PROIECT DE DIPLOMĂ

IULIE 2019

1
 INTRODUCEREA / SCOATEREA ÎN / DIN
UNIUNEA EUROPEANĂ DE BUNURI DE CĂTRE
PERSOANELE FIZICE

IULIE 2019

2
CUPRINS
INTRODUCERE.........................................................................................................................................3
CAPITOLUL I............................................................................................................................................6
SISTEMUL NAŢIONAL VAMAL.............................................................................................................6
1.1 Importanţa sistemului vamal în economiile contemporane..........................................................6
1.2 Conceptul de sistem vamal.........................................................................................................7
1.3 Istoricul vămii române.................................................................................................................8
1.4 Organizarea şi funcţionarea actuală a sistemului vamal român.................................................12
CAPITOLUL II.........................................................................................................................................19
REGLEMENTARI PRIVIND ACTIVITATEA VAMALA IN ROMANIA.............................................19
2.1 Principii de baza pentru aplicarea reglementarilor vamale...............................................................19
2.2 Etape ale operatiunii de vamuire......................................................................................................19
2.3 Reglementarile vamale ale Romaniei...............................................................................................23
2.4 Conceptul de tarif vamal..................................................................................................................26
2.5 Categorii specifice de tarif vamal....................................................................................................27
CAPITOLUL III........................................................................................................................................30
REGIMUL VAMAL APLICABIL CĂLĂTORILOR ŞI ALTOR PERSOANE FIZICE..........................30
3.1 Determinarea valorii în vamă pentru bunurile introduse în România, de către persoanele
fizice......................................................................................................................................................30
3.2 Scutiri de la plata taxelor vamale pentru persoanele fizice............................................................33
3.2.1 Introducerea de bunuri in Romania dintr-un stat non U.E......................................................33
3.2.2 Introducerea de bunuri in Romania dintr-un stat U.E..............................................................37
3.2.3 Scoaterea de bunuri din Romania intr-un stat non UE.............................................................38
3.2.4 Scoaterea de bunuri din Romania intr-un stat UE............................................................40

3
 3.3 Introducerea si scoaterea din Romania a armelor si muniților.........................................................43
3.3.1. Regimul aplicabil persoanelor fizice străine............................................................................44
3.4 Introducerea si scoaterea din Romania a bunurilor culturale mobile...............................................45
3.5 Introducerea si scoaterea de pe un teritoriu UE a sumelor in lei si valută........................................46
3.6 Bunuri expediate prin colete............................................................................................................46
Bibliografie................................................................................................................................................50

INTRODUCERE

Prezenta lucrare abordează tematica introducerii și scoaterii în și din uniunea europeană

de bunuri de către persoanele fizice precum și prezentarea a ceea ce înseamnă valoarea în
vamă și a documentelor necesare în vederea stabilirii corecte a valorii în vama pentru marfurile
importate sau exportate. Ea se concentrează în principal asupra regimurilor vamale şi a
procedurilor vamale.
Valoarea în vamă servește, în principiu, pentru trei scopuri: aplicarea taxelor vamale
precum și a altor taxe legate de vămuire (TVA); stabilirea marimii garanției financiare solicitate
de organele vamale; aplicarea, daca este cazul, a altor masuri de politica comerciala, cum ar fi
combaterea concurenței frauduloase practicată de unii agenți economici importatori care
utilizează diverse căi ilegale de a diminua valoarea în vamă declarată și implicit de a plăti
drepturi vamale cât mai mici față de datoria vamală reală, „concurență” cu efectele cele mai
dezastruase asupra economiei naționale. Principiul ce stă la baza determinării valorii în vamă la
export este simplu: se declară valoarea mărfurilor ce părăsesc teritoriul vamal (majorată cu
cheltuielile de transport intern); aceste informații fiind folosite pentru întocmirea statisticilor
privind evoluția comerțului exterior.
La export, valoarea în vamă se calculează în funcție de modalitatea de transport: pentru
transport maritim este fob port de expeditie; pentru transport aerian, franco aeroport de plecare;
pentru transport terestru, franco frontiera țării exportatoare.
Valoarea în vamă a mărfurilor de export ale căror prețuri definitive se stabilesc pe bază de
cotații bursiere sau pe baza rezultatelor determinărilor cantitative și calitative, efectuate conform

4
condițiilor menționate în contractele comerciale, se regăsește în factura proformă emisă de
exportator.
Determinarea valorii în vamă a mărfurilor la import este reglementată - pe: plan
internațional - de Articolul VII al Acordului General pentru Tarife și Comerț, Acordul privind
aplicarea Articolul VII GATT, precum și de hotărârile (deciziile) Comitetului tehnic de evaluare
în vamă. În ceea ce privește Uniunea Europeană în particular, problematica evaluării vamale este
legiferată prin Reglementarea Consiliului European de Miniștri nr. 2913 (articolele 26-36) din 12
octombrie 1992 care instituie în fapt Codul Vamal Comunitar - și prin Reglementarea
comunitară 1224/80.
Valoarea în vama la import este determinată la locul introducerii mărfurilor, pe teritoriul
Uniunii Europene. De regulă, valoarea în vamă la import este dată de valoarea de tranzacție, la
care se adaugă sau se scad anumite elemente de calcul.
Metodele de determinare a valorii în vamă stabilite prin Acordul privind aplicarea
Articolului VII GATT sunt, în ordine: valoarea de tranzacție a mărfurilor; valoarea de tranzacție
a mărfurilor identice vândute pentru export cu destinația aceleiași tări de import și exportate în
același moment sau aproape în același moment cu mărfurile de evaluat; valoarea de tranzacție a
mărfurilor similare vândute pentru export cu destinația aceleași țări de import și exportate în
același moment sau aproape în același moment cu mărfurile de evaluat; metoda deductivă;
valoarea calculată.
Astfel, în valoarea în vamă, în măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în
preţ, se includ:
- cheltuielile de transport al mărfurilor importate până la frontiera UE;
- cheltuielile de încărcare, de descărcare şi de manipulare, conexe transportului, ale
mărfurilor din import aferente parcursului extern;
- costul asigurării pe parcurs extern.
Cu condiţia de a fi evidenţiată separat de preţul efectiv plătit sau de plătit, nu se include în
valoarea în vamă valoarea dobânzilor stabilită în conformitate cu acordurile de finanţare
încheiate de cumpărător cu privire la mărfurile importate, indiferent dacă finanţarea este acordată
de vânzător sau de altă persoană, cu condiţia ca acordurile de finanţare să fi fost încheiate în
scris. De asemenea, dacă i se solicită, cumpărătorul trebuie să poată demonstra că:
- astfel de mărfuri sunt vândute efectiv la preţul declarat ca preţ efectiv plătit sau de plătit;

5
 - rata dobânzii pretinsă nu depăşeşte nivelul uzual pentru astfel de tranzacţii în ţara şi la
momentul în care s-a acordat finanţarea.
În această lucrare, în primul capitol, este prezentată o scurtă caracterizare a noţiunii de
sistem vamal şi importanţa acestuia pentru economiile contemporane. Este descrisă organizarea
şi funcţionarea actuală a sistemului vamal român. Am considerat că este necesară şi o scurtă
istorie a vămii romane.
Capitolul al doilea se deschide cu prezentarea reglementarilor privind activitatea vamală in
Romania.Capitolul se încheie cu o prezentare a conceptului de tarif vamal și categorii specifice
ale acestuia.
Capitolul al treilea are în vedere regimul vamal aplicabil călătorilor şi altor persoane fizice
în conformitate cu legislația în vigoare.

6
 CAPITOLUL I
SISTEMUL NAŢIONAL VAMAL

1.1 Importanţa sistemului vamal în economiile contemporane

De-a lungul existenţei economiei mondiale s-a demonstrat faptul că progresul
economic al unei tări depinde de mobilizarea resurselor proprii, umane, materiale şi
financiare. Ţările nu se pot izola de circuitul economic mondial. Participarea la diviziunea
internaţională a muncii şi, implicit, la circuitul economic mondial este de natură să potenţeze
eforturile proprii ale fiecărui popor şi să accelereze progresul economic al tuturor statelor.
Cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională constituie, fără îndoială,
unul dintre factorii cei mai importanţi ai dezvoltării economice. La extinderea relaţiilor
economice internaţionale contribuie numeroşi factori cum ar fi: producţia de bunuri şi
servicii, transporturile internaţionale, informatizarea, formele noi de realizare a tranzacţiilor,
îmbunătaţirea cadrului juridic menit să faciliteze această cooperare, măsurile moderne de
asigurare împotriva riscurilor, dezvoltarea şi generalizarea asigurărilor de bunuri şi de
persoane precum şi modernizarea şi informatizarea operaţiunilor bancare etc.
Toţi aceşti factori sunt cuprinşi în diverse sisteme care compun economiile
contemporane ale statelor, între care există relaţii de interdependenţă, desfăşurate atât în
cadrul bilateral cât şi multilateral, conform unor reguli stabilite pe seama acordului de voinţă
între state.
Participarea economiilor naţionale contemporane la diviziunea internaţională a muncii
presupune însă şi o protejare a acestora de către stat, deci o instituţie de drept public, prin
folosirea diverselor mijloace si tehnici. Una din formele care participă ca element de
protecţie este reprezentată de sistemul vamal.
7
 1.2 Conceptul de sistem vamal
Acest tip de sistem diferă de la un stat la altul în funcţie de structura organizatorică,
politica şi comercială pe care o practica. El este inclus în cadrul general al sistemului
economic al statelor participante la schimbul internaţional de mărfuri.
Ca obiective principale, la nivel de economie natională, pe care acest sistem le are în
vedere, sunt:
• apărarea intereselor economice ale statului;
• întocmirea de statistici în activitatea de comerţ exterior;
• aplicarea unei părţi a politicii fiscale a statului;
• încurajarea activităţilor de export prin diverse forme şi mijloace.
Prin prisma acestor obiective putem defini sistemul vamal ca fiind acea structură
complexă care cuprinde pârghiile utilizate de stat pentru influenţarea activităţii vamale,
metodele administrative şi de conducere, cadrul instituţional alcătuit din autorităţi cu atribuţii
în domeniul vamal, cadrul juridic, format din legi, decrete, hotărâri şi alte reglementări cu
aplicabilitate în activitatea vamală.
Spaţiul geografic în care acţionează sistemul vamal poartă denumirea de teritoriu
vamal, care, de regulă, coincide cu teritoriul naţional al statului în care se aplică un anumit
regim vamal, o anumită legislaţie vamală.
Există însă şi posibilitatea ca două sau mai multe sisteme vamale să interfereze, să se
unească asistând la extinderea teritoriului vamal. Acest lucru poate lua forma unei uniuni
vamale, procedându-se la desfiinţarea barierelor tarifare din relaţiile comerciale, precum şi la
stabilirea unei politici comerciale comune in relaţiile cu terţe tări.
Tot mai des întalnim astăzi, pe toate meridianele globului, şi practica de restrângere a
teritoriului vamal, de excludere sau exceptare vamală – purtând generic denumirea de zone
libere, asupra cărora, prin pârghiile folosite sistemul vamal al statului respectiv
supraveghează activitătile de comerţ fiind însă exceptate de la regimul vamal1.
În promovarea intereselor naţionale, statele lumii îşi apără, într-un fel sau altul,
economia internă prin intermediul unor instrumente de politică comercială, sub forma
taxelor vamale, a restricţiilor valorice şi a altor mşsuri care constituie adesea, din punct de

1
https://administrare.info/economie/4375-conceptul-de-sistem-vamal

8
 vedere al partenerilor comerciali, obstacole în calea pătrunderii mărfurilor străine pe piaţa
respectivului stat. Aceste măsuri şi instrumente sunt promovate şi prin sistemul vamal
propriu fiecărui stat în funcţie de politica promovată de acesta la un anumit moment.

