TAXELE VAMALE

Cuprins:

Cuprins:.......................................................................................................................................2
Argument....................................................................................................................................3
Cap. I Aspectele privind taxele vamale......................................................................................5
1.1 Taxele Vamale..............................................................................................................5
1.2 Clasificarea taxelor vamale...............................................................................................6
Cap. II Tariful vamal...................................................................................................................7
2.1 Tariful vamal al României.................................................................................................8
2.2 Valoarea in vamă...............................................................................................................9
2.3 Declaratia vamală..............................................................................................................9
Cap. 3 studiu de caz: LA S.C. AGROLAND S.R.L.................................................................11
3.1Prezentarea societăţii S.C. AGROLAND S.R.L..............................................................11
3.2 Achiziţie Intracomunitara între societatea română AGROLAND SRL şi societatea
austriacă DELPHI PACKARD AUSTRIA GMBH & CO KG.............................................12
Concluzii...................................................................................................................................15
Bibliografie...............................................................................................................................16
Argument

Tema proiectului meu “Taxe Vamale” face parte din domeniul pregătirii mele
profesionale pentru meseria de tehnician in activităţi economice. Am ales ca temă de studiu
pentru lucrarea mea de atestat “Taxele vamale” deoarece mi se pare o temă foarte interesantă,
dat fiind faptul că in ziua de azi, în domeniile pe care aş dori să le frecventez în viitor precum
domeniul afacerilor şi al economiei, trebuie să cunoaştem foarte bine detaliile acestui capitol.
În cadrul elaborării proiectului meu a trebuit să-mi extind aria de cunoştinţe studiind
bibliografia recomandată de coordonator, fapt ce îmi permite o pregătire profesională mai
bună.
Tema aleasă este structurată in capitole abordate separat cu părţi distincte. Contribuţia
personală privind elaborarea acestui proiect constă in selectarea informaţiilor teoretice si
practice specifice specializării precum si structurarea pe capitole a acestora.
Lucrare de față este structurată pe trei capitole:
1. Aspectele privind taxele vamale.
2. Tariful vamal.
3. Studiul de caz la SC AGROLAND SRL
În primul capitol am prezentat noțiunile generale privind taxele vamale. Acestea sunt
cunoscute pe teritoriul României încă din antichitate. Taxele vamale erau încasate pentru
produse şi călători atât la trecerea frontierei provinciilor, cât şi la intrarea în oraşe, trecerea
peste poduri, pentru folosirea principalelor căi de comunicaţie. Surse documentare atestă că
taxele vamale s-au perceput într-o perioadă apropiată de întemeierea statului, fiind legate şi de
începuturile vieţii urbane.
Taxa vamală apare acum, sub forma unui instrument simplu de politică fiscală, ca un
impozit indirect, acele prelevări pecuniare obligatorii la bugetul public, percepute de către stat
asupra mărfurilor care trec graniţele ţării.
Taxa vamală trebuie definită în calitatea sa bifuncţională, pe de o parte, ca instrument
fiscal de formare a veniturilor statului; iar pe de altă parte, ca instrument de formare a
preţurilor produselor care fac obiectul tranzacţiilor internaţionale, în special a importurilor.

