LICEUL TEHNOLOGIC „PETRE S.

AURELIAN” SLATINA

Str. Primăverii, nr.5, 230127, Slatina, Olt, România

www.psaurelian.ro, e-mail: cepsaaurelian@yahoo.com

Nr. înreg. /

PROIECT PENTRU OBŢINEREA

CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
- NIVEL 4 –

TAXELE VAMALE
Calificare: Tehnician în activități de comerț

Profesor coordonator,
Iancu Iulia
Absolvent,

Liciu Adriana Gabriela

SLATINA
2023

1
Argument

2
3
 Tema proiectului meu "Taxe Vamale" face parte din domeniul pregătirii mele
profesionale pentru meseria de tehnician în activitti economice.
Am ales ca temă de studiu pentru lucrarea mea de atestat "Taxele vamale" dearece mi se
pare o temă foarte interesantă, dat find faptul că în ziua de azi, în domenile pe care as dori sã le
frecventez in vitor precum domeniul afacerilor si al economici, trebuie sã cunoastem forte bine
detaliile acestui capitol.
În cadrul elaborarii proiectului meu a trebuit să-mi extind aria de cunoștințe studiind
bibliografia recomandată de coordonator, fat ce îmi permite o pregătire profesională mai bună.
Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat cu părti distincte.
Contribuția personală privind elaborarea acestui proiect constă în selectarea
informațiilor teoretice și practice specifice specializării precum și structurarea pe capitole a
acestora.
Taxele vamale sunt cunoscute pe teritoriul României înca din antichitate. Taxele vamale
erau încasate pentru produse si calatori atât la trecerea frontierei provincilor, cât si la intrarea în
orase, trecerea peste poduri, pentru folosirea principalelor cai de comunicatie.
Surse documentare atest cã taxele vamale s-au perceput într-o perioadà apropiatã de
întemeierea statului, find legate si de începuturile vieții urbane.
Taxa vamala apare acum, sub forma unui instrument simplu de politica fiscalã, ca un
impozit indirect, acele prelevari pecuniare obligatorii la bugetul public, percepute de catre stat
asupra marfurilor care trec granitele fârii.
Taxa vamala trebuie definità in calitatea sa bifunctionalã, pe de o parte, ca instrument
fiscal de formare a venturilor statului; iar pe de alt parte, ca instrument de formare a preturilor
produselor care fac obiectul tranzactiilor internationale, în special a importurilor.
Aceste taxe fac parte ca si impozitele, din sistemul veniturilor bugetare, find sinonime
conceptual cu acestea in sensul ca:
-Sunt stabilite prin lege;
-Au caracter obligatoriu;
-Nu au contrapartida directa pentru cei care le suportă,
-Nu au o destinatie speciala, constând in fluxuri fiscale, care finanteazà bugetul
In prezent, taxele vamale indeplinesc atât un rol fiscal, de procurare a veniturilor
bugetare necesare organizării si funcționării statului, cât și rolul de principale instrumente
tarifare de politica comercială, fie de limitare a exporturilor unor marfuri (de exemplu, limitarea
exporturilor de materii prime n scopul prelucrării lor în țară), fie de protejare a pietei interne, a
economiei nationale, de o concurenta straina, in scopul diversificarii productie industriale, creari

4
unor noi ramuri de activitate, sustiner ramurilor importante din punct de vedere economic,
strategic $1 social, protejari forte de munca din anumite sectoare;
de actionare asupra importurilor n sensul reducerii lor.
Prin fixarea taxelor vamale, statul percepe un impozit care va produce modificari ale
preturilor produselor ce fac obiectul tranzactiilor comerciale. Din acest punct de vedere,
taxele vamale afecteazà în primul rând pe importator, care trebuie sà verse autoritatilor fiscale
o suma de bani, suma care este corespunzatoare taxelor vamale evidentiate in tariful vamal.
Taxa vamala este trecutã de importator asupra prefului de vânzare al produsului, astfel incât
ultimul care suporta taxa vamala este consummator.

