Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT------------------------------------------------- 4
CAPITOLUL 1
TAXELE VAMALE INSTRUMENT DE POLITICĂ
COMERCIALĂ----------------------------------------------- 6
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII S.C.
BEATRICE SRL---------------------------------------------- 16
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL TAXELOR
VAMALE LA S.C. BEATRICE SRL-------------------- 18
BIBLIOGRAFIE--------------------------------------------- 21
ANEXE
3
ARGUMENT
Taxele vamale au dobândit o importanţã deosebitã datoritã influenţei lor pozitive
asupra economiei naţionale. Prin intermediul lor se pot stimula exporturile,
schimburile economice si tehnico-stiinţifice între ţãri. Tot taxele vamale au un rol
activ in politica de asigurare a necesarului de materii prime si materiale deficitare.
Taxele vamale fac parte din sistemul impozitelor indirecte. Nivelul taxelor vamale
depinde de nevoia de protecţie pe piaţa interna. Cuantumul acestora va fi cu atât mai
ridicat cu cât condiţiile de pe piaţa internă sunt mai defavorabile faţă de cele ale
exportatorilor străini. De asemenea, fixarea nivelului taxelor vamale depinde si de
diferenţele existente între costul si preţul mărfurilor pe piaţa internă şi piaţa externă.
Datorită faptului că taxele vamale sunt achitate bugetului public de importator şi că
acesta le transferă asupra preţului de vânzare al mărfurilor, cel care suportă în final
este cumparatorul. Taxele vamale pe lângă aportul important la veniturile fiscale ale
unei ţări au şi un rol de politică economică (de a proteja în unele cazuri mai bine
economia ţării respective sau de a crea cadrul necesar unor relaţii comerciale stabile
şi reciproc avantajoase cu alte state). Aceste roluri vor fi evidenţiate şi de tipurile de
taxe vamale rezultate dinclasificarea de mai jos.
Importanţa aplicării taxelor vamale reiese şi din trăsăturile caracteristice acestora: au
cea mai largă răspândire pe plan internaţional; se aplică asupra celui mai larg
nomenclator de produse supuse impunerii vamale; se practică pe perioade de timp
indelungat; au, în general, un nivel mai ridicat faţă de celelalte taxe; fac obiectul
negocierilor în cadru bilateral si multilateral.
Taxele vamale sunt sume bãneşti încasate de stat, prin organele vamale, pentru
importul, exportul si tranzitul de mãrfuri. Trãsãtura esenţiala a taxelor vamale este
aceea ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare. Acest sistem reprezintã
totalitatea resurselor bãneşti instituite prin lege, care contribuie la constituirea
fondurilor bãneşti ale statului. În prezent, taxele vamale cel mai frecvent întalnite sunt
cele asupra importului de mărfuri.
Taxele vamale de export se instituie cu o frecvenţă redusă, deoarece, statele sunt
interesate în încurajarea exportului de mărfuri, care constituie, în majoritatea
cazurilor, calea cea mai importantă de realizare a resurselor valutare. Atunci când,
totuşi se percep astfel de taxe, ele au fie un scop fiscal, fie unul economic, în unele
ţări, statul insituie taxe vamale de export asupra unor materii prime pentru a
determina prelucrarea lor în ţară, iar în altele asupra unor semifabricate sau produse
finite care deţin o pondere mare în exportul lor. Printre ţările care percep taxe vamale
de export menţionăm: Indonezia ( care percepe o taxă vamală de export de 5% asupra
4
produselor nepetroliere), Thailanda (la exportul de zahăr şi orez), Malayezia (la
exportul de cauciuc,cositor, bauxită şi alte minereuri, cherestea, uleiuri de palmier şi
piper).
Taxele vamale de tranzit se instituie asupra mărfurilor care fac obiectul comerţului
exterior, cu ocazia trecerii acestora pe teritoriul unei terţe ţări. În condiţiile actuale,
taxele,vamale de tranzit nu se practică decât în cazuri rare deoarece statele sunt
interesate în încurajarea tranzitului de mărfuri fiindcă de pe urma acestuia realizează
încasări în valută, cum sunt: tarife pentru folosirea căilor ferate, taxe pentru utilizarea
drumurilor.