2
 În al doilea capitol am prezntat Tariful vamal el reprezintă nomenclatorul produselor
supuse taxelor vamale, care cuprinde lista mărfurilor supuse impunerilor vamale, expuse pe
grupe şi categorii, insoţite de nivelul taxelor percepute asupra fiecarui produs sau grupă de
produse in parte.Uneori in tariful vamal sunt surprinse şi mărfurile scutite de taxa, precum şi o
serie de reglementări existente in raporturile comerciale ale unui stat cu altele.
Tot în al doilea capitol am prezentat și modul de constituire al tarifului vamal în
România, valoarea in vamă a mărfurilor importate care este, conform Acordul privind punerea
inaplicare a articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale si cornerţ
(GATT)1994,valoarea de tranzacţie, respectiv preţul efectiv plătit sau de plătit pentru
mărfuri atunci când sunt vândute pentru export pe teritoriul vamal al Comunităţii, dar și
declaraţia vamală care este un document prin care declarantul: solicită un regim vamal pentru
marfa prezentată (export, import, reexport, etc.); se angajează să îşi îndeplinească obligaţiile
ce îi revin potrivit regimului vamal (de exemplu:să platească taxele vamale aferente
mărfii);furnizează informaţiile necesare pentru stabilirea obligatiilor fiscale, asigurarea
urmăririi curente a operaţiunilor de comerţ exterior, precum şi pentru scopuri statistice.
În capitolul al treilea am arătat modul de determinarea a tarifului vamal pentru unul
din produsele achiziționate de societatea prezentată.
Lucrarea a fost elaborată pe parcursul semestului al II-lea, an școlar 2019-2020 sub
îndrumarea doamnei profesor coordonator on-line datorită pandemiei de Coronavirus.
La elaborarea lucrării am ținut cont de legislația în vigoare, de informațiile oferite de
lucrări în domeniul economic și de cunoștințele dobândite în anii de liceu.
Pe baza consultării materialului bibliografic în domeniu, am încercat să cuprind într-o
formă accesibilă noțiunile ce fac obiectul taxelor vamale.
Consider că lucrarea tratează atât aspectele teoretice ale taxelor vamale, cât și cele
practice prin studiul ce caz prezentat.
Realizarea ascestui proiect m-a ajutat la dobândirea unor capacități privind: fixarea
unor noțiuni economice de bază, cunoașterea aprofundată a conceptului de taxă, dar și
studierea în detaliu a tarifului vamal aplicat pentru achiziționarea unui produs din afara țări.
Lucrarea intitulată ,,Taxele Vamale ” se încadrează în standardele de pregătire
profesională nivel 4, specializarea tehnician în activități economice. Este o temă studiată în
cadrul modulului Elemente de statistică, finanțe și asigurări dar și în cadrul altor module de
specialitate.

3
Cap. I
Aspectele privind taxele vamale.

In practica financiară se intâlneşte o diversitate de impozite atât din punct de vedere al

formei, câtşi al conţinutului. Impozitele, indiferent de categoria din care fac parte, reprezintă o
formă de prelevarea unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice si juridice la
dispoziţia statului. Prelevarea seface in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi nu
dau dreptul plătitorilor de a cere statului uncontraserviciu de valoare egală. Impozitele in
general cuprind:
 impozite propriu-zise
 taxe si contributii.
Taxele reprezintă prelevări băneşti obligatorii către stat efectuate de persoane fizice si
juridicecare beneficiază de unele servicii ale instituţiilor publice la cererea lor. Taxele au două
caracteristici:nu reprezintă costul serviciilor pe care le fac instituţiile publice, ci reprezintă o
mărime mult maimare sau mult mai mică decat costul serviciilor şi au caracter fiscal. Taxele
sunt obligatorii numai pentru cei care solicită serviciile respective (ex: taxa de timbru, taxe
consulare, administrative, pentruautorizaţii).

1.1 Taxele Vamale.

Taxele vamale reprezintă acele prelevări baneşti, percepute de catre stat in momentul
in care bunurile respective trec granitele ţării respective in vederea importului, exportului
sautranzitului.
Deşi la prima vedere taxele vamale par să intereseze doar din punctul de vedere al,
politicii financiare a statului, totusi implicaţiile acestora sunt mult mai puternice in domeniile
politicilor economice si comerciale.
Trăsatura esenţiala este dată de faptul ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare.
Sistemul veniturilor bugetare reprezintă totalitatea resurselor baneşti instituite prin
lege, care contribuie la constituirea fondurilor baneşti ale statului.
Acesta presupune o varietate de forme si metode pentru atragerea la bugetul statului a
mijloacelor băneşti necesare finanţării şi indeplinirii sarcinilor sale.
Complexitatea raporturilor juridice, economice, politice, comerciale şi sociale in care
sunt angrenate astazi statele, a dus la o nuanţare a utilizării acestor instrumente.
Denumirea de "taxe vamale" trebuie considerată doar un arhaism lingvistic, datând din
acea perioadă a relaţilor comerciale cand obligaţiile financiare aveau un rol fiscal si
diferenţierea lor nu prezintă importanţă.
Cel care varsă la autorităţile fiscale suma de bani corespunzătoare nivelului taxelor
vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra preţului de vânzare
amărfurilor sau serviciilor, aşa incat taxele vamale sunt suportate in final de cumparator.

4
 Funcţiile indeplinite de taxele vamale sunt de instrument fiscal si de instrument de
politică comercială.
Taxa vamală a avut la început un caracter exclusiv fiscal. Astazi,acest caracter este mu
lt atenuat, dar taxa vamală a ramas un important instrument fiscal.

Taxa vamală e abordată in calitatea sa de

impozit perceput asupra tranzacţiilor cu produse care trecfrontiera, calitate in care, perceperea
acesteia este avantajoasă pentru stat, ea contribuind la majorarea veniturilor statului.

Taxa vamală devine pe parcursul evoluţiei sale unul dintre cele mai utilizate
instrumente pentru protejarea economiei naţionale. Valenţele taxei vamale, ca instrument de
politica, comerciala conturează odata
cu dezvoltarea industriei şi a interesului statului de a proteja propria industrie.

1.2 Clasificarea taxelor vamale.

Taxele vamale sunt un impozit indirect care apare ca urmare a intervenţiei statului
incomerţul internaţional.
Ceea ce se impune este valoarea in vamă a produselor care fac obiectu tranzacţiei
externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazută prin lege.Toate taxele
vamale urmăresc, mai mult sau mai puţin, in funcţie de nivelul concret al acestora, siun scop
fiscal. In condiţiile existenţei unor taxe vamale multiple canumar,camod de aşezare şi fiecare
având efecte diferite,pentru a elabora o politică vamală corespunzatoare intereselor
generateale statului se impune o clasificare a lor.

Multimea taxelor vamale poate fi ordonata după cel pufin patru criterii:

1.După obiectul impunerii vamale:

-taxe vamale de export;
-taxe vamale deimport;
-taxe vamale de tranzit (eliminate astăzi);

2.Dupămodul de percepere:
-taxe vamale"ad valorem";
-taxe vamale specific;
-taxe vamale mixte;

3.Dupămodul de fixare:
-taxe vamaleautonome;
-taxe vamaleconvenţionale (contractual);
-taxe vamale autonomo– convenfionale;
-taxe vamaleasimilate;

4.Dupăscopul impunerii:
-taxe vamale protecţioniste;

5
-taxe vamale preferenţiale;
-taxe vamale de retorsiune;

6
Cap. II
Tariful vamal
Tariful vamal, reprezintă nomenclatorul produselor supuse taxelor vamale, care
cuprinde lista mărfurilor supuse impunerilor vamale, expuse pe grupe şi categorii, insoţite de
nivelul taxelor percepute asupra fiecarui produs sau grupă de produse in parte.Uneori in
tariful vamal sunt surprinse şi mărfurile scutite de taxa, precum şi o serie de reglementări
existente in raporturile comerciale ale unui stat cu altele.

Tariful vamal reprezintă, în practică, componenta principală a regimului vamal al unei

ţări.

Regimul vamal, eprezintă statutul juridic pe care îl va primi marfa în procesul

vîmuirii; acesta indică pe de-o parte, dacă şi unde se vor plati taxele vamale, iar pe de altă
parte, dacă şi in cecondiţii marfa va fi supusă controlului vamal.

Regimurile vamale sunt de doua feluri:

1. Regim vamal comun — se aplică automat in conformitate cu legea vamală şi priveşte

majoritatea mărfurilor de import - export;

2. Regimurile vamale suspensive - au ca efect suspendarea plăţii anumitor taxe vamale sau a
aplicării unor măsuri de control; ele trebuie să fie solicitate in mod expres.

În practica vamală a Uniunii Europene principalele regimuri suspensive sunt legate de

operaţiunile de tranzit, de importul pentru producţia de export (regimul de drawback), de
importul temporar, de depunerea mărfii in antrepozitele vamii, etc.

In funcţie de clasificarea taxelor vamale tariful vamal poate fi:

 tarif vamal convenţional

 tarif vamal prefereţial
 tarif vamal autonom
 tarif vamal sancţional.

Redactarea tarifului vamal presupune utilizarea unuia sau mai multor criterii de
clasificarea mărfurilor. Aceste criterii servesc la ordonarea mărfurilor înscrise în lista vamală.
Principalele criterii utilizate in prezent sunt:
 originea mărfurilor (produse vegetale, minerale sau animale);
 gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate sau produse finite);
 destinaţia mărfurilor (bunuri pentru consum sau pentru investiţii); .

7
2.1 Tariful vamal al României.
Tariful vamal al României cuprinde:

1) nomenclatura combinata a mărfurilor;

2) orice alta nomenclature care se bazează parţial sau integral pe Nomenclature

combinată amărfurilor sau care adaugă la aceasta orice subdiviziuni şi care este stabilită prin
dispoziţiilegale naţionale care reglementează domenii specifice in vederea aplicării măsurilor
tarifarelegate de schimbul de mărfuri;

3) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile

mărfurilor cuprinse in Nomenclatura combinată a mărfurilor, precum şi cele instituite în
cadrul politicii agricole sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri care
rezultă din transformarea produselor agricole, daca este cazul;

4) măsurile tarifare preferenţiale cuprinse in acordurile încheiate de România cu

anumite ţări sau grupuri de ţări si care stipulează acordarea tratamentului tarifar preferenţial;

5) măsurile tarifare preferenţiale care pot fi acordate unilateral de Romania pentru

anumiteţări sau grupuri de ţări;

6) măsurile tarifare care prevăd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import

aferente unor anumite mărfuri;

7) alte măsuri tarifare prevazute in legislaţia României.

8
2.2 Valoarea in vamă.
Valoarea in vamă a mărfurilor importate este, conform Acordul privind punerea
inaplicare a articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale si cornerţ
(GATT)1994,valoarea de tranzacţie, respectiv preţul efectiv plătit sau de plătit pentru
mărfuri atunci când sunt vândute pentru export pe teritoriul vamal al Comunităţii.
In valoarea de tranzacţie se includ şi anumite prestaţii făcute de cumparator
în favoarea vanzatorului sub formă de mărfuri saude servicii determinate, altele decat sub
forma de bani.
Atunci cand valoarea in vama nu poate fi determinată pe baza pretului de tranzacţie, ea
se determină prin parcurgerea succesivă a urmatoarelor regulilor de evaluare in conformitate
cu care aceasta valoare poate fi stabilită:
(a) valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice vandute pentru export in Comunitate si
exportate in acelaş sau aproximativ acelasi moment cu mărfurile care se evaluează;
(b) valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare vandute pentru export in Comunitate şi
exportate în acelasi sau aproximativ acelaşi moment cu mărfurile care se evaluează;
(c) valoarea bazată pe preţul unitar care corespunde vanzărilor in Comunitate de mărfuri
importate sau de mărfuri identice sau similare importate totalizand cantitatea cea mai mare,
către persoane care nu au legatura cu vanzătorii;
(d) valoarea calculată egala cu suma:
• costului sau valorii materialelor şi fabricării sau altor transformări in procesul de
fabricare amărfurilor importate;
• valorii profitului şi cheltuielilor generate egale cu cele care se reflectă in mod obişnuit
invanzările de mărfuri de aceeaşi natură sau tip cu mărfurile evaluate care sunt fabricate
de producatori in ţara exportatoare pentru a fi exportateîn Comunitate;

2.3 Declaratia vamală.

Mărfurile de export/import trebuie să facă în România obiectul unei declaraţii vamale,
indiferent dacă acestea sunt sau nu supuse conform reglementărilor in vigoare impunerii
vamale.
Declaraţia vamală este un document prin care declarantul:
a)solicită un regim vamal pentru marfa prezentată (export, import, reexport, etc.)
b) se angajează să îşi îndeplinească obligaţiile ce îi revin potrivit regimului vamal (de
exemplu:să platească taxele vamale aferente mărfii).
c) furnizează informaţiile necesare pentru stabilirea obligatiilor fiscale, asigurarea urmăririi
curente a operaţiunilor de comerţ exterior, precum şi pentru scopuri statistice.
Documentele care însoţesc declaraţia vamală pentru punerea in libera circulate sunt
urmatoarele:
 factura în baza căreia se declară valoarea in vama a mărfurilor;
 declaraţia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor
declarate;

9
 documentele necesare pentru aplicarea unui regim tarifar preferenţial sau a altor
măsuri dederogare de la regimul de drept comun aplicabil mărfurilor declarate;
 toate celelalte documente cerute pentru aplicarea dispoziţiilor ce reglementează
punerea in libera circulaie a mărfurilor declarate;
 documentele de transport sau, dupa caz, documentele aferente regimului vamal
precedent;
 lista coletelor sau un document echivalent indicand conţinutul fiecărui ambalaj
în cazul în careîn vamă se prezintă o singură marfă în mai multe ambalaje.

10
Cap. 3 studiu de caz: LA S.C. AGROLAND S.R.L.
Achizitie intracomunitară

3.1Prezentarea societăţii S.C. AGROLAND S.R.L.

Societatea Comercială AGROLAND S.R.L. este organizată conform Legii 31/1990, ca
o companie cu capital privat 100% , înregistrata la Oficiul Registrului Comeitului Timis la
data de 4 August 2000, J20/468/2000, GUI 13276556.
SC AGROLAND S.R.L.cu sediul in Faget, Str. Traian Vuia, Nr 1, judeţul Timis, este
o societate de drept român cu personalitate juridică fiind imatriculată la Regsirul Comerţului
sub nr. J468/2000. Societatea a fost inflinţată în 4 august 2000. La 31 decembrie 2018
Societatea are un capital social de 78.473.231 lei împarţit in 100 parţi sociale, definut în
proporţie de 100% de Sumitomo Electric Wiring Systems-Europe Ltd.
Obiectul de activitate al Societăţii este fabricarea de articole din fire metalice (cabluri
electrice pentru autoturisme). Societatea are încheiate contracte în regim de perfecţionare
activă cu suspendare (importă materia primă în regim de suspendare a taxelor vamale şi
exportă produsul finit catre beneficiarul perfecţionării) cu urmatorii parteneri străini, membrii
ai grupului:
• Sumitomo Electric Wiring Systems (Europe) Ltd. din Marea Britanie (principalul
furnizor de materii prime si beneficiar al produsului Unit)
• SEWS Polska Sp.Z.o.o. din Polonia.

Printre principalii parteneri de afaceri ai societăţii se regăsesc:

• Sumitomo Electric Industries Ltd Japan (furnizor)

• SEWS Slovakia s.r.o. (furnizor)
• Leoni Kabel Polska Sp.z.o.o. (furnizor)
• Leoni Wiring Systems UK Ltd. (furnizor)
• Sofanou Franta (furnizor)
• Molex Elektronik GmbH Germania (furnizor)
• Yazaki Europe Ltd.Belgium (furnizor)
• TRW Carr France SNC (furnizor)
• FCI Automotive France (furnizor)
• Robert Bosh Germany (furnizor)
• Tyco Electronics Germany (furnizor)
• DELPHI Packard Austria GMBH & CO KG (furnizor)

