ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

SPECIALITATEA BUSINESS INTERNATIONAL

REGIMUL VAMAL
DE PERFECŢIONARE ACTIVĂ

Conducător stiintific:
Doctor in economie, conf. universitar
Cechina Ecaterina

Chisinău, 2011
 CUPRINS:

Capitolul I Caracteristica regimului de perfecTionare activa

..............................................3

1.1 Conceptul de perfecţionare activă………….................................................3

1.2 Autorizaţia de perfecţionare activă ………………..………………............4
1.3 Particularităţile regimului vamal de perfectionare activă………………….5

Capitolul II Fenomenul de lhon în Republica

Moldova...................................................................6

2.1 Dezvoltarea operaţiunilor de perfecţionare activă ( prelucrarea în lhon)......7

2.2 Contractul de prelucrare în lohn...................................................................8
2.3 Regimului vamal de perfecţionare activă: avantaje şi limite.......................9

Capitolul III Concluzii Si recomandAri..........10

Bibliografie..........................................................11

2
 I Caracteristica regimului vamal de
perfecTionare activA

1.1 Conceptul de perfecţionare activă

Regimul vamal de perfectionare activa este o practica utilizata de toate statele Uniunii Europene,
fiind reglementata de Codul Comunitar. Acest regim a fost adoptat si de alte tari din afara UE, inclusiv
Moldova in contextul alinierii legislatiei noastre la cea comunitara.

Regimul de perfectionare activa este un regim vamal care permite importul temporar de marfuri din
terte tari fara achitarea taxelor vamale si a drepturilor aferente acestora, adica fara ca aceste marfuri sa
fie supuse masurilor de politica comerciala, daca acestea sunt prelucrate si reexportate in intregime sub
forma produselor finite.

Regimul de perfectionare activa face parte din regimurile vamale suspensive. Regimurile vamale
suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale in
anumite conditii si termene prestabilite. Regimul vamal suspensiv creaza posibilitatea ca marfurile care
nu sunt destinate consumului intern sa circule liber pe teritoriul tarii respective. De asemenea prin
acest regim se atrag marfuri pentru a fi utilizate temporar sau pentru a fi prelucrate. Regimul vamal
suspensiv se solicita de catre titularul operatiunii comerciale. Autoritatea vamala aproba cererea doar
daca poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv.

Analiza fenomenului de perfecţionare activă (PA), în contextul globalizării, trebuie să plece de la

concretizarea sferei de cuprindere a operaţiunilor de outsourcing care se referă, în general, la
procurarea de inputuri materiale sau servicii din afara ţării de reşedinţă a firmei care efectuează
operaţiunea. Outsourcing-ul, ca metodă de lucru, oferă scurtarea perioadei de timp pentru lansarea unui
nou produs, optimizarea costurilor de producţie, exploatarea rapidă a resurselor necesare, accesul la
forţa de muncă specializată. După unele aprecieri, se consideră că în comerţul mondial, schimbul
comercial în regim de perfecţionare activă reprezintă circa 40 %.
Companiile din statele dezvoltate au elaborat şi aplicat strategii şi politici economice şi comerciale
pentru delocalizarea, (transferul în statele în curs de dezvoltare) unor activităţi productive sau
segmente ale acestora, în scopul valorificării oportunităţilor ce derivă din avantajele comparative la
nivel mondial, desigur, din raţiuni de eficienţă economico-socială şi de sporire a competivităţii pe
pieţele externe, care pentru acestea reprezintă operaţiuni de prelucrare pasivă.

În acelaşi timp ţările în curs de dezvoltare, prin preluarea acestor segmente, au beneficiat atât de
materii prime, materiale, semifabricate, cât şi de documentaţia tehnologică şi know-how-ul necesare
realizării produselor şi serviciilor contractate. Astfel oferta făcută de ţările dezvoltate ţărilor în curs de
dezvoltare, a reprezentat pentru acestea din urmă o oportunitate, contribuind în acelaşi timp atât la
folosirea mai eficientă a forţei de muncă cât şi la ridicarea nivelului de trai din aceste ţări.

Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe teritoriul
Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:
a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare
- fără încasarea drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;
b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub
formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se
efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.

