Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU" ARAD

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE


FORMA DE NVMNT ZI
MASTER FINANE CORPORATIVE
ANUL II
SEMESTRUL I

REFERAT LA DISCIPLINA
ARMONIZARE FISCALA
TEMA
STUDIU COMPARATIV PRIVIND
IMPOZITAREA PERSOANELOR FIZICE LA
NIVELUL UNIUNII EUROPENE

TITULAR DISCIPLIN:
STUDENT:

ARAD
2016
Cuprins

1. Introducere...................................................................................................................pag. 3
2. Aspecte generale privind impozitarea..........................................................................pag. 4
2.1 Definirea impozitelor.............................................................................................pag. 4
2.2 Clasificarea impozitelor.........................................................................................pag. 4
2.2.1

Impozite directe.........................................................................................pag. 4

2.2.2

Impozite indirecte......................................................................................pag. 5

3. Impozitul pe venit persoanelor fizice........................................................................pag. 6


4. Principalele impozite pe venitul persoanelor fizice in cateva state membre ale UE...pag. 8
4.1 Romania.................................................................................................................pag. 8
4.2 Ungaria..................................................................................................................pag. 8
4.3 Danemarca.............................................................................................................pag. 8
4.4 Marea Britanie.......................................................................................................pag. 9
4.5 Franta.....................................................................................................................pag. 9
4.6 Germania................................................................................................................pag. 9
5. Concluzii......................................................................................................................pag. 9
6. Bibliografie.................................................................................................................pag.
10

Studiu comparativ privind impozitarea persoanelor fizice la nivelul U.E.

1. Introducere
Impozitarea este esentiala pentru suveranitatea nationala. Veniturile obtinute prin
impozitare le permit guvernelor sa existe si sa functioneze in mod eficient. In plus, legislatia
fiscala reflecta alegerile fundamentale pe care le fac tarile UE in domenii bugetare importante,
precum educatia, sanatatea si pensiile.
Aceasta legislatie influenteaza consumul si economiile private si stabileste un cadru
financiar privind activitatile comerciale si aspectele de mediu. Din acest motiv, competenta de a
colecta impozitele si de a stabili ratele de impozitare le revine guvernantilor.
Piata interna a Uniunii Europene, cunoscuta si sub denumirea de piata unica, le permite
cetatenilor si intreprinderilor sa circule si sa isi desfasoare activitatea in mod liber, pe teritoriul
celor 28 de state membre.
Cu toate acestea, coexistenta unor sisteme fiscale diferite inca le ingreuneaza viata
persoanelor si companiilor care isi desfasoara activitatea la nivel transfrontalier.
In unele cazuri, legislatia fiscala poate aplica un tratament discriminatoriu contribuabililor
straini sau veniturilor din strainatate. Aici intervin normele Uniunii Europene.
In alte cazuri, persoanele fizice si juridice se pot confrunta cu taxe si obligatii legate de
conformare in fiecare dintre tarile implicate, ceea ce poate duce la un nivel ridicat de impozitare.
Aceasta problema nu poate fi abordata in temeiul legislatiei actuale a Uniunii.
Tariile membre trebuie sa coopereze indeaproape, un acord privind simplificarea anumitor
norme fiscale si eliberarea deficientelor ar putea contribui la asigurarea liberei circulatii a
bunurilor, serviciilor si capitalurilor in UE.
Majoritatea rilor UE au ncheiat tratate menite s elimine dubla impunere, dar acestea nu
pot acoperi toate impozitele sau toate situaiile transfrontaliere. Uneori, s-ar putea chiar s nu fie
aplicate n mod eficient n practic.

De aceea, Comisia acioneaz pe mai multe ci pentru a rezolva aceste probleme. Ele merg
de la a propune soluii coordonate guvernelor pn la introducerea unor ac iuni n justi ie, dac
este vorba despre discriminare sau nclcarea legislaiei UE.

2. Aspecte generale privind impozitarea

2.1 Definirea impozitelor


Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si/sau averea
persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Aceasta prelevare se face cu titlu nerambursabil, fara contraprestatie directa din partea statului si
este obligatorie.
Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice si juridice care
realizeaza venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege. Astfel, muncitorii si functionarii platesc
impozitul din salariu, agentii economici din profit, pentru proprietarii funciari sursa o constituie
renta, iar pentru detinatorii de hartii de valoare (actiuni, obligatiuni etc.) cota parte pentru stat o
constituie venitul produs de acestea (dividende, dobanzi s.a.). Liber profesionistii, micii
meseriasi si altii suporta impozitele din venitul realizat in activitatea desfasurata.
Rolul esential al impozitelor este evident pe plan financiar, intrucat acestea constituie
mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice.
Sporirea volumului incasarilor din impozite si taxe se realizeaza prin cresterea numarului
platitorilor, extinderea bazei de impunere si majorarea cotelor de impunere.
2.2 Clasificarea impozitelor
Dupa caracteristicile de fond si de forma exista impozite directe si indirecte.
2.2.1

Impozite directe

Impozitele directe reprezinta acele impozite care se stabilesc nominal in sarcina unor
persoane fizice sau juridice in functie de venitul sau averea acestora si pe baza cotelor de impozit
prevazute de lege.
Impozitele directe prezinta urmatoarele trasaturi distinctive:

au un caracter nominativ cad in sarcina unei anumite persoane fizice sau juridice;

subiectul si suportatorul sunt una si aceeasi persoana;

se stabilesc in functie de venitul sau averea contribuabilului, pe baza cotelor de


impozit prevazute de lege;

au un cuantum si termene de plata precis stabilite;

pretabile la dubla impunere obiectul impozabil, venitul sau averea, poate fi supus
unei impuneri multiple.
4

Istoria si practica fiscala releva existenta a doua categorii de impozite directe: impozite
reale si impozite personale:
Impozite reale
Impozitele reale, cunoscute si sub denumirea de impozite obiective sau pe produs, se
caracterizeaza prin aceea ca se stabilesc asupra obiectelor materiale (terenuri, cladiri, fabrici, etc)
fara a se tine seama de situatia personala a subiectului impozabil.
Din categoria impozitelor directe reale fac parte:
-

impozitul funciar, pe pamant;

impozitul pe cladiri;

impozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libere;

impozitul pe capitaluri banesti.

Impozite personale
Impozitele personale sunt impozite aplicate asupra veniturilor sau averii contribuabilului,
tinand cont de marimea acestora dar si de situatia personala a fiecarui contribuabil, motiv pentru
care se mai numesc si impozite subiective.
Impozitele directe personale, constituie o treapta superioara in evolutia impunerii si
cuprind: impozitele pe venit si impozitele pe avere.
Impozitele pe venit se aplica asupra tuturor categoriilor de venituri obtinute atat de
persoanele fizice cat si de persoanele juridice.
In cazul impozitului pe venit in calitate de subiecti platitori apar, separat, persoanele fizice
si cele juridice, cu conditia ca acestea sa obtina venituri din sursele prevazute de lege.

2.2.2

Impozite indirecte

Impozitele indirecte reprezinta impozitele care se aseaza asupra vanzarilor de bunuri si/sau
prestarilor de servicii, sunt incluse in pretul de vanzare a acestora, se percep de la toti
consumatorii bunurilor si/sau serviciilor prestate si nu tin seama intru-totul de principiile de
echitate fiscala.
Impozitele indirecte prezinta urmatoarele caracteristici:

nu au un caracter nominativ ele se realizeaza de la toti cei care consuma bunuri


din categoria celor impuse, independent de veniturile, averea sau situatia persoanala
a acestora;

subiectul si suportatorul nu sunt una si aceeasi persoana. In calitate de platitori ai


impozitelor indirecte apar, de regula agentii economici, iar in calitate de suportatori,
consumatorii bunurilor sau serviciilor ce cad sub incidenta acestor impozite;

imbraca, in principal forma impozitelor pe consum, deoarece se percep la vanzarea


anumitor marfuri sau la prestarea unor servicii;

cotele de impozit nu sunt diferentiate in functie de venitul, averea sau situatia


personala a celui care cumpara marfurile sau serviciile care fac obiectul impozitelor
indirecte;

nepretabile la dubla impunere obiectul impozabil nu poate fi supus unei impuneri


multiple;

in cazul acestor impozite nu se acorda facilitati fiscale respectiv, scutire de la


impunere a minimului neimpozabil, reduceri sau scutiri de la impozit etc.;

percerea impozitelor indirecte necesita un cost relativ redus.

Sistemul impozitelor indirecte cuprinde:

taxele de consumatie;

taxele vamale;

monopoluri fiscale.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice

La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intrun anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul
acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege.
De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri. Sunt scutiti suveranii si familiile
regale, diplomatii straini acreditati in tara respective, uneori militarii, institutiile publice si
persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozitabil.
6

Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dupa ce se fac anumite cazaminte
cum sunt: cheltuielile de productie, dobanzile platite pentru creditele primare, primele de
asigurare platite, cotizatiile la asigurarile de boala, de accidente si de somaj, precum sila casele
de pensii, pierderile din activitatea anilor precedenti, pierderi provocate de calamitati naturale.
Atunci cand veniturile obtinute in comun de mai multe personae nu se pot individualiza,
impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat la realizarea acestora, adica pe o
familie sau pe o gospodarie.

In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor pe veniturilor


persoanelor fizice:
1.
sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui impozit unic pe
venit, care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare categorie de venit, fie prin
instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita
sursa.
2.
sistemul impunerii globale presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o
persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului cumulate unui singur
impozit. Se practica in tari ca SUA, Germania, Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie etc.
Persoanele care relizeaza venituri din mai multe surse sunt avantajate, deoarece nu mai
sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac simtite de cumularea
veniturilor practicata in sistemul impunerii globale.
Pentru calcularea impozitului pot fi utilizate cote proportionale sau cote progresive. Cel
mai frecvent utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de venit. Numarul transelor si
nivelul cotelor difera de la o tara la alta.
Ca tendinta pe plan mondial, se remarca faptul ca incasarile provenite din impozitele
asezate asupra veniturilor realizate de personaele fizice cunosc o crestere continua, detinand o
pondere mai mare in totalul sumelor inscrise in buget, comparative cu cele provenite din
impozitele percepute pe veniturile persoanelor juridice.
De mentionat ca nu sunt supuse impozitarii: pensile de orice fel si ajutoarele primite in
cadrul sistemului asigurarilor sociale, alocatiile de stat pt copii,pensile de intretinere, bursele
acordate elevilor, studentilor sau doctoranzilor, dobanzile acordate pentru titlurile de stat, precum
si cele aferente depunerilor la vedere in conturi la societati bancare, sumele sau bunurile primate
ca ajutor, donatie, mostenire sau sponsorizare, potrivit legii, sumele primate de asigurati in baza
contractelor de asigurare de bunuri sau persoane, etc.

Principalele impozite pe venitul persoanelor fizice in cateva state membre ale UE


7

4.1 Romania
ncepnd din 2005, cota unic de impozitare de 16% aplicat i pe impozitul pe profit, a
nlocuit sistemul de cote progresive cu patru trane de impozitare (ntre 18% i 40%). Aceast
cot se aplic, n general, veniturilor din activiti independente, drepturilor de autor, veniturilor
din bunuri mobile i imobile (cum ar fi chiriile), ctigurilor de capital i de asemenea,
veniturilor din dobnzi. Sistemul electronic naional de plat a fost lansat n martie 2011.

4.2 Ungaria
ncepnd cu 1 ianuarie 2011, sistemul de impozitare progresiv a fost nlocuit cu cota unic
de 16%. Acesta se aplic nu numai la salarii, ci la toate categoriile de venituri supuse impozitului
pe venit, cum ar fi vnzarea de bunuri imobiliare, dividende i dobnzi. Tot atunci, a fost
introdus un nou sistem privind creditul fiscal. Guvernul a crescut n mod semnificativ alocaiile
copiilor. Familiile cu unul sau mai muli copii pot reduce plata impozitului pe venit cu pn la
110 euro/copil.

4.3 Danemarca
Este caracterizat de rate medii i marginale relativ ridicate. Contribuabilii persoane fizice
pltesc 8% din ctig salarial brut naintea oricrei deduceri. Ca i n alte ri nordice taxele
locale joac un rol important. Cota medie a impozitului pe venit local este de 25,7%. Exist o
deducere personal de 5765. Pentru veniturile din dividende, precum i pentru ctigurile din
titluri de valoare se utilizeaz dou cote: una de 27% i una de 42% n funcie de nivelul
acestora.
4.4 Marea Britanie
Cotele impozitului pe venit sunt de 20% i respectiv 40%. O cot mai mare (50%) se aplic
veniturilor anuale peste 150.000 GBP din 2010, care urmeaz s fie redus la 45% ncepnd cu
aprilie 2013. Deducerile personale mai ridicate sunt valabile pentru cei cu vrsta minim de 65
de ani. Cotele impozitului veniturilor din capital ncepnd cu iunie 2010 sunt de 18% i 28% n
funcie de venitul total. O cot de 10% se aplic pentru ctigurile din activiti antreprenoriale.
Pentru dividente se aplic 3 cote: 10% cota iniial, 32,5% cota superioar i 42,5% o cot
adiional. Deducerile pentru taxele succesorale sunt ngheate la nivelul din aprilie 2009 pentru
persoane fizice, pn n 2014-2015. O cot de 40% se aplic peste acest prag.
4.5 Franta
Impozitul se percepe anual, aplicndu-se asupra venitului anual global, pe un sistem de
cote progresive. Pentru 2012, cea mai mare cot de impozitare este de 41% . O caracteristic de
remarcat a sistemului este numrul mare de praguri i scutiri aplicate. Ca rspuns la criz, n anul
2009 s-a introdus o reducere temporar a impozitului pentru gospodriile cu venituri mici.
Veniturile din investiii i ctigurile din capital sunt impozitate cu o rat fix de 19%. n anul
2006, nivelul de impozitare a veniturilor a fost revizuit prin reducerea numarului de trane de
8