1.3 Istoricul vămii române

Odată cu începuturile organizării statale, s-au instituit şi impozitele pentru mărfurile

care trec frontierele. Aceste impozite, percepute mai ales la import, răspundeau unei nevoi
fiscale, aceea de a umple vistieria statului (care se confundă de cele mai multe ori cu cea a
conducătorului).
S-a practicat de asemenea prohibiţia la export pentru protejarea colectivităţii împotriva
riscurilor unor penurii de alimente sau de alte produse indispensabile. Dar, ca o trăsătură
generală, aceste măsuri vamale erau lipsite de orice rol economic, fapt relevat de absenţa
unor politici comerciale coerente. Noţiunea de “vamă” o întâlnim deja in mitologia greacă, in
care Hades, zeul tărâmului subpămăntean, lua vamă celor care intrau în împărăţia sa. De
asemenea, în Biblie, se menţionează că Matei, unul din apostolii lui Iisus Hristos şi unul din
cei patru evanghelişti, era “vameş”, meserie care nu se bucura de o reputaţie prea bună în
colectivitate.
Revenind la “vama” din antichitate, ea se numea “teloneion” în Atena şi “portoria” în
Roma antică. Aceste drepturi percepute la import erau moderate, în general a 40-a sau a 50-a
parte a valorii mărfurilor.
Sistemul vamal român a cuprins, evident, şi teritoriul Daciei ocupate de Traian în
secolul al II-lea e.n., asa cum se dovedeşte şi prin unica vama română descoperită în lume,
care se afla pe teritoriul României de astăzi: edificiul vamal de la Porolissum (actualmente
dealul Pomet, satul Moigrad, judetul Sălaj)2.
Primele atestări documentare din evul mediu privind existenţa vămilor pe teritoriul
actualei Românii sunt legate de Vlaicu-Voda (Alexandru Voda al Valahiei), care acordă
privilegii vamale negustorilor braşoveni (1358) şi sibieni (1370). Organizarea vămilor în
Ţările Române începe din secolul XIV. Vama constituită în venit domnesc se putea arenda

2
https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/eu-customs-19-2017/ro/

9
sau putea fi o danie a domnului catre un slujbaş credincios sau către o mânăstire. Taxele de
import sau export erau fixate prin convenţii ale domnitorului cu vecinii. Sistemul de taxare
ce fiinţa atunci constă în două categorii:
• dijma, adică taxele încasate la intrarea şi ieşirea mărfurilor în/dintr-un oraş;
• vama, adică taxele încasate la intrarea sau ieşirea mărfurilor sau produselor dintr-
o ţară în alta.
Acest sistem de taxare era comun întregii Europe de atunci. În Moldova, comerţul
exterior era dezvoltat înca înainte de 1300, dar primele atestări documentare datează de la
începutul secolului XV, din timpul lui Alexandru cel Bun, sistemul vamal fiind organizat în
vămi mari si vămi mici, în vămi la oraş şi vămi la hotar, vămi la strajă.
În vremea lui Ştefan cel Mare, la fiecare punct de trecere a frontierei erau asezaţi
“oamenii de încredere ai domnitorului”, adică vameşii, sub directivele Marelui Vameş, care
era însărcinat cu conducerea acestei administraţii, precum şi cu încheierea întelegerilor
comerciale. Acest “Mare Vameş” avea drept de control şi asupra vamilor arendate: “ca nu
cumva să se ia prea mare vama ori să se faca vreo hoţie”.
În secolul XVII, paza vămii şi prinderea contrabandiştilor erau încredinţate corpului
martalogilor, conduşi de un căpitan.
În Transilvania, activitatea vamală era asemanatoare cu cea din Moldova şi din Tara
Românească, suferind modificări mai ales după ce împărăteasa Maria Tereza a reorganizat
sistemul vamal al Imperiului Habsburgic, în secolul XVIII.
O vizită la castelul Bran – iniţial vama între Muntenia şi Transilvania – este o bună
ocazie de a face cunoştinţă şi cu unicul muzeu al vămii din Romania, cu accent pe vama
Braşovului.
După ce principatele au intrat sub dominaţia fanariotă, comerţul exterior şi, implicit,
activitatea vamală au decăzut. Comerţul exterior se desfăşura în totalitate prin intermediari
otomani, drepturile vamale fiind încasate doar de vameşii turci.
In urma Tratatului de la Kuciuk-Kainargi, care a urmat razboiului dintre turci şi rusi
din 1774, se schimbă şi structura comerţului exterior din ambele principate şi, evident
instituţia vamală ia o altă dezvoltare. Dispar negustorii musulmani, locul lor fiind luat de
creştini. Afacerile comerciale se încheie în porturi, apar companiile de navigaţie, care
determină o adevărată revoluţie eonomică. Activitatea de comerţ exterior începe să fie

10
controlată de către domnitori, chiar dacă “vămile” puteau fi mărite sau micşorate doar cu
aprobarea Porţii Otomane.
Vama se lua ad-valorem, variind între 3% şi 5%, cu majorări pentru mărfurile care nu
erau produse în zona de unde proveneau negustorii respectivi. Sub Alexandru Mavrocordat,
vama este de 3% “dupa adevarata factură ce vor arăta către vameş”.
Prin folosirea Dunării, comerţul cu Apusul se intensifică, începând cu pacea de la
Adrianopol din 1829, prin al cărei tratat se prevedea liberul export al cerealelor. Apare acum
dreptul puterilor străine de a impune domnitorului să cedeze o parte din drepturile sale
suverane privind vămile.
În februarie 1847 vama dintre cele doua principate a fost suprimată, pentru ca apoi, în
toamna anului 1848, să se pună în aplicare tariful vamal comun , creându-se un teritoriu
comercial şi vamal unic, baza viitorului stat unitar roman. Astfel, în 1848, ambele ţări îşi pot
afirma independenţa economică şi pot publica noul tarif vamal. Turcii plătesc vama la
graniţa: 3% pentru mărfurile exportate peste Dunăre. În anul 1848, anteprenor al vămilor în
ambele principate era un anume Ciocan .
În anul 1859, după proclamarea şi infăptuirea Unirii, Comisiunea Centrală de la
Focşani a decis exploatarea vămilor în regie proprie de catre stat, ceea ce s-a şi făcut prin
regulamentul decretat în acelaşi an sub titlul de “Proiectul pentru administrarea vămilor
Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţara Românească”, influenţat mai ales de legislaţia
franceză în domeniu. Acest proiect este promulgat de Alexandru Ioan Cuza pe data de 16
decembrie 1859. Proiectul se împarte în trei părţi, având în total 111 articole: Partea I
tratează şi reglementează organizarea serviciului vamal, în 45 de articole (art. 1-45). Partea a
II-a conţine dispoziţiile comune relative la importaţia si exportaţia mărfurilor (art. 46-57).
Partea a III-a cuprinde instrucţiuni de contabilitate şi manipulare (art. 58-111).
Principiile şi normele acestui decret-lege sunt izvorul şi fundamentul legislaţiei vamale
de mai târziu şi chiar a celei din zilele noastre. Este cea mai veche lege pentru sistematizarea
vămilor din toate punctele de vedere: ca administraţie, impunere, principii şi norme
economice, financiare, juridice şi sociale. Nici aceată lege nu este pusă în aplicare în
amănuntul ei, din aceleaşi motive ca şi sistematizarea din timpul Regulamentelor Organice,
precum şi din lipsa de personal pregătit şi conştient de datoria sa.

11
 Sistemul de impunere defavorabil exportului a fost schimbat mai târziu scăzându-se
treptat cota de impunere de la 5% ad-valorem pana la 1% in 1868. Deşi a anunţat o eră
“liber – schimbistă”, Alexandru Ioan Cuza a renunţat la această idee de teamă să nu ruineze
cu totul finanţele ţării. Noul tarif vamal a fost pregătit cu participarea firmelor comerciale
straine.
După anul 1866, în România devenită stat constituţional, s-a desfăşurat o muncă
minuţioasă, care a durat aproape 8 ani, cu întreruperi, finalizată cu o lege generală a vămilor
şi un tarif vamal. Acestea sunt votate de Parlament sub denumirea de “Legea generală a
vămilor din 4 aprilie 1874”.
Legea a fost pusă în aplicare începând cu data de 1 iulie 1875. Noul tarif vamal fusese
deja decretat în 1874 de domnitorul Carol I, în ciuda opoziţiei Turciei. Cu sprijinul marilor
puteri, s-a trecut peste opoziţia turcească. Acest lucru a reprezentat o adevarată declaraţie de
independenţă economică. Noul tarif vamal a devenit efectiv în 1876, data la care porturile
franco (libere) de la Brăila, Galaţi si Ismail au fost desfiinţate.
Legea vămilor din 1875 este deci prima lege vamală a României care legiferează în
mod sistematic ansamblul de coordonări normative care poartă numele de “vamă”.
Organizarea şi funcţionarea serviciilor vamale române, reglementările şi procedurile
din domeniu au suferit numeroase modificări din acel moment, evoluând sub impactul
schimbărilor istorice survenite în România şi în Europa, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la
începutul secolului al XX-lea sau a modificărilor socio-economice, în sensul dezvoltării
cunoscute de celelalte administraţii vamale europene.
Conform Legii Vămilor din anul 1905, lege modificată şi completată în anul 1933
printr-o lege organică în sensul descentralizării administraţiei vamale şi a modernizării
aparatului vamal, s-a ajuns ca vămile să fie administrate de Direcţia Vămilor, componentă a
Ministerului de Finanţe. Tot în acea perioadă a fost adoptată o lege care reglementa regimul
vamal şi serviciile vamale din România, fiind elaborat un Tarif Vamal.
Administraţia vamală a intrat într-un amplu program de reorganizare după 1973, an în
care a fost înfiinţatp Directia Generala a Vămilor (DGV), entitate cu personalitate juridică
distinctă în cadrul Ministerului Comerţului, şi mai tarziu Direcţiile Regionale Vamale.
Dupa 1 ianuarie 1983, DGV a trecut în subordinea Ministerului Finanţelor, unde
funcţioneaza şi în prezent.

12
 1.4 Organizarea şi funcţionarea actuală a sistemului vamal român
În organizarea statului, vama este o instituţie complexă, care pe lângă rolul ei fiscal,
îndeplineşte şi funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale, a societăţii şi a mediului.
Reglementările şi procedurile, precum şi organizarea şi funcţionarea serviciilor vamale au
evoluat sub impactul schimbărilor istorice survenite în România şi în Europa3.
Dupa 1990, administraţia vamală română a intrat într-un proces de reformă legislativă şi
instituţională, având ca obiectiv principal pregătirea condiţiilor necesare aderării la Uniunea
Europeană. Elaborarea, legiferarea şi aplicarea efectivă a tarifului vamal de import incepand cu 1
ianuarie 1991 a fost prima măsură cu caracter complex ce a determinat optimizarea funcţiei
fiscale a serviciilor vamale, derularea procesului de încasare a taxelor în vamă în mod unitar,
sistematic şi nediscriminatoriu.
În perioada 1992 – 1993, cadrul legal a fost îmbunătăţit treptat, în vederea armonizării cu
legislaţia comunitară, prin:
 adoptarea tarifului de import bazat pe nomenclatorul sistemului armonizat la nivel
de 6 cifre (1992);
 introducerea formularului tipizat al declaraţiei vamale în detaliu, similar
documentului administrativ unic utilizat în Comunitatea Economică Europeană (1993);
 adoptarea tarifului vamal de import, având la bază nomenclatorul combinat al
mărfurilor (1993).
În perioada 1996-1998 a fost adoptat cadrul legislativ al activităţii vamale, în cea mai mare
parte armonizat cu cel comunitar, precum şi cadrul legislativ referitor la structura organizatorică
a administraţiei vamale române, fiind elaborate o serie de acte normative de bază în acest
domeniu, privind:
 Codul Vamal al României;
 Regulamentul Vamal (1997, modificat şi completat în 2008);
 Statutul personalului vamal (2004), instrumentul legal care oferă lucrătorilor vamali
stabilitate în muncă şi statuează apartenenţa lor la structura administrativă;
 introducerea sistemului de tranzit comun pe teritoriul vamal al României;
 crearea sistemului informatic integrat vamal;
 introducerea procedurilor simplificate de vămuire.

3
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

13
 Începand cu 1 ianuarie 2007, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană,
legislaţia vamală autohtonă a fost abrogată, locul acesteia fiind luat de peste 8.450 de pagini
conţinând reglementări comunitare aplicabile în domeniul vamal.
În realizarea obiectivului său de activitate Direcția Generală a Vămilor are, în principal,
următoarele atribuţii:
 aplică în domeniul vamal măsurile specifice rezultate din programele
guvernamentale şi din legislaţia în domeniul vamal;
 organizează, îndrumă şi controlează activitatea direcţiilor regionale vamale şi a
birourilor vamale din subordine;
 urmăreşte şi supraveghează respectarea legislaţiei vamale pe întregul teritoriu al
ţării şi exercită controlul specific potrivit reglementărilor în vigoare;
 ia măsuri de prevenire şi combatere, în conformitate cu reglementările legale în
vigoare, a oricăror infracţiuni şi contravenţii în domeniul vamal;
 participă împreună cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale la elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul vamal;
 aplica prevederile Tarifului vamal de import al României şi ale altor acte
normative referitoare la acesta;
 aplică măsurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau
comerţ liber încheiate între România, pe de o parte, şi Uniunea Europeană sau ţările aflate în curs
de integrare în Uniunea Europeană, pe de altă parte;
 asigură aplicarea prevederilor cu caracter vamal din convenţiile şi tratatele
internaţionale la care România este parte;
 urmareşte aplicarea corectă a regulilor de interpretare a Nomenclaturii sistemului
armonizat, a regulilor generale de stabilire a originii bunurilor şi de evaluare în vamă a
mărfurilor, precum şi a prevederilor actelor normative referitoare la taxele vamale, taxa pe
valoarea adaugată, la accize şi la alte drepturi vamale;
 elaborează şi adoptă norme tehnice pentru introducerea procedurilor simplificate
de vămuire;
 elaborează propuneri privind sistematizarea şi armonizarea legislaţiei vamale;
 actionează pentru îndeplinirea întocmai a programelor privind integrarea vamală
europeană;