3
    În sensul regimului vamal de perfecţionare activă, se folosesc următorii termeni:
    1) sistem cu suspendare - regimul vamal de perfecţionare activă aşa cum este prevăzut la art.57
lit.a);
    2) sistem cu restituire - regimul vamal de perfecţionare activă aşa cum este prevăzut la art.57 lit.b);
    3) operaţiuni de perfecţionare:
    a) prelucrarea mărfurilor, inclusiv montarea, asamblarea sau fixarea lor la alte mărfuri;
    b) transformarea mărfurilor;
    c) repararea mărfurilor, inclusiv restaurarea acestora, înlăturarea defectelor, reglarea;
c) utilizarea, în conformitate cu reglementările vamale, a anumitor mărfuri care nu se regăsesc
printre produsele compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acestor produse, chiar
dacă ele se consumă complet sau parţial în procesul de perfecţionare.

In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatiuni:

 prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alta marfuri
 transformarea marfurilor

 repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala

 utilizarea unor marfuri, care, desi nu se regasesc in produsele compensatoare, permit sau
faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor.

1.2 Autorizaţia de perfecţionare activă

  Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează

perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia. Autorizaţia de perfecţionare
activă se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova, în condiţiile legii.Organele
vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate sau
reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui termen se va
ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de perfecţionare şi de export al produselor
compensatoare. Termenul menţionat începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul
vamal de perfecţionare activă. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri
argumentate a titularului autorizaţiei
Rezulta ca desfasurarea acestor activitati este conditionata de obtinerea de catre agentul
economic a unei autorizatii de perfectionare activa. Aceasta autoritate vamala fixeaza conditiile in care
trebuie sa se desfasoare operatiunea pentru care se elibereaza autorizatia de perfectionare activa,
stabilind in mod special termenele pentru operatiunile de import si export. Aceasta cerere este insotita
de urmatoarele anexe: Consum, Natura procesului de perfectionare, Produse compensatoare si exportul
prevazut si Mijloace de identificare preconizate. Toate acestea sunt prezentate alaturi de cerere ca
anexe la lucrare
Daca cererea este aprobata se elibereaza Autorizatia de perfectionare activa, care cuprinde:
1. Denumirea, actul constitutiv si sediul
2. Sistemul autorizat
3. Modalitati speciale solicitate
4. Marfuri destinate a suferi operatiuni de perfectionare
5. Produse compensatoare
6. Rata de randament
7. Felul perfectionarii
8. Locul unde se efectueaza operatiunea de perfectionare

4
9. Termenul de reexport
10. Termenul de plasare a marfurilor de import sub regim
11. Mijloace de identificare stabilite
12. Unitati vamale desemnate
13. Termen de valabilitate a autorizatiei

    În cazul cînd se aplică sistemul compensării prin echivalenţă şi export anticipat, organele vamale
specifică termenul în care mărfurile străine trebuie importate. Acest termen începe să curgă la data
acceptării declaraţiei de export pentru produsele compensatoare obţinute din mărfurile echivalente
Rata de randament a operaţiunii de perfecţionare activă se stabileşte de titularul operaţiunii pe baza
documentelor corespunzătoare.
    În cazul regimului vamal de perfecţionare activă cu restituire nu se aplică prevederile referitoare la
produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente. Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă
poate cere restituirea drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, în măsura în
care dovedeşte că produsele compensatoare au fost exportate. Termenul în care poate fi solicitată
restituirea se stabileşte în conformitate cu legislaţia. Partile: Persoane juridice – denumire, sediul,
numar de inregistrare la Registrul Comertului, cod fiscal, cont bancar si sucursala, reprezentant,
calitatea contractuala(producator/beneficiar)