CUPRINS
5
Cap.1 Aspecte generale privind Taxele Vamale…………………………………………pag.4
1.1 Scurt istoric al Taxelor Vamale……………...……………………………………….pag.4
1.2 Taxe vamale şi măsuri de politică comercială..............................................................pag.7
1.2.1 Măsurile de politică comercială.................................................................................pag.7
1.2.2 Prohibiţii şi restricţii...................................................................................................pag.8
1.2.3 Valoarea în vamă........................................................................................................pag.8
1.2.4 Măsuri anti-dumping şi compensatorii.......................................................................pag.9
Capitolul II Tariful
vamal………………………………………………………………...pag.12
2.1 Tariful Vamal al
României…………………………………………………………….pag.12
2.2 Valoarea în vamă………………………………………………………………………
pag.14
2.3 Prezentare TARIC – RO TARIC………………………………………………………
pag.15
2.4 Efectele unei taxe vamale………………………………………………………………
pag.16
2.5 Procedurile ce reglementează declararea
marfurilor ......................................................pag.16
Bibliografie............................................................................................................................pag.
19

6
 Capitolul 1
Aspecte generale privind Taxele Vamale

1.1 Scurt istoric al taxelor vamale

Documentele istorice atesta ca dezvoltarea impunerii vamale si aparitia unui regim vamal
sunt legate de perioade incipiente ale dezvoltarii statelor. Dezvoltarea economica a statelor a
fost determinata, printre alti factori,de desfiintarea barierelor vamale. In perioada sec. V-VI
i.e.n. statele grecesti acordau o atentie deosebita reglementarii comertului, in sensul ca vamile
si taxele comerciale constituiau un important capital in veniturile polisurilor.In Atena este
atestat obtinerea unor venituri mari de pe urma comertului de tranzit.

In conditiile economiei sclavagiste, in Imperiul Roman, sec. V i.e.n. a avut loc o crestere a
cheltuielilor neproductive ale statului determinata de dezvoltarea orasului. Ca urmare are loc
o dezvoltare a sistemului de impunere intocmindu-se sistemul concesiunii - impozite din care
se imbogatesc cavalerii si domnii de afaceri din provincii. Astfel statul in perioada sclavagista
franeaza dezvoltarea economica prin intermediul impozitelor si taxelor practicate.

Dezvoltarea relatiilor comerciale determinata de procesul de adancire a diviziunii muncii, de

cresterea productivitatii,aparitiei banilor si consolidarea centrelor comerciale determina o
crestere a rolului fiscal a taxelor vamale, in acelasi timp taxele vamale devenind instrumente
protectioniste ale economiei.

In secolele VII-VIII, in China comertul luand o anvergura deosebita se cauta sa se realizeze

importante venituri din comert. Astfel s-a infiintat Administratia transporturilor de sare si de
fier, care percepea impozite pe aceste marfuri, iar in porturi vami se percepeau taxe vamale
comerciale.

In Europa incepand cu sec. XII are loc o largire a comertului si a relatiilor de piata, formarea
unor piete interne determinate de dezvoltarea productiei de marfuri la orase si sate,

7
specializarii si dezvoltarii mestesugurilor. Conditiile caracteristice epocii feudalismului au
impiedicat intr-o anumita masura dezvoltarea relatiilor comerciale. Domeniile fiecarui senior
erau inconjurate de diferite bariere unde negustorii plateau taxe vamale.

In Romania taxele vamale sunt cunoscute inca din oranduirea sclavagista. Alaturi de
impozitele directe,venituri insemnate la visteria statului erau impozitele indirecte : impozitul
pe eliberari de sclavi, monopolurile si taxele vamale, impozitele pe vanzari, impozitul pe
mosteniri.

Sitemul vamal asigura un venit important Imperiului Roman. Circulatia marfurilor in

interiorul Imperiului nu era libera. In cadrul Imperiului Roman, teritoriul era divizat in
circumscriptii vamale sau regiuni vamale, Dacia facand parte din circumscriptia vamala a
Illyriei. Fiecare regiune vamala avea tariful ei special, taxele vamale fiind incasate pentru
produse si calatori atat la trecerea frontierei circumscriptiei respective, cat si la intrarea in
orase, la trecerea peste poduri, pentru folosirea principalelor cai de comunicatii. Le atesta
existenta trei statiuni de vama Dierna(Orsova), Micia(Vesel), Pons Auguste(Morja). Din
izvoare istorice se trage concluzia ca taxa vamala era de 2% si se percepea la punctele de
vama fixate de catre autoritati. Din punct de vedere administrativ, vamile erau la inceput
concesionate, ulterior au fost inlocuite cu regia.

Taxele vamale s-au perceput intr-o perioada apropiata de intemeierea statului, fiind legate si
de inceputurile vietii urbane. Aceste taxe se incasau la frontiere pentru orice fel de marfa, cu
ocazia vanzarii lor si la iesirea din tara, la trecerea mijloacelor de transport prin centre urbane.

In aceasta perioada taxele vamale au constituit principala sursa de venituri in bani si marfuri a
domnilor pentru ca se percepeau pentru toate marfurile importate, exportate sau in tranzit.

Pana la a doua jumatate a sec. XVI, politica vamala s-a concretizat prin existenta unor taxe
uniforme.