14
  coordonează şi îndrumă activitatea direcţiilor regionale vamale şi a birourilor
vamale pe linia prevenirii şi combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din
patrimoniul cultural naţional; urmăreşte, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului,
cazurile de spălare a banilor prin operaţiuni vamale;
 verifică modul de declarare de către titularul operaţiunii vamale sau de către
comisionarul vamal a drepturilor cuvenite bugetului de stat; încasează şi virează aceste drepturi
la bugetul de stat; stabileşte eventualele diferenţe prin controale ulterioare şi asigură încasarea
acestora; aplică formele şi instrumentele de plată şi de garantare a plăţii taxelor şi drepturilor
vamale în conformitate cu legislaţia în vigoare; asigură colectarea creanţelor bugetare;
 controlează mijloacele de transport încărcate cu mărfuri de import, export sau
aflate în tranzit, precum şi bagajele însoţite sau neînsoţite ale călătorilor care trec frontiera de stat
a României şi verifică legalitatea şi regimul vamal al acestora, potrivit reglementărilor vamale în
vigoare; reţine, în vederea confiscării, mărfurile care fac obiectul unor abateri de la legislaţia
vamală şi pentru care legea prevede o astfel de sancţiune;
 verifică, potrivit reglementărilor vamale în vigoare, pe timp de zi şi de noapte,
clădiri, depozite, terenuri, sedii şi alte obiective şi poate preleva, în condiţiile legii, probe pe care
le analizează în laboratoarele acreditate sau, după caz, proprii în vederea identificării şi
expertizării mărfurilor supuse vămuirii;
 efectuează investigaţii, supravegheri şi verificări, potrivit reglementărilor legale în
vigoare, în cazurile în care sunt semnalate situaţii de încălcare a legislaţiei vamale de către
persoane fizice şi juridice; verifică registre, corespondenţa şi alte forme de evidenţă şi are dreptul
de a cere oricărei persoane fizice sau juridice să prezinte, fără plată, documentaţia şi informaţiile
privind operaţiunile vamale; sesizează organele de urmărire penală competente atunci când
există indiciile săvârşirii unor infracţiuni;
 exercită, în cadrul controlului vamal ulterior verificarea oricăror documente,
registre şi evidenţe referitoare la mărfurile vămuite. Controlul se poate face la orice persoana
care se află în posesia acestor acte sau deţine informaţii în legatură cu acestea. Controlul ulterior
se efectuează pe o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de vamă;
 asigură sistemul informatic integrat vamal, datele şi prelucrările acestora pentru
statistica vamală şi de comerţ exterior; gestionează informaţiile cu privire la colectarea datoriei
vamale;

15
  reprezintă, în faţa instanţelor direct sau prin organele teritoriale ale Ministerului
Finanţelor Publice interesele statului în cazurile de încalcare a normelor vamale;
 întocmeşte studii, analize şi elaborează proiecte de acte normative privind
organizarea activităţii Administraţiei Naţionale a Vămilor, pe care le supune atenţiei ministrului
finanţelor publice, cu avizul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru a fi
valorificate şi promovate;
 face propuneri de avizare a proiectelor de acte normative elaborate de alte
ministere şi instituţii centrale care cuprind măsuri referitoare la domeniul vamal;
 aplică legislaţia în ceea ce priveşte raporturile de serviciu şi raporturile de muncă
ale personalului din cadrul DGV;
 organizează, prin Şcoala de Finanţe Publice şi Vamă, programe de formare,
pregătire şi perfecţionare profesională a personalului vamal;
 elaborează şi fundamentează, cu avizul preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii vamale şi il supune
spre aprobare ministrului finanţelor publice; asigură executarea acestuia;
 organizează şi asigură alocarea, mişcarea, evidenţa şi controlul mijloacelor şi
echipamentelor din dotarea DGV;
 colaborează, pe bază de protocol, cu structurile Ministerului Administraţiei şi
Internelor abilitate, precum şi cu alte organe ale statului sau asociaţii patronale, cu atribuţii în
aplicarea legii ori interesate în realizarea politicii vamale;
 cooperează, pe bază de reciprocitate, cu autorităţile vamale ale altor state, precum
şi cu organismele internaţionale de specialitate, în vederea prevenirii, cercetării şi combaterii
fraudelor vamale.
Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului din structura autorităţii vamale se
stabilesc prin regulamentul de organizare şi functionare aprobat prin ordin al ministrului
finantelor publice, iar atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului din
structura autorităţii vamale se stabilesc prin fişa postului.
Activitatea autoritatii vamale se exercita prin:
 Direcția Naţională a Vămilor;
 Direcţiile regionale vamale;
 Birourile vamale;

16
  Puncte vamale4.
La nivel central, în cadrul DGV funcţionează:
 Direcţia declaraţie inspecţie şi fraudă vamală;
 Direcţia reglementări şi proceduri vamale;
 Direcţia resurse umane;
 Direcţia economică;
 Direcţia statistică şi informare.
Înfiintate prin HG 630/1992, Direcţiile Vamale Regionale sunt unităţi interjudeţene
subordonate DGV. În România sunt zece astfel de direcţii: Arad, Bucureşti, Braşov, Cluj,
Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaţi, Oradea şi Timişoara.
Conform Codului Vamal al României, direcţiile vamale regionale se află în subordinea
directă a DGV, aceasta luând şi hotărârea înfiinţării lor.
Birourile şi punctele vamale reprezintă unităţi operative care nu au personalitate juridică şi
sunt subordonate DGV. Ele sunt înfiinţate astfel:
obirourile vamale de frontieră prin hotărâre guvernamentală;
obirourile vamale de interior prin decizia DGV.
Principalele atribuţii şi răspunderi ale acestora sunt stabilite de legiuitor, ele fiind:
 controlul mijloacelor de transport care trec frontiera de stat a României;
 vămuirea mărfurilor de export şi import în termenele legale şi aplicarea Tarifului
Vamal de Import al României;
 vămuirea mărfurilor tranzitate, precum şi a celor primite sau trimise temporar
peste frontiera;
 efectuarea controlului vamal şi aplicarea taxelor vamale pentru bunurile
aparţinând persoanelor fizice;
 sancţionarea abaterilor de la regimul vamal.
Cele mai importante fluxuri de trafic transfrontalier au fost înregistrate în ultimii ani ân
cazul punctelor de trecere a frontierei din vestul României (cele cu Ungaria), punctul de trecere
a frontierei Giurgiu şi cele cu Republica Moldova . În prezent, în România, cele mai importante
acte normative care asigură cadrul legal al activităţii vamale sunt: Codul Vamal al României şi
Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României.

4
https://www.customs.ro/info-ue/birouri-vamale

17
 Codul vamal al României a intrat în vigoare la 19 aprilie 2006 şi a fost aprobat prin Legea
86/2006, publicată în Monitorul Oficial și fiind modificat prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 33/2009, Legea nr. 291/2009, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010,
Legea nr. 101/2011, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013,Legea nr. 255/2013, Legea
nr. 49/2018.
Fiind principalul act legislativ din domeniul vamal, se aplică în mod uniform şi
nediscriminatoriu pe întreg teritoriul României, în cazul tuturor bunurilor introduse sau scoase
din ţară de către persoanele fizice sau juridice.
Principalele aspecte reglementate se referă la:
 sistemul instituţional al autorităţii vamale;
 relaţii şi informaţii privind reglementările vamale;
 principii de bază pentru aplicarea reglementărilor vamale;
 etape ale operaţiunii de vămuire;
 regimurile vamale definitive;
 regimurile vamale suspensive;
 alte destinaţii vamale;
 datoria vamală;
 plângerile şi contestaţiile vamale;
 sancţiuni.
Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României
Regulamentul de aplicare a Codului vamal a adus completări reglementărilor cuprinse în
Codul vamal român în ceea ce priveşte:
 relaţiile şi informaţiile privind reglementările vamale;
 operaţiunile prealabile vămuirii;
 exportul şi importul mărfurilor;
 regimurile vamale suspensive;
 regimul vamal aplicabil călătorilor şi altor persoane fizice;
 supravegherea vamală;
 supravegherea şi controlul vamal exercitate în afara birourilor vamale;
 bunurile pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vămuire ;
 contravenţiile vamale.

18
 Alte acte legislative care reglementează activitatea vamală sunt:
      1. Regulamentul Consiliului nr. 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar,
publicat în Jurnalul Oficial seria L nr.253/11.10.1993.
   2. Regulamentul Comisiei nr. 2454/1993 privind dispoziţii de aplicare a Codului Vamal
Comunitar.
         3. Regulamentul (CEE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a
unui regim comunitar de scutiri  de taxe vamale; 
       4. Regulamentul Consiliului nr.1889/2005 pentru controlul numerarului la intrarea şi
iesirea din Comunitate, publicat în Jurnalul Oficial seria L nr.309/25.11.2005
   5. Legea nr.261/2002 privind regimul metalelor şi pietrelor preţioase,cu modificarile şi
completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr.313/13.V.2002
         6. Hotărarea Guvernului 945/2008 pentru aprobarea Normelor privind determinarea valorii
în vamă pentru bunurile aparţinînd călătorilor şi altor persoane fizice, publicată în Monitorul
Oficial al Romaniei , partea I nr.665/2.VIII.2008
   7. Ordin al ministrului finanţelor publice nr.1076 pentru aprobarea valorilor în vamă,
publicat în Monitorul Oficial al Romaniei , parteaI nr.577/4.VII.2008 
  8. H.G. nr. 797 din 25 iulie 2009 pentru completarea Regulamentului de aplicare a
Codului vamal al Romaniei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 707/2008
9. Ordinul Vicepreşedintelui A.N.A.F. nr. 7541 din 6 august 2009 privind stabilirea
formularului utilizat pentru declararea numerarului la frontieră şi a instrucţiunilor de completare
şi utilizare a acestuia.
Acordurile internaţionale constituie baza legală pentru realizarea schimbului de documente
şi informaţii necesare prevenirii şi combaterii infracţiunilor vamale.

19
 CAPITOLUL II
REGLEMENTARI PRIVIND ACTIVITATEA VAMALA IN ROMANIA

2.1 Principii de baza pentru aplicarea reglementarilor vamale

Bunurile se introduc sau se scot din tara numai prin birourile vamale.Aceste marfuri sunt
supuse operatiuni de vamuire si raman sub supraveghere vamala pana la acordarea liberului de
vama5.
Bunurile intrate in tara se inscriu in ordinea sosirii la frontiera in registrul de evidenta pe baza
documentelor de transport si a celor comerciale;in lipsa documentelor de insotire a marfurilor,
inscrierea acestora se face pe baza constatarii de catre autoritatile vamale sau pe baza altor
documente prezentate organelor vamale din care sa rezulte marfurile ce urmeaza afii supuse
vamuirii. Marfurile inregistrate dupa intrarea in tara sunt indrumate astfel:
a) catre biroul vamal stabilit de autoritatea vamala sau in alt loc desemnat de aceasta;
b) spre o zona libera cand marfurile sunt destinate acesteia.
In caz de forta majora sau in caz fortuit la schimbarea destinatiei stabilite de autoritatea
vamala transportatorul este obligat sa sesizeze imediat autoritatea vamala informand totodata
despre eventualele pierderi ale marfurilor.
Cand o nava sau o aeronava este indrumata catre un birou vamal sau catre o zona libera si
din motive de forta majora este obligat sa faca o escala sau sa stationeze pe domeniul Romaniei,
transportatorul este obligat sa informeze fara intarziere autoritatea vamala asupra situatiei
intervenite, autoritatea vamala in acest caz stabileste masuri de supraveghere a navei sau
aeronavei precum si a bunurilor transportate de acestea.
Prevederile mentionate mai sus nu se aplica bunurilor ce apartin persoanelor fizice precum
si a marfurilor aflate la bordul navelor sau aeronavelor care traverseaza marea teritoriala sau
apele teritoriele precum si spatial aerian al Romaniei fara sa aiba ca destinatie un port sau un
aeroport romanesc.

5
Codul vamal din 10 aprilie 2006(legea nr. 86/2006)(actualizat până la data de 23 iunie 2010)

20
2.2 Etape ale operatiunii de vamuire

Marfurile sosite la vama de destinatie sau la locul stabilit de autoritatea vamala se prezinta
autoritatii vamale de catre transportatori sau de cate titularul operatiuni comerciale sau de catre
un reprezentaant al acestuia.
Marfurile prezentate punctului vamal se afla sub supraveghere vamala pana la stabilirea
regimului vamal si intra in depozitul necesar cu caracter temporar .Autoritatea vamala poate
cere depozitarului sa constituie o garantie care sa asigure plata drepturilor de import.
Marfurile intrate in depozitul necesar cu caracter temporar pot fii manipulate numai in
scopul conservarii lor in stare initiala, fara sa se modifice caracteristicile sau aspectele tehnice
sau comerciale.
In cazurile in care conform legii, autoritatile competente hotarasc distrugerea marfurilor
aflate in depozitul necesar cu caracter temporar, aceasta operatiune se va efectua pe cheltuiala
titularului operatiuni comerciale, sub supravegherea autoritatii vamale.
Marfurile intra in depozitul necesar cu caracter temporar pe baza unei declaratii
sumare.Declaratia sumara se completeaza de catre depozitar pe formulare tip si se depune la
autoritatea vamala care o inregistreaza in registrul de evidenta.
Prevederile de mai sus nu se aplica bunurilor apartinand calatorilor precum si cele
expediate prin colete postale
Marfurile care au facut obiectul declaratiei sumare pot fii transferate numai in cazurile si in
locurile stabilite de autoritatea vamala.In caz fortuit care impune transferal total sau partial al
marfurilor, operatiunea se poate face prin instiintarea ulterioara in aceasi zi a autoritatii
vamale.Autoritatea vamala poate oricand sau in orice imprejurare sa efectueze controlul
marfurilor sau a miljloacelor de transport cerand descarcarea sau dezambalarea acestora.Titularul
operatiuni comerciale este obligat ca in termen de 30 de zile de la depunerea declaratiei sumare
sa solicite autortiatii vamale plasarea marfii sub un regim vamal. La introducerea sau scoaterea
din tara a marfurilor prezentate in vama, autoritatea vamala stabileste un regim vamal.Regimul
vamal cuprinde totaitatea normelor ce se aplica in cadrul proceduri de vamuire in functie de
scopul operatiuni comerciale si de destinatia marfurilor.Regimurile vamale sunt de doua tipuri :
a) definitive;

