INFRACȚIUNI ÎN

CODUL VAMAL
 CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

Articolul 56 Contribuții financiare

(1) Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la
cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justa a
sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestații sunt interzise, în afară celor stabilite prin lege,
în situații excepționale.
 LEGEA NR.86/2006 PRIVIND CODUL VAMAL
• Articolul 2
• (1) Reglementările vamale se aplică în mod uniform pe întreg teritoriul
vamal al României, în măsura în care nu există dispoziții contrare prevăzute
în acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
• (2) Introducerea sau scoaterea din țară a mărfurilor, a mijloacelor de
transport și a oricăror alte bunuri este permisă numai prin punctele de trecere
a frontierei de stat.
• (3) În punctele de trecere a frontierei de stat și pe teritoriul țării sunt
organizate birouri vamale care funcționează potrivit legii.
• (4) La trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport și orice
alte bunuri sunt supuse controlului vamal și aplicării reglementărilor vamale
numai de autoritatea vamală.
 LEGEA NR.86/2006 PRIVIND CODUL VAMAL

Articolul 3
(1) Teritoriul vamal al României cuprinde teritoriul statului român,
delimitat de frontiera de stat a României, precum și marea teritorială a
României, delimitată conform normelor dreptului internațional și
legislației române în materie.
(2) Teritoriul vamal al României include și spațiul aerian al teritoriului
țării și al mării teritoriale.
Articolul 7 (1) Direcțiile regionale vamale și birourile vamale sunt unități
subordonate Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013
de stabilire a Codului vamal al Uniunii –în vigoare din 2016

Art.5 pct.
18. „datorie vamală” înseamnă obligația unei persoane de a plăti cuantumul taxelor la
import sau la export care se aplică unor mărfuri specifice în conformitate cu legislația
vamală în vigoare;
19. „debitor” înseamnă orice persoană obligată la plata unei datorii vamale;
20. „taxe la import” înseamnă taxele vamale care trebuie plătite la importul de
mărfuri;
21. „taxe la export” înseamnă taxele vamale care trebuie plătite la exportul de
mărfuri;
33. „prezentarea mărfurilor în vamă” înseamnă înștiințarea autorităților vamale asupra
sosirii mărfurilor la biroul vamal sau în orice alt loc desemnat sau aprobat de
autoritățile vamale și punerea mărfurilor la dispoziția acestora pentru a efectua
controale vamale;
Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013
de stabilire a Codului vamal al Uniunii

Articolul 46 Gestionarea riscurilor și controalele vamale

Autoritățile vamale pot efectua orice control vamal pe care îl consideră necesar. Controalele vamale pot consta,
în special, în examinarea mărfurilor, prelevarea de eșantioane, verificarea corectitudinii și a caracterului complet
ale informațiilor furnizate într-o declarație sau o notificare, precum și a existenței, autenticității, corectitudinii și
valabilității documentelor, examinarea contabilității operatorilor economici și a altor registre, controlul
mijloacelor de transport, inspecția bagajelor și a altor mărfuri transportate de către persoane sau aflate asupra
acestora și efectuarea de anchete oficiale sau alte acțiuni similare.
Articolul 48 Controlul ulterior
În scopul controalelor vamale, autoritățile vamale pot verifica corectitudinea și caracterul complet al informațiilor
furnizate într-o declarație vamală, o declarație de depozitare temporară, o declarație sumară de intrare, o declarație
sumară de ieșire, o declarație de reexport sau o notificare de reexport, precum și existența, autenticitatea,
corectitudinea și valabilitatea documentelor justificative și pot examina contabilitatea declarantului și alte
evidențe referitoare la operațiunile privind mărfurile în cauză sau la alte operațiuni comerciale anterioare sau
ulterioare implicând aceste mărfuri după acordarea liberului de vamă. Aceste autorități pot, de asemenea, să
examineze aceste mărfuri și/sau să preleveze eșantioane, dacă este încă posibil să se efectueze o asemenea
verificare sau prelevare. Astfel de controale pot fi efectuate la sediul titularului mărfurilor sau al reprezentantului
său, al oricărei persoane implicate direct sau indirect, cu titlu profesional, în aceste operațiuni, sau al oricărei
persoane care dispune de documentele și datele respective din motive profesionale.
Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013
de stabilire a Codului vamal al Uniunii

Articolul 70 Metoda de determinare a valorii în vamă bazată pe valoarea de tranzacționare

(1) Baza inițială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacție, adică prețul efectiv plătit sau de plătit
pentru mărfuri atunci când sunt vândute pentru export către teritoriul vamal al Uniunii, ajustat, dacă este cazul.
(2) (2) Prețul efectiv plătit sau de plătit este plata totală efectuată sau de efectuat de către cumpărător vânzătorului sau
de către cumpărător unui terț în beneficiul vânzătorului pentru mărfurile importate și cuprinde toate plățile
efectuate sau de efectuat drept condiție a vânzării mărfurilor importate.
Articolul 74 Metode secundare de determinare a valorii în vamă
(a) valoarea de tranzacție a mărfurilor identice vândute pentru export către teritoriul vamal al Uniunii și exportate în
același sau aproximativ același moment cu mărfurile care se evaluează;
(b) valoarea de tranzacție a mărfurilor similare vândute pentru export către teritoriul vamal al Uniunii și exportate în
același sau aproximativ același moment cu mărfurile care se evaluează;
(c) valoarea bazată pe prețul unitar la care mărfurile importate sau mărfuri identice sau similare cu cele importate sunt
vândute pe teritoriul vamal al Uniunii, totalizând cantitatea cea mai mare, către persoane care nu au legătură cu
vânzătorii; sau
(d) valoarea calculată, care constă în suma: (i) costului sau valorii materialelor și fabricării sau altor transformări în procesul de fabricare a mărfurilor importate; (ii)
unui cuantum al profitului și cheltuielilor generale egale cu cele care se reflectă în mod obișnuit în vânzările de mărfuri de aceeași natură sau tip cu mărfurile evaluate care sunt
fabricate de producători în țara exportatoare pentru a fi exportate în Uniune; (iii) costului sau valorii elementelor menționate la articolul 71 alineatul (1) litera (e).
