UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA FINANTE BANCI

SPECIALIZAREA........

TITLUL LUCRRII Tva alicare si impact

COORDONATOR TIINIFIC:
Grad didactic, Nume i prenume
Stoica Emilia
ABSOLVENT:
Nume i prenume
Bodea Dana Maria

SIBIU
2010
1

CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................2
CAPITOLUL 1. NOIUNI GENERALE PRIVIND TAXA PE VALOARE ADUGAT.....3
1.1.Conceptul de taxa pe valoarea adaugata.......................................................................3
1.2. Caracteristicile taxei pe valoarea adugat..................................................................4
1.3. Legislaia privitoare la T.V.A.......................................................................................5
CAPITOLUL 2. IMPACTUL TVA ASUPRA ACTIVITATII ECONOMICE......................21
2.1.Impactul TVA asupra firmei........................................................................................21
2.2.Efecte asupra trezoreriei societatii economice............................................................24
2.3.Tehnica impunerii multistadiale a valorii adaugate....................................................26
2.4. Obligatiile agentilor economici si ale administratiilor fiscale...................................27
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ LA RIN FORTEX S.R.L...........................................30
3.1. Prezentarea generala a societatii................................................................................30
3.2. Organizarea activitatii privind TVA...........................................................................30
3.3. Organizarea contabilittii privind TVA......................................................................46
3.4 Analiza comparativ a evolutiei taxei pe valoarea adaugat.....................................51
3.5. Implicatiile taxei pe valoare adugat asupra rentabilittii ntreprinderii.................55
CONCLUZII.........................................................................................................................65
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................67

INTRODUCERE

Pentru a-si desfasura activitatile, statul are nevoie de venituri pe care si le asigura din
impozite prelevate atat de la persoanele fizice cat si juridice. Dupa trasaturile de fond si
forma, impozitele se impart in impozite directe si impozite indirecte.
Impozitele indirecte reprezinta o sursa importanta de venituri ale satului necesare
acoperirii cheltuielilor publice si se vireaza la bugetul de stat, in mod obisnuit, de catre
agentii economici, insa sunt suportate de catre consumatori, fiind cuprinse in preturile
marfurilor si in tarifele lucrarilor sau serviciilor. Printre cele mai importante impozite
indirecte este taxa pe valoarea adaugata.
Taxa pe valoarea adaugata este una din cele mai moderne si mai eficiente
componente ale politicii fiscale introdusa ca sistem si denumire in 1954, in Franta,
extinzandu-se apoi in multe tari din intreaga lume. Incepand cu 1 ianuarie 1970 aceasta a fost
adoptata de catre toate tarile Comunitatii Europene care atunci se chema Piata Comuna,
inlocuind impozitul pe circulatia marfurilor care conducea la impunerea in cascada.
In tara noastra taxa pe valoare adaugata a fost introdusa incepand cu data de 1 iulie
1993.
Taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in Romania prin Ordonanta de Guvern nr.
3/1992, aprobata prin Legea nr.130 din decembrie 1992, si fiind un impozit platit atat de
persoanele fizice cat si juridice a capatat o importanta foarte mare. De aceea cunoasterea
caracteristicilor acestui impozit este necesara, platitorul trebuie sa cunoasca atat cota acestui
impozit dar si sfera de aplicare al acestui impozit.

CAPITOLUL 1. NOIUNI GENERALE PRIVIND TAXA PE VALOARE

ADUGAT

1.1.Conceptul de taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, aparut relativ de curand in
peisajul sistemelor fiscale din diferite state. Acest impozit are o arie de raspandire destul de
larga la nivelul globului. Pe parcursul timpului, de la aparitia acestuia in Franta in anul 1954,
tot mai multe state au manifestat interes pentru introducerea lui in sistemul fiscal propriu.1
La baza aparitie taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia marfurilor.
Trecere la taxa pe valoarea adaugata a facut posibila evitarea impozitarii in cascada a
circulatiei marfurilor. Prin impozitarea in cascada, care era caracteristica impozitului pe
circulatia marfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea impozitul
pe circulatia marfurilor datorat anterior, ajungandu-se astfel la a calcula impozitul afrent unui
venit impozabil in cadrul caruia era cuprins impozitul datorat anterior.2
Dupa cum am mentionat anterior, taxa pe valoarea adaugata a aparut pentru prima
oara in Franta in anul 1954, in sfera de actiune a acesteia fiind incluse serviciile si comertul
cu ridicata.Ulterior, sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata a fost extinsa si asupra
altor activitati, in special asupra comertului cu amanuntul(generalizarea taxei pe valoarea
adaugata avand loc in Franta in ianuarie 1968).
Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adaugata,
iar in Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit ca impozit general
pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare. O cota
prelevata din taxa pe valoarea adaugata colectata de statele Uniunii Europene constituie un
venit al bugetului Uniunii.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare
stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizata de
producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final.