21
 b) suspensive;
Regimurile vamale definitve cuprind:
a) importul de marfuri;
b) exportul de marfuri;
c) introducerea sau scoaterea din tara a bunurilor ce apartin calatorilor;
Regimurile vamale suspensive cuprind:
a) tranzitul vamal;
b) antrepozitul vamal;
c) perfectionarea activa a marfurilor;
d) transformarea sub control vamal;
f) admiterea temporara a marfurilor;
g) perfectionarea pasiva a marfurilor;
In functie de felul marfurilor si de regimul care poate fii utilizat Directia Generala a
Vamilor poate decide ca numai unele birouri vamale pot fi competente sa efectueze vamuirea
marfurilor.
Marfurile destinate a fi plasate sub un regim vamal fac obiectul unei declaratii vamale
corespunzatoare acelui regim.Declaratia se completeaza si se semneaza pe formulare tipizate de
catre titularul operatiuni sau de catre reprezentantul acestuia in forma scrisa sau utilizand un
procedeu informatic agregat de autoritatea vamala.Declaratia se depune la biroul sau punctual
vamal impreuna cu documentele prevazute de reglementarile vamale in vederea acceptarii
regimului vamal solicitat.Data declaratiei vamale acceptate este data inregistrarii ei si determina
stabilirea si aplicarea regimului vamal, autoritatea vamala poate aproba titularului operatiuni sau
reprezentantului acestuia la cerere sa efectueze inainte de depunera documentelor vamale,
verificarea felului si a cantitatii marfurilor si sa prelevreze probe in vederea intocmirii si
depunerii corecte de documente vamale.
Declarantul are dreptul sa rectifice sau sa retraga declaratia vamala depusa si
acceptata de autoritatea vamala numai pana in momentul inceperii controlului fizic al marfurilor.
Rectificarea si retragerea declaratiei vamale se poate face si uterior inceperi
controlului fizic al marfurilor din initiative si pe raspunderea declarantului, daca acesta a cerut
verificarea marfurilor, iar cererea a fost refuzata, sau daca detine acte constatatoarea intocmite de
organismele neutre prevazute de lege.

22
 Dupa acceptarea declaratiei vamale, autoritatea vamala trece la controlul documentar
al acesteia si al documentelor insotitoare si poate cere declarantului sa prezinte si alte documente
necesare verificarii exactitatii elementelor inscrise in declaratii.
Autoritatea vamala poate proceda la controlul fizic al marfurilor total sau partial
precum si daca este cazul la prelevarea de probe pentru expertze sau analize de laborator.
Transportul marfurilor la locul controlului fizic si manipularea acestora sunt efecuate
de declarant pe riscul si pe cheltuiala sa.Declarantul are dreptul sa asiste la controlul fizic al
marfurilor si la prelevrarea probelor.
La cererea autoritatii vamale declarantul este obligat sa prezinte marfurile pentru
control, sa le manipuleze, sa le dezambaleze sau ambaleze si sa asigure conditii pentru prelevarea
probelor.
Cheltuielile privind expertizele si analizele de laborator justificate precum si costul probelor
prelevate sunt suportate de catre declarantul vamal.Daca controlul fizic la marfurilor se executa
partial rezultatlte pot fi luate in considerare pentru intreaga partida de marfa inscrisa in declaratia
vamala. Autoritatea vamala poate lua masuri de marcare sau de sigilare a mafurilor precum si a
compartimentelor din mijlocul de transport in care se afla marfurile.
Marcajele si sigiliile nu pot fii inlaturate decat de autoritatea vamala sau cu
permisiunea acesteia, cu exceptia cazului fortuit cand operatinunea este necesara pentru a salva
integritatea marfurilor sau a mijlocului de transport. In acesata situatie autoritatea vamala va
fii instintata in aceasi zi justificandu-se prin orice mijloc de proba masura luata. Autoritatea
vamala acorda liberul de vama dupa efectuarea vamuirii dar poate dispune eliberarea marfurilor
si dupa depunerea documentelor de plata.Cand regimul vamal prevede plata unor drepturi de
import sau depunerea unei garantii, liberul de vama se acorda numai dupa indeplinirea acelor
obligatii.
Autoritatea vamala poate utilize o procedura simplificata pentru prezentarea si declararea
marfurior in cazurile si in conditiile stabilite de regulamentul vamal6.
Autoritatea vamala are dreptul ca intr-o perioada de 5 ani de la acordarea liberului de vama
sa efecueze controlul vamal ulterior al operatiuniilor.In cadrul controlului vamal ulterior
autoritatea vamal verifica orice documente, registre si evidente referitoare la marfurile vamuite.

6
 Regulamentul (u.e) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a
codului vamal al uniunii

23
Controlul se face la oricare persoana care se afla in posesia acelor acte, sau detin informatii
despre acestea.
Cand controlul vamal ulterior constata ca s-au incalcat reglementarile vamale aplicate
datorita unor date cuprinse in declaratia vamala, autoritatea vamala dupa determinarea taxelor
vamale cuvenite i-a masuri de incasare respective de restituire a acestora.
Diferentele in minus se comunica titularului operatiunii comerciale si urmeaza a fi
achitate in termen de 7 zile de la data comunicarii.Neplata diferentei datorate de titularul
operatiunii comerciale in termenul dat atragerea suportarea de majorari de intarziere aferente.
Diferentele in plus se restituie titularului in termen de 30 de zile de la data constatarii. Cand
incalcarea reglementarilor vamale constituie dupa caz contraventie sau infractiune autoritatea
vamala este obligate sa aplice sanciunile contraventionele si sa sesizese organele de urmarire
penale.
Declaratia vamala in detaliu si actele constatatoare incheiate de autoritatea vamala
constituie titlu executor pentru urmarirea si incasarea drepturilor de import si de export.

2.3 Reglementarile vamale ale Romaniei

Intrarea la 1 ianuarie
de livrari, respectiv achizitii intracomunitare. In plus, de la 1 ianuarie 2007, un mai aplică
legislatia vamala natională, ci pe cea comunitară, respectiv Codul Vamal Comunitar si 2007 a
Romaniei in Uniunea Europeana a înseamnat desfiintarea granitelor vamale dintre Romania si
tarile membre ale Uniunii Europene.
Acest lucru inseamna ca nu exista exporturi si importuri intre Romania si tarile membre
UE. Acestea sunt inlocuite Tariful Vamal Comun in relatiile comerciale cu statele din afara UE.
Incepand cu ianuarie 2007 este aplicat Codul Vamal Comunitar, care se aplica in prezent
pentru toate tarile din Uniunea Europeana, dar doua dintre capitole difera de la o tara la alta. Este
vorba despre capitolul privitor la sanctiunile aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale si
capitolul privind structura organizatorica care difera de la o tara la alta. Conform Codului vamal,
orice persoana isi poate desemna un reprezentant in relatia sa cu autoritatea vamala pentru a
intocmi actele si a indeplini formalitatile prevazute in reglementarile vamale.
Reprezentarea poate fi directa sau indirecta. In cazul reprezentarii directe, reprezentantul

24
actioneaza in numele si pe seama unei alte persoane. In cazul reprezentarii indirecte,
reprezentantul actioneaza in nume propriu, dar pe seama unei alte persoane. Reprezentantul
trebuie sa fie stabilit in Romania, cu urmatoarele exceptii:
a) in cazul declararii marfurilor pentru regimul vamal de tranzit sau admitere
temporara;
b) in cazurile cand marfurile sunt declarate cu titlu ocazional, cu conditia ca autoritatea
vamala sa considere acest lucru justificat.
Reprezentantul poate fi un comisionar in vama, in conditiile prevazute de regulamentul
vamal. Reprezentantul are obligatia sa declare ca actioneaza pentru persoana care l-a
imputernicit, sa specifice daca reprezentarea este directa sau indirecta si sa fie investit cu puterea
de reprezentare. O persoana care nu declara ca actioneaza in numele sau pe seama altei persoane
sau care declara ca actioneaza in numele sau pe seama altei persoane fara a fi imputernicita sa
faca aceasta, se considera ca actioneaza in nume propriu si pe contul sau.
Autoritatea vamala poate cere oricarei persoane, care declara ca actioneaza in numele sau
pe seama altei persoane, sa faca dovada calitatii si capacitatii sale de a actiona ca reprezentant.
De asemenea, pentru simplificarea procedurilor vamale, inclusiv cele referitoare la
controlul vamal, s-a introdus notiunea de "agent economic autorizat".
Agentul economic autorizat beneficiaza de anumite facilitati in ceea ce priveste controlul
vamal privind securitatea si siguranta si/sau de anumite simplificari prevazute de reglementarile
vamale. Statutul de agent economic autorizat se acorda pe baza urmatoarelor criterii:
a) lipsa inregistrarilor in baza de date a autoritatii vamale, referitoare la
incalcarea reglementarilor vamale de catre agentul economic solicitant;
b) un sistem corespunzator de gestiune a inscrisurilor comerciale si, daca este
cazul, a documentelor de transport care sa permita efectuarea controlului
vamal;
c) dovada solvabilitatii financiare, daca este cazul, si, cand acestea sunt
aplicabile, normele corespunzatoare de securitate si siguranta legate de
gestionarea riscurilor.
Reglementarea tipurilor de informatii pe care le furnizeaza autoritatea vamala referitoare la
tariful vamal si originea marfurilor, inclusiv perioada de valabilitate a acestora, , cu mentiunea ca
solicitarile, obligatoriu efectuate in scris, pot fi refuzate de Autoritatea vamala in cazul in care nu

25
au legatura cu o operatiune de import sau export ce urmeaza a fi realizata.
Pentru a beneficia de aceste informatii (furnizate gratuit), solicitantul trebuie sa anexeze, la
cerere, documentatia referitoare la principalele caracteristici tehnice si comerciale ale marfurilor
care fac obiectul tranzactiei, precum si analizele de laborator.

Cheltuielile sunt facturate de catre Autoritatea vamala numai in cazul in care apar costuri
speciale, mai ales ca rezultat al analizelor si expertizelor efectuate asupra marfurilor sau al
returnarii acestora.
Autoritatea Nationala a Vamilor emite informatii tarifare obligatorii sau informatii
obligatorii in materie de origine numai in privinta clasificarii tarifare a marfurilor sau pentru
determinarea originii marfurilor.
Informatiile obliga autoritatea vamala doar pentru marfurile care sunt vamuite dupa data
la care au fost furnizate informatiile.Titularul informatiei tarifare obligatorii trebuie sa faca
dovada ca marfurile declarate sunt conforme in toate privintele cu cele descrise in informatia
obligatorie, in timp ce solicitantul unei informatii obligatorii in materie de origine trebuie sa faca
dovada ca marfurile declarate si circumstantele care au dus la determinarea originii sunt
conforme in toate privintele cu cele descrise in informatia obligatorie. O informatie tarifara
obligatorie este valabila, pentru o perioada de 6 ani de la data emiterii, iar cea in materie de
origine pentru o perioada de 3 ani. Informatia obligatorie se anuleaza de autoritatea vamala daca
s-a bazat pe informatii eronate sau incomplete furnizate de solicitant.
Cand marfurile sunt inscrise intr-o declaratie sumara, titularul operatiunii comerciale sau
reprezentantul acestuia este obligat sa solicite o destinatie vamala, aprobata de vama, in termen
de:
 45 de zile de la data depunerii declaratiei sumare, in cazul marfurilor transportate pe cale
maritima;
 20 de zile de la data depunerii declaratiei sumare, in cazul marfurilor transportate pe alta
cale decat maritima.
Cand imprejurarile o justifica, autoritatea vamala poate stabili un termen mai scurt sau
poate aproba prelungirea termenului depunerii declaratiei sumare, in cazul transportului
marfurilor pe cale maritima.

26
 Prelungirea termenului nu poate depasi necesitatile reale justificate de imprejurari si se
acorda numai daca solicitarea este depusa in cadrul termenului initial.

2.4 Conceptul de tarif vamal

Ansamblul de taxe de import si export reprezinta tariful vamal al fiecarui
stat.Fiecare tara acorda prioritate uneia dintre cele doua scopuri realizate de tarif vamal,
si anume:
 instrument de protectie desemnat sa elimine sau sa reduca importul prin cresterea pretului
acestuia;
 mijloc de obtinere a unor venituri pentru bugetul tarii importatoare;
Romania aplica tarif vamal ad valorem;
Tariful vamal este un catalog ce cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii
vamale si taxa vamala perceputa asupra fiecarui produs sau grupa in parte.Uneori, in catalog sunt
cuprimse in mod expres si marfurile scutite de impunere vamala la importul pe teriroriul vamal
al tarii respective.
Clasificarea marfurilor sususe impunerii vamale conform tarifelor in vigoare in diverse
tarii se face: - alfabetic (Anglia , Franta, Germania, etc.)
- dupa originea marfii (din regnul vegetal, mineral sau mixt)
- in functie de gradul lor de prelucrare (materii prime, materiale, productie
neterminata)
Acest nomenclator a fost acceptat pana in present in 140 de tari, iar criteriul de clasificare
a marfurilor este gradul de prelucrare combinat cu originea marfurilor.Nomenclatorul vamal de
la Bruxelles, numit in present Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala, este o clasificare
de 4 cifre si cuprinde 1011 pozitii repartizate in 99 de capitole si 21 de sectiuni. In anul 1950,
Comisia de Statistica a ONU a elaborate:
1. clasificarea tip comert international(S.I.T.C.)
2. clasificarea tip comert international (C.T.C.I.)