 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013
de stabilire a Codului vamal al Uniunii
Datoria vamală la import
Articolul 77 Punerea în liberă circulație și admiterea temporară
(1) O datorie vamală la import ia naștere în urma plasării mărfurilor neunionale supuse taxelor la import sub unul dintre următoarele regimuri vamale:
(a) punerea în liberă circulație, inclusiv în temeiul regimului de destinație finală;
(b) admiterea temporară cu scutire parțială de taxe la import.
(2) Datoria vamală ia naștere în momentul acceptării declarației vamale.
(3) Declarantul este debitorul. În caz de reprezentare indirectă, persoana pe seama căreia se face declarația vamală este, de asemenea, debitor. În cazul în
care declarația vamală pentru unul dintre regimurile menționate la alineatul (1) este întocmită pe baza unor informații din care rezultă că taxele la import
sau o parte din acestea nu sunt percepute, persoana care a furnizat datele necesare întocmirii declarației și care știa sau trebuia în mod rezonabil să știe că
aceste date sunt false este, de asemenea, debitor.
Articolul 79 Datoria vamală care ia naștere prin nerespectare
(1) În cazul mărfurilor supuse unor taxe la import, o datorie vamală la import ia naștere în cazul nerespectării uneia dintre următoarele: (a) o obligație
stabilită în legislația vamală cu privire la introducerea mărfurilor neunionale pe teritoriul vamal al Uniunii, la scoaterea lor de sub supravegherea
vamală sau la circulația, perfecționarea, depozitarea, depozitarea temporară, admiterea temporară sau dispunerea de astfel de mărfuri pe teritoriul
respectiv; (b) o obligație stabilită în legislația vamală cu privire la destinația finală a mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii; (c) o condiție care
reglementează plasarea mărfurilor neunionale sub un regim vamal sau acordarea, datorită destinației finale a mărfurilor, a unei exceptări de taxe sau a
unei reduceri de taxe la import.
(2) (2) Momentul în care ia naștere datoria vamală este: (a) fie momentul în care obligația a cărei neîndeplinire duce la nașterea datoriei vamale nu este
îndeplinită sau încetează a fi îndeplinită; (b) fie momentul în care se acceptă o declarație vamală pentru plasarea mărfurilor sub un regim vamal, în
cazul în care se constată ulterior că una dintre condițiile stabilite pentru plasarea acestor mărfuri sub acest regim sau pentru acordarea unei exceptări
de taxe sau a unei reduceri a taxelor la import în baza destinației finale a mărfurilor nu a fost de fapt îndeplinită
 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013
de stabilire a Codului vamal al Uniunii
În cazurile menționate la alineatul (1) literele (a) și (b), debitorul este oricare dintre următoarele persoane:
(a) orice persoană care trebuia să îndeplinească obligațiile în cauză;
(b) orice persoană care cunoștea sau care trebuia în mod rezonabil să cunoască faptul că o obligație prevăzută de legislația vamală nu
a fost îndeplinită și care a acționat pe seama persoanei care trebuia să îndeplinească obligația sau care a participat la acțiunea având
ca rezultat neîndeplinirea obligației;
(c) orice persoană care a dobândit sau a avut în posesie mărfurile în cauză și care cunoștea sau trebuia în mod rezonabil să cunoască,
în momentul în care a dobândit sau a primit mărfurile, faptul că una dintre obligațiile prevăzute în legislația vamală nu a fost
îndeplinită.
(4) În cazurile menționate la alineatul (1) litera (c), debitorul este persoana care are obligația de a respecta condițiile care
reglementează plasarea mărfurilor sub un regim vamal sau întocmirea declarației vamale privind mărfurile plasate sub regimul
vamal respectiv sau acordarea unei exceptări de taxe sau a unei reduceri a taxelor la import datorită destinației finale a mărfurilor.
În cazul în care se întocmește o declarație vamală pentru unul dintre regimurile vamale menționate la alineatul (1) litera (c) și orice
informație solicitată în temeiul legislației vamale referitor la condițiile privind plasarea sub regimul vamal respectiv este furnizată
autorităților vamale, ceea ce determină ca taxele la import, în totalitate sau în parte, să nu fie percepute, persoana care a furnizat
datele necesare pentru întocmirea declarației vamale, care avea cunoștință sau trebuia în mod rezonabil să cunoască faptul că o astfel
de informație era falsă, este, de asemenea, debitor.
Articolul 84 Pluralitate de debitori
În cazul în care mai multe persoane sunt responsabile pentru plata sumei reprezentând taxe la import sau la export corespunzătoare
unei datorii vamale, acestea răspund în mod solidar pentru achitarea sumei respective.
Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013
de stabilire a Codului vamal al Uniunii
Datoria vamală la export
Articolul 81 Exportul și perfecționarea pasivă
(1) O datorie vamală la export ia naștere prin plasarea mărfurilor supuse unor taxe la export sub regimul de export sau de perfecționare
pasivă.
(2) Datoria vamală ia naștere în momentul acceptării declarației vamale.
(3) Declarantul este debitorul. În caz de reprezentare indirectă, persoana pe seama căreia se face declarația vamală este, de asemenea,
debitor.
În cazul în care o declarație vamală este întocmită pe baza unor informații din care rezultă că taxele la export, în totalitate sau în parte, nu
sunt percepute, persoana care a furnizat datele necesare întocmirii declarației și care cunoștea sau trebuia în mod rezonabil să cunoască faptul
că informațiile respective sunt false este, de asemenea, debitor.
Articolul 82 Datoria vamală care ia naștere prin nerespectare
(1) În cazul în care mărfurile sunt supuse unor taxe la export, o datorie vamală la export ia naștere în cazul nerespectării uneia dintre
următoarele:
(a) o obligație stabilită în legislația vamală aplicabilă la ieșirea mărfurilor;
(b) condițiile în temeiul cărora s-a permis scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Uniunii cu scutire totală sau parțială de taxe la
export.
(2) Momentul în care ia naștere o datorie vamală este:
(a)fie momentul în care mărfurile sunt efectiv scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii fără declarație vamală;
(b) fie momentul în care mărfurile ajung la o altă destinație decât cea care le-a permis scoaterea de pe teritoriul vamal al Uniunii cu scutire
totală sau parțială de taxe la export;
(c) fie, în lipsa posibilității pentru autoritățile vamale de a determina momentul menționat la litera (b), momentul în care expiră termenul
 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013
de stabilire a Codului vamal al Uniunii
Datoria vamală la export
Art.82 alin. (3) În cazurile menționate la alineatul (1) litera (a), debitorul este:
(a) orice persoană care trebuia să îndeplinească obligația respectivă;
(b) orice persoană care cunoștea sau care trebuia în mod rezonabil să cunoască faptul că obligația respectivă nu a fost îndeplinită și care a acționat pe
seama persoanei care trebuia să îndeplinească obligația;
(c) orice persoană care a participat la acțiunea având ca rezultat neîndeplinirea obligației și care cunoștea sau trebuia în mod rezonabil să cunoască
faptul că declarația vamală nu a fost depusă, deși ar fi trebuit să fie depusă.