Existau vama principala,vami mari,vami mici pentru fiecare centru urban,vami de hotar, vami
de straja, vami de uscat si vami de apa. Taxele vamale se plateau pe valoare si greutate daca
marfurile nu se desfaceau pe loc, iar pentru vite pe cap.

Vama mare cuprinde taxele platite pentru importul sau exportul de marfuri, in functie de
valoarea pe care o au.

8
 Vama principala se platea numai de negustorii straini pentru marfurile importate, exportate
sau in tranzit.

Primele atestari documentare privind existenta vamilor pe teritoriul Tarii Romanesti sunt
legate de numele lui Vlaicu Voda care acorda privilegii vamale negustorilor brasoveni si
sibieni. Taxele de import sau export erau fixate prin conventii ale domnitorilor cu vecinii.

Sistemul de taxe care exista atunci consta in doua categorii:

-accize(erau taxe incasate la intrarea sau iesirea marfurilor dintr-un oras sau altul);

-si vama(era taxa incasata pentru intrarea sau iesirea marfurilor sau produselor dintr-o tara in
alta). Acest sistem de taxare era in vigoare in intreaga Europa de atunci fiind completata de o
serie de impozite platite feudalului.

Dupa 1990 raporturile tarii noastre cu Uniunea Europeana au cunoscut o dezvoltare rapida si
benefica, prin recunoasterea oficiala de catre Romania a C.E.E., acreditarea primului
ambasador pe langa comunitate si apoi negocierea si semnarea Acordului de comert si
cooperare comerciala si economica intrata in vigoare in mai 1991.

In perioada actuala taxele vamale au o contributie activa la construirea resurselor bugetului de

stat, folosirea lor ca parghii economico-financiare stimuland si promovand politica financiara
si comerciala a fiecarei tari.

1.2 Taxe vamale şi măsuri de politică comercială

1.2.1 Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la
nivel unional şi naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri.
Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de
politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele
relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

Măsurile de politică comercială au drept scop:

 apărarea sănătăţii animalelor, protecţia animalelor, prevenirea transmiterii de boli de
la animale la om, siguranţa alimentelor de origine animală şi non-animală destinate
consumului uman, salubritatea furajelor pentru animale şi protecţia mediului. Din aceste
considerente operaţiunile de import/export se efectuează în condiţiile prezentării unor
documente sau îndeplinirii unor formalităţi speciale;

9
 protecţia împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare
plantelor sau produselor vegetale, scop în care vegetalele şi produsele vegetale trebuie să
fie însoţite la import de un certificat fitosanitar;
 controlul respectării măsurilor de protecţie a mediului; autorităţile competente pentru
protecţia mediului conduc procedura de reglementare şi emit, după caz, avize de mediu,
acorduri şi autorizaţii, in condiţiile legii, care se prezintă autorităţii vamale la depunerea
declaraţiei vamale de import sau export;
 restricţionarea sau interzicerea la utilizare a substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase; în acest sens, importul/exportul se efectuează în conformitate cu prevederile
acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, în baza unui document
specific eliberat de autorităţile competente;
 realizarea politicii statului în domeniul controlului calităţii medicamentelor şi a altor
produse de uz uman (de ex. dispozitive medicale); operaţiunile de import/export a
medicamentelor şi a dispozitivelor medicale se realizează pe baza unei autorizaţii emisă de
autorităţile din domeniul sănătăţii;
 reglementarea introducerii pe piaţă, a comercializării şi distribuirii gratuite a
articolelor de îmbrăcăminte purtată sau uzată şi a articolelor textile uzate sau purtate; în
scopul protejării vieţii şi sănătăţii populaţiei, se admite introducerea în ţară a acestor
categorii de produse numai dacă se face dovada că acestea au fost supuse operaţiunilor de
curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie.
1.2.2 Prohibiţii şi restricţii

Sunt considerate prohibite toate mărfurile a căror introducere sau scoatere de pe teritoriul
vamal al Uniunii este, potrivit legii, interzisă cu orice titlu.

Sunt considerate ca restricţionate mărfurile a căror introducere sau scoatere de pe teritoriul

vamal al Uniunii este supusă unor condiţii sau îndeplinirii unor formalităţi speciale.

Când introducerea sau scoaterea nu este permisă decât cu prezentarea unei autorizaţii
speciale, mărfurile sunt prohibite dacă nu sunt însoţite de un astfel de document sau dacă
acesta nu este valabil.