1.3 Particularităţile regimului vamal de perfectionare activă (prelucrarea în lohn)

     Prelucrarea in lohn consta intr-o afacere economica internationala desfasurata pe baza contractuala
intre doua firme din tari diferite in care una executa contra  unei retributii in bani sau natura un produs
la comanda dupa modelele, desenele si, de regula cu materiile prime si materialele celeilalte firme,care
isi pastreaza dreptul de a comercializa produsul respectiv sub marca proprie.
  Firma care lanseaza comanda se numeste ordonator (importator sau beneficiar) iar firma care
realizeaza produsul, indeplineste rolul de executant si in mod conventional, este numit exportator sau
operator .Diferentierea fata de operatiunile clasice de import . export se realizeaza chiar prin obiectul
operatiunii, care il constituie prelucrarea materiilor prime, materialelor, semifabricatelor , apartinand ,
de regula , importatorului , de catre exportator. Prelucrarea in lohn imbina caracteristicile operatiunilor
comerciale cu cele ale productiei, si, intr-o anumita masura, cu cele ale cooperarii industriale. Din
perspectiva comerciala se numeste si .export de manopera., deoarece obiectul operatiunii este  , in
principal, utilizarea fortei de munca din intreprinderea operatoare.
Din perspectiva cooperarii industriale internationale se mai numeste si productie la comanda . In
acest caz productia este realizata de catre operator in numele si pe contul ordonatorului, care desface
produsul finit pe piata externa prin propriile retele de comercializare si sub marca sa. Caracterul de
cooperare este dat de faptul ca intreprinderea care da comanda acorda operatorului asistenta tehnica
pentru productie , contribuind la dezvoltarea si perfectionarea tehnologiei respective.

  Lohn-ul se bazeaza pe un mecanism de contrapartida, deoarece valoarea produselor finite reexportate

compenseaza valoarea importurilor de la beneficiar, diferenta, constand in costul manoperei, fiind
incasata in valuta de catre producator . Lohn-ul este un reexport cu prelucrare, in masura in care
producatorul importa de la beneficiar anumiti factori de productie, pe care ii supune prelucrarii,
urmand sa reexporte produsele finite catre partenerul sau. Totodata, contribuie la promovarea
tranzactiilor de reexport, deoarece beneficiarul vinde produsele respective pe piete straine.

Ceeea ce distinge  operatiunea de prelucrare in lohn fata de formele clasice de import – export este
faptul ca obiectul operantiunii consta in prelucrarea materiilor prime, materialelor, produselor
semifinite apartinand uneia din parti (importatorul) de catre cealalta parte (exportatorul) . Aceasta

5
forma contractuala este larg raspandita in sfera afacerilor internationale , fiind adesea intalnita ca o
practica curenta in industria confectiilor,industria mobilei,industria autoIntr-o anumita masura, lohn-ul
constituie o sursa de promovare a reexporturilor, deoarece importatorul, de regula, vinde produsele
respective in principal pe piete straine. In practica afacerilor economice, firma care lanseaza comanda
se numeste “ordonator”, “importator” sau “beneficiar”, iar cea care realizeaza produsul
“executant”sau“exportator”.Executantii prin prelucrarea in lohn sunt firme care dispun de factori de
productie, cladiri, masini, utilitati, forta de munca, dar nu au produse de marca, prezinta slabiciuni in
activitatea de management si marketing in afacerile economice in general, in cele internationale in
special.

II Fenomenul de lohn în R.Moldova

2.1 Dezvoltarea operaţiunilor de perfecţionare activă ( prelucrarea în lhon)

Lohn-ul este o specie pe cale de disparitie in structura economiei moldoveneşti. Statistica privind
evolutia comertului exterior al Moldovei in primele 11 luni ale anului trecut releva doua rocade
semnificative. Prima priveste structura exporturilor , iar cea de-a doua , clasamentul statelor partenere
din punctul de vedere al comertului exterior. Ambele sunt efecte inevitabile, dar de bun augur, ale
cresterii salariilor si ale scaderii drastice a somajului.

Potrivit Departamentului National de Statistica (DNS), Republica Moldova a exportat în prima