(4) În cazurile menționate la alineatul (1) litera (b), debitor este orice persoană căreia i s-a cerut să respecte condițiile care au permis scoaterea
mărfurilor de pe teritoriul vamal al Uniunii cu scutire totală sau parțială de taxe la export.
Articolul 83 Prohibiții și restricții
(1) Datoria vamală la import sau la export ia naștere chiar și în cazul în care se referă la mărfurile care fac obiectul măsurilor de prohibiție sau de
restricție la import sau la export, indiferent de natura acestora.
(2) Cu toate acestea, nu ia naștere nicio datorie vamală în oricare dintre următoarele cazuri:
(b)introducerea ilegală de monedă falsă pe teritoriul vamal al Uniunii;
(b) introducerea de stupefiante și de substanțe psihotrope pe teritoriul vamal al Uniunii, în cazul în care această introducere nu este supravegheată
strict de către autoritățile competente în vederea utilizării în scopuri medicale sau științifice.
(3) În scopul aplicării sancțiunilor prevăzute pentru infracțiunile vamale, se consideră că datoria vamală a luat totuși naștere în cazul în care legislația
unui stat membru prevede că taxele la import sau la export sau existența unei datorii vamale servesc drept bază pentru determinarea sancțiunilor.
 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013
de stabilire a Codului vamal al Uniunii
Articolul 87 Locul nașterii datoriei vamale
(1) Datoria vamală se naște în locul unde este depusă declarația vamală sau declarația de reexport menționată la
articolele 77, 78 și 81. În toate celelalte cazuri, datoria vamală ia naștere în locul unde se produc faptele care sunt la
originea acestei datorii. În cazul în care nu este posibilă determinarea acestui loc, datoria vamală ia naștere în locul unde
autoritățile vamale constată că mărfurile se află într-o situație care generează o datorie vamală.
(2) În cazul în care mărfurile au fost plasate sub un regim vamal care nu a fost descărcat sau atunci când depozitarea
temporară nu s-a încheiat în mod corespunzător, iar locul unde ia naștere datoria vamală nu poate fi stabilit în
conformitate cu alineatul (1) paragrafele al doilea și al treilea, într-un anumit termen, datoria vamală ia naștere în locul
unde mărfurile au fost fie plasate sub regimul în cauză, fie introduse pe teritoriul vamal al Uniunii sub regimul respectiv,
fie unde erau depozitate temporar.
(3) În cazul în care informațiile de care dispun autoritățile vamale le permit acestora să constate că nașterea datoriei
vamale s-a putut produce în mai multe locuri, se consideră că respectiva datorie vamală a luat naștere în locul în care a
luat naștere inițial. (4) În cazul în care o autoritate vamală stabilește că a luat naștere o datorie vamală în temeiul
articolului 79 sau 82 într-un alt stat membru și că cuantumul taxelor la import sau la export corespunzător acestei datorii
este inferior sumei de 10 000 EUR, se consideră că datoria vamală în cauză a luat naștere în statul membru în care s-a
efectuat constatarea.
 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013
de stabilire a Codului vamal al Uniunii
Articolul 103 Prescrierea datoriei vamale
(1) Nicio datorie vamală nu se notifică debitorului după expirarea unui termen de trei ani de la data la care a luat naștere
datoria vamală.
(2) În cazul în care datoria vamală a luat naștere ca rezultat al unui act care, la data la care a avut loc, putea face obiectul
unei acțiuni judiciare penale, termenul de trei ani stabilit la alineatul (1) este extins la minim cinci ani și la maximum
10 ani în conformitate cu legislația națională.
(3) Termenele prevăzute la alineatele (1) și (2) se suspendă în cazul în care:
(a) este introdusă o cale de atac în conformitate cu articolul 44; o astfel de suspendare se aplică de la data la care este
introdusă calea de atac și este în vigoare pe durata procedurilor respective; sau
(b) autoritățile vamale au comunicat debitorului, în conformitate cu articolul 22 alineatul (6), motivele pentru care
intenționează să notifice datoria vamală; o astfel de suspendare se aplică de la data comunicării respective și până la
sfârșitul perioadei în care debitorului i se acordă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.
(4) În cazul în care existența unei datorii vamale este restabilită în temeiul articolului 116 alineatul (7), termenele
prevăzute la alineatele (1) și (2) sunt considerate ca suspendate începând de la data la care s-a depus cererea de
rambursare sau de remitere conform articolului 121 și până la data la care s-a luat decizia în privința acestei cereri de
rambursare sau de remitere.
 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013
de stabilire a Codului vamal al Uniunii
Articolul 139 Prezentarea mărfurilor în vamă
(1) Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii sunt prezentate în vamă imediat după sosirea lor la biroul vamal
desemnat, sau în orice alt loc desemnat sau aprobat de autoritățile vamale, sau într-o zonă liberă, de către una dintre
persoanele următoare:
(a) persoana care a introdus mărfurile pe teritoriul vamal al Uniunii;
(b) persoana în numele și pe seama căreia acționează persoana care a introdus mărfurile pe teritoriul vamal al Uniunii;
(c) persoana care și-a asumat responsabilitatea pentru transportul mărfurilor după introducerea acestora pe teritoriul
vamal al Uniunii.
(2) Mărfurile care sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale maritimă sau aeriană și care rămân la bordul
acelorași mijloace de transport în vederea transportării se prezintă în vamă numai în portul sau la aeroportul unde sunt
descărcate sau transbordate. Cu toate acestea, mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, care sunt descărcate și
reîncărcate în aceleași mijloace de transport pe durata transportului respectiv pentru a permite descărcarea sau încărcarea
altor mărfuri, nu sunt prezentate în vamă în port sau la aeroport.
