CARDIOLOGIE

Clasificarea anginelor

Clasa Descriere
0 Asimptomatic
I Angină la efort solicitant
II Angină la efort moderat
III Angină la efort minor
- Mers normal distanţă 50 m
- Urcare pe scări 1 etaj
IV Angină la orice nivel de efort
Sursa: adaptat după Canadian Cardiovascular Association (CSS) Angina Clasificațion

Îngrijirea post-angioplastie
Pacienţii care primesc stenturi trebuie să beneficieze de tratament cu Plavix 75 mg/zi PO la
externare.
Tabelul de mai jos prezintă durata tratamentului recomandat pentru anumite categorii de
risc:

Risc Tipul stentului Durata minimă Durata recomandată

Risc major* DES Toată viaţa Toată viaţa
Risc mediu DES (Cypher) 3 luni 1 an
Risc mediu DES (Taxus) 6 luni 1 an
Risc mediu Bare Metal 1 lună 3 luni
Risc major: diabet zaharat, IM A în antecedente, înainte de angioplastie coronariană transluminalâ
percutanată/boală coronariană in antecedente, AVC, boli vasculare periferice

Zgomotele cardiace

Zgomotul 1 (Z1): produsă de închiderea valvei mitrale şi tricuspide

Zi accentuat Z1 diminuat
Stenoză mitrală Regurgitare mitrală
Interval PR scurt Interval PR lung
Tahicardie BRS, presiune telediastolică a ventriculului stg. 
Tireotoxicoză Valvă mitrală imobilă

Zgomotul 2 (Z2): produsă de închiderea valvei aortice şi pulmonare

Spaţiu larg îngust sau paradoxal Fix

Defect de sept ventricular Stenoză aortica Defect septal atrial
Regurgitare mitrală, BRD Cardiomiopatie hipertrofica
Supraîncărcare volemică de ventricul dr. HTA severă
(şunt stg.-dr.)
Supraîncărcare presionala de ventricul IMA
dr. (SP, HTP)

Zgomotul 3 (Z3):
cel mai bine decelabil stetacustic la apex -anormal pentru vârste > 40 de ani -sugerează un
spaţiu ventricular mărit -asociat cu reflux mitral, reflux tricuspidian şi ICC Zgomotul 4 (Z4):
cel mai bine decelabil stetacustic la apex -sugerează o complianţă ventriculară scăzută
asociat cu: hipertrofie ventriculară stg., HTA, stenoză aórtica, cardiomiopatie hipertrófica,
HT pulmonară, IM, insuficienţă mitrală acută şi stenoză pulmonară.
Sufluri fiziologice vs. patologice
Sufluri fiziologice Sufluri patologice
Intensitate maximă sau sfârşit în prima jumătate Suflu diastolic
a sistolei
Mai puţin decât III/IV în intensitate Nou sau foarte intens > III/IV
Intensitate maximă la marginea sternală stg. fără Întrerupere anormală în S2
iradiere
Intensitatea scade la manevra Valsalva Intensitatea creşte la manevra Valsalva
Pacient mai tânăr de 45 de ani Pacient mai în vârstă de 45 de ani

Diferenţierea suflurilor
Sistolice SAo, SP, stări cu debit cardiac crescut (anemie, sarcină, adolescenţă), DSA,
prolaps de valvă mitrală, cardiomiopatie hipertrófica
Holosistolice RM, RT, SM, DSV
Diastolice RAo, SM, DSA, STr
Continue DAP, coarctaţie de aortă, fistulă AV, suflu mamar (sarcină)

Afecțiuni valvulare

Afecțiune Sufluri clasice Cauze comune Recomandări

chirurgicale
Stenoză Sufiu mezosistolic tip Valvă reumatică Când este simptomatic, cu
aortică (SA) crescendo-decrescendo Bicuspid congenital SA severă:
mediosternal dr. cu 1 Valvă calcificata suprafaţa valvei < 1,0 cm2
iradiere apicală şi în gradient mediu > 40
apex mmHg
viteza jetului aortic > 4
m/sec

