REGIMURILE VAMALE

1. Noțiunea de regimuri vamale și tipurile lor. Autorizarea regimului vamal. Esenţa şi

caracteristica regimurilor vamale definitive: importul şi exportul

Conform Codului Vamal al Republicii Moldova regimul vamal reprezintă totalitatea

reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de transport în funcţie de
scopul operaţiunii comerciale şi de destinaţia mărfurilor. Orice regim vamal începe cu prezentarea
către organele vamale a mărfurilor şi mijloacelor de transport şi se încheie prin acordarea liberului
de vamă[2].
Legislaţia Republicii Moldova prevede regimuri vamale definitive şi regimuri vamale
suspensive. Regimuri vamale definitive includ importul şi exportul. Regimuri vamale suspensive
includ operaţiunile de tranzit, antrepozit vamal, perfecţionare activă, transformare sub control
vamal, admitere temporară şi perfecţionare pasivă.
Regimurile vamale comune sau definitive, sunt cele care se aplică automat, în conformitate
cu legea vamala şi privesc toate mărfurile din import şi export.
Regimurile suspensive au ca efect suspendarea plăţii anumitor taxe vamale sau a aplicării
unor măsuri de control. Aceste regimuri suspensive, se acordă numai la cererea expresă în scris din
partea titularului operaţiunii comerciale, pentru o perioadă de timp determinată. Autoritatea vamală
poate aproba cererea numai în cazul în care poate asigura supravegherea şi controlul regimului
vamal suspensiv. Principalele cazuri de aplicare a unui regim vamal suspensiv, se referă la
operaţiunile de tranzit, antrepozit vamal, perfecţionare activă, transformare sub control vamal,
admitere temporară şi perfecţionare pasivă.
Persoana are dreptul să aleagă ori regimul vamal din cele enumerate mai sus ori să renunţe la
el (în schimbul unui alt regim vamal), indiferent de cantitatea, felul, originea şi destinaţia mărfurilor
şi mijloacelor de transport, dacă aceste acţiuni nu contravin codului vamal sau altor acte normative.
Intră în categoria regimurilor vamale comune (definitive) operaţiunile realizate de agenţii
economici, referitoare la importurile şi exporturile de mărfuri. Aceste două operaţiuni, atât de
import, cât şi de export, constituie cele două regimuri vamale de bază aplicate în tranzacţiile
internaţionale. Astfel, regimul vamal de export este cel mai simplu regim vamal solicitat de o firmă
exportatoare, atunci exportă definitiv mărfuri în afara teritoriului vamal[10].
Exportul este regimul vamal în care mărfurile sunt scoase din teritoriul vamal al Republicii
Moldova fără obligaţia returnării lor în acest teritoriu. Mărfurile pot fi plasate în acest regim cu
condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii
altor condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare.
Exportatorul este obligat să depună o declaraţie vamală de export pentru mărfurile exportate,
fie la biroul vamal în a cărui rază de activitate se află sediul lui, fie la biroul vamal în a cărui rază de
activitate se află locul de încărcare a mărfurilor pentru export. În anumite cazuri, temeinic
justificate, declaraţia vamală de export poate fi depusă la organul vamal de frontieră.
Orice persoană sau companie care efectuează operaţiuni de export trebuie să posede
următoarele acte:
• declaraţia de export;
 • factura;
• documentele de transport (CMR or TIR);
• packing list (un act de însoţire a documentelor de transport care indică tipul şi ambalarea
detaliată a mărfurilor exportate);
• certificatul de origine (acesta nu este un document obligatoriu, dar este necesar, atunci
mărfurile exportate pot beneficia de tratamente tarifare preferenţiale);
• certificatele sanitar-veterinare şi fitosanitare (în cazul produselor agricole);
• licenţa de export (la modul general, exportul din Republica Moldova este liber şi nu
necesită licenţă. Oricum, licenţa de export este necesară în cazuri specifice şi pentru
anumite tipuri de marfă, spre exemplu în cazul exportului de arme şi muniţii)[13].
Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe
teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de
export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.
Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară
fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale. Organul
vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă
destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării, dar să nu
depăşească 3 ani. Serviciul Vamal, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri justificate, poate
prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor.
Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul
de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sunt plătite drepturile de import şi sunt aplicate
măsurile de politică economică. Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul
Republicii Moldova echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă.
Certificatul de origine, în acest caz, nu se eliberează.
Importul următoarelor tipuri de produse se supune reglementării prin licenţiere:
 importul alcoolului etilic, a băuturilor alcoolice şi a berii;
 importul tutunului, articolelor din tutun şi a tutunului fermentat;
 importul produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;
 importul substanţelor şi materialelor chimice toxice, articolelor şi produselor chimice de
menaj; importul substanţelor care distrug stratul de ozon, precum şi al echipamentelor şi
produselor ce conţin asemenea substanţe;
 importul armamentului şi muniţiilor, repararea armelor organice, sportive şi/sau de
vânătoare, de tir, de instrucţie, de decoraţie, de colecţie şi de autoapărare;
 importul materialelor explozive (inclusiv a materialelor pirotehnice);
 importul mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor
tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei;
 importul articolelor de parfumerie şi cosmetică;
 importul benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare.
Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii:
a) mărfuri obţinute integral într-o ţară;
b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară.
Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de legislaţia naţională sau
de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. În cazul în care, la data
importului, nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza neprezentării certificatului de
origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul
internaţional care prevede acel tratament tarifar preferenţial, titularul operaţiunii de import poate
cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin prezentarea de dovezi, pe baza legislaţiei
naţionale şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte[14].
Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul
mărfii sau de destinaţia ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte. În cazul în care mărfurile sunt puse în liberă
circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămân
sub supraveghere vamală. Supravegherea vamală conform condiţiilor prevăzute pentru acordarea
unor astfel de facilităţi fiscale şi vamale încetează a mai fi aplicată, cu condiţia achitării drepturilor
de import datorate, în cazul în care mărfurile sînt exportate, distruse sau utilizate în alte scopuri
decât cele prevăzute de legislaţie pentru aplicarea facilităţilor fiscale şi vamale.
Mărfurile autohtone care, după ce au fost exportate, sunt reintroduse pe teritoriul vamal şi
sunt puse în liberă circulaţie în decursul unei perioade de 3 ani sunt scutite de drepturi de import la
solicitarea persoanei care anterior a efectuat exportul. Această scutire de drepturi de import se
acordă în cazul în care mărfurile date sunt reintroduse pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care
acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export, cu excepţia uzurii normale, a
pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.

2. Regimurile vamale suspensive

Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere vamală de
la un organ vamal la altul fără perceperea taxelor de import şi export. Pe teritoriul Republicii
Moldova tranzitul se efectuează pe orice cale şi în orice direcţie. Timpul tranzitului pe teritoriul
vamal se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 72 ore din momentul trecerii frontierii
vamale. Tranzitul de mărfuri pe cale ferată în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale căii
ferate nu poate depăşi 168 ore din momentul trecerii frontierii de stat.
Titularul operaţiunii de tranzit este transportatorul mărfurilor.
Se plasează în regim vamal de tranzit de la un birou vamal de plecare până la un birou vamal
de destinaţie:
• mărfurile străine deplasate între două birouri vamale de frontieră, fără descărcare şi
reîncărcare.
• mărfurile străine deplasate de la un birou vamal de frontieră la un birou vamal intern
pentru a fi supuse vămuirii la introducere pe teritoriul Republicii Moldova
• mărfurile vămuite la export de la un birou vamal intern de plecare la un birou vamal de
frontieră pentru a fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova
Condiţiile de plasare a mărfurilor sub acest regim:
• mărfurile să nu sufere schimbări şi să nu fie folosite în alte scopuri
• mărfurile să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenii stabiliţi de organul
vamal de plecare.
Termenul de tranzit se stabileşte de organul vamal de plecare în funcţie de:
 • tipul mijlocului de transport
• condiţiile climaterice  categoria mărfurilor.