 Infracțiunea prevăzută de art.270 alin.1 din Codul vamal
Definiție  Introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele
stabilite pentru control vamal, constituie infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și
interzicerea unor drepturi.
Subiectul activ si participația penală.
• Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația este posibilă sub toate
formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului de a introduce în sau scoatere din
țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal.
• Referitor la introducerea sau scoaterea din țară prin alte locuri decât cel stabilite pentru control vamal sunt elocvente
decizia CJUE, în cauza C-459/07, hotărârea din 02 aprilie 2009, precum și hotărârile citate.
• Astfel, Curtea s‑a pronunțat în sensul că reprezintă o introducere ilegală, importul de mărfuri care nu respectă
următoarele etape prevăzute de Codul vamal al Uniunii Europene:
• - În primul rând, mărfurile care sunt introduse pe teritoriul vamal al Comunității trebuie transportate fără întârziere fie
la biroul vamal desemnat, fie într‑o zonă liberă. (art.139 din Regulamentul vamal al UE )
• -în al doilea rând, în cazul mărfurilor transportate pe cale terestră, prin „locul de introducere pe teritoriul vamal al
Comunității” se înțelege locul unde este situat primul birou vamal.
• -Împrejurarea că anumite mărfuri sunt ascunse în boxele vehiculului în care sunt transportate nu are drept consecință
sustragerea acestora de la această obligație (Hotărârea din 4 martie 2004, Viluckas și Jonusas, C‑238/02 și C‑246/02, Rec.,
p. I‑2141, punctul 22).
 Infracțiunea prevăzută de art.270 alin.1 din Codul vamal
• Prin urmare, trebuie să se considere că, în sensul articolului 202 din Codul vamal, au făcut obiectul unei „introduceri ilegale” pe acest
teritoriu mărfurile care, după trecerea frontierei terestre externe a Comunității, se găsesc pe acest teritoriu după trecerea de primul birou
vamal, fără să fi fost transportate spre acel birou vamal și fără să fi fost prezentate în vamă, având drept rezultat faptul că autoritățile
vamale nu au fost înștiințate de persoanele care își asumă răspunderea pentru executarea acestor obligații cu privire la introducerea
mărfurilor respective.(Hotărârea din 02 aprilie 2009, în cauza C-459/07, paragr.26)
• Aceeași este și interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 11/2015, prin care s-a admis sesizarea privind
dezlegarea unor chestiuni de drept şi s-a stabilit că, în cazul infracţiunii de contrabandă prevăzute de Legea nr. 86/2006, se impune luarea
măsurii de siguranţă a confiscării speciale a bunurilor sau mărfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al României, concomitent cu
obligarea inculpaţilor la plata sumelor reprezentând datoria vamală, numai în ipoteza în care acestea au trecut de primul birou vamal
situat pe teritoriul vamal comunitar fără să fi fost prezentate în vamă şi transportate spre acest birou vamal.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de stabilire a situaţiei vamale concrete, cât şi pentru activitatea
autorităţii organelor de control vamal.În subsidiar se produce și un prejudiciu reprezentând cuantumul taxelor vamale care nu au fost
încasate.
• Contrabanda generează concurenţă neloială faţă de producătorii Uniunii Europene, dar şi pierderea veniturilor fiscale determinate de
importurile frauduloase, şi pune în pericol atât resursele statelor membre, cât şi pe cele proprii ale Uniunii Europene.(DCC nr.138/2016)
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune se pedepsește (art.275 din Codul vamal).
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc trecerea mărfii de primul biroul vamal aflat pe teritoriul României.
• Agravantă:Faptele săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu
închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.(art.274 din Codul vamal)
 Infracțiunea prevăzută de art.270 alin.2 lit.a din Codul vamal
Definiție  Introducerea în sau scoaterea din țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a
bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai
mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri constituie
infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
Subiectul activ si participația penală.
• Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a introduce în țară sau de scoatere din țară prin locurile
stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal,
dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mare
de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri.
• Se observă că această infracțiune se reține dacă bunurile sustrase controlului vamal sunt cu o valoare mai mare decât limitele legale și
numai dacă bunurile sunt trecute prin locurile stabilite pentru controlul vamal.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de stabilire a situaţiei vamale concrete, cât şi pentru activitatea
autorităţii organelor de control vamal. În subsidiar se produce și un prejudiciu reprezentând cuantumul taxelor vamale care nu au fost
încasate.
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune se pedepsește (art.275 din Codul vamal).
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc trecerea inculpatului de locurile stabilite pentru control vamal.
• Agravantă:Faptele săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu
închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.(art.274 din Codul vamal)
 Infracțiunea prevăzută de art.270 alin.2 lit.b din Codul vamal
Definiție  Introducerea în sau scoaterea din țară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la
controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase
este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri constituie
infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
Subiectul activ si participația penală.
• Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a introduce în țară sau de a scoate din țară, de două ori în decursul
unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un
regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai
mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri.
• Se observă că, spre deosebire de infracțiunea prevăuzută de art. 270 alin.2 lit.a) din Codul vamal, această infracțiune se reține dacă bunurile
sustrase controlului vamal sunt cu o valoare mai mică decât limitele legale și dacă fapta se săvârșește de cel puțin douăori într-un an, păstrându-se
condiția ca bunurile să fie trecute prin locurile stabilite pentru controlul vamal.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de stabilire a situaţiei vamale concrete, cât şi pentru activitatea autorităţii
organelor de control vamal.În subsidiar se produce și un prejudiciu reprezentând cuantumul taxelor vamale care nu au fost încasate.
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune se pedepsește (art.275 din Codul vamal).
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc în momentul în care se introduce sau se scoate din țară a doua oară prin locurile stabilite
pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea
în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mică de 40.000 lei în cazul
celorlalte bunuri sau mărfuri .