1.2.3 Valoarea în vamă

Valoarea în vamă a mărfurilor importate este, conform Acordul privind punerea în aplicare a

10
 articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale şi comerţ (GATT)1994, valoarea de
tranzacţie, respectiv preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri atunci când sunt vândute
pentru export pe teritoriul vamal al Comunităţii. Valoarea de tranzacţie poate fi ajustată
atunci când anumite elemente specifice care sunt considerate ca făcând parte din valoarea în
vamă sunt în sarcina cumpărătorului, dar nu sunt incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit
pentru mărfurile importate (de exemplu, cheltuielile de transport şi costul asigurării
mărfurilor importate, precum şi cheltuielile de încărcare şi manipulare legate de transportul
mărfurilor importate până la punctul de introducere a mărfurilor pe teritoriul vamal al
Comunităţii, redevenţe şi drepturi de licenţă, etc.). În valoarea de tranzacţie se includ şi
anumite prestaţii făcute de cumpărător în favoarea vânzătorului sub formă de mărfuri sau de
servicii determinate, altele decât sub formă de bani. Sunt prevăzute şi elemente care nu se
includ în valoarea în vamă a mărfurilor, cu condiţia să fie evidenţiate separat de preţul efectiv
plătit sau de plătit ( de exemplu, cheltuielile de transport pentru mărfuri după sosirea lor la
locul de intrare pe teritoriul Comunităţii, comisioane de cumpărare, etc.).
Atunci când valoarea în vamă nu poate fi determinată pe baza preţului de tranzacţie, ea se
determină prin parcurgerea succesivă a următoarelor regulilor de evaluare până la prima în
conformitate cu care această valoare poate fi stabilită:
(a) valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice vândute pentru export în Comunitate şi
exportate în acelaşi sau aproximativ acelaşi moment cu mărfurile care se evaluează;
(b) valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare vândute pentru export în Comunitate şi
exportate în acelaşi sau aproximativ acelaşi moment cu mărfurile care se evaluează;
(c) valoarea bazată pe preţul unitar care corespunde vânzărilor în Comunitate de mărfuri
importate sau de mărfuri identice sau similare importate totalizând cantitatea cea mai mare,
către persoane care nu au legătură cu vânzătorii;
(d) valoarea calculată egală cu suma:
 costului sau valorii materialelor şi fabricării sau altor transformări în procesul de
fabricare a mărfurilor importate;
 valorii profitului şi cheltuielilor generale egale cu cele care se reflectă în mod obişnuit
în vânzările de mărfuri de aceeaşi natură sau tip cu mărfurile evaluate care sunt fabricate de
producători în ţara exportatoare pentru a fi exportate în Comunitate;
 cheltuielilor de transport şi costul asigurării mărfurilor importate, precum şi
cheltuielile de încărcare şi manipulare legate de transportul mărfurilor importate până la
punctul de introducere a mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunităţii.

Determinarea valorii în vamă nu trebuie să se bazeze pe anumite elemente, cum ar fi: preţul

11
de vânzare în Comunitate pentru mărfuri produse în Comunitate, preţul mărfurilor de pe piaţa
internă a ţării exportatoare, valori în vamă minime, arbitrare sau fictive, etc.

1.2.4 Măsuri anti-dumping şi compensatorii

1. Masurile anti-dumping si compensatorii sunt integrate in baza de date TARIC dupa

cum urmeaza:
DUMP taxa anti-dumping provizorie
DUMP D taxa anti-dumping definitiva
COMP taxa compensatoare provizorie
COMP D taxa compensatoare definitiva
2.Lista cu codurile tarifare a produselor la care se aplica taxe anti-dumping/compensatorii au
la baza regulamentele de baza:
- Regulamentul (UE) nr. 1036/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 8
iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea
țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene. (J.O. L176/30.06.2016).
- Regulamentul (UE) nr. 1037/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 8
iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea
țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene. (J.O. L176/30.06.2016).
Conform art. 14 alin. (1) și (2) la Regulamentul (UE) nr. 1036/2016 se prevăd
următoarele dispoziții generale:
„(1) Taxele antidumping, provizorii sau definitive, se impun prin regulament și sunt
percepute de statele membre în conformitate cu forma, rata de schimb și celelalte elemente
stabilite de regulamentul care le impune. Aceste taxe sunt, de asemenea, percepute în mod
independent de taxele vamale, de impozite și de alte taxe percepute în mod normal la import.
Niciun produs nu poate fi supus în același timp taxelor antidumping și taxelor compensatorii
pentru a remedia o situație care rezultă în urma unui dumping sau a acordării unei subvenții la
export.
(2) Regulamentele care impun taxe antidumping provizorii sau definitive și regulamentele sau
deciziile care prevăd acceptarea angajamentelor sau încheierea examinărilor sau a
procedurilor sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Aceste regulamente sau decizii menționează în special, ținând seama de necesitatea de a
proteja informațiile confidențiale, numele exportatorilor, în cazul în care este posibil, sau al
țărilor în cauză, o descriere a produsului și o sinteză a faptelor și a motivelor esențiale cu
privire la stabilirea dumpingului și a prejudiciului. În toate cazurile, se trimite părților în