venit i scderea cotelor de impozitare. Creditul fiscal pe venitul ctigat a fost majorat cu 50%.
Valoarea total a impozitelor pltite de ctre persoanele fizice, inclusiv a impozitului pe venit, pe
avere i a taxelor locale, a fost plafonat la 50% din venitul lor (bouclier fiscal). Acest sistem va
fi desfiinat ncepnd cu anul 2013.
4.6 Germania
ncepnd cu anul 2007, o cot maxim de 45% se aplic veniturilor de peste 250.000 . Pe
lng impozitul pe venit se percepe o supratax de solidaritate de 5,5%. De la 1 ianuarie 2009 a
intrat n vigoare opiunea de evaluare a veniturilor din investiii private i ctiguri de capital,
acestea fiind impozitate la surs, de 25% (plus taxa suplimentar de solidaritate). O deducere de
801 9 pe an se aplic impozitului pe veniturile din capital. De la 1 ianuarie 2010, cotele de
impozitare cresc progresiv de la cota de baz de 14% la 42%.

Concluzii

Persoanele, bunurile, capitalurile, serviciile si intreprinderile din Europa sunt in continua


miscare. Prin urmare, statele membre nu-si pot gestiona sistemele fiscale in mod izolat unele fata
de altele sau fata de restul lumii.
Guvernele nationale sunt, in general, libere sa-si conceapa legislatia fiscala in functie de
prioritatile lor nationale. Totusi, procedand astfel, ele trebuie sa tina cont de anumite principii
fundamentale, cum ar fi nediscriminarea si respectul fata de libera circulatie in cadrul pietei
interne. UE a stabilit proceduri de cooperare si un cadru juridic pentru garantarea impozitarii
corecte si eficiente a activitatilor transfrontaliere derulate in UE.
Impozitele directe vizeaza o persoana, o intreprindere, o entitate sau o proprietate. Printre
acestea se numara, de exemplu impozitul pe venit si impozitul pe profit.
Impozitul pe venit este platit de persoane fizice si juridice (societati de capital) care
realizeaza venituri din diferite surse. Introducerea acestuia a fost posibila atunci cand s-a
inregistrat o suficienta diferentiere a veniturilor obtinute de diferite categorii sociale.
Legislatia in domeniul impozitarii directe se limiteaza la alinierea legislatiilor tarilor UE
pentru a le aduce in concordanta unele cu altele. Acest lucru poate fi realizat numai in masura in
care este necesar pentru a imbunatati functionarea pietei interne a Uniunii Europene si pentru a
aborda provocarile transfrontaliere comune, cum ar fi evaziunea fiscala.
State precum Franta, Luxemburg, Portugalia, Marea Britanie au luat masuri in sensul
majorarii cotelor de impozit pe venit pentru persoanele cu venituri ridicate.
Marea Britanie a majorat in 2010 a cota superioara de impozitare de la 40% la 50% pentru
veniturile de depasesc 150.000 lire sterline.
Franta a majorat in 2011 cota superioara de impozitare de la 40% la 41%.

State precum Danemarca, Ungaria si Finlanda au luat masuri in sensul diminuarii cotelor
de impozit pe venit.
Danemarca a redus in 2010 cota superioara de impozitare de la 63% la 56.1%.
Ungaria a introdus in 2011 cota unica de impozitare de 16%, cota superioara de impozitare
fiind anterior de 32%.
Alte state precum Grecia, Franta, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Cehia, Estonia, Portugalia,
Spania au luat si masuri de extindere a bazei de impozitare.

Bibliografie

1. Boglea Vanina, Mazuru Luminita Finante publice. Sinteze, teste, aplicatii, Editura
Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2008.
2. http://europa.eu/
3. http://mfinante.ro/
4. http://www.worldwide-tax.com/
5. http://www.taxhouse.ro/

10