• Agravantă:Faptele săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de
la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.(art.274 din Codul vamal)
 Infracțiunea prevăzută de art.270 alin.2 lit.b din Codul vamal

• Studiu de caz Decizia penală nr. 368/A/21.03.2019 a Curţii de Apel Galaţi-https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-

158hsc1e
• Infracţiunile prevăzute de art. 270 alin. 2 lit. b) şi art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, reglementează operațiuni distincte privind
circulația bunurilor care trebuie plasate sub un anumit regim vamal, fiind diferite în ceea ce privește obiectul juridic și elementul material
al laturii obiective.  Nu se poate susţine că activitatea de transport efectuată dincolo de biroul vamal este absorbită în infracțiunea de
contrabandă prev. de art. 270 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 86/2006 chiar dacă este săvârşită de aceeaşi persoană care a introdus în ţară
bunurile prin sustragerea de la controlul vamal, astfel cum a apreciat instanţa de fond, întrucât este vorba despre texte normative diferite,
de modalități diferite de săvârșire, respectiv o acțiune de introducere în țară de bunuri care trebuie plasate sub regim vamal, în ipoteza
prev. de art.270 alin. 2 lit. b din Legea nr. 86/2006, iar în cazul infracţiunii asimilate, o acțiune distinctă, în speţă, de transport al acestor
bunuri pe teritoriul României.
• Curtea are în vedere că, nu este obligatoriu ca introducerea în ţară și apoi transportul acestora pe teritoriul țării, să se realizeze de aceeași
persoană. De exemplu, bunurile pot fi preluate în punctul de trecere al frontierei şi ulterior transportate de un complice al persoanei care
le-a introdus în ţară.
• Prin urmare, raportând considerentele teoretice expuse anterior la situaţia de fapt reţinută în cauză, nu se poate susţine că activitatea de
transport efectuată de inculpaţi (respectiv, transportul ţigărilor din punctul vamal până la locul depistării acestora de către organele de
poliţie -) este absorbită în infracțiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. 2 lit. b din Legea nr. 86/2006 astfel cum a apreciat instanţa de
fond, întrucât este vorba despre texte normative diferite, de modalități diferite de săvârșire, respectiv o acțiune de introducere în țară de
bunuri care trebuie plasate sub regim vamal, în ipoteza prev. de art.270 alin. 2 lit. b din Legea nr. 86/2006, iar, în cazul infracţiunii
asimilate, o acțiune distinctă, în speţă, de transport al acestor bunuri pe teritoriul României.
• Faţă de cele de mai sus, Curtea consideră că faptele reţinute în sarcina inculpaților sunt prevăzute de legea penală şi întrunesc toate
elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. 3, în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006.
 Infracțiunea prevăzută de art.270 alin.2 lit.c din Codul vamal
Definiție   Înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal constituie infracțiunea de contrabandă și se
pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
Subiectul activ si participația penală.
• Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația este posibilă sub toate
formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a înstrăina, sub orice formă, mărfurile aflate
în tranzit vamal.
• Regimul de tranzit vamal permite transportul mărfurilor între două birouri vamale. Mărfurile pot fi plasate sub regimul de
tranzit vamal în una din următoarele modalităţi:
• a) conform regimului de tranzit unional
• b) în conformitate cu Convenția TIR, cu condiția ca circulația:
           (i) să fi început sau să se termine în exteriorul teritoriului vamal al Uniunii;
           (ii) să fie efectuată de la un punct la altul al teritoriului vamal al Uniunii cu traversarea unei țări sau a unui teritoriu
aflate în exteriorul teritoriului vamal al Uniunii;
(c) în conformitate cu Convenția ATA/Convenția de la Istanbul, atunci când are loc un tranzit;
(d) sub acoperirea Manifestului Rin (articolul 9 din Convenția revizuită pentru navigația pe Rin);
• (e) sub acoperirea formularului 302 prevăzut în cadrul acordului între părțile Tratatului Atlanticului de Nord privind
statutul forțelor acestora, semnat la Londra la 19 iunie 1951;
(f) prin poștă, conform statutului Uniunii Poștale Universale, în cazul în care mărfurile sunt transportate de titularii
drepturilor și obligațiilor care decurg din acest statut.
• Începand cu 01 ianuarie 2007 România, în calitate de stat membru, utilizează tranzitul unional.
 Infracțiunea prevăzută de art.270 alin.2 lit.c din Codul vamal
Carnetul ATA poate fi utilizat ca document de tranzit în aplicarea Convenţiei privind admiterea temporară,
adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990, ratificată de România prin Legea nr. 395/2002. 
România utilizează şi tranzitul comun, în calitate de parte contractantă a Convenţiei privind regimul de tranzit
comun, la care a aderat prin OUG nr.150/2006, aprobată prin Legea nr.22/2006. La această dată părţile
contractante ale acestei Convenţii sunt : Uniunea Europeană şi ţările de tranzit comun (Elveţia, Norvegia,
Islanda, Turcia, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Liechtenstein.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de stabilire a situaţiei vamale concrete, cât şi
pentru activitatea autorităţii organelor de control vamal.În subsidiar se produce și un prejudiciu reprezentând
cuantumul taxelor vamale care nu au fost încasate.
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea
faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune se pedepsește (art.275 din Codul vamal).
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit
vamal .
• Agravantă:Faptele săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane
împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.(art.274 din Codul vamal)
 Infracțiunea prevăzută de art.270 alin.3 din Codul vamal
Definiție Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea,
predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt
destinate săvârșirii acesteia și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
Subiectul activ si participația penală.
• Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului, de a colecta, deţine, produce, transporta, preluarea, depozitarea,
predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt
destinate săvârşirii acesteia.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de stabilire a situaţiei vamale concrete, pentru încrederea în mărfurile ce sunt introduse
în circuitul comercial (DCC nr.106/2020) cât şi pentru activitatea autorităţii organelor de control vamal.În subsidiar se produce și un prejudiciu reprezentând
cuantumul taxelor vamale care nu au fost încasate.
