Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Concluzii................................................................................................................27
Bibliografie ...........................................................................................................28
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
ARGUMENT
Pentru definirea societăţii comerciale, cea mai apropiată accepţiune este dată de dispoziţiile
Codului civil român, care în articolul 1491 dispune că: “Societatea este un contract prin care două
sau mai multe persoane se învoiesc să pună ceva în comun, în scop de a împărţi foloasele ce ar putea
deriva”.
Definiţia citată enunţă trei componente principale care ar trebui să fie reunite cumulativ
pentru existenţa valabilă a unei asemenea entităţi:
1. necesitatea încheierii unui contract, denumit şi pact societar.
2. constituirea unui fond comun, alcătuit din aporturi ale membrilor.
3. scopul asociaţilor este de a realiza câştiguri şi de a le împărţi între ei.
Textul articolului 1491 omite totuşi să amintească explicit un alt element caracteristic şi anume,
voinţa comună a asociaţilor de a conlucra în vederea obţinerii de câştiguri. Această voinţă,
denumită “affectio societatis” întregeşte notele specifice enumerate expres de legiuitor.
Trăsăturile evocate sunt caracteristice societăţii civile dar, printr-o interpretare extensivă,
pot fi aplicate şi în cazul societăţii comerciale. De altfel, între societatea civilă şi cea comercială
există o suită de asemănări şi deosebiri.
ASEMĂNĂRI :
ambele au aceeaşi esenţă; fiecare reprezintă o grupare de persoane şi de bunuri
(capitaluri) în scop lucrativ; asociaţii urmăresc realizarea şi împărţirea beneficiilor. Sub acest aspect,
ambele tipuri de societăţi se deosebesc de grupările fără scop lucrativ, respectiv asociaţiile şi
fundaţiile.
atât societatea civilă cât şi cea comercială iau naştere printr-un contract de societate,
elementele esenţiale ale contractului de societate civilă se regăsesc şi în cel de societate comercială
(contribuţii ale asociaţilor = aporturi, intenţia de a desfăşura în comun o anumită activitate cât şi
obţinerea şi partajarea beneficiului) astfel încât, în ambele cazuri contractul de societate are caracter
de bi sau plurilateral, cu titlu oneros, comutativ, cu executarea succesivă şi consensual; cu
precizarea că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 76/2001 republicată, actul constitutiv
la societatea comercială nu mai este supus obligativităţii încheierii în formă autentică (anterior
2
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
acestei reglementări forma solemnă era obligatorie) putând îmbrăca forma unui înscris sub
semnătură privată, cu unele excepţii.
DEOSEBIRI
o primă deosebire se referă la obiectul sau natura operaţiilor pe care le realizează
societatea; o societate este comercială dacă, potrivit contractului, are ca obiect efectuarea unor
operaţiuni calificate de Codul comercial ca fapte de comerţ; dacă societatea are ca obiect realizarea
unor activităţi care nu sunt fapte de comerţ, ea este o societate civilă.
altă deosebire între societatea civilă şi cea comercială constă în aceea că, încă de la
constituire, societatea comercială este investită cu personalitate juridică.
Între societatea comercială şi cea civilă există deosebiri privind condiţiile în care aceasta
se constituie, funcţionează şi se dizolvă.
Lucrarea mea se numeşte “Formalităţile necesare constituirii unei societăţi comerciale ”
şi este stucturată pe trei capitole .
În primul capitol “Constituirea societăţii comerciale” am abordat câteva aspecte
generale referitore la societăţile comerciale . Tot în primul capiol am prezentat care sunt actele
pentru a putea deschide o societate comercială , am descris etapele constituirii unei societăţi
comerciale şi am evidenţiat care vor fi consecinţele încălcării cerinţelor legale de constituire a
societăţii comerciale.
În capitolul “Prezentarea generală a SC ZENTIVA SA ” am vorbit despre următoarele
aspecte referitoare la sediul, obiectul de activitate , acţionarii societăţii ,produsele oferite , clienţii ,
furnizorii .
În ultimul capitol am realizat un studiu de caz privind reactualizarea actului constitutiv al
SC ZENTIVA S.A.