12
cauză o copie a regulamentului sau a deciziei. Dispozițiile prezentului alineat se aplică
mutatis mutandis reexaminărilor."
3. Taxe antidumping și compensatorii aplicate în zona contiguă și zona economică
exclusivă, care sa includă:
- Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie
2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea
țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene
- Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie
2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea
țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene
- Regulamentul (UE) 2018/825 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai
2018 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1036 privind protecția împotriva
importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale
Uniunii Europene și a Regulamentului (UE) 2016/1037 privind protecția împotriva
importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale
Uniunii Europene
- Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1131 al Comisiei din 2 iulie 2019 de
instituire a unui instrument vamal pentru punerea în aplicare a articolului 14a din
Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului și a articolului 24a
din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului
- Ghid U.E. pentru statele membre și pentru mediul de afaceri - instrument vamal
Regulamentul (UE) 2019/1131

13
 Capitolul II
Tariful vamal

Tariful vamal reprezintã nomenclatorul produselor supuse taxelor vamale, care

cuprinde lista marfurilor supuse impunerilor vamale, expuse pe grupe si categorii, insofite de
nivelul taxelor percepute asupra fiecarui produs sau grupã de produse in parte. Uneori in
tariful vamal sunt surprise si marfurile scutite de taxa, precum si o serie de reglementari
existente in raporturile comerciale ale unui stat cu altele.
În practicã, componenta principalã a regimului vamal al unei tari'. Regimul vamal
reprezintà statutul juridic pe care il va primi marfa in procesul vîmuirii; acesta indica pe de-o
parte, daca si unde se vor plati taxele vamale, iar pe de altã parte, daca si in ce conditi marfa
va fi supusã controlului vamal
Regimurile vamale sunt de doua feluri:
1. Regim vamal comun - se aplica automat în conformitate cu legea vamala și priveste
majoritatea marfurilor de import - export;
2. Regimurile vamale suspensive - au ca efect suspendarea plății anumitor taxe vamale sau a
aplicării unor măsuri de control; ele trebuie sã fie solicitate în mod expres. în practica vamala
a Uniunii Europene principalele regimuri suspensive sunt legate de operatinile de tranzit, de

14
importul pentru productia de export (regimul de drawback), de importul temporar, de
depunerea marfii in antrepozitele vamii, etc.
În functie de clasificarea taxelor vamale tariful vamal poate fi: tarif vamal
conventional, tarif vamal preferefial, tarif vamal autonom, tarif vamal sanctional.
Redactarea tarifului vamal presupune utilizarea unia sau mai multor criterii de
clasificare a marfurilor. Aceste criter serves la ordonarea marfurilor înscrise in lista vamalã.
Principalele criteri utilizate in prezent sunt:
•originea marfurilor (produse vegetale, minerale sau animale);
•gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate sau produse finite);
• destinatia marfurilor (bunuri pentru consum sau pentru investitii)

2.1 Tariful Vamal al României

Tariful vamal al României cuprinde:

1. Nomenclatura combinata a marfurilor;

2. orice alta nomenclatură care se bazeazà partial sau integral pe Nomenclatura combinată a
marfurilor sau care adauga la aceasta orice subdiviziuni si care este stabilità prin dispozitii
legale nationale care reglementeazà domenii specifice in vederea aplicari masurilor tarifare
legate de schimbul de marfuri;
3. taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile marfurilor
cuprinse in Nomenclatura combinatà a marfurilor, precum si cele instituite n cadrul politicii
agricole sau prin reglementärile specifice aplicabile anumitor marfuri care rezulà din
transformarea produselor agricole, daca este cazul masurile tarifare preferentiale cuprinse in
acordurile încheiate de România cu anumite târi sau grupuri de tri si care stipuleaza acordarea
tratamentului tarifar preferential;
4. măsurile tarifare preferentiale care pot fi acordate unilateral de Romania pentru anumite
tari sau grupuri de tari;
5. masurile tarifare care prevad o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente
unor anumite marfuri;
6. alte măsuri tarifare prevazute in legislatia României: Taxele vamale percepute de
autoritatea vamalã românã se pot clasifica in:
•taxe vamale de baza;
•taxe vamale preferentiale