Noţiunea de "contrabandă" utilizată de legiuitor în dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în sintagma
"cunoscând că acestea provin din contrabandă", priveşte contrabanda constând în introducerea în ţară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un
regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în ţară a acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru
controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal.(ICCJ- COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE
PENALĂ, dec.nr.32/2015)
  Infracțiunea asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 nu este condiționată de existența infracțiunii de contrabandă incriminate în 
art. 270 alin. (1) și de art. 270 alin. (2) din Legea nr. 86/2006, ci presupune, după caz, ca bunurile sau mărfurile care trebuie plasate sub un regim vamal fie să
provină din contrabandă, în sensul că au fost introduse în țară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal sau au fost introduse în țară prin locurile
stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la control vamal, indiferent de valoarea în vamă a acestora, fie să fie destinate săvârșirii contrabandei, în
sensul că sunt menite să fie scoase din țară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal sau prin locurile stabilite pentru controlul vamal, dar prin
sustragere de la control vamal, indiferent de valoarea în vamă a acestora.(DCC nr.106/2020)
Fapta de a deţine în afara antrepozitului fiscal produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste
limitele prevăzute de lege, cunoscând că acestea provin din contrabandă, constituie infracţiunea prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind
Codul vamal al României.(ICCJ - COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII, Decizia nr. 17/2013)
 Infracțiunea prevăzută de art.270 alin.3 din Codul vamal
Fapta de a deţine în afara antrepozitului fiscal produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu
marcaje false, peste limitele prevăzute de lege, cunoscând că acestea provin din contrabandă, constituie infracţiunea prevăzută în art. 270 alin
. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.(ICCJ - COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN
INTERESUL LEGII, Decizia nr. 17/2013)
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă calificată prin îndeplinirea condiţiei ca făptuitorul să cunoască faptul că
bunurile provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.(ICCJ-RIL, Dec.17/2013)
• Legiuitorul a stabilit că este suficientă reprezentarea autorului că bunurile provin din/sunt destinate contrabandei, fără a fi necesar ca
acesta să cunoască, în mod exact, încadrarea juridică ce ar putea fi atribuită faptei din care provine bunul sau căreia îi este destinat şi nici
cine este autorul acesteia din urmă ori dacă răspunde penal. în general, această din urmă precizare nu este necesară, dat fiind şi faptul că în
doctrină sau practica judiciară nu s-a pledat niciodată pentru o asemenea condiţie, respectiv cunoaşterea exactă a naturii faptei din care
provine bunul sau valenţa ce i-ar putea fi atribuită din punct de vedere penal.
(Dcc nr.824/2015)
• De esența infracțiunii reglementate în art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României este împrejurarea că făptuitorul a știut că
bunurile/mărfurile care trebuie plasate sub un regim vamal au fost introduse în țară sau sunt menite a fi scoase din țară în mod ilegal, prin
ocolirea, evitarea controlului vamal, adică a cunoscut că bunurile/mărfurile provin din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală,
indiferent dacă, în raport cu autorul acestei fapte prevăzute de legea penală, aceasta are sau nu caracter penal.(DCC nr.106/2020)
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune se pedepsește (art.275 din Codul vamal).
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc
• Agravantă:Faptele săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu
închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.(art.274 din Codul vamal)
• Pentru existența agravantei este necesar ca participanții să cunoască faptul că bunurile provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii
acesteia.
 Infracțiunea prevăzută de art.270 alin.3 din Codul vamal
Studiu de caz. Curtea de Apel Ploiesti - Sectia penală si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia  penala nr. 790 din 24 septembrie 2019
• Fapta inculpatei  XX, care la data de 21.02.2018, a detinut cantitatea de 10000 tigarete (500 pachete) de provenienta Republica Moldova, cantitate predata
martorului AA, cunoscând ca tigaretele provin din contrabanda,  intruneste conditiile de tipicitate sub aspect obiectiv si subiectiv ale infractiunii de detinere
a bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând ca acestea provin din contrabanda sau sunt destinate savârsirii acesteia
prevazuta de art. 270 alin. (3) din Legea 86/2006.
• Urmarea imediata a faptei inculpatei a constat in producerea unei pagube materiale in dauna statului român reprezentat de A.N.A.F.- D.G.R.F.P. P. pentru care
s-a calculat un prejudiciu de 6893 lei reprezentând valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat prin neplata accizelor corespunzatoare celor 10.000 de
tigarete.
• Împrejurarea ca acuzatia penala formulata in prezenta cauza se raporteaza doar la dispozitiile art. 270 alin. (3) din Legea 86/2006, fara a fi facuta raportarea
la varianta de baza  a infractiunii nu poate constitui temei in sensul neexistentei incriminarii, varianta asimilata a infractiunii de contrabanda, respectiv
detinerea bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând ca acestea provin din contrabanda sau sunt destinate savârsirii
acesteia reprezentând o incriminare de sine statatoare, nefiind necesara coroborarea variantei asimilate cu forma de baza. Aceasta imprejurare deriva din
vointa legiuitorului care a inteles sa transpuna in termenii unor infractiuni distincte comportamente antisociale care prezinta elemente de tipicitate  obiectiva
diferite.
• Prin urmare, fapta inculpatei se circumscrie conditiilor de tipicitate ale infractiunii de contrabanda in forma asimilata prevazuta de legiuitor, incriminarea
acesteia fiind facuta prin vointa legii in mod diferit, nefiind necesara trimiterea ori coroborarea cu un alt text de lege, reprezentând o chestiune de  legiferare,
in afara atributiilor judecatoresti conferite instantei.
• Referitor la sustinerea in sensul ca valoarea de vama a respectivelor tigarete  este mai mica decât valoarea infractionala, astfel ca fapta nu este infractiune ci
contraventie, instanta are in vedere faptul ca potrivit adresei Directiei Regionale Vamale nr. 2395/1/SSCV/BEM/22.02.2018 a rezultat ca valoarea
prejudiciului cauzat bugetului de stat prin neplata accizelor corespunzatoare celor 10.000 de tigarete detinute de inculpata XX la data de 21.02.2018  se
ridica la suma de 6893 lei.
• Potrivit argumentelor avocatului ales al inculpatei, fapta retinuta in sarcina acesteia ar trebui raportata la dispozitiile art. 270 alin. 2 lit. a) si lit. b) din Legea
86/2006, fiind necesara in opinia sa fie detinerea bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, daca valoarea in vama a bunurilor sau a
marfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei in cazul produselor supuse accizelor si mai mare de 40.000 lei in cazul celorlalte bunuri sau marfuri, fie ca
introducerea in sau scoaterea din tara, de doua ori in decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a
bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, daca valoarea in vama a bunurilor sau a marfurilor sustrase este mai mica de 20.000 lei in
cazul produselor supuse accizelor si mai mica de 40.000 lei in cazul celorlalte bunuri sau marfuri.
• Asadar, avocatul ales al inculpatei face referire la alte variante alternative ale normei de incriminare, care nu sunt incidente in speta de fata, continutul
 Infracțiunea prevăzută de art.270 alin.3 din Codul vamal
Studiu de caz. Opiniile INM
• În cazul infracțiunii de contrabandă nu este aplicabilă circumstanța legală atenuantă prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. d) din
Codul penal, întrucât această infracțiune aduce atingere regimului frontierei de stat a României. În acest sens, potrivit art.