27
 Sistemul armonizat, mai exact Conventia Internationala privind Sistemul armonizat de
denumire si codificare a marfurilor a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1987, iar Romania este
membra a acesteia.

2.5 Categorii specifice de tarif vamal

Tariful vamal este de mai multe feluri, si anume :

a) tarif vamal general(autonom);

b) tarif vamal general conventional;

c) tarif vamal general diferentiat;

d) tarif vamal general preferential;

Tariful vamal general consta in ansamblul taxelor vamale care se aplica operatiunilor de import-
export de bunuri, indiferent de statul din care provin sau catre care se importa. Acest tarif vamal
contine o singura coloana de taxe vamale pentru toate marfurile supuse vamuirii. Tariful vamal
conventional este stabilit prin conventii intre state sau prin clauze ale diverselor acorduri
comerciale privind toate operatiuniile de import-export de marfuri sau produse, sau numai unele
dintre vanzarile de marfuri.
De regula una dintre coloanele de taxe vamale conventionale vizeaza marfurile
importate din tarile care beneficiaza de clauza natiuni celei mai favorizate.
Conform art.1 din Acordul pentru Tarife si Comert,”orice avantaj, favor, privilegiu sau
imunitate acordat de partea contractanta pentru orice produs original sau destinat oricarei tari va
fi acordat imediat si neconditioat produsului similar originar din sau cu destinatie catre teritoriile
tuturor celorlalte parti contractante”.
Astfel, in domeniul taxelor vamale,acordarea de reducerii sau scutiri de taxe pentru anumite
produse, unor state, oblige acordatea acelorasi facilitate tarilor carora li s-a acordat clauza natiuni
celei mai favorizate. Acelasi accord international mai prevede ca: produsul din teritoriul oricarei
alte parti contractante nu va fi supus, direct sau indirect, la taxe sau la alte impuneri interne, de
orice natura, superioare celor aplicate, direct sau indirect, produselor nationale similare. Se

28
creeaza astfel un tratament national in materie de impozite si de reglementari interne.
Tratamentul national este o prevedere inscrisa in tratatele economice si stabileste acelasi regim
atat pentru importator cat si si pentru exportator la piata importatorului, urmarindu-se
“garantarea posibilitatii de optiune, pe considerent de ordin commercial, imtre aprovizionarea
din productia indigena sau din import.”Tariful vamal diferentiat are un regim superior tarifului
vamal general si priveste vanzarile de marfuri sau produse in relatiile numai cu anumite state.
Aceasta forma de tarif vamal este practicata din interese protectioniste ale economiei
nationale.

Tariful vamal preferential este tariful vamal care se practica de toate statele
moderne si consta in practicarea de taxe vamale in cuantumuri reduse si in exceptarea de la plata
taxelor vamale a unor categorii de marfuri si produse. Prin practicarea ununi tarif vamal
preferential se reduce sintitor efectul fiscal al taxelor care sunt incluse in pretul marfurilor si
produselor importate si suportate de cumparatori. In vederea practicari tarifului vamal
preferential s-au constituit uniuni vamale din care fac parte mai multe state. In cadrul acestor
uniuni vamale au fost suprimate taxele vamale intre statele membere si s-au adoptat tarife
vamale identice sau apropiate cu relatiile cu alte state. Pentru taxele vamale preferentiale pot fi
intalnite uneori doua coloane, si anume:
a) taxe vamale preferentiale bazate pr principiul reciprocitatii;
b) taxe vamale preferentiale bazate pe principiul nereciprocitatii;
Pentru analiza taxelor vamale preferentiale cuprinse in tariful vamal de import al Romaniei, se
impun unele precizari:
a) Acordul General pentru Tarife si Comert a instituit sistemul generalizat de preferinte
vamale reciproce si nediscriminatorii in favoarea tarilor in curs de dezvlotare.
b) sistemul global de preferinte comerciale reprezinta un ansambul de masuri vizand
acordarea de preferinte reciproce intre tarile in curs de dezvlotare.
Tarifele vamale sunt instrumente de ploitica comerciala cu ajutorul carora se realizeaza
protejarea productiei interne de concurenta straina.Pe baza tarifelor vamale se pot negocia
concesii in domeniul politicii vamale sau se pot institui discriminari in relatiile cu anumite state.
Acordul General pentru Tarife si Comert admite tariful vamal drept unic instrument de realizare
a politicii de protectie a pietei interne.

29
Concesile vamale pot avea una din urmatoarele forme:
- reduceri directe de taxe vamale la anumite masuri sau la grupe de marfuri;
consolidarea taxelor vamale, care se pot realize prin:

a) mentinerea taxelor vamale in vigoare la nivelul existent pe o perioada de timp determinate.

b) reimpunerea in continuare a taxelor vamale de import aspura marfurilor care nu erau
susceptibile de taxe vamale.
In cadurl negocierilor tarifare se pot practica mai multe metode de reducere a taxelor vamale, si
anume:
- metoda reducerii directe a taxelor vamale poate imbraca forma reducerii taxelor vamale
fie “produs pe produs” fie “tara cu tara”.
- metoda reducerii liniare si reciproce a taxelor vamale presupune reducerea tuturor taxelor
vamale cu acelasi procent.
- metoda armonizarii taxelor vamale presupune in general reducere cu atat mai puternica a
taxelor vamale cu cat acestea sunt mai ridicate.

30
 CAPITOLUL III
REGIMUL VAMAL APLICABIL CĂLĂTORILOR ŞI ALTOR PERSOANE
FIZICE

3.1 Determinarea valorii în vamă pentru bunurile introduse în România, de către

persoanele fizice
Determinarea valorii în vamă pentru bunurile introduse în Romania de către
persoanele fizice se realizează în conformitate cu reglementările UE în vogoare 7. Pentru
determinarea valorii în vamă a oricăror bunuri care sunt introduse în România de către
persoanele fizice se utilizează ca bază de calcul prețul efectiv plătit sau de plătit pentru
acestea8.
În cazul în care valoarea în vamă nu poate fi determinată se aplică prevederile art.
30 și 319 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului, valoarea în vamă astfel
determinată având caracter definitiv. Valoarea în vamă determinată prin aplicarea art. 30 al.1
nu se poate întemeia pe:
a) prețul de vânzare în Comunitate pentru mărfurile produse în Comunitate; b) un sistem
care prevede acceptarea în scopuri vamale a celei mai mari dintre cele două valori alternative;
c) prețul mărfurilor de pe piața internă a țării exportatoare;
d) costul de producție, diferit de valorile calculate care s-au stabilit pentru mărfuri identice
sau similare în conformitate cu articolul 30 alineatul (2) litera d);
e) prețurile de export către o țară care nu face parte din teritoriul vamal al Comunității;
f) valorile în vamă minime
g) valorile arbitrare sau fictive.
Determinarea valorii în vamă pentru bijuteriile din metale prețioase pentru care
nu pot fi prezentate facturi sau documente fiscale echivalente se va face pe baza cotației
gramului de aur , publicată de Banca Națională a României , precum și a expertizelor

7
Prevederile titlului II – capitolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului din 12 octombrie
1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar , cu modificările și completările ulterioare.
8
art.29 - Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului.
9
Atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi stabilită în conformitate cu articolul 29 sau 30, ea
se stabilește pe baza datelor disponibile în Comunitate, utilizându-se mijloacele firești în concordanță cu principiile
și dispozițiile generale ale: — acordului de punere în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și
Comerț din 1994, — articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț, dispozițiilor prezentului capitol.

31
privind manopera, efectuate, la cererea și pe cheltuiala persoanei fizice solicitante, de
persoanele juridice sau persoane fizice autorizate , potrivit reglementărilor în vigoare,
pentru efectuarea unor astfel de activități.
Evaluarea bunurilor culturale , de colecție sau cu o valoare numismatică ori pentru
trofeele de vânătoare , pentru care nu pot fi prezentate facturi sau documente fiscale
echivalente, în vederea determinării valorii în vamă a acestora, se poate face luându-se în
considerare valoarea comunicată de o instituție abilitată ori de o societate comercială de
profil ori cea stabilită în urma unei expertize efectuate de persoane autorizate.
Pentru bunurile introduse în România prin trimiteri poștale de o persoană fizica,
pentru care nu pot fi prezentate facturi sau alte documente fiscale echivalente, valoarea în
vamă se determină luându-se în considerare valorile înscrise în documentele puse la
dispoziția autorității vamale de către expeditor.
Valoarea în vamă poate fi stabilită și pe baza valorii declarate de persoana fizică.
Acest criteriu se ia în considerare în cazul în care nu există suspiciuni de subevaluare,
fiind utilizat și în cazul bunurilor uzate, al tipăriturilor, medicamentelor, animalelor și
păsărilor de companie, precum și altele asemenea.
În cazul în care se ia în considerare valoarea declarată de persoana fizică
deținătoare a bunului, aceasta va depune la autoritatea vamală o declarație pe propria
răspundere, completata olograf, din care să rezulte valoarea bunurilor în cauză. Această
declarație va conține în mod obligatoriu angajamentul persoanei de a plăti eventualele
diferențe, în cazul în care la verificări ulterioare se constată că acestea se datorează.
În situații de excepție, pentru bunurile ale căror valori în vamă nu pot fi
determinate conform prezentelor norme de către birourile vamale, la solicitarea acestora,
valorile în vamă se determină de Autoritatea Națională a Vămilor, cu respectarea
prevederilor art. 31 alin. (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului.
Atunci când există suspiciuni cu privire la valoarea în vamă declarată pentru
bunurile introduse în România de persoane fizice și pentru determinarea acesteia pe baza
valorii de tranzacție este necesară prezentarea unor documente sau justificări suplimentare,
determinarea definitivă a valorii în vamă se amână.

32
 În anumite situații, titularul operațiunii are dreptul să ridice bunurile din vamă, cu
condiția să constituie o garanție suficientă în formele prevăzute din Regulamentul (CEE)
nr. 2.913/92 al Consiliului.
Termenul garanție suficienta reprezintă cuantumul drepturilor de import, precum și al
altor taxe și impozite, datorate la punerea în liberă circulație a bunurilor aparținând
persoanelor fizice,calculat pe baza valorii în vamă, determinată cu titlu provizoriu, din care
se deduce cuntumul drepturilor de import, precum și alte taxe și impozite, calculat pe
baza valorii în vamă declarată de titularul operațiunii pentru bunurile respective.
În situația amânării determinării definitive a valorii în vamă, cuantumul drepturilor
de import, precum și a altor taxe și impozite, calculat pe baza valorii în vamă declarată
de titularul operațiunii, se încasează cu titlu definitiv de biroul vamal, iar garanția
determinată potrivit prezentelor norme se constituie la biroul vamal la care se efectuează
formalitățile vamale de punere în liberă circulație, înainte de acordarea liberului de vamă.
În cazul în care, în termen de 30 de zile de la data ridicării bunurilor din vamă,
titularul operaținii nu prezintă documente și justificări concludente privind determinarea
valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la executarea garanției, operațiunea fiind
considerată încheiată.
Pentru aplicarea acestor norme autoritatea vamală va utiliza o bază de date în materie
de evaluare, ca instrument al analizei de risc.
Baza de date trebuie să fie se avizată de ministrul finanțelor publice10.

10
Art.11- Ordin Nr. 1975 din 12 iulie 2010 pentru aprobarea Normelor tehnice privind determinarea valorii în vamă
pentru bunurile introduse in Romania de catre persoanele fizice.