jumătate a anului 2010 bunuri în valoare de 621 milioane de dolari SUA, în creştere cu 6,9% faţă de
perioada similară a anului precedent. Primele 25 de ţări-partenere în derularea exporturilor, au deţinut
96,3% din volumul total, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Livrările spre multe din aceste ţări a
fost în ianuarie-iunie sub zece milioane de dolari. Partea leului (84.4% din total exporturi) din fluxul
de mărfuri din Moldova a fost orientat cu predilecţie spre ţările din TOP-10.Ţările Uniunii Europene
îşi menţin poziţia de cea mai mare piaţă de desfacere a mărfurilor din Republica Moldova, însă cota
acesteia a scăzut la 48,8% din total livrări pe pieţele externe de la 54,1% în şase luni 2009. Valoarea
exporturilor pe destinaţia vestică a însumat 303,2 mil. USD, în scădere cu 3.4%, în timp ce exporturile
în ţările CSI a constituit 238,1 mil. USD, cu 14,8% peste nivelul din perioada similară a anului
precedent.  Piaţa estică deţine o cotă de 38,3%, faţă de 35.7% în ianuarie-iunie 2009.În alte ţări, decât
CSI şi UE, au fost exportate mărfuri în valoare de 79,7 mil. USD, cu 34,33% mai mult decât în anul
precedent. Exporturile de bunuri după prelucrare în lohn s-au majorat cu 26.7 la sută, însumând 344.8
mil. USD, ponderea lor în totalul exporturilor de bunuri fiind de 25.7 la sută. Bunurile exportate după
prelucrare sunt preponderent materiale textile şi articole din acestea – 233.4 mil. USD, încălţăminte şi
părţi de încălţăminte – 38.9 mil. USD, principalele ţări importatoare fiind Italia,
Astfel , dupa o foarte indelungata perioada de timp, exporturile din grupa masini si dispozitive
mecanice , masini aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat sunetul si imaginile le-au
devansat pe cele de articole de imbracaminte, asezandu-se in topul incasarilor cu un total de 4,856
miliarde de euro. Si din punctul de vedere al ritmului de crestere, evolutia este net in favoarea grupei
de masini si utilaje , cu o majorare de 34 de procente in comparatie cu primele 11 luni din 2005 , fata
de un regres inregistrat de marfurile textile . Produsele la care s-au consemnat cele mai accelerate
ritmuri de crestere la exportul cumulat pe 11 luni 2010 , fata de intervalul corespunzator al anului
anterior , provin din: industria producatoare de autovehicule si componente pentru acestea +53,5%
industria producatoare de masini si aparate , echipamente electrice si parti ale acestora +28,3%;
Inversarea produsa in topul exporturilor este explicata , printre altele , de scaderea productiei in lohn ,
fapt care a condus si la modificari in top zece al partenerilor comerciali ai Moldovei. Tendinta actuala
de diminuare a exportului de produse rezultate din prelucrare activa (lohn) s-a reflectat in schimbarea
pozitiei intre principalii parteneri la import. Prelucrarea in lohn se bazeaza pe forta de munca ieftina ,
produsele rezultate fiind competitive pe pietele externe datorita diferentei de salarii. Valoarea adaugata
astfel in exporturile Moldovei este mica , produsele vandute la extern avand un grad de prelucrare
redus.

6
 Analistii economici sunt de parere ca apusul industriei lohn-ului era previzibil si este inevitabil.
Migratia moldovenilor la munca in strainatate , somajul foarte scazut din tara si majorarea salariilor fac
improprie dezvoltarea in continuare a productiei in lohn , care are ca premisa costul scazut al fortei de
munca. 'Aderarea ulterioara la Uniunea Europeana va stimula mult mai puternic cresterea salariilor
decat se crede in prezent , din punctul meu de vedere este de nestopat. Industriile in care este prezent
lohn-ul, nu numai cea textila, dar si cea de mobila sau de incaltaminte vor avea de suferit. Era de
asteptat scaderea ponderii lohn-ului in total exporturi si este si de preferat sa exportam mult mai
degraba produse care sa incorporeze progres tehnic , mai ales in conditiile in care ne confruntam deja
cu un deficit de forta de munca. Faptul ca masinile si utilajele au trecut pe primul loc ca valoare a
exporturilor poate semnala o tendinta de salutat, de inceput al integrarii economiei romanesti in retelele
industriale europene.
Aprecierea monedei nationale , care are ca efect o ieftinire a produselor importate , nu a afectat
foarte mult cresterea exporturilor , una dintre explicatii fiind aceea de modificare a structurii marfurilor
vandute pe pietele externe in favoarea celor din industriile de medie si inalta tehnologie. Dintre
acestea, produsele industriei auto si ale celei de componente pentru aceasta au avut cea mai dinamica
crestere. .