Taxele vamale de import se percep asupra valorii mărfurilor importate în momentul în
care trec frontiera ţării importatoare. Importatorul, o dată cu depunerea documentelor,
prin care ia în posesiune marfa importată, achită taxa vamală de import. Această taxă
are rolul unui impozit de egalizare, deoarece conduce la apropierea nivelului preţului
mărfii importate de nivelul preţului mărfii (similare) indigene. În unele cazuri, taxa
vamală de import poate conduce la scumpirea mărfii importate în raport cu marfa
indigenă ceea ce înseamnă că ea acţionează restrictiv pentru importator. În astfel de
situaţii, pentru ca importul să se poată realiza,este necesar ca exportatorul să reducă
nivelul preţului de export asigurând mărfii sale o competitivitate egală cu cea a mărfii
indigene. Această reducere poate conduce la scăderea rentabilităţii exportului ori de
câte ori în ţara exportatoare nivelul productivităţii muncii este mai scăzut sau
costurile de producţie sunt mai ridicate decât în ţara importatoare. Ca tendinţă,se
observa preocuparea ţărilor importatoare de a recupera valoarea taxei vamale de
import de la exportator, prin reducerea preţului de import cu taxa vamală. Acest lucru
este posibil în condiţiile în care este vorba de o creştere a ofertei mondiale de export
şi deci a concurenţei, împrejurări în care importatorul nu acceptă să-şi diminueze
beneficiul comercial cu valoarea taxei vamale.
5
CAPITOLUL 1
Taxele vamale sunt impozite analitice utilizate de stat pentru impunerea selectivă a
mărfurilor ce trec graniţele vamale ale statului respectiv, cu scopul de a procura
venituri fiscale dar şi de a proteja economia naţională de concurenţă străină.Totodată
ele reprezintă un mijloc de stimulare a exportului şi de lărgire a cooperării cu alte state
ale lumii.
Rezultă deci, că taxele vamale reprezintă un instrument de politică comercială, de
natură fiscală, constituind o sursă de venit pentru bugetul statului cu un impact direct
asupra preţului produselor care fac obiectul comerţului exterior.
Cel mai adesea însă pe lângă rolul lor financiar taxele vamale au un important rol
economic ( protecţionist).
În raport cu gradul de protecţie a pieţei naţionale, taxele vamale sunt:
liberale, în care nivelul preţului extern al unui produs se va majora cu o taxă care
să permită însă ca preţul intern al produsului să fie totuşi mai mic decât preţul de
producţie intern al produsului respectiv;
egalizatoare, în care taxa vamală va determina un preţ unic pentru produsele
importate şi cele de producţie internă;
restrictive, în care taxa vamală va determina ca nivelul preţului intern al
produsului importat să fie mai mare dacât preţul unui produs similar de producţie
internă;
prohibitive, în care taxa vamală determină creşterea exagerată a preţului intern al
produsului importat încât prezenţa sa pe un anumit teritoriu vamal devine lipsă de
interes.
Fiind incluse în preţul mărfurilor importate, taxele vamale se suportă ca şi taxele
de consumaţie, de consumatorul final.
Spre deosebire de alte taxe şi impozite instituite ca forme de prelevare a unei
părţi din venitul naţional la bugetul de stat, taxele vamale nu pot fi tratate doar ca
simple venituri fiscale. Stabilirea şi aplicarea acestora pot influenţa fie relaţiile
economiei naţionale pot reprezenta ori nu bariere în faţa liberei circulaţii a
mărfurilor şi persoanelor, etc. Toate acestea solictă analiza atentă a funcţiilor
taxelor vamale, deci a scopului instituiri lor şi a principiilor care stau la baza
politicii vamale a unui stat.
6
1.2. Clasificarea taxelor vamale
Taxele vamale pot fi percepute de către stat asupra importului, exportului sau
tranzitului de mărfuri.
7
activităţi ale agenţilor economici interni împotriva concurenţei partenerilor din
exterior de natură să împiedice dezvoltarea unui sector al producţiei;
taxele vamale pot reprezenta un instrument de negociere politică în relaţii
internaţionale. Astfel se pot obţine avanjat d ordin politic din partea unui stat în
schimbul unor măsuri de liberalizare a comerţului cu statul respectiv prin
intermediul tarifului vamal.
Procesul de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană a inclus şi revizuirea în
domeniul politicii comerciale şi crearea unui nou cadru legislativ în domeniul vamal.
8
Astfel, sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import produsele de pescuit
maritim şi oceanic şi alte produse extrase din marea teritorială a unei terţe şări de
navele înmatriculate în România şi care navighează sub pavilion românesc. Acelaşi
regim de exceptare îl au şi produsele obţinute la bordul navelor fabrică ce îndeplinesc
condiţiile de mai sus.