33
3.2 Scutiri de la plata taxelor vamale pentru persoanele fizice

3.2.1 Introducerea de bunuri in Romania dintr-un stat non U.E

Persoanele sunt obligate să declare şi să prezinte autorităţii vamale bunurile aflate asupra
dumneavoastră sau în bagajele personale.
Declararea bunurilor se poate face: 
    - În scris; 
    - Verbal; 
    - Prin trecerea prin culoarul verde sau „nimic de declarat" la birourile vamale în care
funcţionează sistemul cu două culoare de control sau prin trecerea printr-un birou vamal care nu
foloseşte sistemul cu două culoare fără a face o declaraţie vamală voluntară. 
Există obligația declaraţiei scrise în toate cazurile: 
a) arme şi muniţii, materiale explozive, radioactive, nucleare, precum şi produse
strategice prevăzute în legi speciale; 
b) droguri sau substanţe psihotrope şi precursorii acestora, materiale biologice cu
potenţial de contaminare în masă, medicamente care conţin substanţe stupefiante
sau psihotrope, substanţe chimice esenţiale, precum şi produse şi substanţe toxice; 
c) instrumentele de plată sub formă de numerar care sunt egale sau depăşesc
echivalentul a 10.000 euro/persoană. 
Mărfurile cu caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în ţară
în vederea scoaterii lor din ţară fără altă aprobare. 
Prin instrumente de plată sub formă de numerar se înţelege: 
a) instrumente negociabile la purtător, inclusiv instrumente monetare la purtător,
precum cecuri de călătorie, instrumente negociabile (inclusiv cecuri, bilete la ordin
și mandate poștale), care sunt fie la purtător, andosate fără restricții, întocmite pe
numele unui beneficiar fictiv, fie într-o astfel de formă încât proprietatea asupra
acestora este transferată în momentul transmiterii, precum și instrumente
incomplete (inclusiv cecuri, bilete la ordin și mandate poștale) semnate, dar cu
numele beneficiarului omis; 

34
 b) valută (bancnote și monede în circulație, ca mijloc de schimb). 
Pentru declararea se solicită agenţilor vamali formulare de declarare. 
Nedeclararea sau declararea eronată poate fi sancţionată contravenţional sau penal, după caz,
bunurile nedeclarate fiind reţinute în vederea confiscării. 
Bunurile conţinute în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară non-U.E sunt
admise fără plata taxelor vamale cu respectarea următoarelor condiţii: 
- importul să fie de natură ocazională; 
- bunurile să fie exclusiv de uz personal al călătorilor sau familiilor acestora sau destinate
pentru cadouri. 
Natura şi cantitatea acestor bunuri nu trebuie să indice că sunt importate în vederea
comercializării. 
Sunt permise a fi importate în scutire de taxe vamale, TVA şi accize următoarele bunuri: 
a) obiecte de uz personal necesare în mod rezonabil pentru călătorie ( de ex: îmbrăcăminte şi
încăltăminte, articole de toaletă, bijuterii personale, aparate fotografice si aparate
cinematografice de luat vederi, însotite de o cantitate rezonabilă de pelicule şi de accesorii
camere video, aparate portative de inregistrare video, insotite de o cantitate rezonabilă de benzi,
instrumente muzicale portabile, aparate receptoare de radio portative, aparate receptoare de
televiziune portative, calculatoare personale portative); 
c) mărfuri pentru scopuri sportive ( de ex: schiuri şi beţe, patine, sănii, îmbrăcăminte,
încăltăminte şi mănuşi de sport, mingi de orice fel, rachete, crose, plase, bastoane şi
altele similare);
c) produse din tutun: 
- 40 de ţigarete; 
-100 de cigarillos (trabucuri cu o greutate maximă de 3 grame fiecare); 
- 50 de trabucuri; 
- 250 grame de tutun de fumat. 
Scutirea poate fi aplicată fie pentru una din categoriile de produse din tutun menţionate la lit. c),
fie pentru o combinaţie a acestora cu condiţia ca totalul procentelor utilizate din cantităţile
individuale permise să nu depăşescă 100%. 
d) băuturi alcoolice: 

35
- un total de 1 litru de alcool şi băuturi alcoolice cu o concentraţie alcoolică distilate şi băuturi
spirtoase, cu o tărie alcoolică de peste 22 % volum sau alcool etilic nedenaturat de 80 % volum şi
peste; 
- un total de 2 litri de alcool şi băuturi alcoolice cu o concentraţie alcoolică mai mică de 22 % în
volum. Scutirea poate fi aplicată fie pentru una din categoriile de tipuri de alcool şi băuturi
alcoolice menţionate la lit. d), fie pentru o combinaţie a acestora cu condiţia ca totalul
procentelor utilizate din cantităţile individuale permise să nu depăşescă 100%. 
- 4 litri de vinuri liniştite şi 16 litri de bere; 
e) bunuri diverse, altele decât cele de la lit. a) - d), în limita unei valori globale de 430 EURO
pentru fiecare călător în cazul transporturilor pe cale aeriană şi maritimă şi 300 EURO în cazul
celorlalte mijloace de transport. 
f) carburantul conţinut în rezervorul standard al mijlocului de transport cu motor şi o cantitate de
carburant de până la 10 litri conţinută într-un rezervor portabil. 
Călătorilor sub 17 ani nu li se acordă nici o scutire pentru produse din tutun, alcool şi băuturi
alcoolice. Atunci când valoarea totală a două sau mai multe articole pentru un călător depăşeşte
valorile menţionate mai sus, se acordă scutiri până la aceste sume la articolele la care, dacă ar fi
fost importate separat, s-ar fi acordat scutiri, cu condiţia ca valoarea totală a unui articol
individual să nu poată fi divizată. 
Importul în mod repetat, într-o anumită perioadă de timp, în scutire de la plata taxelor vamale, a
bunurilor din categoria celor prevăzute la lit. a)-g), se consideră ca fiind import în scop comercial
şi atrage plata taxelor vamale precum şi îndeplinirea formalităţilor legale pentru importul
bunurilor în scop comercial (potrivit Ordinului preşedintelui ANAF nr. 3477/07.11.2013 privind
definirea caracterului ocazional al introducerii în România de bunuri în bagajele personale ale
călătorilor care vin dintr-o ţară terţă) . 
Cu excepția produselor din tutun și a băuturilor alcoolice prevăzute la punctul B), călătorii pot
importa bunuri aflate în bagajele personale cu plata taxelor vamale, a taxei pe valoarea adăugată
(19%) și a accizelor, după caz.
Taxele vamale aplicabile la importul de bunuri aflate în bagajele personale sunt cele
cuprinse în Tariful vamal comun de Import al Uniunii Europene, adoptat prin Regulamentul
Consiliului (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal
comun. 

36
Valoarea în vamă la care se aplică taxele vamale este preţul efectiv plătit pentru achiziţionarea
bunurilor. 
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările ulterioare:
„(1)  Baza iniţială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacţie, adică
preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri atunci când sunt vândute pentru export către
teritoriul vamal al Uniunii, ajustat, dacă este cazul.[...]”
Pentru a se determina valoarea în vamă în temeiul articolului 70 din Regulamentul (UE) nr.
952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, la preţul efectiv plătit sau de plătit pentru
mărfurile importate se adaugă elementele prevăzute la art. 71 din acelaşi regulament (de
exemplu, cheltuielile de transport şi costul asigurării mărfurilor importate, precum şi cheltuielile
de încărcare şi manipulare legate de transportul mărfurilor importate până la punctul de
introducere a mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii, redevenţe şi drepturi de licenţă, etc.)
În cazul bunurilor aflate în bagajele personale ale călătorilor, care nu au caracter comercial şi a
căror valoare globală pe călător nu depăşeşte 700 EUR, se aplică taxa vamală forfetară de 2,5%. 
Este interzis importul de bunuri cu plata taxelor vamale, în vederea comercializării. Taxa vamală
forfetară nu se aplică bunurilor: 
- pentru care persoana interesată solicită aplicarea taxelor vamale care le sunt proprii în Tariful
Vamal Comun de Import al Uniunii Europene; 
- pentru care în Tariful Vamal Comun de Import al Uniunii Europene figurează menţiunea
“scutire”; 
- pentru produsele din tutun şi băuturi alcoolice atunci când acestea depăşesc cantităţile
prevăzute pentru a fi admise cu scutire de la plata taxelor vamale. 
Introducerea în România a speciilor sălbatice de floră şi faună incluse în Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice, se face numai în
baza certificatelor/permiselor CITES, eliberate de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. 
Este interzisă introducerea în Uniune a mărfurilor care aduc atingere unui drept de
proprietate intelectuală şi care prin cantitatea ori natura lor sugerează că sunt introduse în scop
comercial. Prin mărfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală se înţelege : 
• mărfuri contrafăcute 
• mărfuri pirat 

37
• mărfuri care aduc atingere drepturilor asupra unui brevet de inventie sau unui certificat
suplimentar de protecţie ori unei indicaţii geografice sau unui brevet de soi. 
În vederea mişcării animalelor de companie acestea trebuie să fie identificate fie prin tatuaj
clar şi lizibil, fie printr-un sistem electronic de identificare (transponder). 
Oricare ar fi forma de identificare a animalelor de companie, aceasta trebuie să conţină detalii
privind identificarea numelui şi adresa proprietarului de animale. 
Mişcarea animalelor de companie se va face în baza unui paşaport eliberat de un veterinar
autorizat de autoritatea competentă care să certifice valabilitatea vaccinării antirabice sau
revaccinării, după caz. 
Introducerea în România a animalelor de companie se poate face doar prin punctele de
control trecere frontieră în care sunt organizate controale sanitare veterinare.

3.2.2 Introducerea de bunuri in Romania dintr-un stat U.E

      Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, teritoriul vamal al României a
devenit parte integrantă din teritoriul vamal al Uniunii Europene, iar pentru bunurile, aparţinând
călătorilor, care au statut comunitar unional şi care fac obiectul unor schimburi intracomunitare
între statele membre şi România, nu se mai efectuează control vamal şi nu se mai întocmesc
formalităţi vamale. 
Mărfurile cu caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris autorităţii vamale,
la intrarea în ţară, în vederea scoaterii lor din ţară fără altă aprobare. 
Pentru declararea în scris solicitaţi agenţilor vamali formulare de declarare. 
Potrivit prevederilor art. 413 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru produsele supuse accizelor şi eliberate în consum
în alt stat membru, achiziţionate de către persoane fizice pentru nevoile proprii şi transportate de
ele însele, accizele se datorează în statul membru în care produsele au fost achiziţionate. 
Potrivit prevederilor pct. 135, alin. (1) din Normele Metodologice de aplicare a Titlului VIII
Accize şi alte taxe speciale din Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 1/2016, se consideră achiziţii
pentru uz propriu produsele cumpărate şi transportate de persoane fizice până în următoarele
limite cantitative: 
A) Tutunuri prelucrate: 

38
1) ţigarete - 800 bucăţi; 
2) ţigări (cu o greutate maximă de 3 grame/bucată) - 400 bucăţi 
3) ţigări de foi - 200 bucăţi 
4) tutun de fumat - 1 kg 
B) Băuturi alcoolice 
1) băuturi spirtoase - 10 litri 
2) produse intermediare - 20 litri 
3) vinuri şi băuturi fermentate - 90 litri
4) bere - 110 litri. 
Produsele achiziţionate şi transportate în cantităţi superioare acestor limite se consideră, dacă
nu se dovedeşte contrariul, a fi achiziţionate în scopuri comerciale şi pentru acestea se vor
respecta prevederile art. 414 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, acciza urmând a fi percepută la intrarea în România. 

3.2.3 Scoaterea de bunuri din Romania intr-un stat non UE

Persoanele fizice sunt obligate la declararea bunurilor care se poate face: 

- in scris; 
- verbal; 
- prin trecerea prin culoarul verde sau „nimic de declarat" la birourile vamale în care
funcţionează sistemul cu două culoare de control sau prin trecerea printr-un birou vamal care nu
foloseşte sistemul cu două culoare fără a face o declaraţie vamală voluntară; 
Persoanele fizice sunt obligate să declare scris în toate cazurile: 
a) arme şi muniţii, materiale explozive, radioactive, nucleare, precum şi produse strategice
prevăzute în legi speciale;
b) droguri sau substanţe psihotrope şi precursorii acestora, materiale biologice cu potenţial de
contaminare în masă, medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, substanţe
chimice esenţiale, precum şi produse şi substanţe toxice; 
c) instrumentele de plată sub formă de numerar aflate asupra dumneavoastră, care sunt egale sau
depăşesc echivalentul a 10.000 euro/persoană. 
d) bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic 
Prin instrumente de plată sub formă de numerar se înţelege: 

39
 a) instrumente negociabile la purtător, inclusiv instrumente monetare la purtător, precum
cecuri de călătorie, instrumente negociabile (inclusiv cecuri, bilete la ordin și mandate
poștale), care sunt fie la purtător, andosate fără restricții, întocmite pe numele unui
beneficiar fictiv, fie într-o astfel de formă încât proprietatea asupra acestora este
transferată în momentul transmiterii, precum și instrumente incomplete (inclusiv cecuri,
bilete la ordin și mandate poștale) semnate, dar cu numele beneficiarului omis; 
b) valută (bancnote și monede în circulație, ca mijloc de schimb). 
Pentru declararea în scris solicitaţi agenţilor vamali formulare de declarare. Nedeclararea
sau declararea eronată poate fi sancţionată contravenţional sau penal, după caz, bunurile
nedeclarate fiind reţinute în vederea confiscării. 
Bunurile pe care doriţi să le scoateţi din ţară ca bagaj însoţit nu se supun plăţii taxelor vamale la
export.  Pentru produsele alimentare precum şi pentru produsele accizabile pot exista diverse
restricţii impuse de către statele de destinaţie. 
În legătură cu restituirea taxei pe valoarea adăugată (T.V.A) cumpărătorilor, persoane fizice, care
nu sunt stabiliţi în uniunea europeană există o serie de condiții  ce trebuie îndeplinite: 
- călătorul nu este stabilit în Uniunea Europeană; 
- bunurile sunt cumpărate de la magazinele din reţeaua de vânzare cu amănuntul autorizate să
efectueze vânzări de bunuri care conferă cumpărătorilor care nu sunt stabiliţi în Uniunea
Europeană dreptul de a solicita restituirea taxei pe valoarea adăugată; 
- bunurile sunt transportate în afara Uniunii Europene înainte de sfârşitul celei de-a treia luni care
urmează lunii în care are loc livrarea; 
- valoarea totală a livrării, plus taxa pe valoarea adăugată, este mai mare decât echivalentul în lei
a 175 de euro, stabilit anual prin aplicarea cursului de schimb obţinut în prima zi lucrătoare din
luna octombrie şi valabil de la data de 1 ianuarie a anului următor. 
Cumpărătorul trebuie să prezinte biroului vamal de ieşire din Uniunea Europeană bunurile
cumpărate, însoţite de originalul facturii, al documentului care atestă achitarea contravalorii
bunurilor şi al documentului de restituire a taxei pe valoarea adăugată. 
Prezentarea se face la: 
- biroul vamal de ieşire din România, dacă are ca destinaţie directă o ţară terţă; 
- biroul vamal de ieşire din ultimul stat membru, dacă are ca destinaţie o ţară terţă via alt stat
membru. 

