,4%), atenuând scăderea pe total exporturi cu 3,5%.

9
Importurile de mărfuri realizate în luna decembrie 2020 au însumat 567,2 milioane dolari
SUA, fiind în creștere cu 8,5% față de luna noiembrie 2020 și cu 5,1%, comparativ cu luna
decembrie 2019 (Figurile 8 și 9).

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2020 a fost de 45,9%, fiind în

descreștere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2019.

Cu țările Uniunii Europene (UE-27) gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul

2020 a constituit 67,1%, majorându-se cu 4,2 puncte procentuale în raport cu anul 2019.

Cu țările CSI gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2020 a marcat 28,6%, în

scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul 2019.

Persoanele fizice au importat în anul 2020 mărfuri și produse în valoare de 203,0 mil. dolari
SUA, cu 7,2% mai puțin în raport cu anul 2019. Scăderea a fost condiționată, în principal, de
micșorarea importurilor de autoturisme (-7,6%), cărora le-a revenit 82,8% din importurile
realizate de persoanele fizice.

10
 Concluzie
Istoria impozitului si taxelor cunoaşte diverse schimbări în forma şi conţinutul său. Putem însă
afirma că necesitatea raportului dintre stat şi contribuabil este evidentă, deoarece asigură
bunăstarea întregii societăţi, ca urmare, sistemul de impozite și taxe sau altfel zis sistemul de
impunere reprezintă totalitatea impozitelor, taxelor şi altor plăţi, concepute în conformitate cu
legislaţia în vigoare. Sistemul de impozite și taxe este una din componentele sistemului fiscal al
statului, la rîndul său, conform definiției, este compus din impozite și taxe, fiecare din ele avînd
o contribuţie specifică şi un rol regulator în economie.
În urma efectuării proiectului tematic, putem conchide că, sistemul impozitelor și taxelor
percepute în Republica Moldova, este una dintre principalele surse de formare a veniturilor
bugetului public național, bazându-se în continuare pe impozitele indirecte ( dintre care si taxele
vamale ) care dețin o cotă de aproximativ 70% din totalul impozitelor și taxelor ca sursă de
formare a venitorilor statului. Această înclinație nu face decât să îngreuneze ”povara fiscală” pe
care o suportă consumatorii finali și denaturând imaginea Republicii Moldova în sondajele și
publicațiile internaționale.
Analizând datele puse la dispoziție de Biroul Național de Satistică pentru perioada 2019-
2020, s-a demonstrat că din ce în ce mai frecvent, se manifestă diminuarea sporită de resurse
financiare, generată de creșterea nevoilor sociale într-un ritm mai rapid decât cel al evoluției
PIB. Cererea de resurse financiare publice este determinată de nivelul și evoluția cheltuielilor
publice, iar posibilitatea acoperirii cererii de resurse financiare la un moment dat, este influențată
de un ansamblu de factori, printre care: factori economici, monetari, sociali, politici,
demografici, de natură financiară, etc.

11
 Bibliografie

I. Acte legislative

1. Lege nr. 1163-XIII din 24.04.1997 ”Codul Fiscal”. Monitor oficial al Republicii
Moldova. 1997, nr. 62, art. 522 ;

2. Lege nr. 1149 din 20.07.2000 ”Cod Vamal al Republicii Moldova”. Monitor oficial al
Republicii Moldova. 2000, nr. 160, art. 1201 ;

3. Lege nr. 279 din 16.12.2016 ”bugetului de stat pentru anul 2017”. Monitor oficial al
Republicii Moldova. 2016, nr. 472-477, 943;

I. Lucrări științifice
4. CONDOR Ioan, ”Drept financiar”, editura Regia Autonomă „Monitorul Oficial”,
Bucureşti 1994, p.122;
5. HOANTA Nicolae, ”Economie şi finanţe publice”, editura Polirom, Iaşi, 2002, p.164;
6. CORDUNEANU Carmen, ”Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor”, Editura Codecs,
Bucureşti, 1998, p. 22;
II. Webografie
7. http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=146 – Biroul Național de Statistică;
8. http://www.fisc.md/CodulfiscalalRM.aspx - Serviciul Fiscal de Stat al Republicii
Moldova;
9. http://mf.gov.md/ro/lex/impozite-%C8%99i-taxe – Ministerul Finanțelor al Republicii
Moldova;
10. https://www.forbes.com/venture-capital/#47376c4a1cba – ”Revista Forbes”.

12