Sunteți pe pagina 1din 13

ANTREPOZIT VAMAL

(1) Regimul de depozitare permite depozitarea mărfurilor neunionale pe teritoriul


vamal al Uniunii fără ca mărfurile să fie supuse:
(a) taxelor la import;
(b) altor taxe, conform altor dispoziții relevante în vigoare (ACCIZE , TVA)
(c) măsurilor de politică comercială, în măsura în care acestea nu interzic
introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii sau scoaterea lor din acesta.

Depozitarea în antrepozite vamale


(1) Mărfurile neunionale plasate sub regim de antrepozitare vamală pot fi
depozitate în spații sau în orice alte amplasamente autorizate pentru acest regim
de către autoritățile vamale și sub supraveghere vamală (antrepozite vamale).

Durata regimului de antrepozitare


Perioada în care mărfurile pot rămâne sub regimul de antrepozitare nu este
limitată.
Pe perioada antrepozitării mărfurile sunt sub supraveghere vamală.

TIPURI DE ANTREPOZITE VAMALE:


a) antrepozit vamal public de tip I - atunci când responsabilitățile menționate la
articolul 242 alineatul (1) din cod îi revin titularului autorizației și titularului
regimului, mai exact in cazul perfecționării pasive, autorizația specifică termenul
în care mărfurile unionale, care au fost înlocuite de mărfuri echivalente, se plasează
sub regimul de perfecționare pasivă. Acest termen nu depășește șase luni.
La solicitarea titularului autorizației, termenul-limită poate fi prelungit chiar și
după expirarea sa, cu condiția ca termenul total să nu depășească un an.

(b) antrepozit vamal public de tip II - atunci când responsabilitățile menționate la


articolul 242 alineatul (2) din cod îi revin titularului regimului;, mai exact in cazul
unui import prealabil de produse transformate, se constituie o garanție care acoperă
cuantumul taxelor la import care ar fi exigibile în cazul în care mărfurile unionale
înlocuite nu ar fi plasate sub regimul de perfecționare pasivă în conformitate cu
alineatul (1).
(c) antrepozit vamal privat -
Cererea de autorizare a unui antrepozit vamal se depune la autoritatea vamală
competentă pentru locul în care este ţinută sau disponibilă contabilitatea principală
în scopuri vamale a solicitantului şi în care urmează să se desfăşoare cel puţin o
parte din operaţiunile de utilizare specifică, după cum urmează:

 În cazul cererilor de autorizare întocmite utilizând formularul prevăzut în


anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei, autoritatea
vamală competentă pentru a primi cererea este direcţia regională vamală.
 În situaţia în care se solicită o autorizaţie în care sunt implicate mai mult de
un stat membru, autoritatea vamală competentă pentru a primi cererea este
DGV-Direcţia Generală a Vămilor, str. Al. Ivasiuc, nr. 34-40, bl.5, sector 6,
Bucureşti.

Circulația mărfurilor plasate sub regimul de antrepozitare vamală poate avea


loc pe teritoriul vamal al Uniunii, fără alte formalități vamale decât cele prevăzute
la articolul 178 alineatul (1) litera (e), după cum urmează:
(a) între diferitele spații de depozitare specificate în aceeași autorizație;
(b) de la biroul vamal de plasare până la spațiile de depozitare; sau
(c) de la spațiile de depozitare până la biroul vamal de ieșire sau la orice birou
vamal indicat în autorizația pentru un regim special, astfel cum se menționează la
articolul 211 alineatul (1) din cod, care este împuternicit să acorde mărfurilor
liberul de vamă pentru un alt regim vamal sau să primească declarația de reexport
pentru descărcarea regimului special.
Circulația sub regimul de antrepozitare vamală se încheie în termen de 30 de
zile după ce mărfurile au fost scoase din antrepozitul vamal.
La cererea titularului regimului, autoritățile vamale pot prelungi perioada de 30
de zile.
ADMITERE TEMPORARA
Regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul vamal al Uniunii,
cu scutire totală sau parţială de taxe la import şi fără a fi supuse altor taxe sau
măsurilor de politică comercială, a mărfurilor neunionale destinate reexportului
fără să fi suferit vreo modificare în afara deprecierii normale datorată utilizării
lor.
Mărfurile plasate sub regim trebuie să rămână în aceeaşi stare. Sunt acceptate
reparaţiile şi întreţinerea, inclusiv revizia şi ajustările sau măsurile de conservare a
mărfurilor.

Admiterea temporară cu scutire parţială de la plata taxei la import


Autorizaţia de utilizare a regimului de admitere temporară cu scutire parţială de la
plata taxei la import se acordă pentru mărfurile care nu îndeplinesc toate
cerinţele relevante pentru scutirea totală de la plata taxelor la import.

Admiterea temporară cu scutirea totală de la plata taxelor la import

 Autorizatia se acordă pentru mărfurile menţionate la articolele 208 -


211(paleti si accesorii, containere si accesorii) şi la articolul 213 din
Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446, inclusiv în cazul în care
solicitantul şi titularul regimului sunt stabiliţi pe teritoriul vamal al Uniunii.
 Autorităţile vamale fixează perioada în care mărfurile plasate sub regimul de
admitere temporară trebuie reexportate sau plasate sub aun alt regim vamal.
 Perioada maximă de păstrare a mărfurilor sub regimul de admitere
temporară pentru aceeaşi utilizare şi sub responsabilitatea aceluiaşi titular de
autorizaţie este de 24 de luni, conform art. 251 din Codul Vamal al Uniunii.

Cererea de autorizare se depune la direcția regională vamală în a cărei rază de


competență se află locul în care mărfurile urmează să fie utilizate.

Cine poate obţine autorizaţie?

 Pentru utilizarea regimului de admitere temporară este necesar să obţineţi o


autorizaţie eliberată de către autorităţile vamale, conform art.211 din Codul
Vamal al Uniunii.
 Autorizaţia se acordă la cerere persoanelor care utilizează mărfurile sau
asigură utilizarea acestora, sunt stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii şi
oferă garanţiile necesare bunei derulări a operaţiunilor.
 Autorizaţia se acordă atunci când autorităţile vamale pot supraveghea şi
monitoriza regimul fără a trebui să introducă măsuri administrative
disproporţionate în raport cu nevoile economice în cauză.

Tipuri de cerere

Regimul poate poate fi autorizat fie:


- pe baza unei declaraţii vamale în scris; ;

- pe baza unei declarații verbale sau prin altă acţiune;

- pe baza unui carnet ATA sau CPD, sau

- pe baza unei cereri întocmite conform formularului prevăzut în anexa 12


la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei.

Carnetul ATA este un document internaţional, în baza căruia mărfurile aflate în


regim de export temporar circulă liber, fără plata unor taxe vamale de tranzit
şi/sau de import.

Carnetul de trecere prin vama CPD sau Carnet de Passages en Douane este
documentul vamal internațional care faciliteaza admiterea temporara a
autovehiculelor pe teritoriul unui stat.
DESTINATIE FINALA
Definiţie
Regimul de destinație finală permite punerea în liberă circulație a mărfurilor cu
scutire sau reducere de taxe datorită utilizării lor specifice.

Cine poate obţine autorizaţie?


-persoanele stabilite în Comunitate;
- se eliberează la cererea persoanei care se ocupă de îndeplinirea operaţiunilor de
perfecţionare

Unde se depune cererea? LA FEL CA LA CELELALTE REGIMURI

Decizia de autorizare
- Când autorizarea regimului este solicitată conform modelului prevăzut în Anexa
12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei, autoritatea vamală
competentă să ia o decizie emite autorizaţia, utilizând aplicaţia de gestiune
electronică a regimurilor speciale.
- Când autorizarea regimului este solicitată prin intermediul unei declaraţii
vamale, conform art. 163 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446,
acordarea liberului de vamă pentru mărfurile declarate reprezintă autorizarea
regimului solicitat.
PERFECTIONAREA ACTIVA
Regimul de perfecţionare activă permite folosirea pe teritoriul vamal al Uniunii,
pentru a le supune uneia sau mai multor operaţiuni de prelucrare, a mărfurilor
neunionale, fără ca aceste mărfuri să fie supuse:

(a) taxelor la import;

(b) altor taxe, conform altor dispoziţii relevante în vigoare;

(c) măsurilor de politică comercială.

În autorizație se stabilesc:
- rata de randament, fie dacă este cazul, modalitatea de determinare a acestei
rate;
- perioada în care regimul de perfecţionare activă trebuie descărcat. Perioada
curge de la data la care mărfurile neunionale sunt plasate sub regim şi se
determină ţinând seama de durata necesară realizării operaţiunilor de prelucrare
şi descărcării regimului.

Cine poate obţine autorizaţie?


Autorizaţia se acordă la cerere persoanelor care sunt stabilite pe teritoriul vamal
al Uniunii, desfăşoară operaţiuni de prelucrare sau asigură desfăşurarea lor
mărfurile sau asigură utilizarea acestora, şi oferă garanţiile necesare bunei
derulări a operaţiunilor.
Autorizaţia se acordă atunci când autorităţile vamale pot supraveghea şi
monitoriza regimul fără a trebui să introducă măsuri administrative
disproporţionate în raport cu nevoile economice în cauză.

Cererea de autorizare a regimului de perfecționare activă se depune la


autoritatea vamală competentă pentru locul în care este ţinută sau disponibilă
contabilitatea principală în scopuri vamale a solicitantului şi în care urmează să se
desfăşoare cel puţin o parte din operaţiunile de perfecţionare, după cum
urmează:
• În situaţia în care o cerere de autorizare constă într-o declaraţie vamală,
autoritatea vamală competentă este biroul vamal;
• În cazul cererilor de autorizare întocmite utilizând formularul prevăzut în anexa
12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei, autoritatea vamală
competentă pentru a primi cererea este direcţia regională vamală.
• În situaţia în care se solicită o autorizaţie în care sunt implicate mai mult de un
stat membru, autoritatea vamală competentă pentru a primi cererea este DGV-
Direcţia Generală a Vămilor, str. Al. Ivasiuc, nr. 34-40, bl.5, sector 6, Bucureşti
PERFECTIONAREA PASIVA
Regimul de perfecţionare pasivă permite exportul temporar de mărfuri unionale
în afara teritoriului vamal al Uniunii în vederea supunerii acestora la operaţiunile
de prelucrare, iar produsele prelucrate rezultate din aceste operaţiuni pot fi puse
în liberă circulaţie cu scutire totală sau parţială de taxe la import în baza unei
cereri depuse de titularul autorizaţiei sau de orice altă persoană stabilită pe
teritoriul vamal al Uniunii, cu condiţia ca aceasta să fi obţinut consimţământul
titularului autorizaţiei şi ca toate condiţiile autorizaţiei să fie îndeplinite.

Cine poate obţine autorizaţie?


-persoanele stabilite în Comunitate;
- se eliberează la cererea persoanei care se ocupă de îndeplinirea operaţiunilor de
perfecţionare.

Unde se depune cererea?


- În situaţia în care cererea de autorizare constă într-o declaraţie vamală,
autoritatea vamală competentă este biroul vamal.
- În cazul în care cererea de autorizare se întocmeşte utilizând formularul prevăzut
în anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei, autoritatea
vamală competentă pentru a primi cererea este direcţia regională vamală.
- În situaţia în care cererea de autorizare implică mai mult de un stat membru,
autoritatea vamală competentă pentru a primi cererea este DGV-Direcţia
Generală a Vămilor

Ce operaţiuni pot fi autorizate?


- prelucrarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea sau adaptarea acestora la
alte mărfuri;
-transformarea mărfurilor;
-distrugerea mărfurilor;
- repararea mărfurilor, inclusiv restaurarea şi punerea acestora la punct;
- utilizarea mărfurilor care nu sunt incluse în produsele prelucrate, dar care permit
sau facilitează obţinerea acestor produse, chiar în cazul în care ele dispar complet
sau parţial în cursul perfecţionării (accesorii de producţie);
- repararea, inclusiv sistemul de schimb standard menţionat la articolul 261
Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446; sau
- perfecţionarea pasivă urmează unor operaţiuni de perfecţionare complementară
în conformitate cu articolul 258 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE)
2015/2446.

În ce condiţii se eliberează autorizaţia?


Pentru a obţine o autorizaţie de perfecţionare pasivă trebuie să prezentaţi
autorităţii vamale un contract încheiat cu partenerul extern, fie o comandă sau
corespondenţa purtată cu acesta, sau orice alt document din care să rezulte
intenţia economică de a utiliza acest regim.

Reguli speciale pentru reparare sau înlocuire


1. Exonerare totală de drepturi de import, când operaţiunea de perfecţionare
pasivă constă în repararea gratuită a mărfurilor unionale:
- fie datorită unei obligaţii contractuale sau legale de garanţie,
- fie datorită existenţei unui viciu de garanţie (de care nu s-a ţinut cont în
momentul în care au fost puse în liberă circulaţie pentru prima oară).
2. Exonerare parţială de drepturi de import - când operaţiunea de perfecţionare
pasivă constă în repararea cu titlu oneros a mărfurilor unionale. Punerea în liberă
circulaţie se face luând în considerare ca valoare în vamă o valoare egală cu
costurile de reparare, cu condiţia ca aceste costuri să reprezinte singura plată
efectuată de titularul autorizaţiei şi să nu fie influenţate de nici o legătură între
titular şi comerciant.
ZONA LIBERA
Definiție
Regimul de depozitare în zona liberă permite depozitarea mărfurilor neunionale
în aceste perimetre, fără ca mărfurile să fie supuse:

a) taxelor la import;

b) altor taxe, conform altor dispoziţii relevante în vigoare;

c) măsurilor de politică comercială.

Perioada în care mărfurile pot rămâne sub regimul de depozitare în zona liberă
nu este limitată.
Zonele libere sunt împrejmuite, iar perimetrul şi punctele de acces şi de ieşire ale
unei zone libere sunt supuse supravegherii vamale.
Persoanele, mărfurile și mijloacele de transport care intră într-o zonă liberă sau
care ies pot face obiectul controalelor vamale.
Orice construcție de imobile într-o zonă liberă este condiționată de obținerea unei
aprobări prealabile din partea autorităților vamale.
Orice activitate de natură industrială, comercială sau de prestări de servicii este
permisă într-o zonă liberă. Desfășurarea acestor activități face obiectul unei
notificări prealabile către autoritățile vamale.

Autorităţile vamale pot:

 impune prohibiţii sau restricţii asupra anumitor activităţi, ţinând seama de


natura mărfurilor în cauză, de cerinţele supravegherii vamale sau de
securitate şi siguranţă.
 interzice desfăşurarea unei activităţi într-o zonă liberă persoanelor care nu
oferă garanţiile necesare privind respectarea dispoziţiilor vamale.

Desfăşurarea unei activităţi într-o zonă liberă este condiţionată de aprobarea


prealabilă de către biroul vamal de supraveghere al zonei libere a evidenţei
operative a mărfurilor. Prin decizia de aprobare se stabilesc obligaţiile care revin
operatorului în organizarea evidenţei operative.

Evidenţa operativă trebuie să conțină informațiile și datele necesare care să


permită autorității vamale să supravegheze activitatea în cauză, în special în ceea
ce privește identificarea mărfurilor unionale sau neunionale plasate sub regimul
special de zona liberă, să urmărească circulația şi fluxul complet al mărfurilor de la
introducerea şi până la scoaterea acestora.

Înfiinţarea şi delimitarea teritorială a zonelor libere în România se face prin


hotărâre a Guvernului, prin care se aprobă şi regulamentul de organizare,
funcţionare, exploatare, administrare şi control al zonei libere.
VALOAREA IN VAMA
La valoarea în vamă, în măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse
în preţ, se includ:
a) cheltuielile de transport al mărfurilor importate până la frontiera română;
b)cheltuielile de încărcare, de descărcare şi de manipulare, conexe
transportului, ale mărfurilor din import aferente parcursului extern;
c) costul asigurării pe parcurs extern.
(4) Când determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua
imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă, la cerere, cu
condiţia să constituie o garanţie în forma acceptată de autoritatea vamală.
(5) În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii,
importatorul nu prezintă documente concludente privind determinarea
valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la executarea garanţiei,
operaţiunea de plasare a mărfurilor sub un regim vamal fiind considerată
încheiată.

Controlul vamal al mărfurilor

Art. 170. - Controlul documentar constă în verificarea:


a) corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu;
b) existenţei documentelor care însoţesc declaraţia vamală în detaliu potrivit
regimului vamal solicitat;
c) concordanţei între datele înscrise în declaraţia vamală în detaliu şi cele din
documentele însoţitoare.
Art. 171. - Autoritatea vamală poate efectua controlul vamal fizic şi la locul de
încărcare a mărfurilor de export sau la locul de descărcare a mărfurilor din
import, în funcţie de personalul vamal disponibil, dacă mărfurile sunt perisabile
sau necesită condiţii speciale de ambalare şi de transport ori nu există condiţii de
control la frontieră şi dacă încărcarea sau descărcarea completă a mijloacelor de
transport se face într-un singur loc.
Art. 172. - În vederea efectuării controlului vamal fizic la locul de încărcare sau
descărcare, exportatorii ori importatorii au următoarele obligaţii:
a) să solicite în scris efectuarea controlului la biroul vamal cel mai apropiat, cu
cel puţin două zile înainte de data stabilită pentru încărcarea sau descărcarea
mijloacelor de transport;
b) să pregătească mărfurile şi să ia măsurile necesare pentru ca mijloacele de
transport să corespundă condiţiilor de sigilare vamală;
c) să asigure încărcarea sau descărcarea mărfurilor la locul, data şi ora care
au fost stabilite.
Comisionari în vamă

Art. 563. - Comisionar în vamă este persoana juridică română, constituită


potrivit legii, care, în numele şi pe seama altei persoane sau în nume propriu, dar
pe seama altei persoane, prezintă mărfurile şi efectuează declararea în detaliu a
mărfurilor, depozitarea şi alte formalităţi prevăzute în reglementările vamale,
precum şi plata la autoritatea vamală a cuantumului drepturilor de import şi de
export.
Art. 564. - Comisionarul în vamă stabileşte raporturi juridice directe cu
autoritatea vamală pentru ansamblul operaţiunilor pe care le efectuează potrivit
art. 563 şi răspunde de respectarea reglementărilor vamale.
Art. 565. - Comisionarul în vamă poate să-şi exercite atribuţiile numai după
obţinerea autorizaţiei emise de DGV.

Art. 566. - Autorizaţia de comisionar în vamă se eliberează numai dacă


solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are incluse în obiectul de activitate operaţiunile prevăzute la art. 563;
b) deţine echipamente necesare descărcării, încărcării, manipulării, ambalării,
dezambalării şi prezentării mărfurilor în vederea efectuării controlului vamal,
precum şi personal specializat pentru efectuarea acestor operaţiuni;
c) dispune de personal care urmează să exercite activităţi legate de
îndeplinirea formalităţilor vamale;
d) deţine spaţiu de birou şi are asigurată birotica necesară desfăşurării
activităţii;
e) este dotat cu echipamente informatice şi de comunicaţie adecvate utilizării
sistemului informatic vamal; această condiţie nu este obligatorie în cazul în care
biroul vamal pe lângă care se solicită autorizarea nu este informatizat;
f) nu are în denumirea societăţii expresii similare cu cele ale autorităţii vamale;
g) nu are debite pe lângă biroul vamal pentru care solicită autorizarea;
h) nu a săvârşit încălcări grave sau repetate ale reglementărilor vamale sau
fiscale;
i) deţine unul sau mai multe spaţii de depozitare, situate în zona de
supraveghere a fiecărui biroul vamal pentru care se solicită autorizarea - care să
îndeplinească condiţiile necesare păstrării mărfurilor aflate sub supraveghere
vamală; condiţia trebuie respectată numai în cazul în care se solicită autorizarea
în calitate de comisionar în vamă pe lângă unul sau mai multe birouri vamale
situate în interiorul ţării, precum şi pentru birourile vamale situate la frontieră
atunci când activitatea urmează să fie deservită prin intermediul unui punct
vamal.
În cazul în care se solicită autorizarea pe lângă un birou vamal de frontieră
care funcţionează într-un oraş reşedinţă de judeţ, condiţia privind deţinerea
spaţiului/spaţiilor de depozitare şi a condiţiilor pe care acestea trebuie să le
îndeplinească în vederea exercitării supravegherii vamale este obligatorie.

S-ar putea să vă placă și