1 alin. (1) lit. l) din O.U.G. nr. 105/2001, privind frontiera de stat a României, infracțiunea de frontieră de stat este fapta
prevăzută de lege ca infracțiune, săvârșită în scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de
transport, mărfurilor și altor bunuri. Același act normativ mai arată, la art. 8 alin. (4), că trecerea frontierei de stat a
mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri se face cu respectarea legilor ce reglementează regimul vamal; or, din
însăși definiția acestei infracțiuni reiese că bunurile sunt introduse sau scoase din țară fără respectarea prevederilor legale
privind frontiera de stat, în același sens fiind și opinia majoritară exprimată de participanții la întâlnirea de practică
judiciară neunitară în materie penală desfășurată la nivel național în luna mai 2017.(
http://inm-lex.ro/fisiere/d_2441/Minuta%20intalnire%20drept%20penal%20procurori%2018%20mai%202018.pdf)
• Reţinerea şi aplicarea circumstanţei atenuante legale prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. d) Cod penal în cazul infracţiunii de
colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a
mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate
săvârşirii acesteia, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal. Opinia majoritară este că În
ipoteza îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege există posibilitatea reţinerii circumstanţei atenuante legale prevăzută de
art. 75 alin. (1) lit. d) Cod penal, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) Cod penal, asimilată infracţiunii de
contrabandă. .(
http://inm-lex.ro/fisiere/d_2441/Minuta%20intalnire%20drept%20penal%20procurori%2018%20mai%202018.pdf)
 Infracțiunea prevăzută de art.271 din Codul vamal
Definiție Introducerea în sau scoaterea din țară, fără drept, de arme, muniții, materiale explozibile, precursori de explozivi restricționați, droguri,
precursori, materiale nucleare sau alte substanțe radioactive, substanțe toxice, deșeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie
infracțiunea de contrabandă calificată și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o
pedeapsă mai mare.
(2) Pentru faptele prevăzute la alin. (1), săvârșite din culpă, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate.
Prin derogare de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal,, în cazul infracțiunilor prevăzute în prezentul articol,
suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei și 25.000 lei.(art.271 alin.3 din Codul vamal)
Subiectul activ si participația penală.
• Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
 Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a introduce în țară sau scoatere din țară, fără drept, de arme, muniții,
materiale explozibile, precursori de explozivi restricționați, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanțe radioactive, substanțe toxice,
deșeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase.
În ceea ce privește interpretarea sintagmei ,,introducerea în țară fără drept” apreciem că aceasta trebuie interpretată ca fiind introducerea fără
autorizația necesară eliberată de autoritățile competente.
Conform art. 83 din Codul vamal al UE ( Prohibiții și restricții) datoria vamală la import sau la export ia naștere chiar și în cazul în care se referă
la mărfurile care fac obiectul măsurilor de prohibiție sau de restricție la import sau la export, indiferent de natura acestora.
(2) Cu toate acestea, nu ia naștere nicio datorie vamală în oricare dintre următoarele cazuri:
(a)introducerea ilegală de monedă falsă pe teritoriul vamal al Uniunii;
(b) introducerea de stupefiante și de substanțe psihotrope pe teritoriul vamal al Uniunii, în cazul în care această introducere nu este supravegheată
strict de către autoritățile competente în vederea utilizării în scopuri medicale sau științifice.
(3) În scopul aplicării sancțiunilor prevăzute pentru infracțiunile vamale, se consideră că datoria vamală a luat totuși naștere în cazul în care legislația
unui stat membru prevede că taxele la import sau la export sau existența unei datorii vamale servesc drept bază pentru determinarea sancțiunilor.
 Infracțiunea prevăzută de art.271 din Codul vamal
În același sens sunt și dispozițiile articolului 269 din Codul vamal:
(1) Sunt considerate prohibite toate mărfurile a căror introducere pe sau scoatere de pe teritoriul vamal al României este,
potrivit legii, interzisă cu orice titlu.
(2) Sunt considerate ca restricționate mărfurile a căror introducere pe sau scoatere de pe teritoriul vamal al României este
supusă unor condiții sau îndeplinirii unor formalități speciale.
(3) Când introducerea sau scoaterea nu este permisă decât cu prezentarea unei autorizații speciale, mărfurile sunt prohibite
dacă nu sunt însoțite de un astfel de document sau dacă acesta nu este valabil.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de stabilire a situaţiei vamale concrete, cât şi pentru
activitatea autorităţii organelor de control vamal.În subsidiar se produce și un prejudiciu reprezentând cuantumul taxelor
vamale care nu au fost încasate.
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă sau din culpă
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune se pedepsește (art.275 din Codul vamal).
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc în momentul în care are loc introducerea sau scoaterea din țară a
mărfurilor interzise sau restricționate.
• Agravantă:Faptele săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se
pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.(art.274 din Codul vamal)
 Infracțiunea prevăzută de art.272 din Codul vamal
Definiție Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte
cantități de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă constituie infracțiunea de folosire de acte nereale și se pedepsește cu închisoare de la 2 la
7 ani și interzicerea unor drepturi.
Prin derogare de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal,, în cazul infracțiunilor prevăzute în prezentul articol,
suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei și 25.000 lei.(art.271 alin.3 din Codul vamal)
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația este
posibilă sub toate formele.
 Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a folosi (în sensul de a prezenda sau depune) la autoritatea vamală, a
documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantități de mărfuri sau bunuri decât cele
prezentate în vamă, cum ar fi factura comercială, declarația vamală cu valoarea mărfurilor, declarația de origine, declarații pe factură, declarația
sumară de intrare, conosament, conosament FIATA (transport combinat), Scrisoarea de transport rutier (CMR), Factura de transport rutier (transport
rutier), factură de transport aerian (Air Freight), factura de transport feroviar de transport (Rail Freight), carnetul ATA (toate formularele de transport),
carnetul TIR (transport combinat și alte transporturi), Lista de colisaj.
• Aceste documente sunt documente reale dar fie se referă la alte mărfuri sau bunuri fie la alte cantități de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în
vamă .
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de stabilire a situaţiei vamale concrete, cât şi pentru activitatea autorităţii organelor
de control vamal.În subsidiar se produce și un prejudiciu reprezentând cuantumul taxelor vamale care nu au fost încasate.