40
În cazul în care cumpărătorul părăseşte teritoriul vamal al UE pe cale aeriană, cu escală în alt stat
membru, pentru bagajele de mână se va prezenta la biroul vamal de ieşire din acel stat membru,
iar pentru bagajele predate la cală, la biroul vamal de ieşire din România. 
Restituirea taxei pe valoarea adăugată cumpărătorilor nestabiliţi în Uniunea Europeană se
efectuează de către magazinele autorizate care au efectuat vânzarea bunurilor, direct către
cumpărători sau prin intermediul unor unităţi specializate în restituirea taxei pe valoarea
adăugată, stabilite în România sau în alt stat membru, pe baza următoarelor documente vizate de
biroul vamal de ieşire din Uniunea Europeană: 
- documentului de restituire, în original; 
- factura, în copie. 
În vederea mişcării animalelor de companie acestea trebuie să fie identificate fie prin tatuaj clar
şi lizibil, fie printr-un sistem electronic de identificare (transponder). 
Oricare ar fi forma de identificare a animalelor de companie, aceasta trebuie să conţină detalii
privind identificarea numelui şi adresa proprietarului de animale.
Mişcarea animalelor de companie se va face în baza unui paşaport eliberat de un veterinar
autorizat de autoritatea competentă care să certifice valabilitatea vaccinării antirabice sau
revaccinării, după caz. 
Introducerea în România a animalelor de companie se poate face doar prin punctele de control
trecere frontieră în care sunt organizate controale sanitare veterinare. Pentru a vedea lista acestor
puncte accesaţi secţiunea: vămuirea mărfurilor/produselor supuse controlului veterinar si pentru
siguranta alimentelor.

3.2.4 Scoaterea de bunuri din Romania intr-un stat UE

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, teritoriul vamal al României a devenit

parte integrantă din teritoriul vamal al Uniunii Europene, iar pentru bunurile, aparţinând
călătorilor, care au statut unional şi care fac obiectul unor schimburi intracomunitare între
România şi celelalte state membre, nu se mai efectuează control vamal şi nu se mai întocmesc
formalităţi vamale. Scoaterea bunurilor culturale mobile din România este supusă controlului
autorităţii vamale iar bunurile culturale mobile se declară în scris, autorităţii vamale, la scoaterea
din România, în toate cazurile. Pentru declararea în scris solicitaţi agenţilor vamali formulare de
declarare. 

41
 În ceea ce privește persoanele venite să studieze în România, uniformele, rechizitele şi alte
articole educaţionale reprezentând obiecte uzuale din camerele studenţilor şi aparţinând elevilor
şi studenţilor care vin să locuiască pe teritoriul vamal al Comunităţii în vederea studiului şi
destinate uzului personal pe parcursul perioadei de studiu sunt admise cu scutire de drepturi de
import.În sensul celor menţionate „elev sau student" reprezintă orice persoană înscrisă într-o
instituţie de învăţământ pentru a urma cursurile la zi pe care aceasta le oferă;
„îmbrăcăminte" reprezintă lenjerie de corp sau aşternuturi de pat, precum şi articole de
îmbrăcăminte, noi sau vechi; „rechizite" reprezintă obiecte şi instrumente (inclusiv calculatoare
şi maşini de scris) folosite în mod normal de elevi şi studenţi în vederea studiilor.
Scutirea de taxe vamale se acordă cel puţin o dată în fiecare an şcolar.Elevii şi studenţii care vin
să locuiască pe teritoriul vamal al Comunităţii în vederea studiului, pot introduce pe teritoriul
vamal al Comunităţii un mijloc de transport rutier în scop privat, cu scutire de drepturi de import,
pe durata şederii în scop unic de studii.
Bunurile personale importate de persoanele fizice care îşi mută reşedinţa obişnuită dintr-o ţară
terţă pe teritoriul vamal al Uniunii sunt admise fără plata taxelor la import. 
Scutirea de taxe vamale se limitează la bunurile personale care: 
a) s-au aflat în posesia şi, în cazul bunurilor neconsumabile, în folosinţa persoanei
respective la domiciliul sau reşedinţa anterioară cu cel puţin şase luni înaintea
schimbării. 
b) sunt destinate aceluiaşi scop la noul domiciliul sau reşedinţa. 
Scutirea poate fi acordată numai persoanelor al căror domiciliul sau reşedinţa a fost în afara
teritoriul vamal al Uniunii pe timpul unei perioade neîntrerupte de cel puţin 12 luni. Acordarea
scutirii este condiţionată de prezentarea dovezilor privind : 
- existenţa domiciliului sau reşedinţei în afara teritoriul vamal al Uniunii pe timpul unei perioade
neîntrerupte de cel puţin 12 luni; 
- posesia bunurilor neconsumabile, în folosinţa persoanei respective la domiciliul sau reşedinţa
anterioară cu cel puţin şase luni înaintea schimbării. 
Nu se acordă scutiri pentru: 
a) produsele alcoolice; 
b) tutun sau produsele pe bază de tutun; 
c) mijloacele de transport comerciale; 

42
d) articolele folosite în exercitarea unei ocupaţii sau profesii, altele decât instrumentele portabile
utilizate în artele aplicate sau liberale. 
Scutirile se acordă numai în cazul bunurilor personale declarate pentru punere în liberă circulaţie
timp de 12 luni de la data la care persoana respectivă îşi stabileşte domiciliul sau reşedinţa pe
teritoriul vamal al Uniunii. În această perioadă bunurile personale pot fi eliberate în vederea
liberei circulaţii în câteva trimiteri separate. 
Bunurile personale admise în regim de scutire de taxe vamale nu pot fi împrumutate, constituite
garanţie, închiriate sau transferate, contra cost sau gratuit, fără înştiinţarea în prealabil a
autorităţilor competente decât după scurgerea celor 12 luni de la data la care a fost acceptată
punerea în liberă circulaţie. 
Orice împrumut, constituire de garanţie, închiriere sau transfer, efectuate înaintea expirării
perioadei menţionate atrage după sine plata taxelor vamale la import corespunzătoare asupra
bunurilor respective. 
Se pot acorda scutiri privind bunurile personale puse în circulaţie înainte ca persoana respectivă
să-şi stabilească domiciliul stabil pe teritoriul vamal al Uniunii, cu condiţia ca aceasta să se
angajeze că îşi va stabiliul domiciliul în acest teritoriu într-o perioadă de şase luni. Un asemenea
angajament este însoţit de o garanţie, forma şi valoarea acesteia urmând a fi stabilite de
autoritatea vamală competentă. 
Trusourile şi bunurile de uz gospodăresc, indiferent dacă sunt noi sau nu, aparţinând unei
persoane care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa dintr-un stat terţ pe teritoriul vamal al Uniunii
cu ocazia căsătoriei, sunt admise fără plata taxelor vamale la import. 
De asemenea, se admit cu scutire de taxe vamale la import cadourile oferite în mod obişnuit cu
ocazia unei căsătorii, care sunt primite de către o persoană care îşi schimbă domiciliul sau
reşedinţa, din partea unor persoane care îşi au domiciliul stabil într-o ţară terţă. Cu toate acestea,
valoarea fiecărui cadou admisibil cu scutire de taxe vamale nu poate depăşi 1000 EURO. 
Scutirea poate fi acordată numai persoanelor:
a) a căror domiciliul sau reşedinţa a fost în afara teritoriului vamal al Uniunii pe o perioadă
neîntreruptă de cel puţin 12 luni. Totuşi, se pot acorda derogări de la această normă dacă
intenţia persoanei respective era în mod clar de a locui în afara teritoriului vamal al
Uniunii pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni; 

43
 b) care fac dovada căsătoriei. 
Nu se acordă scutiri pentru produsele alcoolice, tutun sau produsele pe bază de tutun. 
Scutirile se acordă numai în cazul bunurilor puse în liberă circulaţie: 
- nu mai devreme de două luni înainte de data fixată pentru căsătorie; în acest caz scutirea
este condiţionată de depunerea unei garanţii corespunzătoare a cărei formă şi valoare sunt
stabilite de autorităţile competente, şi  nu mai târziu de patru luni de la data căsătoriei. 
Bunurile pot fi eliberate în vederea liberei circulaţii în mai multe transporturi separate în
cadrul acestor perioade. 
Bunurile personale admise cu scutire de taxe vamale nu pot fi împrumutate, constituite
garanţie, închiriate sau transferate, contra cost sau gratuit, fără înştiinţarea în prealabil a
autorităţilor competente decât după scurgerea celor 12 luni de la data la care a fost acceptată
punerea în liberă circulaţie. Orice împrumut, constituire de garanţie, închiriere sau transfer,
efectuate înaintea expirării acestui termen, atrage după sine plata taxelor vamale la import
corespunzătoare asupra bunurilor respective.

3.3 Introducerea si scoaterea din Romania a armelor si muniților

În conformitate cu H.G.nr.707/2006 privind Regulamentul de aplicare al Codului Vamal al

României,articolul 156, persoanele fizice române sau străine au obligaţia de a declara la
autoritatea vamală şi de a depune, la biroul vamal de intrare/ieşire în/din România, o declaraţie
vamală scrisa în toate cazurile de introducere sau scoatere a armelor letale sau neletale, definite
potrivit Legii nr.295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor. 
Persoanele fizice care intentioneaza să introduca în România arme letale sau neletale
achiziţionate din străinătate, trebuie să prezinte la Biroul vamal de intrare în ţară autorizaţia de
procurare a armei care se eliberează de către Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului
Bucureşti, Inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază teritorială îşi are domiciliul
solicitantul, precum şi de către Inspectoratul General al Poliţiei Române. 
Persoanele fizice pot achizitiona din străinătate maximum doua arme pentru fiecare calatorie in
afara teritoriului Romaniei. 
Pentru armele achiziţionate dintr-un stat terţ (care nu este membru al U.E.) sau achiziţionate din
U.E. dar care nu au statut comunitar, la biroul vamal de intrare trebuiesc achitate următoarele

44
taxe: 
-Taxe vamale: 2,7% - revolvere şi pistoale; 
-3,2% - arme; 
-Accize: 100%; 
-T.V.A.: 20%. 
Nivelul acestor taxe se aplică la valoarea în vamă a armelor achiziţionate. 
Persoanele fizice care deţin legal arme letale sau neletale şi intenţioneaza să călătorească în
străinătate cu acestea, poate solicita organului de poliţie care i-a acordat permisul de armă
eliberarea unei autorizaţii în baza căreia organele poliţiei de frontieră permit ieşirea de pe
teritoriul României cu armele înscrise în autorizaţie, făcând menţiune despre acestea în
documentul de călătorie al titularului.
Persoanele prevăzute mai sus au obligaţia ca, la întoarcerea în România, să prezinte la frontieră
toate armele înscrise în documentul de călătorie, pe care le-au deţinut la ieşirea din ţară. În cazul
în care, pe perioada şederii în străinătate, armele înscrise în documentul de călătorie au fost
pierdute, furate sau distruse, titularul trebuie să prezinte, la întoarcere, cu ocazia controlului
pentru trecerea frontierei de stat române, documente autentice, eliberate de organele de poliţie
competente din statul în care s-a produs evenimentul, care să certifice faptul că persoana a
reclamat pierderea, furtul sau, după caz, distrugerea armei, organele poliţiei de frontieră având
obligaţia să facă menţiune despre aceasta în documentul de călătorie şi să informeze în scris
Inspectoratul General al Poliţiei Române.

3.3.1. Regimul aplicabil persoanelor fizice străine

  Străinii care călătoresc în România pentru a participa la concursuri oficiale de tir sau pentru a
practica vânătoarea, în condiţiile legii, pe baza unei vize de scurtă şedere ori care beneficiază de
scutire de la obligativitatea acestei vize, pot fi autorizaţi să deţină şi, după caz, să poarte şi să
folosească armele de vânătoare sau de tir pe care le deţin, dacă armele şi muniţia sunt înscrise în
documentele de trecere a frontierei. Avizul de introducere a armelor în ţară se poate acorda
străinilor de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

  

45
Străinii care au domiciliul sau reşedinţa în România sau călătoresc în România pe baza unei vize
de scurtă şedere ori care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize, pot fi autorizaţi
să procure din România numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie, în vederea scoaterii
acestora din România. Persoanele fizice străine pot fi autorizate să scoată, personal, de pe
teritoriul României, doar câte o singură armă dintre cele procurate în timpul unei călătorii în
România. Scoaterea din România a două sau mai multor arme se poate face numai prin
intermediul armurierilor români, autorizaţi să comercializeze aceste arme. 
Autorizaţia de procurare a armelor se eliberează persoanelor fizice străine de către Inspectoratul
General al Poliţiei Române. 

3.4 Introducerea si scoaterea din Romania a bunurilor culturale mobile

 
Bunurile culturale mobile pot fi declarate în scris la intrarea în ţară în vederea scoaterii lor din
ţară fără altă aprobare. Bunurile culturale mobile, clasate sau neclasate în Patrimoniul cultural
naţional, sunt bunuri restricţionate şi pot fi scoase din tarã doar însoţite de un certificat de export,
definitiv sau temporar, emis de Direcţiile Judeţene de Culturã, Culte şi Patrimoniul Cultural
Naţional sau Direcţia de Culturã, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a Municipiului
Bucureşti. 
Categoriile de bunuri culturale mobile exceptate de lege de la obligativitatea deţinerii unui
certificat de export sunt: 
- operele de artă plastică şi fotografică, operele de artă decorativă sau de cult, precum şi orice
alte opere create de autori în viaţă (artişti plastici, artişti liber-profesionişti, artişti amatori,
meşteri, artizani, elevi, studenţi sau copii şi alţii) în urma unor activităţi desfăşurate independent
ori în cadrul unor ateliere, cercuri sau cenacluri de creaţie, în cadrul procesului instructiv-
educativ ori al unităţilor de producţie de pe lângă persoanele juridice de drept public sau privat; 
- operele cu caracter etnografic ale meşteşugarilor populari în viaţă. 
Certificatul de export temporar pentru bunurile culturale mobile clasate în tezaur va fi avizat de
Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor şi aprobat de ministrul culturii.
  Bunurile culturale mobile se declară în scris, autorităţii vamale, la scoaterea din România, în
toate cazurile.  În cazul în care persoanele fizice trec frontiera de stat a României prin puncte de
trecere în care nu sunt organizate birouri vamale, aceste mărfuri trebuie declarate în scris la un
birou vamal situat în apropierea punctului de trecere a frontierei, înainte de ieşirea din ţarã sau, în

46
cazul declarării lor la intrarea în ţară în vederea scoaterii lor fără altă aprobare, după intrarea în
ţară.  Pentru declararea în scris solicitaţi agenţilor vamali formulare de declarare. 
4. Nedeclararea sau declararea eronată poate fi sancţionată contravenţional sau penal, după caz,
bunurile nedeclarate fiind reţinute în vederea confiscării.  Scoaterea din ţară, pe orice cale, a
bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a obţinut certificatul de export temporar sau definitiv,
eliberat în condiţiile legii, constituie operaţiune de export ilegal. 

3.5 Introducerea si scoaterea de pe un teritoriu UE a sumelor in lei si valută

 Persoanele fizice pot introduce sau scoate în/din Uniunea Europeană instrumente de plată în
valută şi în monedă naţională (leu) sub formă de numerar, fiind obligate să declare, în scris,
autorităţii vamale române instrumentele de plată sub formă de numerar aflate asupra lor, care
sunt egale sau depăşesc echivalentul a 10.000 euro/persoană.
Prin instrumente de plată sub formă de numerar se înţelege:
- instrumente negociabile la purtător, inclusiv instrumente monetare la purtător, precum cecuri de
călătorie, instrumente negociabile (inclusiv cecuri, bilete la ordin și mandate poștale), care sunt
fie la purtător, andosate fără restricții, întocmite pe numele unui beneficiar fictiv, fie într-o astfel
de formă încât proprietatea asupra acestora este transferată în momentul transmiterii, precum și
instrumente incomplete (inclusiv cecuri, bilete la ordin și mandate poștale) semnate, dar cu
numele beneficiarului omis; 
- valută (bancnote și monede în circulație, ca mijloc de schimb).
Nedeclararea sau declararea eronată la autorităţile vamale române a instrumentelor de plată sub
formă de numerar, în valută şi/sau în monedă naţională (leu), pe care persoanele fizice le au
asupra lor la intrarea/ieşirea în/din Uniunea Europeană şi care depăşesc limitele stabilite prin
norme, constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare. 
Pentru declararea în scris a instrumentelor de plată sub formă de numerar, solicitaţi agenţilor
vamali formulare de declarare.

3.6 Bunuri expediate prin colete

47
 Sunt scutite de la plata taxelor vamale, bunurile expediate prin colete de o persoană fizică
dintr-o ţară terţă la o altă persoană fizică care se află pe teritoriul vamal al României, cu
respectarea următoarelor condiţii: 
- acestea să nu fie de natură comercială; 
- a căror valoare globală nu depăşeşte 45 euro/trimitere, inclusiv produse din tutun, băuturi
alcoolice şi parfumuri. 
Nu sunt de natură comercială coletele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: 
      - prezintă un caracter ocazional; 
      - conţin bunuri destinate exclusiv uzului personal al destinatarului şi al familiei sale; 
      - conţin bunuri care prin natura sau cantitatea lor nu sunt destinate comercializării; 
      - sunt trimise de expeditor către destinatar fără nici o obligaţie de plată.
 Dacă valoarea bunurilor din colet depăşeşte suma de 45 euro, scutirea va fi acordată doar până la
concurenţa acestei sume pentru acele bunuri care, importate separat, ar fi putut beneficia de
scutire, ţinând seama de faptul că valoarea unui bun nu poate fi fracţionată. 
Pentru următoarele bunuri scutirea de taxe vamale, TVA şi accize este limitată pe colet astfel : 
a) produse din tutun: 
- 50 de ţigarete sau 
- 25 de cigarillos (trabucuri cu o greutate maximă de 3 grame fiecare), sau 
- 10 de trabucuri, sau 
- 50 grame de tutun de fumat, sau 
- combinaţie proporţională a acestor produse diferite.
 b) alcool şi băuturi alcoolice: 
- 1 litru - băuturi distilate şi băuturi spirtoase, cu o tărie alcoolică mai mare de 22 % vol; alcool
etilic nedenaturat de 80 % vol şi mai mult sau 
- 1 litru - băuturi distilate şi băuturi spirtoase, aperitive pe bază de vin sau alcool, tafia, saké sau
băuturi similare cu o tărie alcoolică de 22 % vol sau mai puţin, vinuri spumante, vinuri licoroase
şi  2 litri - vinuri uşoare.
c) parfumuri 50 ml sau apă de toaletă 250 ml.
Bunurile aflate în trimiterile de la o personă fizică la alta pot fi puse în liberă circulație cu
achitarea taxelor vamale, a taxei pe valoarea adăugată (19%) şi a accizelor, după caz, cu excepţia

48
produselor din tutun, băuturilor alcoolice şi parfumuri, calculate pe baza valorii în vamă a
bunurilor respective. 
• Taxele vamale aplicabile la importul de bunuri aflate în trimiterile de la o persoană fizică la alta
sunt cele cuprinse în Tariful Vamal Comun de Import al Uniunii Europene, adoptat prin
Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful
Vamal Comun. 
• În cazul bunurilor aflate în trimiterile de la o personă fizică la alta, care nu au caracter
comercial şi a căror valoare globală pe trimitere nu depăşeşte 700 EUR, se aplică taxa vamală
forfetară de 2,5%. 
Taxa vamală forfetară nu se aplică bunurilor: 
- pentru care persoana interesată solicită aplicarea taxelor vamale care le sunt proprii în Tariful
Vamal Comun de Import al Uniunii Europene; 
- pentru care în Tariful Vamal Comun de Import al Uniunii Europene figurează menţiunea
“scutire”; 
- pentru produsele din tutun, băuturi alcoolice şi parfumuri atunci când acestea depăşesc
cantităţile prevăzute pentru a fi admise cu scutire de la plata taxelor vamale. 
În cazul primirii unui colet ca urmare a unei comenzi efectuată prin Internet, corespondenţă,
telefon sau telechat, eliberarea bunurilor se poate face cu scutire de la plata taxelor vamale numai
dacă valoarea globală a bunurilor nu depăşeşte valoarea de 150 euro. 
În situaţia în care valoarea globală a bunurilor depăşeşte valoarea de 150 EURO eliberarea
acestora se poate face numai cu achitarea taxelor vamale. 
Bunurile primite ca urmare a unei comenzi efectuată prin Internet, corespondenţă, telefon sau
telechat,pot fi eliberate cu scutire de la plata TVA-ului, numai dacă valoarea globală a bunurilor
nu depăşeşte valoarea de 10 EURO/trimitere. 
- Taxele vamale se datorează numai în situaţia în care mărfurile comandate de dvs. provin din
afara Uniunii Europene. 
- Nu se acordă scutiri de la plata taxelor vamale, TVA şi accize pentru următoarele categorii de
bunuri: 
a) produse alcoolice; 
b) parfumuri şi ape de toaletă; 
c) tutun şi produse din tutun. 

49
Taxele vamale aplicabile la punerea în liberă circulaţie a mărfurilor din State terţe Uniunii
Europene în România sunt cele cuprinse în Tariful Vamal Comun de import al Uniunii
Europene, adoptat prin Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura
tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun. 
Valoarea în vamă la care se aplică taxele vamale este preţul efectiv plătit pentru achiziţionarea
bunurilor, care rezultă din preţurile înscrise în facturi sau alte documente fiscale echivalente. 
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările ulterioare:
„(1)  Baza iniţială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacţie, adică preţul
efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri atunci când sunt vândute pentru export către teritoriul
vamal al Uniunii, ajustat, dacă este cazul.[...]”
Pentru a se determina valoarea în vamă în temeiul articolului 70 din Regulamentul (UE) nr.
952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, la preţul efectiv plătit sau de plătit pentru
mărfurile importate se adaugă elementele prevăzute la art. 71 din acelaşi regulament (de
exemplu, cheltuielile de transport şi costul asigurării mărfurilor importate, precum şi cheltuielile
de încărcare şi manipulare legate de transportul mărfurilor importate până la punctul de
introducere a mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii, redevenţe şi drepturi de licenţă, etc.)
- Taxa vamală forfetară nu se aplică pentru bunurile primite prin colet ca urmare a unei comenzi
efectuată prin Internet, corespondenţă, telefon sau telechat.
 

50
 Bibliografie

1. Restye, Diana – Silva - Tendinţe şi priorităţi în cadrul administraţiei vamale

române; CEDC, Bucureşti, 2003;
2. Belu, Mihaela; Joldes, Cosmin; Marinas, Laura – Sistemul Vamal, Editura Economică,
Bucureşti, 2003;
3. Opre Aurelian, Taxele vamale, serie de articole în RDC nr. 9/2003 (I), nr. 12/2003 (II),
nr. 6/2004 (III) si nr. 12/2004 (IV);
4. Popa, Ioan – Tranzacţii de comerţ exterior, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
5. D.D. Șaguna, D.I Radu, Drept fiscal, Ed. C.H. Beck, București, 2016.
6. Aurel Teodor Moldovan „Drept vamal”, Bucureşt 2006, editura C.H.Beck.
7. Gheorghe Coroiani „Reglementări interne şi internaţionale privind vămuirea mărfurilor”,
Bucureşti 1997, Editura Lumina Lex

Legislație

1. Regulamentul (u.e) nr. 952/2013 al parlamentului european şi al consiliului din 9

octombrie 2013 de stabilire a codului vamal al uniunii; 
2. Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce
privește normele tranzitorii pentru anumite dispoziții din Codul vamal al Uniunii, în cazul
în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaționale, și de modificare a
Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei.
3. Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce
privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 din 24 noiembrie 2015 de stabilire a
unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr.
952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al
Uniunii.

51
 Regulamentul (CEE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a
unui regim comunitar de scutiri  de taxe vamale; 
4. Regulamentul Consiliului nr.1889/2005 pentru controlul numerarului la intrarea si iesirea
din Comunitate, publicat în Jurnalul Oficial seria L nr.309/25.11.2005     - vezi si meniul
15 din Info Publice, submeniul 09 - Controlul numerarului, partitia 01 - Reglementare
Legea nr.261/2002 privind regimul metalelor şi pietrelor preţioase,cu modificarile şi
completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei partea I
nr.313/13.V.2002
H.G. nr. 544 din 2 iulie 2010 pentru modificarea art. 79 alin. (3) din Regulamentul de
aplicare a Codului vamal al României aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006.  
Ordin al ministrului finanţelor publice nr.1.975 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind determinarea valorii în vamă pentru bunurile introduse în România de către
persoanele fizice, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, partea I
nr.494/16.VII.2010.  
H.G. nr. 797 din 25 iulie 2007 pentru completarea Regulamentului de aplicare a Codului
vamal al Romaniei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 707/2006 
5. Ordinul Vicepreşedintelui A.N.A.F. nr. 7541 din 6 august 2007 privind stabilirea
formularului utilizat pentru declararea numerarului la frontieră şi a instrucţiunilor de
completare şi utilizare a acestuia.
6. Ordinul Vicepresedintelui A.N.A.F. nr.2028/19.09.2012 pentru stabilirea formularului
unic al Uniunii Europene utilizat la declararea numerarului la frontiera comunitarã,
publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.693/09.10.2012  
7. Ordinul președintelui ANAF nr. 1888/24.06.2016 privind definirea caracterului ocazional
al introducerii în România de bunuri în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o
ţară terţă.
8. Ordinul președintelui ANAF nr. 2554/2016 privind aprobarea Procedurii de autorizare a
importurilor de bunuri în regim de scutire de taxe vamale de către organizații sau instituții
în aplicarea dispozițiilor art. 43-53, art. 57-59, art. 61-80 și ale art. 82 din Regulamentul
(CE) nr. 1186/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe
vamale.
Site-uri web

52
1.www.customs.ro
2.www.anaf.ro

53