Ritmul de crestere a deficitului comercial s-a diminuat la 42,2% in primele 11 luni ale anului
trecut , de la 45% dupa primele zece luni , dupa ce exporturile au urcat mai rapid decat importurile in
luna noiembrie , potrivit datelor publicate , de Departamentul National de Statistica (DNS).
Exporturile FOB s-au majorat in noiembrie cu 9% fata de octombrie 2006, la 2,453 miliarde de euro,
cea mai mare valoare lunara inregistrata dupa 1990 , iar importurile au crescut cu 5,2%, la 4,08
miliarde de euro. Analizat , dinamica importurilor se mentine peste cea a exporturilor, dar diferenta
este in scadere. Exporturile au avansat cu 20,9% fata de noiembrie 2005 , iar importurile cu 23,1%.

Lista agenţilor economici-prestatori de servicii în baza contractelor de prelucrare în lohn a

materiilor prime (mărfurilor), primite spre prelucrare de la agenţii economici din Republica
Moldova,care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar
1. S.A. "Făurarul", or.Chişinău
2. S.A. "Flautex", or.Bălţi
3. S.A. "Mioara", or.Bălţi
4. S.A. "Stil", or.Soroca
5. S.A. "Galanta", or.Orhei
6. S.A. "Succes", or.Basarabeasca
7. S.A. "Modern", or.Edineţ
8. S.A. "Tricon", or.Cahul
9. S.A. "Cicec", or.Comrat
10. S.A. "Mărfconsum", or.Rezina
11. S.A. "Fantezie", or.Rîşcani
12. S.A. "Speranţa", or.Taraclia
13. S.A. "Floreşteanca", or.Floreşti
14. S.A. "Diana", or.Făleşti
15. S.A. "Scop", or.Ceadîr-Lunga
16. S.A. "Stil", or.Vulcăneşti
17. S.A. "Codreanca", or.Călăraşi
18. S.A. "Tezaur", or.Ungheni
19. S.A. "Mărfconsum-SUD", or.Taraclia

Potrivit unor date preliminare a Bancii Nationale, in 2009, ponderea produselor fabricate in lohn in
totalul exporturilor de bunuri a constituit 25.7%.Daca analizam principalele grupe de marfuri exportate
din R. Moldova vom vedea ca ponderea cea mai mare in totalul exporturilor il detin materialele textile
si articolele din acestea, inregistrand in perioada ianuarie-februarie 2008 o valoare de 49,7 milioane

7
dolari SUA, ceea ce consittuie 23,3% din totalul exporturilor. Anume marfurile textile sunt exportate de
cele mai deseori in cadrul operatiunilor lohn. Respectiv, R. Moldova este utilizata drept atelier de
prelucrare a materiei prime, initial importate, iar ulterior exportate preponderent in Italia si Germania.
Astfel, tara noastra, in realitate, nu exporta produse textile, ci mai cu seama servicii de
prelucrare a materialelor textile.

2.2 Contractul de prelucrare în lohn

In comertul international, contractul de vanzare-cumparare, cu aspectele lui juridice si economice,

este reglementat prin “Conventia Natiunilor Unite privind contractele pentru vanzarea internationala de
marfuri” din anul 1974, cu amendamentele aduse prin Protocolul din anul 1980, adoptate la Viena
(“The United Nations Convention on Contracts for the International Sale of Goods of 1974, and The
Amending Protocol of 1980 – Adopted in Viena”).

Pornind de la prevederile Conventiei amintite, orice intreprinzator pe piata externa trebuie sa-si
consolideze nivelul cunostiintelor si acuratetea informatiilor de piata, pentru a fi un negociator
competent, capabil sa incheie contracte cu limitarea maxima a riscurilor si capcanelor. Incheierea
fructuoasa a negocierilor se materializeaza in contractul extern. Contractul este un acord intre vanzator
si cumparator, care se bazeaza pe oferta si acceptarea ei.

Contractul extern de vanzare-cumparare este un acord de vointa prin care una din parti, denumita
vanzator, dintr-o anumita tara, se angajeaza sa livraze celeilalte parti, dintr-o alta tara, denumita
cumparator, un bun material al sau, determinat cantitativ si calitativ, intr-un anumit loc si la o anumita
data, in conditiile convenite, contra unui pret. Contractul de prelucrare in lohn cuprinde patru parti
mari: partile, temei legal, clauze obligatorii si clauze optionale.

2.3 Regimului vamal de perfecţionare activă: avantaje şi limite

Firmele executante in lohn se caracterizeaza prin urmat aspecte

-dispun de factori de productie cladiri masini utilitati si cu deosebire;
-forta de munca ieftina si care are o buna calificare ;
-nu au marci proprii sau daca le au nu le-au introdus pe pietele externe ;
-nu dispun sau nu valorifica in mod performant mg si mk mai ales cel al afacerilor ec;
-cel mai adesea nu au fondurile necesare pt a se lansa in programe relevante de export sub propria
marca;
-se multumesc cu putin ,au devenit victemele rutinei.
Firmele ordonatoare in lohn  cele care anseaza comanda se caracterizeaza prin urmatoarele:
-detin marci de prestigiu bine introduce pe piata mondiala ;
-desfasoara un mg-mk de export de calit superioara;
-ordonatorii in lohn valorifica la maximum avantajele care decurg din pozitia buna oe care o detin
pe piata vanzand mai mult decat produc in proprile fabrici;
-nu dispun de forta de munca ieftina;
-nu au baza materiala  la care oferta lor de marfuri este solicitata pe piata.
Afacerile economice prin prelucrarea in lohn pot avea diferite motivatii, care in general sunt
avantaje pentru partenerii de afaceri.

 Avantajele executantului (exportatorului):

8
 Isi foloseste surplusul capacitatilor de productie pe seama unor piete externe in conditiile
specifice acestei operatiuni , adica exportand manopera, utilitati , intr-un fel si amortizarea
masinilor , a cladirilor , etc .
 Isi mentine productia la un nivel cantitativ acceptabil sau chiar ridicat , chiar daca nu dispune
de materiile prime si materialele care sa corespunda din punct de vedere calitativ cerintelor pietei
contemporane , procurandu-le de la ordonator.
 Are posibilitatea sa-si modernizeze o serie de activitati din domeniul proiectarii de produs si al
tehnologiei executarii acestuia , primind odata cu comenzile si o serie de modele , desene , uneori
si asistenta tehnica , deci un veritabil “know-how” de fabricatie.
 Isi mentine la un nivel relativ ridicat gradul de ocupare a fortei de munca , iar impactul
conostintelor dobandite de la partenerul extern se rasfrange favorabil asupra calitatii acesteia.
 Executarea unor produse in lohn reprezinta o dovada a competitivitatii intreprinderii sub
aspectul productiei , ceea ce pentru managerii competenti poate constitui o premisa de trecere la
fabricarea unor produse sub marca proprie (subproducti,coproductie).                                                

Avantajele ordonatorului (importatorului):

 Isi mareste volumul afacerilor economice (venituri , profituri) fara investitii in productie ,
deoarece sunt folosite capacitatile de productie ale partenerului.
 Obtine o rata inalta a profiturilor datorita diferentelor mari care exista , de regula , intre nivelul
salariilor din tara sa si tara executantului , unde acestea sunt reduse , precum si faptului ca isi
valorifica din plin avantajele comercializarii sub marca proprie.
 Isi consolideaza pozitia pe piata , dezvoltarea si mentinerea unei cote ridicate din vanzarile pe
piata prezentand efecte favorabile de durata in lupta de concurenta. Prelucrarea in lohn prezinta si
o serie de limite si riscuri , unele comune oricarei afaceri economice internationale , altele
caracteristice acestei operatiuni comerciale:

Limite si riscuri pentru executantii in lohn.

 Lohn-ul este o productie la comanda , un export de manopera si de utilitati de productie care ,