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă sau din culpă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune se pedepsește (art.275 din Codul vamal).
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc prezentarea sau depunerea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau
comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantități de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă.
• Agravantă:Faptele săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de
la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.(art.274 din Codul vamal)
 Infracțiunea prevăzută de art.273 din Codul vamal
Definiție Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate constituie
infracțiunea de folosire de acte falsificate și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
Subiectul activ si participația penală.
• Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația este posibilă sub toate
formele.
  Prin derogare de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și
completările ulterioare, în cazul infracțiunilor prevăzute în prezentul articol, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru
persoana juridică este cuprinsă între 500 lei și 25.000 lei.(art.271 alin.3 din Codul vamal)
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a a folosi la autoritatea vamală documente
vamale de transport sau comerciale falsificate, cum ar fi factura comercială, declarația vamală cu valoarea mărfurilor,
declarația de origine, declarații pe factură, declarația sumară de intrare, conosament, conosament FIATA (transport
combinat), Scrisoarea de transport rutier (CMR), Factura de transport rutier (transport rutier), factură de transport aerian
(Air Freight), factura de transport feroviar de transport (Rail Freight), carnetul ATA (toate formularele de transport),
carnetul TIR (transport combinat și alte transporturi), Lista de colisaj.
• În opinia noastră, folosirea la autoritatea vamală de documente falsificate prin care mărfuri neaccizabile importate în
România din afara spațiului Uniunii Europene sunt declarate ca având o valoare mai mică decât valoarea în vamă a acelor
mărfuri care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene
sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, săvârşită de către aceeaşi persoană care, în calitate de autor
sau participant secundar, a contribuit la comiterea falsului, realizează conţinutul infracţiunilor de folosire sau
prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, prevăzută de art. 18^3 alin.
(1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, şi fals în înscrisuri
sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, în concurs real.
 Infracțiunea prevăzută de art.273 din Codul vamal
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de stabilire a situaţiei vamale concrete, cât şi pentru
activitatea autorităţii organelor de control vamal.În subsidiar se produce și un prejudiciu reprezentând cuantumul taxelor
vamale care nu au fost încasate.
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă sau din culpă
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune se pedepsește (art.275 din Codul vamal).
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc în care se depune la autoritatea vamală documentele de transport și
comerciale falsificate.
• Agravantă:Faptele săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se
pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.(art.274 din Codul vamal)
INFRACȚIUNI ÎN LEGEA
NR. 84/1992 privind regimul
zonelor libere
 Infracțiunea prevăzută de art.26 alin.1 din Legea nr. 84/1992
Definiție Introducerea în zonele libere de bunuri sau mărfuri al căror import este prohibit pe teritoriul României constituie infracțiune și se
pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația este
posibilă sub toate formele.
 Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a introduce în zone libere bunuri sau mărfuri al căror import este
prohibit pe teritoriul României, cum ar fi droguri, muniție, substanțe periculoase, etc.
Conform art.2 alin.(1) din Legea nr. 84/1992, zona liberă este o zonă geografică a teritoriului României, în care operatorii economici desfășoară
activități, iar persoanele, mărfurile, mijloacele de transport și alte bunuri se supun prevederilor legislației vamale unionale și naționale.
Conform art. 4, în zonele libere sunt admise mijloace de transport, mărfuri și alte bunuri, fără restricții privind țara de origine, de proveniență sau de
destinație. Nu sunt admise bunurile al căror import este prohibit pe teritoriul României prin lege sau prin convențiile internaționale la care România
este parte.
Conform articolului 269 din Codul vamal sunt considerate prohibite toate mărfurile a căror introducere pe sau scoatere de pe teritoriul vamal al
României este, potrivit legii, interzisă cu orice titlu.
 Sunt considerate ca restricționate mărfurile a căror introducere pe sau scoatere de pe teritoriul vamal al României este supusă unor condiții sau
îndeplinirii unor formalități speciale.
 Când introducerea sau scoaterea nu este permisă decât cu prezentarea unei autorizații speciale, mărfurile sunt prohibite dacă nu sunt însoțite de un
astfel de document sau dacă acesta nu este valabil.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de stabilire a situaţiei vamale concrete, cât şi pentru activitatea autorităţii organelor
de control vamal. În subsidiar se produce și un prejudiciu reprezentând cuantumul taxelor vamale care nu au fost încasate.
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune se pedepsește .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc introducerea în zone libere a bunurilor și mărfurilor prohibite pe teritoriul României.
 Infracțiunea prevăzută de art.26 alin.2 din Legea nr. 84/1992
Definiție Introducerea de mărfuri în zonele libere pentru a deveni deșeuri în aceste zone constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare
de la un an la 5 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația
este posibilă sub toate formele.
 Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a introduce în zone libere bunuri sau mărfuri al căror import
este prohibit pe teritoriul României, cum ar fi droguri, muniție, substanțe periculoase, etc.
Conform art.2 alin.(1) din Legea nr. 84/1992, zona liberă este o zonă geografică a teritoriului României, în care operatorii economici
desfășoară activități, iar persoanele, mărfurile, mijloacele de transport și alte bunuri se supun prevederilor legislației vamale unionale și
naționale.
Conform art. 4, în zonele libere sunt admise mijloace de transport, mărfuri și alte bunuri, fără restricții privind țara de origine, de proveniență
sau de destinație. Nu sunt admise bunurile al căror import este prohibit pe teritoriul României prin lege sau prin convențiile internaționale la
care România este parte.
Conform art.16 alin. (3) din Legea nr. 84/1992, operațiile de valorificare și de eliminare a deșeurilor din zonele libere se realizează în
conformitate cu prevederile legislației naționale specifice privind gestionarea deșeurilor. Costurile aferente activităților de colectare,
transport, depozitare, valorificare și de eliminare a deșeurilor în zonele libere se suportă de către producătorul sau deținătorul de deșeuri, care
încredințează deșeurile unei unități specializate pentru valorificare sau eliminare.(art.16 alin. (4) din Legea nr. 84/1992)
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de stabilire a situaţiei vamale concrete, cât şi pentru activitatea autorităţii
organelor de control vamal. În subsidiar se produce și un prejudiciu reprezentând cuantumul taxelor vamale care nu au fost încasate.
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune se pedepsește .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc introducerea în zone libere a bunurilor pentru a deveni deșeuri.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !