Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AURELIAN” SLATINA
Nr. înreg. /
Profesor coordonator,
Iancu Iulia
Absolvent,
SLATINA
2022
CUPRINS
Argument………………………………………………………………………………….3
Cap.1 Impozitul.......................................................................................................................4
1.1 Noțiuni generale.............................................................................................. 4
1.2 Impozitul pe veniturile din salarii.................................................................... 7
1.3 Principiile sistemelor de salarizare
......................................................................................................................................................
.7
Cap. II Impozitul pe salarii și obligațiile plătitorilor de venituri si ale
contribuabililor………9
2.1 Determinarea venitului brut............................................................................................ 9
2.2 Reţineri din salarii...........................................................................................................10
2.3 Impozitul pe salarii.........................................................................................................10
2.4 Reglementări legale privind impozitul pe salarii în 2022……………………………..12
Bibliografie…………………………………………………………………………………
…21
ANEXE
Argument
Am ales tema “Impozitul pe veniturile din salarii” deoarece consider că aceasta este foarte
importantă pentru cunoașterea cu exactitate a veniturilor nete, a contribuțiilor pe care le avem
către stat și importanța angajării cu forme legale/ contract de muncă.
Subiectul temei este unul de actualitate și foarte atractiv, iar fiecare persoană fizică ori
juridică trebuie să cunoască dările către stat.
Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună de
o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma
sub care sunt acordate.
Lucrarea este structurată în trei capitole ce cuprind noțiuni teoretice despre impozite
generale, și modalități diferite de calcul salarial.
În primul capitol am prezentat noțiunile teoretice sunt cu privire la impozitele
directe ce constituie forma cea mai veche și mai simplă de impunere. În evoluția lor, impozitele
directe au ținut pasul cu dezvoltarea economică, fiind stabilite fie pe anumite obiecte materiale
sau genuri de activitate, fie pe venit sau avere.
Mai departe în capitolul 2 am determinat impozitul pe salarii, obligațiile plătitorilor
de venituri și ale contribuabililor. Am evidențiat salariul ca fiind o expresie bănească a părţii
din venitul naţional destinat consumului individual şi repartizată celor ce muncesc, proporţional
cu cantitatea şi calitatea muncii depuse. Salariile se plătesc angajaţilor în două tranşe: chenzina
I (avans) şi chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza „Listei de avans
chenzinal”, iar plata chenzinei a II-a pe baza „Statului de plată al salariilor”.
De asemenea în capitolul 3 sunt prezentate exemple concrete de calcul salarial pe
diferite tipuri de salarii.
Capitolul 1
Impozitul
Impozitul este o plată obligatorie, stabilită prin lege, pe care cetăţenii, întreprinderile
etc. o varsă din venitul lor în bugetul statului, în conformitate cu anumite norme de impunere;
contribuţie. 2) Obligaţie impusă.
Impozite directe
Impozitele directe constituie forma cea mai veche și mai simplă de impunere. În
evoluția lor, impozitele directe au ținut pasul cu dezvoltarea economică, fiind stabilite fie pe
anumite obiecte materiale sau genuri de activitate, fie pe venit sau avere.
Impozitele reale si impozitele personale.
În categoria impozitelor de tip real, cele mai cunoscute de practica financiara, sunt
acelea care au ca obiect al impunerii pământul, clădirile, activitațile economice neagricole si
mișcarea capitalului bănesc.
Specific impozitelor reale este faptul că se stabilesc pe baza unor criterii exterioare
care dau o anumită imagine despre materia impozabilă dar nu și despre puterea economică a
subiectului impozitului..
În cazul impozitului funcțiar la determinarea sumei datorate statului se pornea de la
suprafata terenurilor, numarul animalelor de muncă și numarul plugurilor utilizate în vederea
lucrărilor pământului, mărimea areanzii, prețul pământului etc, fara sa ia in considerare
producția obținuta. Un pas înainte in stabilirea impozitului funciar l-a constituit introducerea
cadastrului cu ajutorul căruia se pot stabili descrierea suprafețelor și a bunurilor funciare din
fiecare localitate pe baza cărora se stabilesc impozitele directe.
Clădirile alături de pământ au devenit o alată formă importantă a averii imobiliare, a
fost introdus, mai ales în mediul urban, impozitul pe clădiri.
În cazul acestui impozit baza impozabilă o constituie frecvent numărul si destinația,
data încaperilor, suprafața construită, numărul ușilor și ferestrelor etc.
Dezvoltarea manufacturilor, fabricilor, comerțului și profesiilor liberale a determinat
creșterea numărului meșteșugarilor, fabricanților, comercianților liber profesioniști. Impunerea
acestora a necesitat introducerea impozitului pe activitățile industriale comerciale si profesiile
libere.
La baza stabilirii acestui impozit stau criterii diferite de ordin exterior, cum sunt:
mărimea capitalului, marimea localitații în care își desfasoară activitatea.
Dezvoltarea industriei și comerțului a impus dezvoltarea relațiilor de credit, a bancilor
șia comertului cu hârtii de valoare. În aceste condiții o categorie de oameni se ocupă numai
cu plasarea capitalurilor bănesti disponibile în operații speculative. Pentru introducerea
acestora s-a introdus impozitul pe capitalurile bănesti care se stabilesc în funcție de volumul
dobânzilor pe care debitorul le plătea pentru capitalul luat cu împrumut sau în funcței de
volumul dobânzilor, pe care debitorul le plătea.
Impozitul pe venit
Impozitul pe venit este una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de
stat, izvorul principal al formării venitului bugetului de stat și al finanțării cheltuielilor
publice.
Din punct de vedere al optiunilor fiscalitatii, impozitul pe venit este o optiune
economică, fiind o prelevare obligatorie asupra venitului, acest venit cunoscând mai multe
forme economice.
Impozitele propriu-zise asupra averii pot fi de doua feluri: impozitele satbilite asupra
averii, dar care se plătesc din venitul produs de averea respectivă și impozitele pe substanța
averii. În urma acestui caz impozitul duce la micșorarea materiei impozabile, fiind percepută
din substanța averii. În categoria acestor impozite se înatalnesc urmatoarele: impozitele pe
propietați imobiliare si impozite asupara activului net.
Impozitul asupra activului net se asează asupra intregii averii mobile si imobile a unui
subiect. Sub incidenta acestui impozit ar trebui sa cada toate activele care pot fi evaluate. În
realitate se impun:patrimoniul agricol si cel forestier, fondul funciar, bunurile mobile si
imobile utilizatepentru desfăsurarea activitatilor economice, a profesiei libere etc., din care
sau dedus datoriile pe care le degrevează pentru determinarea impozitului pe activ net se
folosesc:
Alături de impozitele care vizează circulația cu titlul gratuit a averii, există si impozite
pe circulația averii cu titlul oneros, cum sunt: impozitele pe actele de vânzare-cumpărare a
unor bunuri imobiliare, impozitul pe hârtii de valoare etc. Aceste impozite se stabilesc în cote
proporționale sau progresive și se numesc taxe de inregistrare sau de timbru deorece se
percep la înregistrarea actului de vânzare-cumpărare la instituția publică de profil.
Impozitul pe dividente
· Salarizare după: cantitatea muncii, calitatea muncii, nivelul de calificare, condiţii de muncă;
a. salarizarea în regie ;
Salariul este expresia bănească a părţii din venitul naţional destinat consumului individual şi
repartizată celor ce muncesc, proporţional cu cantitatea şi calitatea muncii depuse. Salariile se
plătesc angajaţilor în două tranşe: chenzina I (avans) şi chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I
se face pe baza „Listei de avans chenzinal”, iar plata chenzinei a II-a pe baza „Statului de plată al
salariilor”.
Venitul reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat din: livrări de bunuri, executări
de lucrări, prestări de servicii, executări de obligaţii legale sau contractuale.
Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau
natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract de individual de
muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de
denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru
incapacitate de muncă.
Potrivit noii reglementări, sunt asimilate salariilor, pe lângă veniturile prevăzute în Ordonanţa
Guvernului nr. 7/2017, şi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte
entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizaţia
primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice.
Veniturile salariale obţinute de angajaţi se compun din:
Salariu de bază + Alte drepturi salariale = Venit brut
Sau
Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat
1) Salariul realizat – calculat în funcţie de salariul de bază şi de forma de salarizare
aplicată (salarizare în regie – pentru timpul lucrat; salarizare în acord – în funcţie de
normele de muncă; salarizare în cote procentuale – calculat la volumul vânzărilor).
Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic decât salariul de bază negociat.
El reprezintă o sumă brută.
2) Adaosurile şi sporurile din salariu (indemnizaţie de conducere, indemnizaţie de
zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru în subteran, spor
de periculozitate, spor de toxicilitate etc.) – se calculează fie în sumă fixă, fie ca
procent din salariul de bază, proporţional cu timpul lucrat în alte condiţii.
Prin însumarea veniturilor brute lunare realizate de toţi salariaţii societăţii comerciale, se
obţine Fondul de salarii brut realizat în luna respectivă. El constituie pentru societatea comercială
o cheltuială.
2.2 Reţineri din salarii
Prin însumarea salariului realizat cu adaosurile şi sporul la salariu, rezultă Venitul brut
realizat. Din venitul brut al angajatului se efectuează următoarele reţineri individuale:
a) Contribuţia angajatului la asigurările sociale – de 25% x venitul brut realizat -> constitue
datorie faţă de bugetul A.S.
b) Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate – de 10% x venitul brut realizat ->
constituie datorie faţă de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate
c) Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 10%
asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului
d) Avansul achitat angajatului la chenzina I
e) Alte reţineri – rate locuinţe, chirii, pensii alimentare, imputaţii etc. -> constituie datorie faţă
de creditorii respectivi.
După scăderea din venitul brut realizat a tuturor reţinerilor individuale, rămâne restul de
plată care se achită angajaţilor din casierie la data chenzinei a II-a.
2.3 Impozitul pe salarii
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăţi anticipate,
care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determină astfel:
La locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea
din venitul brut a contribuţiilor obligatorii şi a cheltuielilor profesionale, şi deducerile personale
acordate pentru luna respectivă;
Pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de
realizare a acestora.
Plătitorii de venituri din salarii care efectuează regularizarea anuală a impozitului determină
impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe
venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinată ca diferenţă între
venitul net anual corectat cu diferenţa de cheltuială profesională şi suma deducerilor personale
cuvenite în acel an şi, după caz, cotizaţia de sindicat plătită conform legii.
În situaţia în care contribuabilul realizează numai venituri de natură salarială la funcţia de bază
ca fiind angajat permanent şi beneficiază de deducerile prevăzute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din Codul
fiscal, atunci operaţiunea de acordare a deducerilor şi stabilire a impozitului pe venit se efectuează de
organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului.
Contribuţia de asigurările sociale (CAS)
a) Pe de altă parte, în obligaţiile agentului economic angajator faţă de bugetul sistemului public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, înregistrate în creditul contului 4311
„Contribuţia unităţii la asigurările sociale”.
Din contextul reglementărilor în vigoare, rezultă că baza de calcul a contribuţiei agentului
economic angajator la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale este
„fondul total de salarii”. În această bază de calcul intră:
a) Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contract
individual de muncă;
b) Drepturile salariale brute ale persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în funcţiile
colective sau care sunt numite în cadrul activităţii executive, legislative ori
judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori din organizaţiile
cooperaţiei meşteşugăreşti;
c) Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de
convenţii civile de prestări servicii şi care realizează un venit salarial brut pe an
calendaristic echivalent cu cel puţin trei salarii medii brute pe economie.
Contribuţia angajatului la asigurările sociale este în valoare de 25%, cotă aplicată venitul
brut.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de
o persoană fizică, rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract
individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special
prevăzut
de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub
care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate
persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează
si se reține la sursa de către plătitorii de venituri. Așadar, contribuabilii sunt persoane fizice
ce
obtin salariu în temeiul unui raport de muncă, iar de calcul si retinere se ocupa
angajatorul.
Fiecare unitate patrimonială își stabilește prin contract colectiv sau individual de muncă
propriul sistem de salarizare ce include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de
salarizare, formele de premiere, alte elemente ale sistemului de salarizare.
-sporuri pentru condiții deosebite de muncă: sporuri pentru condiții grele, periculoase,
nocive sau penibile de muncă;
-sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru și lucrul in
zilele libere si sărbători legale;
-spor de șantier;
alte sporuri in functie de conditiile concrete de muncă (spor de izolare, spor pentru
folosirea unei limbi străine –daca aceasta nu este cuprinsă in obligatiile postului etc. ).
DREPTURI DE PERSONAL
Pentru timpul efectiv lucrat:
-salariul
Salariul net de plată reprezintă salariul brut impozabil micșorat cu reținerile din
salariu.
-impozitul pe salariu;
-rețineri din salarii datorate terților sub forma de chirii, popriri, cumpărari in rate etc. (pe bază
de contracte si titluri executorii );
-alte rețineri din salariu.
-suma neimpozabilă
=SALARIUL BRUT NEIMPOZABIL
-impozit pe salariu
-avansurile bănesti
Plata salariilor se face lunar, în luna urmatoare, celei la care se referă, la datele stabilite prin
contractul de muncă încheiat la nivel de unitate, cu posibilitatea acordării unui avans
chenzinal. Drepturile de personal neridicate în termen de trei zile lucratoare se înregistrează
intr-un cont distinct 426 "drepturi de personal neridicate ", dezvoltat pe persoane.
În categoria alte drepturi de personal se includ alte drepturi materiale cuvenite salariațiilor,
altele decât cele cuvenite pentru munca efectiv prestată (salarii).
Contabilitatea altor drepturi de personal se face diferit după cum acestea sunt suportate de
întreprindere, din fondul de salarii sau sunt suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Calculul acestor drepturi reprezentând indemnizații de asigurări sociale suportate din fondul
de salarii al întreprinderii se face după aceeași metodologie ca pentru indemnizațiile care se suportă
din fondurile de asigurări sociale de stat.
Pentru societãtile comerciale care utilizeazã fortã de muncã pe o duratã determinatã sau
nedeterminatã, unitatea este obligatã sã depunã pentru toate persoanele angajate conventia civilã de
prestãri servicii în termen de 30 zile de la data angajãrii. De asemenea, societãtile comerciale sunt
obligate sã înregistreze contractele individuale de muncã la directiile de muncã si protectie socialã a
persoanelor fizice.
Deducerea personală
Pot fi în întreținerea salariatului urmatoarele persoane care pot avea sau nu domiciliul
comun cu contribuabilul în a cărui întretinere se află:
- copiii;
Din punct de vedere al gradului de rudenie sau afiliație persoanele aflate în întreținere pot
fi:
Sunt considerați alți membri de familie urmatoarele rude ale salariatului sau ale
soției sau soțului acestuia:
- rude de gradul întâi, cum ar fi: părinți (pe linie ascendentă) si copii (pe linie descendentă);
- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici (pe linie ascendentă), nepoții pe linie descendentă)
si frați/surori (pe linie colaterală).
Dreptul la deducere personala pentru soțul sau soția aflata în întretinere se acorda dacă
este îndeplinita si conditia privind veniturile realizate de acesta. Soțul sau soția salariatului va
putea fi în întretinerea acestuia dacă veniturile lunare ale acestuia/acesteia sunt situate sub
plafonul lunar.
Potrivit art. 56 alin. (4) din Codul fiscal, în cazul în care o persoană este intretinută de mai
mulți salariați, suma reprezentând deducerea personalî se atribuie unui singur salariat, conform
întelegerii între părti.
În situația in care într-o familie sunt mai mulți copii aflați în întretinere, deducerea personală
sepoate acorda astfel:
În situația în care intr-o familie sunt mai mulți copii aflați în întretinere, copii vor fi
preluați în întretinerea unuia dintre părinți conform întelegerii dintre părti. Așadar, nu se va
fracționa între părinți deducerea personală pentru fiecare copil aflat în întretinere.
Studiu de caz
a) pentru veniturile obtinute la locul unde se află funcția de bază se aplică cota de
10% asupra bazei de calcul determinată ca diferența între venitul net din salarii calculat prin
deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate
potrivit legii in România sau in conformitate cu instrumentele juridice internationale la care
România este parte, precum si, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorata
potrivit legii, si urmatoarele:
Valorile de mai jos sunt înca valabile si în anul 2020. De la 1 ianuarie 2018
beneficiază de deduceri personale si cei care au venituri de până în 3.600 de lei, iar aceste
modificari au venit și ca urmare a trecerii contribuțiilor sociale in seama salariaților, pentru ca
veniturile nete ale acestora să nu sufere modificari.
Cei care au venituri între 2550 lei și 3.600 lei beneficiază și ei de deduceri personale,
dar acestea sunt degresive și pot fi regăsite in OUG nr. 79/2017, adică cotizația sindicală
plătită în luna respectivă; contribuțiile la fondurile de pensii facultative și cele la scheme de
pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de
către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de catre entități autorizate stabilite
in state
membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, suportate de
angajați, astfel încat la nivelul anului să nu se depasească echivalentul în lei al sumei de 400
euro; primele de asigurare voluntară de sănatate, precum și serviciile medicale furnizate sub
forma de abonament, suportate de angajați, astfel încat la nivelul anului să nu se depasească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul
vizează servicii medicale furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întretinerea
sa.
b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de
calcul determinate ca diferența între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente
unei luni, datorate potrivit legii in România sau în conformitate cu instrumentele juridice
internationale la care Romînia este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la
bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
Exemplu de calcul pentru venituri din salarii obținute în afara funcției de bază
(așadar, fără deducere personală):
Așadar, cota de impunere este de 10% și se aplică asupra bazei de calcul
determinate diferit, după cum este vorba de venituri din salarii obținute la locul unde se
află funcția de bază sau pentru venituri din salarii obținute în afara funcției de bază.
În cazul unui angajat care se muta în cursul anului la un alt angajator unde obține
venituri din salarii la funcția de bază, verificarea încadrarii în plafonul anual a sumelor
reprezentând contribuțiile la fondurile de pensii facultative, primele de asigurare voluntară de
sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, potrivit legii,
pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza documentelor justificative eliberate de
către angajatorul anterior prin care se atestă nivelul deducerilor acordate până la momentul
mutării.
Prin excepție de la aceste prevederi, impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, calculat și
reținut la data efectuarii plătii acestor venituri, se plăteste, până la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare trimestrului pentru care se datoreaza, de către următorii plătitori de venituri din
salarii si venituri asimilate salariilor:
a) asociații, fundații sau alte entitați fără scop patrimonial, persoane juridice;
c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri
totale de până la 100.000 euro si au avut un numar mediu de până la 3 salariati exclusiv;
Totodată, în cazul în care un angajat care obține venituri din salarii la funcția de
bază se mută in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru
fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).
1 Salariu de bază
+ 2 Sporuri și adaosuri
+ 3 Indemnizații
+ 4 Stimulente și premii
+ 5 Avantaje în natură
+ 6 Indexări
= 7 Salariu brut
(1+2+3+4+5+6)
- 8 Contribuția personalului la asigurările sociale CAS
(Salariul brut X 25%)
- 9 Contribuția personalului la asigurările sociale de sănătateCASS
(Salariul brut X 10%)
= 10 Venitul net din salarii
(7-8-9)
- 11 Deducerea personal
= 16 Total rețineri
(8+9+13+14+15)
= 17 Rest de plată
(7-16)
Bibliografie
- Legea nr.583/2004
ANEXA 1
Anul 2022
Anul 2022