Insuficiență 3 sufluri: Afecţiune reumatică Simptome în repaus

aortică 1. suflu diastolic Boală de ţesut conjunctiv Simptome pe durata
(Insuf. Ao) precoce
2. Austin-Fiint: zgomot
diastolic apical
3. suflu mezosistolic
Reumatologice (artrită testului de efort
reumatoidă, LES) Asimptomatic cu:
Endocardită - diametru diastolic final
Sifilis VS > 75 mm
Supraîncărcare volemică - diametru sistolic final VS
cronică > 55 mm
- fracţie de ejecţie < 50°/o

Stenoză Suflu apical mezo- Afecţiune reumatică Chirurgical când

mitrală diastolic şi clacment de Congenital simptomele se intensifică:
(SM) deschidere Vegetaţii valvuloplastie sau înlocuire
• Calcifican de valvă mitrală

Insuficiență Suflu holosistolic apical Afecţiuni reumatice Chirurgical pentru IM

mitrală puternic cu iradiere în Prolaps de valvă mitrală severă, chiar dacă este
(Insuf. axilă Endocardită Calcificare asimptomatic, dacă fracţia
Mitr.) mitrală inelară de ejecţie este < 55%
Ruptură de muşchi papilari Agravarea insuficienţei
(post IM) Sindromul mitrale înainte ca
Marfan dimensiunea telesistolică a
VS să depăşească 47 mm

Prolaps de Clic mezosistolic urmat Cea mai frecventă Poate cauza regurgitare
valvă de suflu sistolic tardiv afecţiune valvulară mitrală
mitrală care exacerbează la congenitală la adulţi
(PVM) Valsalva şi efort

cardiomiopa Suflu sistolic la apex Congenital Simptome severe (NYHA

tie Exacerbat la Valsalva şi gr. III sau IV) sau sincope
hipertrofică scade la efort recurente în pofida terapiei
(CMGH) medicamentoase; se
recomandă AICD

ENDOCARDITA
Criteriile duke

Criterii patologice
Culturi sau probe histologice direct de pe valvă, după intervenţie chirurgicală
 Criterii clinice (2 criterii majore sau 1 criteriu major + 3 criterii minore sau 5 criterii)
Criterii majore Hemocultură pozitivă x 2 organisme tipice Eco pozitiv sau prezenţa unui nou
suflu de regurgitare
Criterii minore Prezenţa unui cord cu predispoziţie (abuz de medicamente IV sau anormalităţi
valvulare)
Febră > 38° C
Afecţiune embolizantă
Fenomene imunologice (glomerulonefrită, noduli Osleri
Hemocultură pozitivă x 1 sau organism rar din cultură

Stratificarea riscului
Boii cardiace care prezintă risc crescut pentru endocardită şi la care se justifică profilaxia în
căzul intervenţiilor dentare
Factor Risc
Proteze valvuläre cardiace înalt
Endocardită în antecedente înalt
Afecţiune cardiacă congenitală cianogenă Înalt
Şunturi sau duete sistemice-pulmonare chirurgicale înalt
Afecţiune cardiacă valvulară contractată Moderat
Prolaps de valvă mitrală cu regurgitare mitrală Moderat
Afecţiuni cardiace congenitale Moderat
Cardiomiopatie hipertrófica Moderat

Profilaxie
Stări care nu necesită profilaxie:
- Defect septal atrial secundar izolat
- 6 luni după corectare defect septal atrial, duet arterial persistent, defect septal ventricular
- Prolaps de valvă mitrală fără regurgitare mitrală sau foiţe subţiate sau redundante
- Suflu cardiac funcţional
- Bypass coronarian anterior
- Pacemaker cardiac sau defibrilator implantat
- Stent coronarian