15
 Taxele vamale de bază sunt stabilite potrivit politicii comerciale a Romaniei si/sau
acordurilor Internationale la care România este parte semnatara (Acordul privind aplicarea
art. VII al Acordului General pentru Tarife si Comer, (GATT), parte integranta a Acordului
de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care România il
aplica farà rezerve, ratificat prin Legea nr. 133/1994).
Taxele vamale preferentiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb Tncheiate de
România cu tarn (Moldova, Turca, Lituania, Israel)
Pentru a se putea aplica o taxă preferențială este necesară prezentarea si depunerea unui
certificat de circulatie a marfurilor valid (de exemplu de tip EUR) împreuna cu Declartia
vamală de import si a celorlalte documente prevazute de Regulamentul de aplicare a
Codului Vamal al României.
Atât taxele vamale de baza cât si taxele vamale preferentiale sunt stabilite pe fel de
marfã a care clasificare se face în funcție de regulile generale și notele explicative de
interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute în Tariful vamal de import al României,
specifice Convenției Internationale a Sistemului armonizat de descriere si codificare a
marfurilor, incheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România este parte".
Unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, în funcție de
felul mărfii sau de destinația lor specifică, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si
conventilor Internationale la care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se
ințelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicată si in cadrul unui
contingent tarifar. De exemplu un autovehicul fabricat in Uniunea Europeana, pentru care a
fost eliberat un certificat de circulate a marfurilor EUR1 valid, beneficiazã de tratament
tarifar favorabil la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import în România

2.2 Valoarea in vama

Valoarea in vama a marfurilor importate este, conform Acordul privind punerea in

aplicare a articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale si corner (GATT) 1994,
valoarea de tranzactie, respectiv preful efectiv platit sau de platit pentru marfuri atunci când
sunt vandute pentru export pe teritoriul vamal al Comunitatii
Valoarea de tranzactie boate ti alustata atunci cand anumite elemente specitice care
sunt considerate ca tacana parte ain valoarea in vama sunt m sarcma cumparatorul.dar nu sunt
incluse in pretul efectiv platit sau de platit pentru marturile importate (de exemplu,
cheltuielile de transport si costul asigurárii marfurilor importate, precum si cheltuielile de
incarcare si manipulare legate de transportul marturilor importate panã la punctul de
introducere a marfurilor pe teritoriul vamal al Comunitatii, redevente si drepturi de licenta,
16
etc.). In valoarea de tranzactie se includ si anumite prestati facute de cumparator în favoarea
vanzatorului sub forma de marfuri sau de servicii determinate, altele decat sub forma de bani
Sunt prevazute 51 elemente care nu se includ în valoarea in vama a marfurilor. cu
conditia sa fie evidentiate separat de pretul efectiv platit sau de platit
1. Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al României, art 48
Atunci cand valoarea in vama nu poate fi determinatà pe baza preualui de tranzactie, ea
se determina prim parcurgerea succesiva a urmatoarelor regulilor de evaluare pâna la primain
conformitate cu care aceasta valoare noate fi stabilitz
* valoarea de tranzactie a marfurilor identice vandute pentru export in Comunitate si
exportate in acelas sau aproximativ acelasi moment cu marfurile care se evalueazã;
* valoarea de tranzactie a marfurilor similare vandute pentru export in Comunitate si
exportate în acelasi sau aproximativ acelasi moment cu marfurile care se evalueazã;
* valoarea bazatã pe preful unitar care corespunde vanzarilor in Comunitate de marturi
importate sau de marturi identice sau similare importate totalizand cantitatea cea mai
mare, catre persoane care nu au legatura cu vanzatoril;
(d) valoarea calculatà egala cu suma:
costului sau valorii materialelor si fabricarii sau altor transformari in procesul de fabricare a
marfurilor importate;
valori profitului si cheltuielilor generate egale cu cele care se reflect in mod obisnuit in
vanzarile de marfuri de acecasi natura sau tip cu marfurile evaluate care sunt fabricate de
producatori in tara exportatoare pentru a fi exportate ^n Comunitate;
cheltuielilor de transport si costul asigurârii marfurilor importate, precum si cheltuielile de
încarcare si manipulare legate de transportul marfurilor importate pan la punctul de
întroducere a marfurilor pe teritoriul vamal al Comunitatii. Determinarea valorii in vama nu
trebuie sã se bazeze pe anumite elemente, cum ar fi: pretul de vanzare in Comunitate pentru
marfuri produse n Comunitate, pretul marfurilor de pe piata interna a tar exportatoare, valori
in vama minime, arbitrare sau fictive, etc.
2.3 Prezentare TARIC – RO TARIC a fost stabilit in baza Articolului 2 al Regulamentului
Consiliului nr.2658/87/CEE de la 2 iulie 1987 privind nomenclatura tarifara si statistica si
Tariful Vamal Comun. Acest tarif este o bază de date destinată să indice dispozițiile legale
comunitare aplicabile (masuri tarifare si netarifare) pentru un anumit produs, atunci cand
acesta este importat pe teritoriul vamal al UE sau, dupa caz, cand acesta este exportat catre
tări terte. TARIC se bazeazà pe Nomenclatura Combinata (NC - codificare la 8 cifre) care
constituie nomenclatura de baza pentru Tariful Vamal Comun, utilizata in procesul de

17
vamuire a marfurilor precum si pentru intocmirea statisticilor de cornert al Comunitatii cu tari
terte (EXTRASTAT) si a statisticilor de comert între Statele Membre (INTRASTAT).
Baza de date TARIC este utilizatã de administratile vamale din Statele Membre pentru
procesarca declaratilor vamale de import / export din / catre tari terte; totodata, el este un
instrument util de informare pentru operatori economic.
TARIC cuprinde dispozitile referitoare la domeniul vamal, continute in legislatia comunitara
specifica privitoare la: Sistemul armonizat de denumire si codificare a marfurilor (S.A.),
Nomenclatura combinatã (N.C.), taxe vamale aplicabile; suspendari de taxe vamale;
contingente tarifare; regimul tarifar preferential (inclusiv pe bazà de contingente tarifare
preferentiale); sistemul generalizat de preferinte tarifare (SP) aplicabil tarilor in curs de
dezvoltare; taxe antidumping sau de compensate (antisubventie); prohibijii la import si la
export; restrictii la import si la export; coduri aditionale; restituiti la export; referiri cu privire
la reglementarile comunitare care au introdus o masura tarifara sau netarifara; alte másuri
tarifare si netaritare aplicabile in procesul de vamuire a marfurilor.
Baza de date TARIC-RO contine, in plus fata de baza de date TARIC, mãsurile nationale
referitoare la restrictile impuse prin diverse ate normative rationale cu implicatii in activitatea
vamalã.
Pentru fiecare masura (tarifara si netarifara) este prezentat actul normativ comunitar sau
national care institue masura respectiva, eventualele documente cerute, note de subsol
explicative. 2.4 Declaratia vamala Marfurile de export/import trebuie sã facã în România
obiectul unei declaratii
vamale, indiferent dacă acestea sunt sau nu supuse conform reglementarilor în vigoare
impunerii vamale.
Declaratia vamala este un document prin care declarantul: solicită un regim vamal
pentru marfa prezentatà (export, import, reexport, etc.), se angajeazà sã îsi îndeplineasca
obligatiile ce fi revin potrivit regimului vamal ; exemplu: să plateascà taxele vamale aferente
marfii) furnizează informatiile necesare pentru stabilirea obligatilor fiscale, asigurarea
urmăririi curente a operatiunilor de comert exterior, precum si pentru scopuri statistice.
Documentele care însotese declaratia vamala pentru punerea in libera circulate sunt
urmatoarele:
* factura în baza căreia se declara valoarea în vamă a marfurilor;
* declaratia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii in vama a marfurilor declarate;
* documentele necesare pentru aplicarea unui regim tarifar preferential sau a altor másuri de
derogare de la regimul de drept comun aplicabil marfurilor declarate;

18
 * toate celelalte documente cerute pentru aplicarea dispozatilor ce reglementeaza punerea in
libera circulaie a marfurilor declarate;
* documentele de transport sau, dupa caz, documentele aferente regimului vamal precedent;
Lista coletelor sau un document echivalent indicand continuul fiecarui ambalaj în cazul in
care in vama se prezintã o singura marfã in mai multe ambalaje. Introducerca sau scoaterea
din tarã a marfurilor, a miloacelor de transport si a oricâror alte bunuri este permisã numai
prin punctele de trecere a frontierei de stat. in punctele de trecere a frontierei de stat si pe
teritoriul fari sunt organizate birouri vamale care functioneaza potrivit legi. La trecerea
frontierei de stat, mārfurile, mijloacele de transport si orice alte bunuri sunt supuse controlului
vamal si aplicârii reglementârilor vamale numai de auforitatea vamala.
2.4 Efectele unei taxe vamale
Barierele tarifare, cele mai simple masuri de politica comercialã, sunt reprezentate de taxe
vamale percepute cu ocazia importului unui bun. Taxa vamalã specificã apare sub forma unei
sume, fixatã pe unitatea de masurà fizica (de exemplu, 3 dolari pe barilul de petrol). Taxele ad
valorem sunt taxe percepute sub forma unui procent din valoarea bunului importat (de
exemplu, 25% pentru importul de camioane). Si într-un caz si in celalalt, efectul taxelor
vamale este de a ridica preful de vânzare al bunurilor importate. Tarifele vamale reprezintã
cea mai veche forma de politica comerciala, find ades utilizate ca sursã de venituri pentru
bugetul statului. Adevarata ratiune pentru care ele au fost însã folosite a fost aceea de a
proteja anumite sectoare economice.

2.5 PROCEDURILE CE REGLEMENTEAZĂ DECLARAREA MARFURILOR sunt

stabilite la art. 158 – 187 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și
al Consiliului, art. 14-21 din Regulamentul Delegat (UE) 2016/341 al Comisiei, articolele
134-152 din Regulamentul Delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei, și art. 216-237 din
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2015/2447 al Comisiei.

Toate mărfurile destinate plasării sub un regim vamal, cu excepția regimului de zonă liberă,
fac obiectul unei declarații vamale corespunzătoare acestui regim.

CUM POATE FI DEPUSĂ DECLARAŢIA VAMALĂ?

 în scris
 utilizând o tehnică de prelucrare a datelor
 printr-o declaraţie verbală sau altă acţiune

19
DECLARATIA VAMALĂ ÎN SCRIS
Modelul oficial de declaraţie vamală a mărfurilor întocmită în scris în cadrul procedurii
normale este documentul administrativ unic.

DECLARAŢIA VERBALĂ
Pot fi făcute declaraţii vamale verbale pentru mărfurile menționate la art. 135-137 din
Regulamentul Delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei.

DECLARAŢIA VAMALĂ PRIN ALTĂ ACŢIUNE

Mărfurile considerate a fi declarate prin altă acțiune sunt prevăzute la art. 138-140 din
Regulamentul Delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei.
Acţiunile considerate a reprezenta o declaraţie vamală sunt prevăzute la art. 141 din
Regulamentul Delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei.

VERIFICAREA ȘI ACORDAREA LIBERULUI DE VAMĂ MĂRFURILOR

Procedurile care reglementează verificarea și acordarea liberului de vamă sunt prevăzute la
art. 188-196 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliulu,
precum și la art. 238-247 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2015/2447 al
Comisiei.

PROCEDURI SIMPLIFICATE DE DECLARARE A MĂRFURILOR

Declararea mărfurilor la autoritatea vamală în vederea plasării sub un regim vamal se poate
face, prin derogare de la depunerea unei declarații vamale standard, pe baza unei declarații
simplificate în conformitate cu art. 166 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii, sau
a unei înscrieri în evidențele declarantului în conformitate cu art. 182 din cod.

1. Declarația simplificată
Autoritățile vamale pot accepta ca o persoană să plaseze mărfurile sub un regim vamal pe
baza unei declarații simplificate care poate omite o parte dintre datele menționate la articolul
162 din cod sau dintre documentele justificative menționate la articolul 163 din cod.
Documentele care pot lipsi sunt cele necesare pentru calculul taxelor vamale de import sau
export aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal respectiv. Declarantul este obligat să
prezinte ulterior o declarație suplimentară conținând datele necesare pentru regimul în cauză.

20
2. Utilizarea regulată a declarației simplificate face obiectul unei autorizații din partea
biroului vamal.
Prin utilizare regulată se înțelege efectuarea de transporturi de marfă, având acelaşi destinatar
şi acelaşi expeditor, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au frecvenţă mai mare de două transporturi pe zi;
b) marfa transportată se încadrează la acelaşi cod tarifar;
c) ţara de expediţie şi ţara de destinaţie, precum şi regimul vamal şi cel tarifar aplicabile
rămân neschimbate.

3. Înscrierea în evidențele declarantului

Permite declararea mărfurilor prin înregistrarea mărfurilor în evidenţele declarantului, care
trebuie să conțină conține cel puțin datele unei declarații vamale simplificate.
Pentru utilizarea regulată a declaraţiei simplificate şi pentru înscrierea în evidențele
declarantului este necesar să se obţină în prealabil autorizaţie din partea biroului vamal.
Condiţiile privind autorizarea şi derularea operaţiunilor în procedură simplificată sunt
cuprinse în Normele privind utilizarea declarațiilor vamale simplificate și înscrierea în
evidențele declarantului, aprobate prin ordin al președintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală.

BIBLIOGRAFIE

1.Căpăţână, O., Societăţile comerciale, Ediţia a II-a, actualizată şi întregită, Ed.

Lumina Lex, Bucureşti, 19
2. Angheni, S., Volonciu, M., Stoica, C., Drept comercial, Curs universitar, Ediţia 3,
Ed. All Beck, Bucureşti, 2004;
3. Apan, R. D., Creditul destinat consumului - Protecţia intereselor economice
aleconsumatorilor, Ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2004;
21
22