11
3.2 Achiziţie Intracomunitara între societatea română AGROLAND SRL şi
societatea austriacă DELPHI PACKARD AUSTRIA GMBH & CO KG

La introducerea în România a unor bunuri dintr-un alt stat membru al Uniunii

Europene NU se intocmesc formalităti vamale. În ceea ce priveşte TVA-ul de import,
tranzacţiile intracomunitare sunt supuse TVA prin sistemul taxării inverse.
Societatea comerciala AGROLAND SRL înregistrată în scopuri de TVA cumpară
mărfuri în valoare de 455.70 EUR de la societatea austriacă DELPHI PACKARD AUSTRIA
GMBH & CO KG, factura aferentă acestei operaţiuni de vânzare-cumpărare are numărul
980017736 din data de 08.04.2018 (anexa Al). Pentru ca această tranzacţie să fie considerată
intracomunitară şi să beneficieze de regimul de taxare inversa, trebuie îndeplinite urmatoarele
condiţii:
- ambele societăţi trebuie să comunice coduri valabile de TVA înregistrate la organele fiscale
din (arile lor: AGROLAND SRL - ROI3276556, DELPHI - ATU57838914, rubrica (2) a
facturii 980017736/08.04.2009
- obiectul tranzacţiilor trebuie să fie numai bunuri economice corporate: conectori avand
incadrarea vamala 85389099;
- pentru aceasta tranzacţie trebuie să se facă dovada transportului: condiţia de livrare este
CPT Faget (carriage paid to Faget) - transport platit pana la Faget- înseamnă că vanzătorul
livrează şi trebuie să platească costul transportului pana la destinaţie -Faget, iar cumpărătorul
suportă toate riscurile, precum şi orice alte cheltuieli care apar după ce mărfurile au fost
livrate.
Neândeplinirea unei condiţii din acest set atrage după sine impozitarea cu TVA a
tranzacţiei din partea furnizorului, adica partea care este obligata la plata TVA.
Fluxul informaţional contabil al unei astfel de tranzacţii este urmatorul:
1. cumpărătorul AGROLAND SRL comunica un cod valabil de TVA RO13276556
vanzătorului DELPHI, pe care acesta il va verifica pe reţeaua europeana in vederea
confirmării valabilităţii lui - daca acest cod de TVA nu este valabil, furnizorul va intocmi
factura de vânzare cu TVA aferent ţării sale de origine;
2. transportul trebuie să fie facut de către furnizor CPT Faget sau un alt terţ în numele
acestuia - dacă nu se face dovada transportului, furnizorul va întocmi factură de vânzare cu
TVA aferent ţării sale de origine;
3. existenţa bunurilor economice corporale face diferenţierea acestor tranzacţii fără de
cele care au ca obiect prestarile de servicii derulate intre doua entităţi economice europene din
doua state.
Dacă societatea română AGROLAND SRL a înregistrat o achizijie intracomunitară,
atunci în mod automat societatea austriacă DELPHI trebuie sa inregistreze o livrare
intracomunitară pentru a avea un circuit informaţional complet la nivel european.
.
3.3 CalcululCalculul Taxelor Vamale

Declarţia vamală de import DVI nr 60/07.01.2018 cuprinde 13 poziţii tarifare,

stabilite conform Tarifului vamal al României pentru bunurile importate. Pentru deteminarea
valorii în vamă a mărfurilor s-a transformat în lei valorea in EUR, care trebuie aplicata în
scopul determinării încadrării tarifare a mărfurilor şi a drepturilor de import. Cursul de schimb
folosit-la determinarea acestei valori este cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca
Natională a României în penultima zi de miercuri a lunii anterioare lunii în care se utilizeaza –
în cazul nostru cursul de schimb este4 .70 (din penultima zi de miercuri din decembrie 2018
mai precis din data de 24.12.2018).