Proceduri care necesită profilaxie la pacienții de risc crescut

Tipul procedurii Când este necesară profilaxia
Dentar Stări ce prezintă risc înalt şi moderat; orice
intervenţie stomatologică prezintă risc de
 hemoragie
Traci respirator Stări ce prezintă risc înalt sau moderat,
tonsilectomie, adenoidectomie, intervenţii
implicând mucoasa respiratorie, bronhoscopie
rigidă
Tract gastrointestinal Stări ce prezintă risc înalt, opţional pentru
stările cu risc moderat, scleroterapie pentru
varice, dilataţie esofagiană, colangio-
pancreatografie endoscopică retrogradă cu
obstrucţie biliară, chirurgie a tractului biliar,
intervenţii interesând mucoasa intestinală
Tract genito-urinar Stări ce prezintă risc înalt şi moderat, chirurgia
prostatei, cistoscople, dilataţie ureterală

Durere toracică

Protocol pentru managementul durerii toracice în serviciul de urgenţă

-Prima dată ABC-ul
- MONA (Morfină, Oxigen, Nitraţi până la sistarea durerii, Acid acetilsalicilic 162-325 mg)
- ECG 12 derivaţii
-Abord venos periferic şi recoltare pentru laborator (hemogramă, biochimie, enzime cardiace)

Dacă este suspectat un sindrom coronarian acut în urma rezultatelor de laborator sau ECG, intervine
acronimul BATMAN şi este notificat laboratorul de cateterism.
B - beta blocante
A - aspirină
T - trombolitice (în cazul în care cateterismul nu poate fi efectuat)
M - morfină
A - anticoagulante (heparină sau factori IIb/IIIa)
N - nitraţi

Nouă cauze critice ale durerii toracice

Cauzele durerii Cănduită obligatorie
Infarct miocardic, ischemie ECG, enzime cardiace
Embolie pulmonară CT cu rezoluție înaltă
Pneumotorax Rx toracic
Pneumotorax de tensiune Rx toracic
 Disecție de aortă Puls bilateral, CT sau ecografie trans esofagiană,
chilurgie
Ruptură AAA CT, chilurgie
Miocardită/pericardită ECG (modificări difuze), antecedente și consult
Ulcer peptic perforat Rx. Toracicsau substanță de contrast
hidrosolubilă
Rx toracic sau esofagrafie cu substanță de
contrast hidrosolubilă

Sănătate cardiovsculară
Clasificarea tensiunii alteriale: ESC/ESH 2007 pentru adulți

Categorie TA sist TA diast Categorie TA sist TA diast

Optimală < 120 < 80 HTA 160 - 179 100 – 109
Normală 120 – 129 80 – 84 HTA  180  110
Normală înaltă 130 – 139 85 – 89 HTA  140 < 90
HTA gr.1 140 – 159 90 - 99

Factorii de risc cardiovasculari

Factori de risc majori
- Hipertensiunea arterială
- Vârsta (> 55 ani bărbaţi, > 65 ani femei)
- Diabetul zaharat
- Colesterol LDL (sau total) crescut sau colesterol HDL scăzut
- Rată de filtrare glomerulară < 60 ml/min
- Antecedente heredo-colaterale de afecţiuni cardiace premature
(< 55 ani bărbaţi, < 65 ani femei)
- Microalbuminuria
- Obezitatea (index de masă corporală > 30)
- Sedentarismul
- Fumatul, în special țigarete
Leziuni de organ
- Cord-HVS: angină/IM sau revascularizare coronariană în
antecedente, insuficienţă cardiacă
- Creier: AVC hemoragie sau AVC ischemic tranzitor, demenţă
 - Boală renală cronică
- Boală arterială periferică
- Retinopatie

Clasificarea colesterolului și conduite de urmat

Clasificarea ATP III colesterolului LDL, total și colesterolului HDL (mg/dl)

Colesterol LDL
< 100 Optim
100-129 Aproape de optim/peste optim
130-159 La limita maximă
160-189 Înalt
> 190 Foarte înalt
Colesterol total
<200 Acceptabil
200 – 239 La limită maximă
>240 Înalt
Colesterol HDL
< 40 Scăzut
>60 Înalt

Factori de risc majori (în relaţie cu ldl) care modifică ţintele ldl ____
- Fumatul de ţigarete
- Hipertensiune (TA > 140/90 mmHg sau tratament antihipertensiv)
- Colesterol HDL scăzut (< 40 mg/dl)
- Antecedente heredo-colaterale privind afecţiuni cardiace premature [< 55 bărbaţi, < 65 femei, la
rude de gr. I)
- Vârstă (> 45 bărbaţi, > 55 femei)

Categorii de riscuri care modifică ţintele colesterolului LDL

Categorii de risc Scorul LDL (mg/dl)
Factori de risc 0-1 < 160
Factori de risc multipli (2+) < 130
Afecíuni cardiacă congenitarasau riscuri < 100
echivalente acestuia

Indicații pentru atingerea valorilor LDL printr-un stil de viață terapeutic (SVT) vs.
Farmacoerapia în diferite categorii de risc
Categoria de risc ținta Start Start farmaacoterapia
LDL SVT
Factori de risc* 0-1 < 160  160  190
160 - 189> medicație
obțională
Factori de risc 2+ (risc 10 ani > 20%) < 130  130 10 ani risc 10-20%: > 130
10 ani risc < 10%: > 160

Afecţiune cardiacă congenitală sau riscuri <130  100 > 190

echivalente acestuia [(risc 10 ani > 20%) 160-189: medicaţie
opţională **

* Teoretic populaţia cu factor de risc 0-1 are o perioadă de risc de 10 ani < 10%, prin urmare
evaluarea riscului de 10 ani nu trebuie evaluat la acest segment de populaţie
**Anumite surse recomandă pentru această categorie medicaţie pentru scăderea LDL- ului, dacă o
valoare LDL de < 100 mg/dl nu poate fi obţinută numai prin schimbarea stilului ac viată. Aiţii
prcleră utilizarea medicamentelor hipolipemante.

Sindromul melabolic

Criteriile clinice care definesc sindromul metabolic la adulți

Circumferința abdominală Bărbaţi: > 102 cm (40 inch) Femei: > 88 cm
(35 inch)
TA > 130 mmHg sistolica şi/sau > 85 mmHg
diastolica
Glicemie a jeune 110 mg/dl (6,1 mmol/l)
Trigliceride 150 mg/dl sau 1,69 mmol/l
Colesterol HDL Bărbaţi: < 40 mg/dl
Femei: < 50 mg/dl
 Medicamentele care afectează metabolismul lipoproteic

Clasa de Efecte Efecte secundare Contraindicaţii Rezultate clinice

medicament
Inhibitori de LDL: 18-59% - Miopatie Absolute: Reduce manifestările
HMG CoA HDL: T 5-19% - Enzime hepatice Afecţiuni hepatice Coronariene majore,
teductază TG: 7-30% - Rabdomioliză acute sau cronice deces în urma unor
(statine) (rar) Relative: afecţiuni cardiace
combinarea cu alte congenitale,
medicamente intervenţii
coronariene, AVC,
mortalitate totală
Inhibitori de LDL: i 15-30% - Tulburări Gl Absolute: disbeta Reduce manifestările
acizi biliari HDL: î 3-5% - Constipaţie lipoprteinemie Coronariene majore şi
TG: neschimbat - f absorbţia TG > 400 mg/dl decesele datorate
altor medica- Relative: afecţiunilor cardiace
mente TG > 200 mg/dl congenitale
Acidul LDL: 5-250/d - Hiperemie Absolute: Reduce
nicotinic HDL: 15-35% - Hiperglicemie Afecţiuni hepa- manifestările
TG: 20-50% - Hiperuricemie tice cronice coronariene
- Tulburări Gl Gută severă majore şi mortali-
înalte Relative: tatea totală
Diabet
Hiperuricemie
Ulcer peptic
Acizi fibrici LDL: 5-20% - Dispepsie Absolute: Reduce
HDL: 10-20% - Litiază biliară Afecţiuni renale manifestările
TG: 20-500/0 - Miopatie severe, afecţiuni coronariene
- Decese hepatice majore
inexplicabile
non-cardiace
congenitale în
studiul OMS
 URGENȚE HIPERTENSIVE
Definiția noțiunilor

Noțiunea Definiție Conduită

Hipertensiune semnificativă TA sistolică >220 mmHg -TA -A NU SE EFECTUA o
diastolică >120 mmHg - CU reducere agresivă a TA

semne de leziuni de - reducerea rapidă a TA

Urgență hipoertensivă
Hipertensiune malignă
crește riscul hipoperfuziei
organe terminale
cerebrale, renale și cardiace
NU este considerata urgență
- TA va fi controlată pe
perioada câtorva zil
-TA sistolică > 220 mm Hg - NECESITĂ IMEDIAT
- TA diasistolică > 120 mmHg control al TA
- CU semen de leziuni de
organeterminale (SNC, renal,
ocular)
- Aceleași criterii de la -NECESITĂ IMEDIAT
urgența hipertensivă control al TA
- PLUS edem papilar (HIC)

Cauze posibile :
- Hipertensiune cronică
- Afecțiuni renle sau renovasculare (stenoză de arteră renală)
- Droguri (cocaină, metamfetamine)
- Eliminări medicamentoase (eliminarea de β-blocante)
- Eclapsie (sarcină)
- Endocrin (feocromocicom, hipertiroidism)
- SNC (tumoră, hemoragie subarahnoidiana)
- Traumă (în special al capului)

Farmacoterapia
Medicament Doză Mecanism Efect Durată Observații
 Nitroprusiat 0,25 – 10 Dilatație 2-3 sec 1-2 min Nu se
µg/kg/min IV arterio venoasă administrează
în PEV mai mult de 10
min.
- cauzează
acumulare de
cianură
Labetanol 10 – 80 în Blocant 1 – 2 min 10 – 30 min Eficient la
bolus IV la adrenergic pacienții cu Cl,
interval de 10 combinat α+β sarcină contra
min PEV: indicat în astm,
0,5-0,2 bradicardie,
mg/min BPOC
Nitroglicerin Inițial 5 Dilatator 2 – 5 min 5 – 10 min Cefalee
ă µg/min arterio venos frecvent
crescând până tahicardie
la 100 µg/min reflexă
Nicardipin Inițial 5 mg/h Blocant 10 – 15 min 10 – 30 min De evitat în
poate fi De Ca insuficiență
crescut până dihidropiridini cardiacă ți
la 15 mg/h c ischemie
coronariană

Fibrilația alterială
Indicații pentru tratament anticoagulant în FiA
Factori de risc
Fără factori de risc AVC Vârstă < 60 ani Aspirină sau fără tratament
Vârsta > 60 ani Warfarină (INR 2 - 3)
La orice vârstă cu acești Stenoză mitrală, ICC, HTA, Warfarină (INR 2 - 3)
factori de risc disfuncție ventriculară stg.,
diabet, antecedente de AVC
hemoragie sau ischemie
Cardioversie 3 săptămâni înainte de 4 Warfarină (INR 2 - 3)
săptămâni după conversie
Controlul frecvenței vs. ritmului în FiA
Controlul frecvențeui este mai important decât convertirea la ritm sinusal
- vârsta > 65 ani
- CI
- HTA
- Sex feminin
- Fără ICC
 Observație: cu cât este mai mare atriul stg. Cu atât este mai redusă șansa că pacientul să rămână în
ritm sinusal
Studiu Afirm: Wyse DG, Atrial Fibrilation Follow-up investigațion of Rhythm Management
(AFFIRM) Investigators. A comparison of rate control and rythm control in patiens with atrial
fibrilation N. Engl J med 2002 dec.

Insuficiență cardiacă
Clasificarea insuficienței cardiace după New York Heart Association (NYHA)

Clasa I Fără limite ale activității fizice

Clasa II Ușoare limitări ale activității fizice
Clasa III Limitări marcante ale activității fizice
Clasa IV Simptome prezente și în repaus

Istoricul și examinarea clinică

Simptome Comentarii
Dispnee de efort IVS >IVD; VSdisfuncțional nu poate susține
efficient debitul cardiac; progresează către
dispnee de repaus în stadiile avansate de CI.
Ortopnee IVS >IVD; poziția culcată crește reîntoarcerea
sângelui către cord ducând la congestive
pulmonară datorită disfuncției VS;
instalare/remitere rapidă, frecvent asociată cu
tuse uscată ; pacientul folosește perne pentru a-și
menține corpul în poziție ridicată
Dispnee nocturnă paroxitică Bronhospasm, anxietate severă, senzație de
sufocare, poate mima o criză de astm bronșic; se
remite lent (30 min sau mai mult)
Oboseală, atonie musculară Greutate în membre, obișnuit în IC avansată
Nicturie Poziția culcată crește fluxul sangvin și perfuzia
renală, poate rezulta oligulie în forme severe de
IVS
Psihiatrice Debit cardiac scăzut → perfuzie celebrară
deficientă → confuzie, tulburări de memiorie
psihoză, cefalee delir.
GI IVD : duce frecvent la hipertensiune venoasă
însoțită de hipatomegalie congestivă, ascită,
durere în hipocondrul dr., anorexie, constipație,
meteorism, în IC severă (ICS sau ICD)
perfuzarea abdominală deficitară cauzează
 durere, distensie, scaune sangvinolente
Exminare clinică
Generală Pacientul este dispneic, obosește repede, poate fi
cianotic sauicteric, umflat, în general este bine
hrănit , dar în IC terminală poate fi cașectic.
Cap, ochi, urechi, nas, faringe Posibilș să prezinte pulsașții ale globilor oculari
în forme severe de IC, cu recurgitare
tricuspidiană, paloare, facies hiperemic.
Tegumente Cianotice, reci, diaforetice, umede, secundar
creșterii stimulări adrenergice.
Pulmonar Raluri bazale, wheezing, spută hemoragică
Cardiovascular Puls rapid splab, Z3 galopant, P2 zgomotos, puls
alternant turgescența jugularelor (ICD) și
semnul Kussman + edeme periferice, posibil
cardiomegalie.
Abdominal Ascită, circunferință abdominală crescută,
hepatomegalie hipocondru dr. Dureros + reflex
hepatojugural (ICD)
Neuropsihiatric Debir cardiac afectat → stimulre andrenergică
crescută → anxietate, transpirație, paloare;
psihic: confuz, delir,, psihoză.
Extremități Edem periferic este evident în cazul unei retenții
hidrice semnificative (> 5L)

Evaluarea insuficienți cardiace

Test Rezultate
Biochimie - Atenție la hipokalemie în cazul administrării de diuretice
(hiperkalemie dacă sunt utilizate diuretice care conservă K+ sau
rata de filtrare glomerulară este scăzută)
- Hiponatremie (diluțională)
- HCO3 scăzut (acidoză datorită hipoxiei)
- Retenție azotată în IC severă (filtrare glomerulară scăzută)
Teste hepatice - Transminaze (>10 decât normalul), alanin,
aminotransferază, fosfatază alcalină, lactat dehidrogenază,
bilirubină (> 15-20 mg/dl) crescute, albulină scăzută
Coagulare - Timpul de protombină crescut ICC de lungă durată,
(disfuncție hetatică)
Peptidul natriuretic - >100pg/ml → specific 95%, sensibil la IC; valorile normale
cresc cu vârsta; corelează cu presiunea de permeabilizare capilară și
 semne clinice.
- Notă: este considerat cel mai important indicator al
manifestărilor de scurtă durată a insuficienței cardiace congestive.
Gaze arteriale - Hipoxie, hipocapnie în stadii inițiale → hipercapnie în IC
avansată cu edem pulmonar sever
- Efectuați IOT dacă hipercapnia este semnificativă + acidoză
respiratorie
ECG - Căutați semne de IM (modificări ale undei St, T inversat, unde
Q), HVS (SV2 + RV5 > 53 mm), tahicardie atrială multifocală
sau FiA (mărire atrială)
RX toracic - Căutați existența cardiomegaliei, infiltratelor în formă de fluture
(edem pulmonar), pierderea clarității desenului vascular
pulmonar, hiluri difuze, linii B Karley (sept interlobar îngroșat
datorită lichidului în spațiul interlobar).
- Semne tipice pot să formeze într-un interval de până la 12 H de
la debutul episodului acut de IC
Ecocardiografie - Cea mai bună metodă de evaluare a funcției VS
- Optați pentru ecografie transesofagiană la pacienții obezi sau
ventilați.
- Verificați grosimea peretelui sau existența unei dinamici
anormale, anomalii valvulare, crește diametrului cavitar.
Scanare radionuclidă - Foarte eficientă în determinarea funcției cardiace globale și a
multiportală fracției de ejecție a VS.
- Ineficientă în evaluarea valvulară sau a afecțiunilor preicardice.

Tratamentul insuficienței cardiace

Orice pacient diagnosticat cu insuficiență cardiacă trebuie să beneficieze de tratament

înainte de externare după cum urmează:

Inhibitorii enzimei de
conversie a angiotensiunei/
blocanți de receptori de
angiotensiune
- IECA sunt de primă elecție, dacă sunt contraindicțitrebuie clas
specificat
- Titrarea la nivelul dozei maxime tolerante
- Dacă IECA sunt contraindicația folosiți BRA:
- Varsantan 40 mg PO ori/zi zi titrat până la 160 mg PO 2
ori/zi
- Candesartan 16 mg PO zilnic până la maximum 32 mg PO
zilnic
Beta blocante - Folosiți IECA sau bra dacă beta-blocantele nu sunt tolerante
exemple de β blocante:
- carvedilol: se începe cu 3,125 mg po 2 ori titrat până la doza
maximă de toleranță de 25 mg po 2 ori/zi
- metoprolol 25 mg PO 1/zi, titrat la doză maximă de toleranță de
200 mg PO
- dacă costurile sunt semnificative, utilizați metropolol 25 mg PO
2 ori /zi titrat până la 100 PO 2 ori/zi
- Atenolol – nu este recomandat de fda pentru terapia IC
Diuretice - Furosemid – titrat pâmă la obținerea unei stări euvolemice
- Spironolactonă – Clasa II și III de ICC – 25 mg Po 1/zi
Medicație administrată pentru controlul intraspitalicesc al ICC acute
- Nitroglicerină IV
- Dobutamină
- Dopamină
- Nesiritide IV

Prezentarea insuficienței cardiace congestive

Disfuncție sistolică Disfuncție diastolică
Presiunea teledisdtolică a ↑ ↑
ventricolului
stginsuficiență ventriculară ↓ normal
stg.
Rezultate eco
Camere Dilatate Normale
Hipertrofie - -/+
Contractilitate ↓ normale
Tratament IECA, diuretice, digoxin, β- β-blocante, verapamil, IECA,
blocante diuretice, nitrați

Sincopa
Cardigenă Aritmii
- Bloc AV cu bradicardie
- Pauze sinusale/bradicardie (stimulare vagală, boala nodului sinusal,
upradozaj de medicmentașie cronotropică negativă: β-blocante,
blocanți ai canalelor de calciu)
- Tahicardie ventriculare datorită structurii bolii bolii cardiace
Cauză non – aritmică
- Cardiomiopatie hipertrofică
 - Stenoză aortică
Non – cardigenă Mecanisme reflexe
Sincopă vasovagală
Urinare
Tuse
Hipotensiune ortostatică
- Depleție volemică
- Disautonomie
- Medicamente : blocante simpatice
Neurologic - Convulsii
- AVC
Psihogen - Isterie
- Panică/anxietate
Indus medicamentos - Alcool, droguri
Neindentificate - Aproximativ 50% sunt de etiologie neindentificată

Anevrism aortic

Localizarea anevrismelor Indicații pentru intervenția chilurgiclă

Anevrism de aortă abdominală > 5,5 cm
Anevrism de aortă ascendentă > 5 cm
Anevrism de aortă descendentă > 6 cm

Clasificarea anevrismelor disecante de aortă

1. Clasificare DeBakey: 2. Clasificarea stanford

A: DeBakey tip II A și B: Stanford tipul A
B: DeBakey tip I C: Stanford tipul C
C: DeBakey tip III

Evaluarea perioperativă cardiovasculară

Recomandările prezentate în această secțiune se bazează pe ghidurile bazate pe dovezi ale
American College of Cardiology și American Associațion în anul 2002. Aceste ghiduri se practică
numai procedurilor non – cardiace.
Indicatorii clinici de creștere a rsicului cardiovascular
Indicatorii clinici de creștere a rsicului cardiovascular (infarct miocardic, insuficiență
 cardiacă, deces)
Majore
Sindroame coronariene instabile
- IM acut sau recent cu semne de risc ischemic semnificativ evidențiate prin simptomatologia
clinică sau studii non – invazive
- Angină instabilă sau severă (clasa canadiană II sau IV)
Insuficiență cardiacă decompensată
Aritmii semnificative
- Bloc atrio-ventricular de grad înalt
- Aritmii ventriculare simptomatice în prezența unui substrat patologic cardiac
- Aritmii supraventriculare cu frecvență ventriculară nevontrolabilă
Afecțiuni valvulare severe
Intermediare
Angină pectorală moderată (clasa canadiana I sau II)
Antecedente de IM sau unde Q patologice
Inusuficiență cardiacă compensată
Diabet zaharat (în special insulinodependent)
Insuficiență renală
Minore
Vârstă înaintată
ECG anormal (HVS, BRS, anomalități ST-T)
Alte ritmuri decât cel sinusal (ex. Fibrilație atrială)
Capacitate funcțională scăzută (ex. Incapacitate de a urca un etaj pe scări cu o sacoșe de produse)
Antecedente AVC
Hipertensiune sistematică necontrolată
În baza de date a Bibliotecii Naționale a Colegiului American IM recent este definit ca fiind mai
vechi de 7 zile, daer mai puțin egal cu 1lună (30 zile); Im acut este în primele 7 zile.
Se poate include termenul de anghină stabilă la pacienții deosebit de sedentari.
Câmpeanu L. Granding of angină pectoris. Circulațion 176; 522-3

Evaluarea capacității funcționale

Capacitatea pacientului de a afecutua anumite activități este utilizată ca un importanțt indicator
clinic în ceea ce privește recuperarea postoperatorie . această capacitate funcțională este măsurată în
echivalenți metabolici (EM). 1 EM reprezintă consumul de O2 în repaus (VO2) și este aproximativ
3,5 ml O2/kg/min la un bărbat de 40 de ani.
Necesarul de EM este descris în tabelul de mai jos (adaptat după Duke Activity Status Index și
AHA Exercises Standards )
1 EM Puteți avea grijă de Dvs? Să mâncați, 4 EM Puteți urca de la etaj pe scări sau pe
să vă îmbrăcați, să folosiți tableta? deal?
 Să vă deplasați prin casă? Vă puteți plimba la același nivel ce
Să vă plimbați 1 – 2 cvartale la o 6,4 km/h?
viteză de 3,2 – 4,8 km/h Puteți efectua munci casnice mai
grele cum ar fi spălatul podelelor
4 EM Puteți efectua muncii casnice ușoare sau mutatul unui mobilier mai
cum ar fi ștersul prafului , spălatul voluminos?
vaselor? Participați la activități de recreere
cum ar fi popice, dans tenis de
câmp în dublu, aruncări la coș de
baschet, sau forbal

Preacticați sporturi mai

solicitatntecum este înotul, tenis de
câmp, forbal, baschet sau schi.

Exemplu de tabel EM
Activitate Descriere EM
Relaxat (< 10 mph) 4
Moderat (12 – 13.9 mph) 8
Exerxiții de fitness Efort generat ușor spre moderat 4,5
Efort figuros (flotări, tracțiune, genoflexiune) 8,0
Seri de exerciții, aparente 8,0 – 9,5
Dans Aerobic, intensitate generală moderată 6,0
Activități casnice Măturat parchet/covoare 2,5
Curățenie generală 3,5