asa cum s-a aratat , ii confera executantului avantaje financiare mici , o rata financiara modesta a
profitului , “partea dolarului” revenind ordonatorului.
 Riscul ca ordonatorul sa renunte la afacerea economica in lohn , in cazul unei conjuncturi
nefavorabile ce se poate manifesta pe piata produselor respective , poate avea urmari catastrofale
pentru executant , care si-a pregatit forta de munca si intreaga organizare a productiei pentru
fabricarea produselor comandate in lohn.
 Productia in lohn , deci sub marca straina , amana , pe perioade indelungate actiunile de
promovare si comercializare in nume si pe cont propriu , de fapt il mentine pe executant in
anonimat , cu consecinte nefavorabile asupra prestigiului firmei sale pe piata internationala .
Prelungirea pe termene foarte lungi a lohn-ului condamna intreprinderea executanta la stagnare
comerciali si  intr-o anumita masura fiind la discretia altor firme , pot ajunge in pragul
falimentului.
 Riscuri legate de intarzierile ce pot sa apara in transportul si aprovizionarea cu materii prime si
materiale , care pot sa influenteze negativ continuitatea si ritmicitatea productiei , cu toate
consecintele negative care decurg din aceasta situatie .
 Riscul de pret care se manifesta pentru exportator , in sensul ca pretul la produsul finit realizat
de acesta poate deveni nerentabil in raport cu pretul factorilor de productie proprii utilizati pentru
producerea lui , care dupa semnarea contractului pot creste semnificativ (forta de munca , energia ,
apa etc).

9
  Lohn-ul asigura exportatorului un venit in devize mai redus decat in cazul in care ar exporta
produse finite de provenienta integrala din productie proprie , sub marca proprie , evident cu un
management adecvat.

 Limite si riscuri pentru ordonatorul in lohn

 Este posibil ca executantul produselor in lohn sa nu respecte intocmai prescriptiile privind

calitatea produselor , sa inregistreze procente ridicate de rebuturi . Evident ca ordonatorul se
asigura prin contract pentru aceste situatii , dar problema devine delicata cand se irosesc materii
prime si semifabricate valoroase . Ca urmare a unei eventuale nerespectari a unor cerinte de
calitate , cat si a termenelor de livrare , ordonatorul risca sa piarda momente conjuncturale
favorabile sau chiar afaceri economice deja contractate.
 Ordonatorul “preia” indirect unele riscuri , care apar la executant datorita unui management
uneori de calitate redusa , unor dereglari sociale si politice , calamitati naturale , etc.

Privind cu obiectivitate avantajele comparative intre cele doua parti , trebuie sa mentionam ca
operatiunile de prelucrare in lohn rezolva sau conciliaza discrepantele ce se manifesta din punct de
vedere calitativ si sortimental intre posibilitatile interne ale intreprinderii executante a produsului si
cerintele pietei externe , stimuland un anumit spirit de cooperare intre partenerii de afaceri .

Pentru respectarea pe deplin a adevarului trebuie insa subliniat ca ordonatorul obtine avantaje mult mai
mari decat executantul , atat pe termen scurt cat , mai ales, pe termen lung . In fond , ordonatorul
obtine , analizand efectele economice in cumul , o rata a profitului de zeci de ori mai ridicata decat
executantul , isi consolideaza pozitia pe piata mondiala , prospera , in timp ce executantul produselor
in lohn supravietuieste . Contractul de prelucrare in lohn se particularizeaza printr-o serie de elemente
specifice acestei tehnici de afaceri economice internationale.

Astfel, acest contract prevede urmatoarele drepturi si obligatii:

Pentru executant :
Obligatii :
- sa execute produsul in conditiile de calitate convenite
- sa respecte termenele de livrare
- sa asigure pregatirea pentru vanzare , stocare , ambalare , etc.
- sa asigure conditii pentru receptia cantitativa si calitativa.
Drepturi
- sa incaseze pretul convenit
- sa beneficieze de avansuri , materii prime , modele , desene.
- uneori sa indice denumirea fabricii sub marca ordonatorului
Pentru ordonator
 Obligatii :
-   sa asigure modele , desene , consultanta tehnica , materii prime si materiale in totalitate sau partial
-   sa preia produsele finite in conditiile in care acestea corespund standardelor convenite
-   sa plateasca pretul convent si eventual un avans pentru lansarea produsului in fabricatie.
Drepturi:
- sa controleze procesul de fabricatie si  sa efectueze receptia produsului direct sau printr-o
institutie abilitata in controlul calitatii.
- sa valorifice marca proprie si sa comercializeze produsul fara nici o opunere din partea
executantului
- sa perceapa penalizari pentru nerespectarea de catre executant a conditiilor de calitate si
termene de livrare.