Începând cu data aderării ţării noastre la Uniunea Europenă în relaşiile dintre statele
membre, precum şi cu teritoriile care fac parte din Uniunea Vamală Europenă, sunt
interzise taxe vamale la import şi la export şi orice taxă cu efect echivalent.
În cazuri temeinic justificate, Guvernul poate aproba exceptări sau reduceri cu
caracter temporar de la plata taxelor vamale pentru unele categori de mărfuri cu
indicarea precisă a codului tarifar al acestora şi fară discriminări faţă de importatorii
su beneficiarii lor. În ceea ce priveşte suspendarea plăţii taxelor vamale ea intervine în
cazul mărfurilor pentru care au fost stabilite regimuri vamale suspensive, care sunt
operaţiuni de import export cu titlu temporar.Pot fi plasate în regimurile vamale
suspensive mărfuri indiferent de felul, cantitatea, originea, provenienţa sau destinaţia
acestora. Excepţie fac acele mărfuri care sunt supuse unor interdicţii sau restricţii din
motive de ordine sau morală publcă, de protecţie a sănătăţii şi vieţii persoanelor,
animalelor sau vegetalelor, de protecţie a mediului înconjurător, de ocrotire a valorilor
naţionale, istorice sau arheologice.
Regimul vamal suspensiv se acordă de autoritatea vamală, la cererea scrisă a
titularului operaţiunii comerciale, prin emiterea unei autorizaţii prin care se fixează
condiţiile de derulare a regimului.
Odată cu declaraţia vamală pentru mărfurile supuse unui regim vamal suspensiv,
titularul operaţiunii este obligat să depună la biroul vamal şi o garanţie care să asigure
plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import ce ar putea fi datorate.
Astfel de regimuri vamale suspensive sunt:
tranzitul vamal, care constă în trasportul mărfurilor străine de la un birou
vamal la alt birou vamal, fără ca acestea să fie supuse drepturilor de import
sau măsurilor de politică comercială. Mărfurile nevămuite la intrarea în ţară
pot fi transportate vamal şi cu garantarea taxelor vamale.
antrepozitul vamal, prin care se înţelege locul aprobat de autoritatea vamală
aflat sub controlul acesteia în care mărfurile pot fi depozitate fără obigaţia de
plată a datoriei vamale, până la acordarea unui nou regim vamal.
regimul vamal de perfecţionare activă, constă în suspendarea taxelor vamale
pe teritoriul României, la una sau mai multe operaţiuni de transformare a:
mărfurilor străine destinate a fi reexportate în afara teritoriului vamal al
României, sub formă de produse compensatoare, fără a face obiectul
încasării drepturilor de import sau al măsurilor de politică comercială
( perfecţionare activă cu suspendare);
9
mărfurilor importate introduse în circuitul economic dacă ele sunt exportate
în afara teritoriului României sub forma de produse compensatoare. În acest
din urmă caz regimul de perfecţionare activă se efectuează cu încasarea
drepturilor de import şi restituirea acestora la efectuarea exportului
(perfecţionare activă cu restituirea taxelor vamale).
regimul de transformare sub control vamal permite folosirea pe teritoriul
României, fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea de măsuri de
politică comercială de mărfuri străine pentru a fi supuse unor operaţiuni care
le transformă felul sau starea iniţială. Produsele rezultate numite produse
transformate se introduc în circuitul economic cu plata drepturilor de import.
regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul României cu
exonerarea totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea
măsurilor de politică comercială, a mărfurilor destinate a fi reexporate în
aceeaşi stare cu excepţia uzurii lor morale.
regimul de perfecţionare pasivă permite exportul temporar de mărfuri
româneşti în afara teritoriului ţării în vederea supunerii acestora unor
operaţiuni de transformare totală sau parţială de drepturi de import.
10
Deci, valoarea în vamă reprezintă preţul plătit efectiv sau de plătit în moneda de
facturare, respectiv plata totală efectuată de către cumpărător vânzătorului pentru
mărfurile importate, care fac obiectul unor tranzacţii comerciale.
Transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb înregistrat în
penultima zi de miercuri a lunii şi publicat în ziua respectivă sau în ziua următoare. În
cazul în care cursul de schimb nu este înregistrat în penultima zi de miercuri sau deşi
înregistrat nu a fost publicat în acea zi se foloseşte ultimul curs înregistrat şi
publicat în precedentele 14 zile.
Cursul înregistrat îm penultima zi de miercuri a lunii se foloseşte pe durata lunii
calendaristice următoare, cu următoarele excepţii:
în cazul în care cursul de schimb înregistrat în ultima zi de miercuri a unei luni
şi publicat în acea zi diferă cu cel puţin 5% faţă de cursul pieţei valutare
comunicat de BNR şi înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii şi
publicat în acea zi., începând cu prima zi de miercuri a lunii următoare se
folose şte cursul de schimb înregistrat în ultima zi de miercuri a lunii
precedente;
în cazul în care în cadrul unei perioade de aplicare, cursul înregistrat într-o zi de
miercuri şi publicat în acea zi diferă cu cel puţin 5% faţă de cursul utilizat până
la această dată, începând cu următoarea zi de miercuri se foloseşte acest curs;
în cazul în care cursul de schimb nu este înregistrat într-o zi de miercuri sau
dacă a fost înregistrat nu a fost publicat în acea zi se foloseşte ultimul curs
publicat anterior acelei zile de miercuri;
în cazul în care autoritatea vamală acceptă depunerea unei declaraţii globale
periodice sau recapitulative ulterior depunerii declaraţiei pentru punerea în
liberă circulaţie se poate folosi un singur curs la transformarea în lei a
elementelor utilizate pentru determinarea valorii în vamă, acesta fiind cursul
valabil în prima zi a perioadei acoperite de declaraţia vamală respectivă.
În situaţia în care determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua
imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă la cerere cu condiţia
să constituie o garanţie bănească sau bancară, acceptată de autoritatea vamală. Dacă în
termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă documente
concludente privind determinarea valorii în vamă autoritatea vamală procedează la
executarea garanţiei, operaţiunea de vămuire fiind considerată încheiată.
Cotele de impunere sunt precizate în tariful vamal comun Comunităţii Europene.
Începând cu data aderării la Uniunea Europeană, la stabilirea taxelor vamale se
aplică tariful vamal comun al comunităţii europene.
Mărfurile şi bunurile pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vămuire la import
se păstrează în depozitele comisionarilor în vamă la dispoziţia titularilor timp de 120
zile. Dacă nu sunt ridicate din vamă în acest interval de timp ele se valorifică de către
11
organele vamale, în care scop biroul vamal declară bilunar organelor financiare locale
mărfurile ce urmează a fi valorificate iar acestea au obligaţia să le preia în termen de
30 de zile şi să le valorifice.
În cazul mărfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import precum şi
în cazul plasării mărfurilor într-un regim de admitere temporară cu exonerarea parţială
de drepturi de import datoria vamală ia naştere în momentul înregistrării declaraţiei
vamale.
Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaraţiei vamale acceptate şi
înregistrate de autoritatea vamală.
Datoria vamală ia naştere şi în următoarele cazuri:
neexecutarea unei obligaţii care rezultă din păstrarea mărfurilor în depozit
temporar necesar, pentru care se datorează drepturi de import;
neîndeplinirea uneia dintre condiţiile stabilite prin regimul vamal sub care au
fost plasate;
utilizarea mărfurilor în alte scopuri decât cele stabilite pentru a beneficia de
scutiri, exceptări sau reduceri de taxe vamale.
Cuantumul drepturilor de import se stabileşte pe baza elementelor de taxare din
momentul naşterii datoriei vamale.
Pentru asigurarea plăţii datoriei vamale, autoritatea vamală are dreptul să ceară
constituirea unei garanţii vamale. Garanţia vamală se depune de către debitorul vamal
sau cu acordul autorităţii vamale, de către o terţă persoană. Garanţia poate fi
constituită printr-un depozit bănesc sau printr-o scrisoare de garanţie bancară, emisă
de o bancă agreată de autoritatea vamală. Garanţia se realizează prin depunerea sumei
în lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare şi titluri de valoare acceptate
de autoritatea vamală. Cuantumul garanţiei reprezintă suma exactă a datorie vamale,
în cazul în carea aceasta poate fi determinată în momentul în care poate fi dată
garanţia, iar în cazul în care acest cuantum nu poate fi determinat se ia în considerare
suma cea mai ridicată a datoriei vamale ce ar rezulta din operaţia de vămuire.Se pot
constitui şi garanţii globale, din care să se asigure plata mai multor datorii vamale. În
cazul în care se face plata datoriei vamale din această garanţie depusă, iar după
efectuarea plăţii mai rămân sume disponibile, ele pot fi restituite debitorului vamal sau
se pot folosi la achitarea altor drepturi vamale din operaţiuni de vămuire.
12
renunţarea la încasare atunci când se constată că este nedatorată;
anularea, ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale;
împlinirea termenului de prescripţie extinctivă;
insolvabilitatea debitorului constatată pe cale judecătorească;
confiscarea definitivă a mărfurilor;
distrugerea mărfurilor din dispoziţia autorităţii vamale sau abandonarea
acestora în favoarea statului, înainte de acordarea liberului de vamă;
distrugerea sau pierderea mărfurilor datorită forţei majore sau cazului fortuit
înainte de acordarea liberului de vamă;
scăderea cantitativă a mărfurilor datorită unor factori naturali pentru partea
corespunzătoare procentului de scădere, numai dacă acesta sa produs înainte de
acordarea liberului de vamă.
Datoria vamală se achită înainte de acordarea liberului de vamă în cazul regimurilor
vamale definitive, precum şi în cazul când regimul suspensiv se încheie în termen.
După ce datoria vamală a fost achitată debitorul vamal poate solicita restituirea
garanţiei disponibile sau poate să consimtă ca aceasta să fie folosită la altă operaţiune
de vămuire. Pentru regimul vamal suspensiv care nu se încheie la termen, datoria
vamală devine exigibilă şi se stinge prin executarea de către autoritatea vamală a
garanţiei constituite.
Plata taxelor vamale constituie, de altfel, condiţia obligatorie pentru acordarea
liberului de vamă la import.
Termenul de prescripţie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani şi
curge de la data acceptării şi înregistrării declaraţiei vamale de import.
1.7 Uniunile Vamale
Integrarea vamală şi cooperarea economică pot îmbrăca mai multe forme din care
cel mai des întalnite sunt uniunile vamale şi zonele de liber schimb.
13
Uniunile vamale vizează o integrare economică fără restricţii în interiorul
graniţelor ei, fără frontiere vamale şi cu un tarif vamal comun aplicabil
frontierelor externe.
Prin Tratatul de la Roma din 1958 s-a creat o uniune tarifară care elimină
diferenţele dintre drepturile vamale ale Statelor Membre. Tratatul CEE a prevazut
eliminarea taxelor vamale asupra importurilor si exporturilor si a tuturor taxelor, cu
efect echivalent in comerţul dintre statele membre. Prevedea, de asemenea, si
adoptarea unui tarif vamal comun cu statele nemembre .
In 1968 toate drepturile de vamă şi restricţiile dintre cele 6 state membre (Franta,
Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) au fost eliminate si s-a introdus tariful
vamal comun, aplicabil mărfurilor provenind din statele nemembre.
14
schimbul de funcţionari vamali pentru perfecţionarea experienţei;
organizarea de seminarii;
informatizarea procedurilor vamale la nivelul UE.
CAPITOLUL 2
15
PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. BEATRICE SRL
Societatea S.C. BEATRICE SRL are sediul in str. Fraţii Goleşti,nr. 55, Craiova,
jud. Dolj , CIF 6458638 având ca activitate principală importul de autovehicule şi
piese de schimb, nr. de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului J 16/ 237/ 2001.
Importă în România autovehicule cu diferite capacităţi cilindrice, motoare benzină
sau diesel, grad normal de poluare pentru care are drepturi vamale de import ce
trebuie plătite.
Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu
prevederile din contractul şi statutul societăţii.
Funcţionarea societăţii este nelimitată cu începere de la data înregistrării în Registrul
Comerţului.
Societatea poate deschide puncte de lucru, puncte comerciale, filiale şi reprezentante
în toate localităţile din ţară.
Punctul iniţial de lucru a fost in oraşul Craiova unde se găseşte sediul societăţii.
Numărul angajaţilor a rămas în principiu constant in ultimii 2 ani, fiind angajate 4
persoane.
Obiectul de activitate al societăţii va putea fi modificat prin hotărârea AGA.
Capitalul social al societăţii este de 10000 lei şi este în întregime privat. El este
format din părţi sociale. Capitalul este în intregime subscris şi vărsat. Părţile sociale
au valoare egală şi conferă posesorilor drepturi egale. Ele nu vor putea fi emise pentru
o sumă mai mică decât valoarea nominală.
SC BEATRICE SRL are o gama largă de furnizori . Practic, condiţia de resseler îl
aduce in poziţia favorită din care reuşeşte să achiziţioneze maşinile dorite la un preţ
mai redus chiar de la firme la care clienţii nu ar avea altfel acces.
Putem enumera caţiva furnizori externi: Opel, Peugeot, Renault, Ford.
Firma şi-a creat o situaţie bună a clienţilor, răspandiţi în toate domeniile de
activitate: alte S.C., personae fizice.
Concurenţa o reprezintă firmele de profil existente şi care tind să promoveze o
politică extensivă, de obţinere a noilor clienţi. Practic are loc şi o concurenţă indirectă,
cu toţi ceilalţi comercianţi de autovehicule şi piese de schimb din ţară.
La sfârşitul anului 2010 Societatea S.C. Beatrice S.R.L. avea un număr de 300 clienţi
interni şi un număr de 5 clienti externi.
Din momentul în care societatea, a luat fiinţă la 14.03.2001 au fost efectuate două
majorări de capital. Prima majorare de capital a fost efectuată la începutul anului 2003.
În urma acestei majorări capitalul a crescut de la 1000 lei - la 4000 lei. A doua majorare
de capital a fost operată în august 2009. În urma acestei operaţiuni capitalul social al
societăţii a ajuns la 9000 lei, iar în 2010 la 10000 lei.
16
Analiza cifrei de afaceri este necesară pentru apreciererea poziţiei societăţii în
sectorul de activitate de care apaţine şi pe piaţă, a posibilităţilor acesteia de a lansa si a
dezvolta diferite activităţi într-o manieră profitabilă. În funcţie de cifra de afaceri se
poate spune cât de importantă sau neglijabilă este participarea societătii în sectorul de
activitate sau pe piaţă.
Dimensiunea cifrei de afaceri are la bază doi parametri fundamentali:
volumul si structura cererii
capacitatea de oferta a agentului economic
Cifra de afaceri a avut, la rândul ei o evoluţie ascendentă, în anul 2009 fiind de
9000 lei, faţă de 4000 lei in 2003, deci mai mare cu 5000 lei. Societatea îşi menţine
în continuare poziţia pe piaţă.
Prin profit se inţelege venitul obţinut de o firmă ca efect al efortului de a realiza
produse (bunuri,servicii) competitive. Astfel, profitul reprezintă o diferenţă dintre
încasări şi cheltuieli sau dintre valoarea producţiei şi costul total:
Unde: P=profitul
VT=venituri totale
CT=costul total
rp= 130%
Raportul procentual dintre profit si cost se numeşte rata profitului şi se notează rp.
Rata profitului este foarte importantă pentru orientarea structurii producţiei de
produse,ramuri si subramuri, fiind căutate cele care oferă o rată cât mai înaltă.
17
CAPITOLUL 3
*Acciza stabilită prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrică 2.000 cmc,
motor benzină, grad normal de poluare este 6% ,baza de calcul pentru calcularea
accizei este constituită din:
Vv lei + Txv + Cv = 20000 LEI + 6000 LEI + 100 LEI = 26100 lei
deci calculul efectiv al accizei este
26100 lei x 6% = 1566 lei (Acc = Acciza calculată şi datorată)
18
*Taxa pe valoarea adaugată (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de 24 %
baza de calcul pentru calcularea TVA este constituita din:
Vv lei + Txv + Cv + Acc
20000 LEI + 6000 LEI + 100 LEI+ 1566 LEI = 27666 LEI
deci calculul efectiv al TVA este :
27666 lei x 24% = 6639,84 lei (Tvac = TVA calculat si datorat)
19
*Acciza stabilită prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrică 2.000 cmc,
motor benzină, grad normal de poluare este 6% , baza de calcul pentru calcularea
accizei este constituită din:
Vv lei + Txv + Cv 20000 LEI + 0 LEI+ 0 LEI = 20000 lei
deci calculul efectiv al accizei este:
20000 LEI x 6% = 1200 lei (Acc = Acciza calculată si datorată)
*Taxa pe valoarea adaugată (TVA) este stabilită prin lege şi este in procent de 24 %
baza de calcul pentru calcularea TVA este constituită din:
Vv lei + Txv + Cv + Acc 20000 LEI + 0 LEI + 0 LEI + 1200 LEI = 21200 lei
deci calculul efectiv al TVA este :
21200 LEI x 24 % = 5088 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)
20
BIBLIOGRAFIE
21
22