Biroul vamal de destinaţie perfectează actele pentru autorizarea trecerii peste frontiera
vamală cu condiţia prezentării documentelor de la Biroul vamal de plecare şi a mărfurilor conform
documentelor de însoţire. În caz de accident/defect, transportatorul este obligat să asigure
integritatea mărfurilor cu informarea organului vamal despre locul aflării, cu condiţia asigurării
transportării mărfurilor la organul vamal cu suportarea tuturor cheltuielilor.
Antrepozitul vamal este locul aprobat de organul vamal care se află sub supravegherea
acestuia, unde pot fi depozitate:
• mărfurile străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică;
• mărfurile autohtone destinate exportului
Mărfurile care prezintă pericol, cele succeptibile de a altera alte mărfuri sau care necesită
instalaţii speciale sunt depozitate în încăperi special amenajate. Mărfurile plasate sub regim de
antrepozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni şi anume:
 de asigurare a integrităţii lor;
 de pregătire, cu acordul organului vamal pentru vânzare şi transportare (ambalarea,
marcarea acestora).
Antrepozitul poate fi public sau privat. Operaţiile efectuate cu mărfurile plasate în regim de
antrepozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici de calitate şi cantitate. Antrepozitele vamale
se înfiinţează cu autorizaţia Departamentului Vamal. Termenul de valabilitate al autorizaţiei este de
3 ani. Clasificarea antrepozitelor vamale[13]:
1) antrepozit public de tip A – în care depozitul şi mărfurile sunt sub răspunderea
deţinătorului antrepozitului.
2) antrepozit public de tip B – în care mărfurile antrepozitate sunt sub responsabilitatea
fiecărui depozitar.
3) antrepozit public de tip C – în care deţinătorul antrepozitului este şi depozitarul
mărfurilor.
4) antrepozit public de tip D – care este gestionat de organele vamale.
Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor
operaţii de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de import
încasate, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase de pe
teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export.
În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni:
• Fabricarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri;
• Prelucrarea şi transformarea mărfurilor;
• Remontare în forma iniţială;
• Utilizarea unor mărfuri, care permit sau facilitează obţinerea de produse, chiar dacă aceste
mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare.
Perfecţionarea activă se efectuează în baza autorizaţiei eliberată de Departamentul Vamal.
Transformarea sub control vamal este un regim vamal în care mărfurile străine sunt
depuse, sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal, unor operaţiuni ce le transformă felul sau
starea iniţială. Produsele rezultate din transformarea sub supraveghere vamală se plasează într-un alt
regim vamal.
Lista mărfurilor care nu pot fi plasate sub acest regim este stabilită de Guvern. Admiterea temporară
este un regim vamal, în care se permite utilizarea mărfurilor pe teritoriul vamal sau în afara lui cu
scutirea totală sau parţială de taxa de import şi export cu excepţia taxei pentru procedurilor vamale.
Mărfurile admise temporar trebuie să fie reexportate în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale
şi a pierderilor naturale. Organul vamal nu autorizează admiterea temporară a mărfurilor care nu pot
fi identificate. Termenul de aflare a mărfurilor sub regim de admitere temporară este stabilit de
organele vamale şi nu poate depăşi 3 ani.
Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu
suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu
excepţia uzurii lor normale. Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile şi
mijloacele de transport trebuie să rămână în proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vândute,
închiriate, subînchiriate, date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane
pe teritoriul Republicii Moldova decât cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import
şi efectuarea procedurilor vamale de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de
prezenta secţiune.
Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de
transport care pot fi identificate şi nu sunt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.
Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile şi mijloacele de transport de import
trebuie să fie reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu
poate depăşi 3 ani de la data plasării mărfurilor şi mijloacelor de transport sub regimul de admitere
temporară. În împrejurări excepţionale, Serviciul Vamal, la cererea argumentată a solicitantului,
poate să prelungească termenul specificat pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor şi
mijloacelor de transport.
Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate sau
transformate în afara Republicii Moldova, iar produsele rezultate sunt importate cu scutirea totală
sau parţială de taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Perfecţionarea pasivă se
efectuează în termenul stabilit de legislaţie. La stabilirea termenului se ţine cont de durata procesului
de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic. Deosebiri de perfecţionarea activă:
1) la transformarea sub control vamal niciodată nu se aplică drepturile de import, imediat se
introduce şi operaţiunea de supraveghere; este realizată sub supravegherea organelor vamale
2) produsul finit, rezultat al transformării, trebuie să fie încadrat la un alt regim vamal. Dacă noi am
introdus pe teritoriul Republicii Moldova şi am transformat marfa şi - dacă dorim să rămână pe
teritoriul Republicii Moldova, produsul finit se declară sub regim vamal de import pentru
circulaţie liberă; dacă dorim să-l vindem mai departe, produsul finit se declară sub regim vamal
de export (deci urmează a fi plasat, cu achitarea drepturilor de import şi export – sub un alt regim
vamal)
3) la perfecţionarea activă, proprietarul produsului finit este agentul economic străin (proprietarul
materiei prime). La transformarea sub control vamal, proprietarul mărfii este declarantul,
proprietarul, agentul economic din Republica Moldova.
 De regulă, această transformare sub control vamal se utilizează în practica internaţională
pentru producerea de mărfuri destinate direct exportului, cu condiţia ca statul să acorde acest regim
vamal astfel încât mărfurile, după sinecost, să fie mai ieftine şi să poată fi competitive cu mărfurile
de origine străină pe piaţa internaţională.
Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate pe un
teritoriu anumit fără plata taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, iar
mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de
export. Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiilor de producţie, de comerţ şi altor
operaţiuni, cu excepţia vânzărilor cu amănuntul. Organele vamale sunt în drept să interzică unor
persoane efectuarea de operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sau să interzică intrarea în zona
liberă, dacă ele nu respectă legislaţia.
Guvernul şi Departamentul Vamal sunt în drept să stabilească restricţii sau să interzică
introducerea unor mărfuri în zona liberă. Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp.
Persoanele, care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sunt obligate să ţină o
evidenţă zilnică a mărfurilor, care intră, se află sau ies din zona liberă, precum şi a mărfurilor
confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vândute şi să prezinte organului vamal darea
de seamă referitor la ele. În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă nu se
percep taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Dacă mărfurile sunt scoase din
zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal, atunci se percep taxe de import. Dacă
mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara Republicii Moldova, atunci nu se percep taxe de
import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Magazinul duty free este un regim vamal care constă în comercializarea mărfurilor sub
supraveghere vamală în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturi internaţionale şi la
bordurile navelor aeriene. În magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă
în străinătate şi au fost supuse controlului vamal, controlul actelor de identitate şi a biletelor de
călătorie. Mărfurile din aceste magazine se comercializează contra valută străină.
Reexportul este un regim vamal în care mărfurile străine sunt scoase de pe teritoriul vamal
fără perceperea taxei de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Reimportul este regimul vamal în care, mărfurile autohtone scoase de pe teritoriul vamal în
conformitate cu regimul vamal de export se reîntorc pe acest teritoriu. Pentru a fi plasate sub
regimul de reimport, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:
 Să fie anterior exportate;
 La momentul exportului să fi fost mărfuri autohtone;
 Să fie în starea în care au fost la momentul exportului, cu excepţia uzurilor normale şi a
pierderilor naturale aferente transpotului şi păstrării în condiţii bune.
Nimicirea este un regim vamal în care mărfurile străine sunt nimicite sub supraveghere
vamală şi sunt făcute inutilizabile fără perceperea taxelor de import, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale. Nimicirea mărfii se face de către persoana interesată din cont propriu.
Renunţarea în folosul statului este un regim vamal în care persoana renunţă la mărfuri în
folosul statului, fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile
vamale. Plasarea mărfurilor sub acest regim se face numai cu acordul organelor vamale. Renunţarea
în folosul statului se efectuează de persoanele interesate din cont propriu şi nu presupune cheltuieli
din partea statului.