3
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
CAPITOLUL I
CONSTITUIREA SOCIETĂŢII COMERCIALE
1.1.Aspecte introductive
Societăţile comerciale au fost si sunt in prezent cel mai adecvat instrument juridic de drenare
a energiilor umane si financiare pentru realizarea unor scopuri sociale, ca si pentru satisfacerea unor
interese personale ale inteprinzatorilor,ele contribuind la dezvoltarea comunicatiilor care au permis
extinderea pietelor cu toate consecintele benefice asupra civilizatiei moderne .
Legea nr. 31/1990, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
32/1997, cuprinde in titlul II, reguli generale privind constituirea societatilor comerciale.
Societatea comerciala este, in esenta, un contract si, de asemenea, o persoana juridica.
La baza constituirii oricarei societati comerciale se afla vointa asociatilor, manifestata in
conditiile legii. Asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri, sa desfasoare o activitate
comerciala si sa imparta beneficiile. Fundamentul societatii comerciale il reprezinta actul
constitutiv. Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica prin indeplinirea unor formalitati
cerute de lege.
Conform art. 5 din Legea nr. 31/1990, societatea in nume colectiv sau in comandita simpla
se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu
raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.
In cazul societatii pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata, legea
permite ca cele doua acte (contractul de societate si statutul) sa se incheie sub forma unui inscris
unic, denumit act constitutiv.
Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure
persoane (societatea cu raspundere limitata cu asociat unic). In acest caz se va intocmi numai
statutul. Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite act
constitutiv.
Contractul de societate
4
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
5
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
b)Capacitatea partilor.
O persoana fizica poate fi parte in contractul de societate daca are capacitatea pentru a
incheia acest act juridic. Pentru incheierea contractului de societate conditiile de capacitate sunt
aceleasi ca si cele cerute pentru a fi comerciant. Conform Legii nr. 31/1990 pentru incheierea
contractului de societate persoana fizica trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pentru incheierea
actelor juridice, in conditiile dreptului comun.
Astfel, pentru incheierea contractului de societate , persoana fizica trebuie sa aiba capacitate
deplina de exercitiu. Art. 6 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 perevede ca nu pot fi fondatori persoanele
care, conform legii, sunt incapabile.
c)Obiectul contractului de societate il constituie prestatiile la care se obliga asociatii. Acestea se
materializeaza in aporturile asociatiilor, care pot fi in numerar, in natura sau in industrie (munca sau
prestari servicii). Obiectul contractului trebuie sa fie determinat, licit si moral.
Activitatile comerciale care formeaza obiectul societatii pot consta in producerea si
comercializarea marfurilor, executarea de lucrari ori prestarea de servicii. Societatea nu poate avea
ca obiect activitati care fac parte din categoria celor interzise societatilor comerciale.
d)Cauza contractului este scopul concret in vederea caruia se incheie actul juridic. Aceasta
constituie elementul psihologic care determina consimtamantul si explica motivul incheierii actului
juridic. Scopul societatii trebuie sa fie licit si moral.
Statutul societatii comerciale
Statutul societatii trebuie sa curpinda aceleasi elemente ca si contractul de societate. Statutul
este ca o anexa care completeaza contractul de societate. El trebuie analizat ca fiind actul juridic in
cuprinsul caruia se reiau clauzele esentiale ale contractului.
Statutul societatii comerciale are o natura juridica contractuala, intrucat el este intocmit de
catre viitorii asociati, in urma consultarilor ce au loc intre ei. Caracterul conventional al statutului
rezulta din faptul ca prin lege nu se aduc nici un fel de precizari cu privire la natura acestuia
6
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
7
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
8
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
9
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
l) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate
juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor
ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
m) avantajele rezervate fondatorilor;
n) acţiunile comanditarilor în societatea în comandită pe acţiuni;
o) operaţiunile încheiate de asociaţi în contul societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează
să le preia, precum şi sumele ce trebuie plătite pentru acele operaţiuni;
p) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.
Societatea pe acţiuni se constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social
de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică.
Capitalul social al societăţii pe acţiuni şi al societăţii în comandită pe acţiuni nu poate fi mai
mic de 2.500lei. Numărul acţionarilor în societatea pe acţiuni nu poate fi mai mic de 5.
Capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 lei şi se
divide în părţi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 100 lei. Părţile sociale nu pot fi reprezentate
prin titluri negociabile.
10
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
11
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
Cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care
se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru
constituirea societatii, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care
formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare, in
afara de cazul in care asociatii inlatura asemenea neregularitati. Judecatorul delegat va lua act in
incheiere de regularizarile efectuate.
In cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen
legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce,
prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8
zile de la primire. Daca, totusi, inmatricularea nu s-a efectuat in termenele prevazute de alineatul
precedent, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni
de la data autentificarii actului constitutiv, in afara de cazul in care acesta prevede altfel. Daca un
asociat a cerut indeplinirea formalitatilor de inmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici unul
dintre ei eliberarea de obligatiile ce decurg din subscriptie.
Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat in numele unei societati in curs de
constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice incheiate cu acestia in
contul societatii, in afara de cazul in care societatea, dupa ce a dobandit personalitate juridica, le-a
preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii inca de la data
incheierii lor.
Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai
atunci cand:
a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica,
b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;
c) obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii;
e) lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societatii, obiectul sau de activitate, aporturile
asociatilor si capitalul social subscris si varsat;
g) s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;
12
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALĂ A SC ZENTIVA SA
Activitatea Zentiva S.A. se desfăşoară în Bd. Theodor Pallady nr. 50, pe platforma
industrială Dudeşti, în zona de sud-est a municipiului Bucureşti.
Activitatea de bază a companiei constă în condiţionarea medicamentelor de uz uman în diferite
forme galenice, acoperind aproape toate categoriile terapeutice, precum şi comercializarea acestora.
13
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
Istoria societăţii îşi are rădăcinile în anul 1962, când a fost înfiinţată la Bucureşti
întreprinderea pentru fabricarea medicamentelor. Aceasta a făcut parte din sistemul de stat care a
avut sarcina să furnizeze medicamentele pe piaţa farmaceutică internă. Ulterior, denumirea societăţii
s-a schimbat în Întreprinderea de Medicamente Bucureşti (Bucharest Medicines Plant), iar în anul
1990 a primit denumirea Sicomed. Opt ani mai târziu, în anul 1998, compania este listată la Bursa
de Valori Bucureşti, acţiunile ei devenind printre cele mai tranzacţionate titluri.
Procesul de privatizare prin care a trecut compania se finalizează cu succes în anul 1999,
pachetul majoritar de acţiuni ale societăţii fiind achiziţionat de un grup de acţionari instituţionali,
din care făceau parte Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi câteva fonduri de
investiţii.
Reprezentanţa Zentiva în România a luat fiinţă în anul 2000, realizând o cifră de afaceri
de 1,8 milioane dolari, cu o creştere de 10%, ajungând în anul 2003 la o cifră de afaceri estimată de
2 milioane dolari.
Importul şi distribuţia produselor se face prin 10 distribuitori la nivel naţional şi regional.
Zentiva S.A. Bucureşti este principalul producător local de medicamente. Compania a fost
întotdeauna producătorul local care a practicat cele mai mici preţuri în România.
Entitatea economică este parte a grupului Zentiva, care are unităţi de producţie în Cehia, Slovacia,
România şi Turcia.
Tabelul 2.1. : Acţionarii companiei Zentiva SA
-%-
ACŢIONARI 2010 2011
VENOMA HOLDINGS LIMITED NICOSIA CYP 50,981 50,981
ZENTIVA NV AMSTERDAM NLD 23,928 23,928
ALŢI ACŢIONARI 18,367 18,367
SANOFI AVENTIS EUROPE 6,724 6,724
TOTAL 100 100
Sursa : Depozitarul Central
Acţiunile societăţii sunt tranzacţionate la Categoria a II-a a Bursei de Valori Bucureşti
începând cu anul 1998. Din numărul total de 416.961.150 acţiuni, pe piaţa de capital se
tranzacţionează un număr de 416.777.259 acţiuni, restul de 183.891 acţiuni fiind deţinute de Zentiva
S.A.
Societatea nu a efectuat tranzacţii cu propriile acţiuni în cursul anului 2011. Capitalizarea bursieră a
acţiunilor Zentiva S.A. la data de 31 Decembrie 2011 este de 369.84 milioane de lei.
La 31 decembrie 2011, preţul pe acţiune este de 0.887 lei/acţiune.
14
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
60
Venoma Holdings
40
Zentiva NV Amsterdam
20
Alti Actionari
0
2011 2010 Sanofi Aventis Europe
15
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
Sursa : www.zentiva.ro
Numărul angajaţilor Zentiva S.A. la 31.12.2011 a fost de 555 angajaţi în scădere faţă de
decembrie 2010 când compania avea 585 de angajaţi.
Cheltuielile cu personalul au scăzut cu 3% în 2011 respectiv cu 1.5 milioane lei, ca rezultat al
reducerii numărului de angajaţi de la 585 la sfârşitul anului 2010, la 555 de angajaţi la sfârşitul
anului 2011.
Drepturile angajaţilor şi alte raporturi de muncă sunt reglementate prin Contractul Colectiv de
Muncă. Pentru 46 % din angajaţi, aceste drepturi sunt susţinute de către Sindicatul Zentiva S.A..
Principalii importatori de produse farmaceutice sunt:
Hoffmann la Roche ;
Pfizer;
Novartis ;
Glaxo SmithKline ;
16
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
Sanofi-Aventis .
Principalii distribuitori ai Zentiva S.A
Activitatea de distribuţie a fost asigurată până la 1 octombrie 2011 de Zentiva International
Sucursala Bucureşti, o parte afiliată din grupul Zentiva. După data de 1 octombrie 2011 activitatea
de distribuţie a fost asigurată de Sanofi-Aventis România SRL, unic distribuitor pe piaţa din
România a Grupului Sanofi.
Principala piaţăde desfacere este piaţa locală, cu o pondere de 97.2% în anul 2011.
Principalii concurenţi locali cu tradiţie pe piaţa medicamentelor sunt :
Antibiotice Iaşi ;
Biofarm;
GSK- Europharm;
Terapia Cluj ;
Ozone ;
Laborme
dRezultatele obţinute de Zentiva S.A. în anul 2011 se datorează atât performanţei din zona
industrială, cât şi unei strategii comerciale corecte. Cifra de afaceri a companiei a scăzut în 2011 cu
9% faţă de 2010 datorită condiţiilor pieţei.
Societatea a încheiat anul 2011 cu un profit net de 33.857.309 lei.
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND REACTUALIZAREA ACTULUI CONSTITUTIV
AL SC ZENTIVA S.A.
17
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
18
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
19
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
Obligaţiile societăţii sunt garantate cu patrimoniul acesteia, iar acţionarii vor răspunde
pentru executarea obligaţiilor numai în limita capitalului social subscris.
Acţiunile SC ZENTIVA SA sunt indivizibile. Când o acţiune nominativă devine proprietatea
mai multor persoane, societatea de registru independent care ţine evidenţa acţiunilor societăţii nu
este obligată să înscrie transferul până când acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic
pentru exercitarea drepturilor rezultând din acţiune.
Atât timp cât o acţiune este proprietatea indiviză a mai multor persoane, acestea sunt răspunzătoare
în mod solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate.
Acţiunile pot fi tranzacţionate, în condiţiile legii, numai pe piaţa reglementată, desemnată de
Adunarea Generală a Acţionarilor.
CAPITOLUL IV ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR
Adunarea Generală a Acţionarilor este organul suprem de conducere al societăţii cu
competenţa generală de a decide asupra activităţii acesteia şi asupra politicii sale economice,
comerciale şi de dezvoltare.
Adunarea Generală a Acţionarilor poate fi Ordinară şi Extraordinară. Hotărârile Adunării Generale a
Acţionarilor se adopta conform prevederilor legii şi ale ACTULUI CONSTITUTIV şi sunt
obligatorii pentru toţi acţionarii.
Adunarea Generală Ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult 4 luni de la
încheierea exerciţiului financiar pentru:
Discutarea, aprobarea sau modificarea situaţiilor financiare anuale aprobate de Consiliul de
Administraţie, pe baza rapoartelor Consiliului de Administraţie şi auditorilor, urmate de fixarea
valorii dividendelor şi a termenului de distribuire a acestora;
Identificarea acţionarilor cărora urmează a li se distribui dividende;
Alegerea şi revocarea administratorilor, fixarea remuneraţiei acestora şi a valorii minime a
sumei asigurate prin asigurarea de răspundere civilă profesională, precum şi limitele generale de
remunerare ale administratorilor şi directorilor cu delegare de atribuţii de conducere ai societăţii;
Desemnarea auditorului financiar precum şi a persoanei împuternicite pentru semnarea, în
numele societăţii, a contractului de prestări servicii încheiat cu auditorul;
Aprobarea raportului de gestiune al administratorilor;
Aprobarea şi modificarea planului de afaceri, a bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi a
programului de activitate ale societăţii, propuse spre aprobare de către administratori;
20
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
Înfiinţarea sau desfiinţarea uneia sau mai multora dintre sucursalele, reprezentanţele, agenţiile,
punctele de lucru şi/sau al altor sedii secundare, precum şi înfiinţarea sau desfiinţarea filialelor
societăţii;
Aprobarea oricărei alte hotărâri aflate în competenţa sa.
Adunarea Generală a Acţionarilor se convoacă de către Consiliul de Administraţie, pe baza
deciziei acestui organ şi în condiţiile legii.
Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor se poate întruni ori de câte ori este necesară adoptarea
unei hotărâri de competenţa sa, în conformitate cu dispoziţiile legii sau ale prezentului ACT
CONSTITUTIV.
Consiliul de Administraţie este obligat să convoace Adunarea Generală Extraordinară a
Acţionarilor la cererea acţionarilor reprezentând cel puţin 10% din capitalul social, la cererea
auditorilor financiari, precum şi în cazul în care în urma unor pierderi, activul net determinat ca
diferenţă între totalul activelor şi datoriilor societăţii reprezintă mai puţin de jumătate din capitalul
social al societăţii.
Convocarea Adunării Generale a Acţionarilor se va face în forma şi cu respectarea
condiţiilor de publicitate prevăzute de reglementările Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare
(CNVM ) şi ale Legii nr. 31/1990.
Acţionarii pot participa şi vota în Adunarea Generală personal sau prin reprezentare, în baza
unei procuri acordate pentru respectiva Adunare Generală, înscris sub semnătură privată.
Adunarea Generală a Acţionarilor va fi prezidată de un Preşedinte al Adunării, care este Preşedintele
Consiliului de Administraţie. Preşedintele Adunării va numi un secretar de sedinţă, dintre acţionarii
prezenţi şi unul sau mai mulţi secretari tehnici.
Hotărârile Adunărilor Generale ale AcŃionarilor se adoptă, de regulă, prin vot deschis.
CAPITOLUL V CONSILIUL DE ADMINISTRAłIE
Societatea este administrată de către un Consiliu de Administraţie compus din 5 (cinci)
administratori, de cetăţenie română şi/sau străină, aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor.
Membrii Consiliului de Administraţie pot deţine şi calitatea de acţionari ai societăţii.
Administratorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi pentru
noi mandate de 4 ani. Durata mandatului administratorilor poate fi modificată prin hotărârea
Adunării Generale a Acţionarilor.
Consiliul de Administraţie se întruneşte în sedinţă Ordinară cel puţin o dată la trei luni şi în sedinţă
Extraordinară ori de câte ori este necesar, la sediul Societăţii sau în alt loc, indicat în convocare.
21
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
22
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
23
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
24
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
25
FORMALITĂŢILE NECESARE CONSTITUIRII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE.
8. Vonica R.P., Dreptul societăţilor comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti ,2000
9. Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial
1066/2004
10. www.bvb.ro
www.zentiva
26
.