12
VV = (PE + T + A)*CS
VV - valoarea in vamă, respectiv preţul franco frontiera romana, exprimat în lei
PE - preţul mărfii exprimat în valută (EUR), condiţia FOB
T - preţul transportului pe parcurs extern
A - preţul asigurării, în valută
CS - cursul de schimb al leului, în cazul nostru CS este 1 EUR = 4.70RON
În tabelul de mai jos este calculată suma totală datorata de SC AGROLAND bugetului
de stat la acest import, acest tabel reprezinta un rezumat al declaraţiei vamale aferente acestui
import.

Pentru a întelege modul în care s-a ajuns la cifrele din tabel voi prezenta paşii care s-
au parcurs în scopul determinarii taxelor vamale în cazul primului articol - "mastic" , modul
de calcul este acelaşi şi pentru restul articolelor.
PE Mastic = 479.55 EUR
T Mastic = 67 RON 16.81 EUR
VV Mastic = (479,55 + 17) * 3.9649 1968 RON
VV Mastic = 1968 RON
13
 Conform Tarifului vamal a României încadrarea tarifară aferentă acestui bun este
32141010 cu un procent al taxei vamale de 5 % ( 0,05 ). Taxa vamală care trebuie platită este
determinată astfel:
TV-VV* 0.05-1968* 0.05
TV = 98 RON.
Se percepe şi o taxă asupra valorii adaugate de 19% astfel:
TVA = 0.19 * (1968+98) - 0,19 * 2066
TVA = 393 RON
Suma totală datorata la bugetul de stat pentru importul acestui articol este egală cu:
TV+TVA = 98 + 393
Suma datorată = 491 RON

14
Concluzii

Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a intervenţiei statului în
comerţul internaţional. Aceasta intervenţie a statului în economic se realizează pe doua cai:
direct şi indirect.
Pe cale directă statul poate interveni, fie prin măsuri cantitative asupra importurilor sau
exporturilor (este vorba de contingentari, prohibiţii etc), fie prin reglementarea schimburilor.
Intervenţia directă ridica probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relaţiile
dintre state şi poate avea efecte păguboase asupra raporturilor economice în perioadele
urmatoare. Intervenţia indirecta se realizează prin taxele vamale, adică prin impozitarea
schimburilor internaţionale. Ceea ce se impune este valoarea în vamă a produselor care fac
obiectul tranzacţiei externe. Cota de impunere, adică nivelul taxei vamale, este prevazută prin
lege.
Utilizarea taxelor vamale produce asupra funcţionarii economiei o serie de efecte
pozitive, dintre care cele mai importante sunt:
 protecţia vamală prin care se limitează sau chiar se elimina concurenţa nedorită
a firmelor şi produselor străine si se încurajează ramurile şi subramuriile
proprii;
 reducerea importurilor şi stimularea produţiei indigene, protejând astfel forţa
de muncă indigenă şi locurile de muncă;
 un regim vamal propriu permite adoptarea de masuri cu caracter sancţional
faţă de acei parteneri comerciali care promovează o politica discriminatorie sau
care instituie, în mod unilateral si nejustificat, masuri protecţioniste;
 permite statului respectiv sa participe la negocierile internaţionale şi să
beneficieze de consecinţele pozitive ale reducerilor tarifare reciproce sau de
măsurile cu caracter preferenţial;
 folosirea de taxe vamale de import genereaza insă, pentru consumatori, pierderi
importante ca urmare a fenomenului de creştere a preţurilor pe piaţa internă
ceea ce determina şi o reducere generala a consumului.
Ansamblul taxelor vamale ale unei ţări se constituie în tariful vamal. Tariful vamal
stabileste modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs in parte. Practic este
reprezentat de o listă vamală care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comerţului
internaţional şi conţine precizări precise privind modul de percepere al taxelor vamale.

15
Bibliografie
1. Daniela Hangan, Mihaela Tudor, Dumitru Alămîie, Finanțe și fiscalitate, Editura
CD PRESS, București 2006;
2. www.anaf.ro

3. www.mfinante.ro
4. WWW.Academia.EDU
5. www.scribd.com

16