10
 III Concluzii

În prezent industria uşoară joacă un rol important în economia Moldovei, efectuînd  un sfert din
volumul  exportului total pe ţară. Deşi  soldul comerţului exterior pe a.2010 a fost negativ, în industria
uşoară exportul prevalează asupra  importului cu  12,6 % . 

În ianuarie – iulie 2010 exporturile materialelor textile şi articolelor din acestea au totalizat 151,2
mln.dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2006 cu 23,4% (în
structura exportului total aceste mărfuri ocupă 21,5%, cel mai mare indicator), încălţăminte, pălării,
umbrele etc. – 23,3 mln.dolari SUA , creşterea cu 34,8% (în structura exportului ocupă 3,3%).Gradul
de acoperire a importurilor cu exporturi în perioada ianuarie-iulie a a.2010 pe aceste grupuri de
mărfuri constituie 11,6 % şi 11,1% respectiv.Însă, din cauza situaţiei economico-financiare create,
lipsei pieţei de desfacere interne dezvoltate şi a materiei prime proprii, insuficienţei mijloacelor
circulante proprii, cea mai mare parte din întreprinderile de confecţii, tricotaje, marochinărie şi
încălţăminte activează în regim vamal de perfecţionare activă, prelucrînd materia primă a clientului.
Printre cei  mai mari importatori de servicii pot fi numiţi: Germania, Italia şi SUA. În afară de 
aceasta, exportul serviciilor se efectuează în Austria, Anglia, România, Olanda, Belgia etc. Producţia
din materia primă proprie  (covoarele fabricate de către SA „Floare-Carpet”, SA „Moldabela”, piei
tăbăcite – SA „Piele” şi articole flauşate – SA „Flautex”) se exportă în România, SUA, Anglia,
Polonia, Austria, Lituania etc. Concomitent, producţia sus-numită se livrează în ţările CSI.
Analiza exportului demonstrează, că activitatea în regimul vamal de perfecţionare activă
prevalează  fabricarea producţiei din materia primă proprie.  Rezultatul pozitiv al acestui gen de
activitate a fost că  întreprinderile mari şi mijlocii, actualmente, au posibilitate să investească
mijloacele circulante proprii în reutilarea tehnică şi însuşirea tehnologiilor noi. Însă, trebuie de
menţionat, că situaţia creată în urma modificărilor structurale în Uniunea Europeană, desigur, va
atrage asupra sa şi modificări pe piaţa serviciilor. Şi din această cauză, deja la momentul actual, în 
faţa întreprinderilor stă  sarcina de a majora volumul de fabricare a producţiei din materia primă
proprie pentru livrarea ei atît pe pieţele pierdute anterior (ale ţărilor CSI), cît şi pe noile pieţe, în
special, ale celor europene, fără a micşora volumele serviciilor. 

Este necesar de remarcat, că, în prezent, în condiţiile insuficienţei mijloacelor circulante proprii şi
existenţei creditelor bancare cu rata dobînzii care  depăşeşte cu mult norma de profit, pentru reutilarea
tehnică integrală,  implementarea tehnologiilor performante şi, ca urmare, majorarea competitivităţii

11
mărfurilor moldoveneşti,   volumele investiţiilor efectuate  sunt nesatisfăcătoare.  În structura
investiţiilor pe ţară  sectorul  industrial alcătuieşte numai 30 %  şi este necesar  să se  lucreze mai
eficient  pentru atragerea investiţiilor, atît a celor  locale, cît şi  străine. În anii 2002-2005 volumul
investiţiilor în capitalul fix din industria uşoară a fost în creştere de la 47,1 mln.lei  pînă la 131,4
mln.lei, dar, totuşi, aceste creşteri sunt foarte neînsemnate. 

Bibliografie

1. Codul vamal al Republicii Moldova, Nr.1149-XIV din 20.07.2000

2. Teorii si modele privind relatiile economice internationale, Ovidiu RUJAN

3. Tranzactii comerciale internationale – Aurel Burciu (coord. ), Rozalia Iuliana Kicsi, Irina
Stefana Cibotariu, Marcela Cristina Hurjui

4. Contabilitatea în comerţul exterior, Dumitru Vişan

Surse internet

www.europa.md

www.iabp.moldova.org

www.mii.gov.md

www.moldvama.md

www.mec.gov.md

www.vama.md

www.businessportal.md

12