Stoica Emilia, Finane publice, Ed. Cartea Studeneasc , Bucuresti , 2009

Alexandru, F, Aspecte privind reglementarea TVA n rile dezvoltate, Finane Bnci Asigurri, nr.1, ianuarie
2003.
2

1.2. Caracteristicile taxei pe valoarea adugat

Caracteristicile taxei pe valoarea adugat sunt:3
Taxa pe valoarea adugat este un impozit neutru, pentru c afecteaz preul final
al unui bun sau al unui serviciu n momentul n care acesta ajunge la consumatorul final,
indiferent de numrul operaiunilor care preced livrarea la consumatorul final.
Neutralitatea impozitului este asigurat de aplicarea acestuia asupra valorii
adugate n fiecare stadiu al circuitului economic al unui bun sau serviciu.
Valoarea adugat reprezint diferena dintre ncasrile obinute din vnzarea
bunurilor sau prestarea serviciilor i plile efectuate pentru bunuri i servicii aferente
aceluiai stadiu al circuitului economic.
Taxa pe valoare adugat trebuie s permit aplicarea principiului destinaiei,
conform cruia impozitarea bunului se face n ara n care se consum. De aceea, bunurile
importate se impoziteaz la fel ca i bunurile produse n ar, iar bunurile exportate se
detaxeaz prin aplicarea scutirii de tax pe valoarea adugat cu drept de deducere.
Aplicarea taxei pe valoarea adugat n aceeai cot asupra bunurilor din ar, ct i
asupra bunurilor similare importate, asigur ameliorarea poziiei concureniale a
ntreprinderilor romneti pe piaa intern, iar prin aplicarea regimului de scutire de taxa pe
valoarea adugat cu drept de deducere pentru exportul de bunuri, transporturi i prestrile de
servicii legate direct de exportul bunurilor, se asigur ntrirea poziiei concureniale a
ntreprinderilor romneti pe pieele externe.4
Taxa pe valoarea adugat are un caracter universal, deoarece se aplic asupra
tuturor bunurilor i serviciilor din economie, rezultate att din activitatea curent de
exploatare, ct i din activitatea financiar de fructificare a capitalurilor disponibile.
Taxa pe valoarea adugat este un impozit unic deoarece indiferent de circuitul pe
care l parcurge materia prim pn la realizarea produsului finit, este acelai ca nivel al cotei,
taxa nefiind dependent de ntinderea circuitului economic.
Taxa pe valoarea adugat este un impozit cu plata fracionat, adic ea se
calculeaz pe fiecare stadiu care intervine n realizarea i valorificarea produsului.
Taxa pe valoarea adugat se caracterizeaz prin transparen, pentru c asigur
fiecrui subiect impozabil posibilitatea de a cunoate exact i concret care este mrimea
impozitului i a obligaiei de plat ce-i revine.

3
4

M. Grigore, Finanele firmei, Ed. Cartea Studeneasc, Bucureti, 2009

Budugan, D., Georgescu , I. Bazele contabilitii , Editura Sedcom libris, Iai, 2003

n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat se cuprind

operaiunile care

ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:5

a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuate cu plat;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi n
Romnia;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizat de o persoan impozabil;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor s rezulte dintr-o activitate economic.
1.3. Legislaia privitoare la T.V.A.
Obiectivul prioritar al politicii fiscale n domeniul taxei pe valoarea adugat l
reprezint continuarea procesului de armonizare a legislaiei naionale cu cea comunitar n
domeniu. n Acordul de aderare a Romniei la Uniunea European se arat c armonizarea
legislaiei prezente i viitoare la cea comunitar constituie o condiie important pe linia
integrrii total a rii noastre n structurile europene, adaptarea sistemului fiscal la cerinele
mecanismelor pieei unice fiind unul dintre obiectivele stabilite dup aderarea Romniei la
Uniunea European.
Astfel, la 1 iulie 1993 impozitul pe circulaia mrfurilor a fost nlocuit cu taxa pe
valoarea adugat. Principalul neajuns al impozitului pe circulaia mrfurilor const n
posibilitatea repetabilitii impunerii sale. Acesta avea caracter de impozit n cascad, n
sensul c se aplica n mod repetat pe diferite faze ale producerii unui produs, scumpindu-l
artificial i fcndu-l necompetitiv.
n continuare vom urmrii evoluia metodelor de percepere i aezare a taxei pe
valoarea adugat, punnd accent pe noul Cod fiscal ce reglementeaz taxa pe valoarea
adugat n prezent.
1.3.1. Operaiunile impozabile i locul lor
De la introducerea taxei pe valoarea adugat n Romnia cu ajutorul OG 3/1992,
aplicarea ei fiind amnat pn la 1 iunie 1993, sfera de aplicare a acestei taxe i-a meninut
compoziia pn n prezent. Astfel noul Cod fiscal prevede c operaiunile cuprinse n sfera
de aplicare sunt:

Livrrile de bunuri;

Prestrile de servicii;

Schimburi de bunuri sau servicii;

Importul de bunuri

Vacarel I "Finante Publice" Ed . Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 2002

1) Livrarea de bunuri
Livrarea de bunuri reprezint orice transfer al dreptului de proprietate asupra
bunurilor de la proprietar ctre o alt persoan, direct sau prin persoane care acioneaz n
numele acestora.6
Bunurile supuse livrrii sunt: bunuri corporale mobile i imobile, energia electric,
energia termic, gazele naturale, agentul frigorific, etc.
Ordonana guvernamental nr. 3 din 1992 stabilete cteva operaiuni care sunt
asimilate cu livrrile de bunuri, i anume:
a) predarea efectiv a bunurilor ctre o alt persoan n cadrul unui contract care
prevede c plata se efectueaz n rate sau orice alt tip de contract ce prevede c proprietatea
este atribuit cel mai trziu n momentul plii ultimei scadene.
n Codul Fiscal din 2007 ct i n cel din 2004, contractele de leasing fac excepie de
la aceast regul.
b) preluarea de ctre persoane impozabile a bunurilor achiziionate sau fabricate de
ctre acestea pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legtur cu activitatea economic
desfurat, sau pentru a fi puse la dispoziie altor persoane n mod gratuit, constituie livrare
de bunuri efectuat cu plat, dac taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor respective sau
prilor lor componente a fost dedus total sau parial.
n cazul a dou sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate
asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separat a bunului, chiar dac
acesta este transferat direct beneficiarului final.
n anul 2000, ordonana de urgen nr. 17 aduce nou urmtoarele operaiuni incluse n
sfera de aplicare a TVA:
c) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor n urma executrii silite;
d) trecerea n domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor
impozabile, n condiiile prevzute de legislaia referitoare la proprietatea public i regimul
juridic al acesteia, n schimbul unei despgubiri;
Legea nr. 345 din 2002 vine cu unele completri n ceea ce privete livrrile de
bunuri. Astfel, la cele enumerate mai sus se mai adaug:
e) transmiterea de bunuri efectuat pe baza unui contract de comision la cumprare
sau la vnzare, atunci cnd comisionarul acioneaz n nume propriu dar n contul
comitentului;
6

Dinc, A, Expert fiscal Taxa pe valoarea adugat, Editura Civio Reviste Specializate, Bucureti, 2002

f)

bunurile constatate lips, precum i bunurile degradate calitativ care nu mai pot fi

valorificate, cu excepia bunurilor distruse ca urmare a unor calamiti naturale sau a altor
cauze de for major i a bunurilor perisabile n limitele prevzute de lege;
g) orice distribuire de bunuri din activele unei societi comerciale ctre asociaii sau
acionarii si, inclusiv o distribuire de bunuri legat de lichidarea sau de dizolvarea fr
lichidare a societii, constituie livrare de bunuri efectuat cu plat;
h) aportul n natur la capitalul social acordat de o persoan impozabil nregistrat
ca pltitor de tax pe valoarea adugat, care pentru bunurile respective a exercitat dreptul de
deducere total sau parial, unei persoane impozabile care nu are drept de deducere a taxei pe
valoarea adugat;
i)

produsele agricole reinute drept plat n natur a prestaiei efectuate de persoane

impozabile nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat, care presteaz servicii

pentru obinerea i/sau prelucrarea produselor agricole, precum i plata n natur a arendei;
j)

plata n natur a salariilor i a dividendelor reprezint livrare de bunuri;

Noul cod fiscal nu completeaz cu nimic la operaiunile enumerate mai sus, ns

acesta le structureaz astfel nct s fie ct mai bine nelese de ctre pltitorii de tax pe
valoarea adugat.
Pe lng operaiunile considerate livrri de bunuri, actele normative emise de-a
lungul timpului au prezentat i operaiunile care nu sunt considerate livrri.
n anul 2002 aceast categorie de operaiuni este mult mai bine conturat, adic sunt
enumerate operaiunile care nu sunt cuprinse n sfera livrrilor de bunuri.
Conform Legii nr 345/2002 i Normelor de aplicare a acestei legi, urmtoarele
operaiuni nu constituie livrare de bunuri:
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamiti naturale sau a altor cauze de for
major;
b) acordarea de bunuri n mod gratuit n cadrul aciunilor de sponsorizare, de
mecenat , de protocol, precum i alte destinaii prevzute de lege;
c) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau
interne;
d) transferul de bunuri efectuat cu ocazia operaiunilor de transfer total sau parial de
active i pasive ca urmare a fuziunii i divizrii, indiferent dac e facut cu plat sau nu;
e) aportul n natur la capitalul social al unei societi comerciale nu constituie
livrare de bunuri dac primitorului activelor i-ar fi fost permis deducerea integrala a taxei pe
valoarea adugat, dac aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv.
8

Noul Cod Fiscal vine n completarea acestei legi cu urmtoarele operaiuni, care nu
constituie livrare de bunuri:7
f)

bunurile degradate calitativ care nu mai pot fi valorificate, n msura n care

cheltuielile sunt deductibile la calculul impozitului pe profit;

g) perisabilitile n limitele prevzute prin lege;
h) acordarea n mod gratuit de bunuri ca mostre n cadrul campaniilor publicitare,
pentru ncercarea produselor sau pentru demonstraii la punctele de vnzare, alte bunuri
acordate n scopul stimulrii vnzrilor;
i)

casarea bunurilor de natura mijloacelor fixe, chiar i nainte de expirarea duratei

normale de ntrebuinare, nu constituie livrare de bunuri din punct de vedere al taxei pe

valoarea adugat.
Bunurile acordate gratuit n cadrul aciunilor de protocol nu sunt considerate livrri de
bunuri n limita n care sunt deductibile la calculul impozitului pe profit cheltuielile de
protocol.
Bunurile acordate gratuit n cadrul aciunilor de sponsorizare i mecenat nu sunt
considerate livrri de bunuri n limita a 30/55 din cifra de afaceri, i nu se ntocmete factura
fiscal pentru acordarea acestor bunuri.
ncadrarea n plafoanele legale se determin pe baza datelor raportate prin situaiile
financiare anuale. Nu se iau n calcul pentru ncadrarea n aceste limite sponsorizrile,
aciunile de mecenat sau alte aciuni prevzute prin legi, acordate n numerar. Depirea
limitelor constituie livrare de bunuri i se colecteaz taxa pe valoarea adugat, dac s-a
exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adugat corespunztoare depirii.
2) Prestri de servicii
Prestrile de servicii sunt considerate operaiunile care nu constituie livrri de bunuri.
n ordonana guvernamental nr.3/1992 prestrile de servicii nu sunt tratate separat, ci
mpreun cu livrrile de bunuri. Abia n anul 2002 prin legea nr. 345 prestrile de servicii sunt
tratate separat. n aceast lege este dat o list cu operaiuni considerate servicii.
Noul Cod Fiscal generalizeaz aceste operaiuni i ele se prezint sub urmtoarea
form:
a) nchirierea de bunuri sau transmiterea folosinei bunurilor n cadrul unui contract
de leasing;

Iulian Vacarel - coordonator , Finante publice , Editura Didactica si pedagogica , Bucuresti ,2003

b) transferul i/sau transmiterea folosinei drepturilor de autor, brevetelor, licenelor,

mrcilor comerciale i a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfura o activitate economic, de a nu concura cu alt
persoan , sau de a tolera o aciune sau o situaie;
d) prestrile de servicii efectuate n baza unui ordin emis de/sau n numele unei
autoriti publice sau potrivit legii;
e) intermedierea efectuat de comisionari care acioneaz n numele i n contul
comitentului atunci cnd intervin ntr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
Se considera prestri de servicii cu plat urmtoarele:
a) utilizarea temporar a bunurilor care fac parte din activele unei persoane
impozabile, n scopuri ce nu au legtur cu activitatea sa economic, sau pentru a fi puse la
dispoziie, n vederea utilizrii n mod gratuit, altor persoane, dac taxa pe valoarea adugat
pentru bunurile respective a fost dedus total sau parial;
b) prestrile de servicii efectuate n mod gratuit de ctre o persoan impozabil n
scopuri care nu au legtur cu activitatea sa economic, pentru uzul personal al angajailor
si sau al altor persoane, dac taxa pe valoarea adugat aferent acestor prestri a fost
dedus total sau parial.
Nu se consider prestare de serviciu efectuat cu plat utilizarea bunurilor i prestrile
de servicii menionate mai sus, efectuate n limitele i potrivit destinaiilor prevzute prin
lege, precum i prestrile de servicii efectuate n scopuri publicitare sau n scopul stimulrii
vnzrilor.8
Persoana impozabil care acioneaz n nume propriu, dar n contul unei alte persoane
n legtur cu o prestare de servicii, se consider c a primit i a prestat ea nsi acele
servicii.
n cazul prestrii unui serviciu de ctre mai multe persoane impozabile, prin
tranzacii succesive, fiecare tranzacie se consider o prestare separat i se impoziteaz
distinct, chiar dac serviciul respectiv este prestat direct ctre beneficiarul final9.
2) Schimburi de bunuri sau servicii
n cazul unei operaiuni care implic o livrare de bunuri i/sau o prestare de servicii
n schimbul unei livrri de bunuri i/sau prestri de servicii fiecare persoan impozabil se
consider ca a efectuat o livrare de bunuri i/sau o prestare de servicii cu plat.
3) Importul de bunuri
8
9

Iulian Vacarel - Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000, Editura Expert, Bucuresti, 2001
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=35518

10

Se consider import de bunuri intrarea de bunuri n Romnia provenind dintr-un alt

stat.10
Codul fiscal completeaz n ceea ce privete importul de bunuri cu cteva
reglementri.
Atunci cnd bunurile

sunt plasate dup intrarea lor n ar n regimuri vamale

suspensive, nu se cuprind n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat. Totui, acestea

sunt supuse reglementrilor vamale n ce privete plata sau, dup caz, garantarea drepturilor
de import pe perioada ct se afl n regim vamal suspensiv.
Importul bunurilor plasate n regimuri vamale suspensive este efectuat n statul pe
teritoriul cruia bunurile ies din aceste regimuri.
Nu se cuprinde n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat livrarea bunurilor
aflate n regimuri vamale suspensive.
Regimurile vamale suspensive sunt operaiuni cu titlu temporar care au drept efect
suspendarea plii taxelor vamale. Regimurile vamale suspensive sunt urmtoarele: tranzitul
vamal, antrepozitul vamal, perfecionarea activ, transformarea sub control vamal, admiterea
temporar i perfecionarea pasiv.
1.3.2. Persoanele impozabile i obligaiile acestora
Este considerat persoan impozabil orice persoan care desfoar, de o manier
independent i indiferent de loc, activiti economice oricare ar fi scopul sau rezultatul
acestei activiti.11
Angajaii sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de
munc sau prin orice alte instrumente juridice care creeaz un raport angajator/angajat n ceea
ce privete condiiile de munc, remunerarea sau alte obligaii ale angajatorului nu acioneaz
independent.
Instituiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitile care sunt
desfurate n calitate de autoriti publice, chiar dac pentru desfurarea acestor activiti se
percep cotizaii, onorarii, redevene, taxe sau alte pli.12
n codul din 2007 este prevzut o derogare de la aceast regul:
Instituiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitile care sunt
desfurate n calitate de autoriti publice, chiar daca pentru desfurarea acestor activiti se
10

11

12

Mosteanu Tatiana (coord), Finante Publice, Editura Universitara, Bucuresti ,2005

Horomnea, E. Bazele contabilitii concepte i aplicaii , Editura Sedcom
libris, Iai, 2004
Vacarel Iulian, Politici fiscale si bugetare in Romania *1990-2000*, Editura Expert, Bucuresti ,2001

11

percep cotizaii, onorarii, redevene, taxe sau alte pli, cu excepia acelor activiti care ar
produce distorsiuni concureniale daca instituiile publice ar fi tratate ca persoane
neimpozabile, precum i a celor prevzute la alin. (5) i (6)13
Persoanele care sunt obligate s plteasc taxa pe valoarea adugat pentru
operaiunile din interiorul arii sunt:14
a) persoanele impozabile nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat,
pentru operaiunile taxabile realizate;
b) beneficiarii prestrilor de servicii taxabile, indiferent dac sunt sau nu nregistrai
ca pltitori de tax pe valoarea adugat, efectuate de persoane impozabile stabilite n
strintate.
La importul de bunuri pltitorii taxei pe valoarea adugat sunt persoanele care
import bunuri n Romnia. Persoanele fizice datoreaz tax pe valoarea adugat pentru
bunurile introduse n ar potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.
Dac o persoan impozabil stabilit n strintate realizeaz prestri de servicii
taxabile pentru care locul prestrii este considerat a fi n Romnia, altele dect cele prevzute
mai sus, se va proceda astfel:
a) prestatorul i poate desemna un reprezentant fiscal n Romnia, care are obligaia
de a ndeplini n numele persoanei stabilite n strintate toate obligaiile prevzute de acest
titlu, inclusiv obligaia de a solicita nregistrarea fiscal n scopul taxei pe valoarea adugat,
n numele persoanei strine;
b) n cazul n care persoana stabilit n strintate nu i desemneaz un reprezentant
fiscal n Romnia, beneficiarul serviciilor datoreaz tax pe valoarea adugat, n numele
prestatorului.
n cazul livrrilor de bunuri taxabile pentru care locul livrrii este considerat a fi n
Romnia, efectuate de persoane stabilite n strintate, acestea au obligaia s desemneze un
reprezentant fiscal n Romnia.
Persoanele impozabile stabilite n strintate care desfoar operaiuni scutite cu
drept de deducere n Romnia au dreptul s-i desemneze un reprezentant fiscal pentru aceste
operaiuni.
Regimul de scutire
Legea nr. 345/2002 prevedea ca plafonul de scutire s fie la nivelul de 1,5 miliarde lei,
iar n anul 2003 ajunge la nivelul de 1,7 miliarde lei.
13
14

http://www.rubinian.com/codul_fiscal_06.php#Cap3
Mosteanu Tatiana (coord), Finante Publice, Editura Universitara, Bucuresti , 2005

12

ncepnd cu anul 2007 sunt scutite de taxa pe valoarea adugat

persoanele

impozabile a cror cifr de afaceri anual, declarat sau realizat, este inferioar plafonului
de 35.000 euro, al crui echivalent n lei se stabilete la cursul de schimb comunicat de Banca
Naional a Romniei la data aderrii i se rotunjete la urmtoarea mie poate solicita scutirea
de taxa, numita regim special de scutire, pentru operaiunile prevzute la art. 126 alin. (1) din
Codul Fiscal 2007, cu excepia livrrilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite
conform art. 143 alin. (2) lit. b) din acelai Cod Fiscal 2007
Cifra de afaceri este constituit din valoarea totala, exclusiv taxa, a livrrilor de
bunuri i a prestrilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi desfurate de o mica
ntreprindere, efectuate de persoana impozabil n cursul unui an calendaristic, incluznd i
operaiunile scutite cu drept de deducere i pe cele scutite fr drept de deducere prevzute la
art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) i f), daca acestea nu sunt accesorii activitii principale, cu
excepia urmtoarelor:
a) livrrile de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 125
1 alin. (1) pct. 3 Codul Fiscal 2007, efectuate de persoana impozabila;
b) livrrile intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin.
(2) lit. b) din Codul Fiscal 2007.
Obligaiile pltitorilor
Persoanele impozabile care realizeaz operaiuni taxabile i/sau operaiuni scutite cu
drept de deducere au obligaii cu privire la nregistrarea la organele fiscale, la ntocmirea
documentelor, la evidena operaiunilor i la plata taxei pe valoarea adugat.
1. Obligaii cu privire la nregistrarea la organele fiscale
Persoanele impozabile pot solicita nregistrarea ca pltitor de tax pe valoarea
adugat n urmtoarele situaii:15
la nfiinare, dac declar c urmeaz s realizeze o cifr de afaceri peste plafonul
de reducere de 35000 de euro.
la nfiinare, dac declar c urmeaz sa realizeze o cifr de afaceri sub plafonul de
scutire, dar opteaz pentru taxarea acestor operaiuni;
dup nregistrarea fiscal, dac depete plafonul de scutire n termen de 15 zile;
dup nregistrarea fiscal, persoanele impozabile care nu sunt nregistrate ca
pltitori de tax pe valoarea adugat, dac realizeaz operaiuni sub plafonul de scutire

15

Mosteanu Tatiana (coord), Finante Publice, Editura Universitara, Bucuresti , 2005

13

prevzut de lege, dar doresc s opteze pentru taxarea acestora, trebuie s solicite n prealabil
nregistrarea ca pltitori de tax pe valoarea adugat.
n cazul n care operaiunile scutite de taxa pe valoarea adugat devin operaiuni
taxabile, persoanele impozabile care nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea
adugat, sunt obligate s solicite nregistrarea ca pltitori ai taxei n termen de 15 zile de la
data intrrii n vigoare a modificrii legislative, dac declar c urmeaz s realizeze o cifr
de afaceri peste plafonul de scutire.
Persoanele impozabile nenregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat, care au
n obiectul de activitate desfurarea n exclusivitate de operaiuni scutite cu privire la
arendarea, concesionarea i nchirierea de bunuri imobile, cu anumite excepii care vor fi
prezentate n capitolul de scutiri, dar doresc s opteze pentru taxarea acestora, parial sau
integral, trebuie n prealabil s solicite nregistrarea ca pltitori de tax pe valoarea adugat.
n cazul unor schimbri legislative, prin care operaiunile taxabile devin scutite fr
drept de deducere, persoanele impozabile nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea
adugat au obligaia s aplice scutirea de la data intrrii n vigoare a actului normativ care
reglementeaz modificarea respectiv.
Orice persoan impozabil nregistrat ca pltitor de tax pe valoarea adugat care
realizeaz exclusiv operaiuni care nu dau drept de deducere, trebuie s solicite scoaterea din
eviden ca pltitor de tax pe valoarea adugat.
Orice persoan impozabil nregistrat ca pltitor de tax pe valoarea adugat trebuie
s solicite scoaterea din evidena ca pltitor de tax pe valoarea adugat n caz de ncetare a
activitii, n termen de 15 zile de la data actului n care se consemneaz situaia respectiv.
Taxa pe valoarea adugat datorat la bugetul de stat trebuie achitat nainte de scoaterea din
eviden ca pltitor de tax pe valoarea adugat, cu excepia situaiei n care activitatea
acesteia a fost preluat de ctre alt persoan impozabil nregistrat ca pltitor de tax pe
valoarea adugat.
2. ntocmirea facturilor fiscale
Orice persoan impozabil nregistrat ca pltitor de tax pe valoarea adugat are
obligaia s emit factur fiscal pentru livrrile de bunuri sau prestrile de servicii efectuate,
ctre fiecare beneficiar. Persoanele impozabile care nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe
valoarea adugat nu au dreptul s emit facturi fiscale i nici s nscrie taxa pe valoarea

14

adugat, pentru livrrile de bunuri i/sau prestrile de servicii efectuate ctre alt persoan,
n documentele emise.16
Pentru livrri de bunuri factura fiscal se emite la data livrrii de bunuri iar pentru
prestri de servicii cel mai trziu la finele lunii n care prestarea serviciului a fost finalizat.17
Pentru bunurile livrate cu aviz de nsoire, factura fiscal trebuie emis n termen de 5
zile, inclusiv, de la data livrrii, fr a depi finele lunii n care a avut loc livrarea.
Pentru prestrile de servicii

efectuate de prestatori cu sediul sau domiciliul n

strintate, pentru care beneficiarii au obligaia plii taxei pe valoarea adugat, acetia din
urm dac sunt nregistrai ca pltitori de tax pe valoarea adugat trebuie sa autofactureze
operaiunile respective prin emiterea unei facturi fiscale la data primirii facturii prestatorului,
sau la data efecturii plii ctre prestator, n cazul n care nu s-a primit factura prestatorului
pn la aceast dat. Operaiunile de leasing extern se autofactureaz de ctre beneficiarii din
Romnia, nregistrai ca pltitori de tax pe valoarea adugat, la data stabilit prin contract
pentru plata ratelor de leasing i/sau la data plii de sume n avans.
Pentru livrrile de bunuri i prestrile de servicii care se efectueaz continuu, cum
sunt energia electric, energia termic, gazele naturale, apa, serviciile telefonice i altele
asemenea, factura fiscal trebuie emis la data la care intervine exigibilitatea taxei pe
valoarea adugat, cu excepiile prevzute n alte acte normative.
n cazul operaiunilor de leasing intern, a operaiunilor de nchiriere, concesionare sau
arendare de bunuri, factura fiscal trebuie s fie emis la fiecare din datele specificate n
contract pentru plata ratelor, chiriei, redevenei sau arendei, dup caz. n cazul ncasrii de
avansuri fa de data prevzut n contract, se emite factura fiscal

la data ncasrii

avansului.
Dac plata pentru operaiuni taxabile este ncasat nainte ca bunurile s fie livrate
sau naintea finalizrii prestrii serviciilor, factura fiscal trebuie s fie emis n termen de 5
zile de la fiecare dat cnd este ncasat un avans.
Factura fiscal trebuie s cuprind urmtoarele informaii:18
a) seria i numrul facturii;
b) data emiterii facturii;
c) numele, adresa i codul de nregistrare fiscal al persoanei care emite factura;
16

Tatiana Mosteanu - coordonator , Buget si trezorarie publica, editia a III -a , Editura Tribunala Economica ,
Bucuresti , 2002
17
Moteanu,T. Finane publice - note de curs i aplicaii pentru seminar , Editura Universitar, Bucureti,
2005
18
Popescu, N. Finane publice , Editura Economic, Bucureti, 2005

15

d) numele, adresa i codul de nregistrare fiscal, dup caz, al beneficiarului de bunuri

sau servicii;
e) denumirea i cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adugat;
g) cota de tax pe valoarea adugat sau meniunea scutit cu drept de deducere,
scutit fr drept de deducere, neimpozabil sau neinclus n baza de impozitare, dup
caz;
h) valoarea taxei pe valoarea adugat, pentru operaiunile taxabile.
Persoanele impozabile nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat nu au
obligaia s emit factur fiscal pentru urmtoarele operaiuni:
a) transportul persoanelor cu taximetre, precum i transportul persoanelor pe baza
biletelor de cltorie sau a abonamentelor;
b) livrri de bunuri prin magazinele de comer cu amnuntul i prestri de servicii
ctre populaie, consemnate n documente fr nominalizarea cumprtorului;
c) livrri de bunuri i prestri de servicii consemnate n documente specifice aprobate
prin lege.
3. Evidena operaiunilor impozabile i depunerea decontului
Persoanele impozabile nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat au
urmtoarele obligaii din punct de vedere al evidenei operaiunilor impozabile:19
a) s in evidena contabil potrivit legii, astfel nct s poat determina baza de
impozitare i taxa pe valoarea adugat colectat pentru livrrile de bunuri i/sau prestrile de
servicii efectuate, precum i cea deductibil aferent achiziiilor;
b) s asigure condiiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea
informaiilor i conducerea evidenelor prevzute de reglementrile n domeniul taxei pe
valoarea adugat;
c) s furnizeze autoritilor fiscale toate justificrile necesare n vederea stabilirii
operaiunilor realizate att la sediul principal, ct i la subuniti;
d) s contabilizeze distinct veniturile i cheltuielile rezultate din operaiunile
asocierilor n participaiune.
Persoanele nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat trebuie s
ntocmeasc i s depun la autoritatea fiscal competent pentru fiecare perioad fiscal,

19

Barbu Teodora, Dardac Nicolae, Moneda, Banci si Politici Monetare, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti , 2001

16

pn la data de 25 a lunii urmtoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de tax pe valoarea

adugat, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanelor Publice.
4. Plata taxei pe valoarea adugat la buget
Persoanele obligate la plata taxei trebuie s achite taxa pe valoarea adugat datorat
stabilit prin decontul ntocmit pentru fiecare perioad fiscal, sau prin decontul special, pn
la data la care au obligaia depunerii acestora.
Taxa pe valoarea adugat pentru importuri de bunuri, cu excepia celor scutite de
taxa pe valoarea adugat, se pltete la organul vamal n conformitate cu regulile n vigoare
privind plata drepturilor de import. Plata taxei pe valoarea adugat se amn n urmtoarele
cazuri:
a) pe o perioada de 12 luni de la data efecturii importului, n cazul mainilor
industriale, utilajelor tehnologice, instalaiilor, echipamentelor, aparatelor de msur i
control, automatizrilor, care se import n vederea efecturii de investiii, precum i n cazul
mainilor agricole i a mijloacelor de transport destinate realizrii de activiti productive;
b) pe perioada de 30 de luni de la data nregistrrii statistice la Agenia Romn
pentru Investiii Strine, n cazul mainilor industriale, utilajelor tehnologice, instalaiilor,
echipamentelor, aparatelor de msur i control, automatizrilor i mijloacelor de transport
destinate realizrii de activiti productive, importate de persoane impozabile care realizeaz
investiii conform prevederilor Legii nr. 332/2001 privind promovarea investiiilor directe cu
impact semnificativ n economie, cu modificrile ulterioare;
c) pe o perioada de 120 de zile de la data efecturii importului, n cazul bunurilor
mobile corporale care nu se produc n Romnia sau sunt deficitare n ar, stabilite prin ordin
al ministrului finanelor publice i sunt importate n vederea realizrii obiectului de activitate.
1.3.3. Cotele de impunere
Cotele de impunere reprezint impozitul aferent unei uniti de impunere. Cotele de
impunere pot fi stabilite n sum fix sau n cote procentuale (proporionale, progresive,
regresive). Cota aplicat pentru taxa pe valoarea adugat este o cot procentual
proporional, adic rmne neschimbat, indiferent de mrimea bazei de calcul.
De-a lungul perioadei de aplicare a taxei pe valoarea adugat, au fost utilizate mai
multe tipuri de cote (cota normal, cota redus, cota 0). Acestea au suportat numeroase
modificri, care vor fi prezentate n aceast lucrare.

17

Cota normal, care se aplic tuturor operaiunilor impozabile, cu excepia celor

scutite da tax pe valoare adugat i celor asupra crora se aplic celelalte cote existente la
acel moment, prezint urmtoarea evoluie:20
n anul 1992, anul introducerii taxei pe valoarea adugat, cota normal a fost de
18%;
n anul 1998 cota normal a crescut la 22%.
Reforma fiscal din anul 1999, aplicabil din 2000 aduce noi modificri n ceea ce
privete mrimea cotei standard, astfel aceasta este redus pn la nivelul de 19%, nivel
pstrat pn n prezent.
Cota redus a fost introdus n sistemul taxei pe valoarea adugat nc de la apariia
acestui impozit. Aceasta a cunoscut numeroase modificri att n ceea ce privete mrimea
cotei, ct i operaiunile supuse acestei cote.
n anul 1992 cota redus era de 9% i se aplica pentru urmtoarele operaiuni:
a) carne de animale i psri domestice inclusiv organe i mruntaie, vndute n stare
proaspt, ca produse i conserve;
b) pete i produse din pete, inclusiv semiconserve i conserve, exclusiv icre;
c) lapte, lapte praf i produse lactate;
d) uleiuri i grsimi comestibile;
e) medicamente de uz uman i veterinar, substane farmaceutice, plante medicinale,
aparatur de tehnic medical i alte bunuri destinate exclusiv utilizrii n scopuri medicale,
chirurgicale, dentare sau veterinare.
ncepnd cu data de 1 ianuarie 1995, dat de la care s-a modificat lista produselor i
serviciilor scutite de plata taxei pe valoarea adugat.
Cota redus de 9% se aplic de agenii economici productori, importatori i de cei
care comercializeaz produsele de mai sus, cu excepia agenilor economici din reeaua de
alimentaie public i, a celor care practic adaosul comercial de alimentaie public.
ncepnd cu data de 1 septembrie 1995 cota de 9% se aplic i pentru:21
a) animale vii din speciile: bovine, porcine, ovine i caprine;
b) psri vii din specii domestice;
c) lucrri agricole i de mbuntiri funciare;
d) ngrminte chimice i minerale, insecticide, fungicide i ierbicide;
e) legume i fructe proaspete.
20
21

u, L. Fiscalitate - aplicaii practice , ediia a II a, ASE, Bucureti, 2005

u, L. .a. Fiscalitate de la lege la practic , ediia a III a, Editura Ch.Beck, Bucureti, 2006

18

ncepnd cu data de 1 februarie 1996, cota redus de 9% se aplic i pentru activitile

de reclam i publicitate efectuate prin ziare i reviste, cu excepia publicaiilor cu profil de
reclam i publicitate, precum i a ageniilor de reclam i publicitate care sunt organizate i
funcioneaz ca persoane juridice distincte.
ncepnd cu data de 1 ianuarie 1997, cota redus de 9% se aplic i pentru:22
a) legume i fructe comestibile congelate, uscate, deshidratate, conservate sau
prelucrate;
b) ou de psri din specii domestice;
c) fin, gri, mlai, paste finoase, biscuii, zahr, orez;
d) uniforme pentru copiii din nvmntul precolar i primar;
e) articole de mbrcminte i nclminte pentru nou-nscui;
f) transportul n comun urban de cltori, inclusiv cel care parcurge i o distan n
afara urbanului;
g) proteze i produse ortopedice.
Anul 1998 este marcat de creterea cotei reduse la 11%. n plus se mai adaug la lista
de bunuri i servicii supuse acestei cote urmtoarele:
a) articole de mbrcminte i nclminte pentru copii sub un an;
b) semine, certificate i tratate fitosanitar, de floarea soarelui, porumb hibrid i
sfecl de zahr;
c) pine, gru de consum i pentru semine.
n anul 2000 cota redus este eliminat, urmnd a fi reintrodus n sistemul taxei pe
valoarea adugat n anul 2007 prin noul cod fiscal.
Cota redus a taxei pe valoarea adugat este de 9% i se aplic asupra bazei de
impozitare pentru urmtoarele prestri de servicii i/sau livrri de bunuri, care pn n prezent
erau scutite fr drept de deducere:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectur i arheologice, grdini zoologice i botanice, trguri, expoziii;
b) livrarea de manuale colare i cri, exclusiv activitile de publicitate efectuate
prin intermediul acestora;
c) livrrile de proteze de orice fel i accesoriile ale acestora, cu excepia protezelor
dentare;
d) livrrile de produse ortopedice;
S-a mai introdus taxa pe valoarea adugat i pentru:
22

Stoica Emilia "Finante publice" Ed. Cartea Studenteasca , Bucuresti , 2009

19

e) medicamente de uz uman i veterinar;

Cota zero se aplic mai ales exporturilor.
n anul 1992 aceast cot se aplic pentru:
a) exportul de bunuri i prestrile de servicii legate direct de exportul bunurilor,
efectuate de agenii economici cu sediul n Romnia.
b) prestrile de servicii efectuate de agenii economici cu sediul n Romnia,
contractate cu beneficiari din strintate;
c) transportul internaional de persoane n i din strintate, efectuat de agenii
economici autorizai cu sediul n Romnia;
d) bunurile i serviciile n favoarea direct a misiunilor diplomatice, a oficiilor
consulare i a reprezentanilor internaionale interguvernamentale acreditate n Romnia,
precum i a personalului acestora, n condiiile stabilite de Ministerul Finanelor pe baz de
reciprocitate;
e) bunurile cumprate din expoziiile organizate n Romnia, precum i din reeaua
comercial, expediate sau transportate n strintate de ctre cumprtorul care nu are
domiciliul sau sediul n Romnia, n condiiile stabilite de Ministerul Finanelor;
f) bunurile i serviciile destinate realizrii unor obiective pe teritoriul Romniei cu
finanare direct asigurat, din ajutoare sau mprumuturi nerambursabile acordate de guverne
strine, de organisme internaionale, precum i de organizaii nonprofit i de caritate, n
condiiile stabilite de Ministerul Finanelor;
g) materialele, accesoriile i alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al
Romniei n zonele libere cu ndeplinirea formalitilor de export.
n anul 1997 se aduc noi completri la lista livrrilor de bunuri i prestrilor de
servicii supuse cotei zero:23
a) transportul de marf i de persoane, n i din porturile i aeroporturile din
Romnia, cu nave i avioane romneti, comandate de beneficiari cu sediul n strintate;
b) trecerea mijloacelor de transport, de mrfuri i de cltori cu mijloace de transport
fluvial specializate, ntre Romnia i statele vecine;
c) transportul i prestrile de servicii accesorii transportului, aferente mrfurilor din
import, efectuate pe parcurs extern i pe parcurs intern pn la punctul de vmuire i de
ntocmire a declaraiei vamale;

23

u, L. .a. Fiscalitate de la lege la practic , ediia a III a, Editura Ch.Beck, Bucureti, 2006

20

d) livrrile de bunuri destinate utilizrii sau ncorporrii n nave i aeronave care

presteaz transporturi internaionale de persoane i de mrfuri;
e) prestrile de servicii efectuate n porturi i aeroporturi, aferente navelor de comer
maritim i pe fluvii internaionale, precum i aeronavelor aparinnd companiilor de transport
strine;
f) reparaiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din strintate.
n anul 2000 sunt aduse urmtoarele modificri:
a) construcia de locuine, extinderea, consolidarea i reabilitarea locuinelor
existente;
b) construcia de lcauri de cult religios.
n anul 2002 s-a renunat la aceast cot zero, condiie impus pentru a adera la
structurile Uniunii Europene.

21

CAPITOLUL 2
IMPACTUL TVA ASUPRA ACTIVITATII ECONOMICE

2.1.Impactul TVA asupra firmei

Introducerea (1iulie 1993) taxei pe valoarea adaugata (forma pe consun), principiul
destinatiei, metoda facturarii (sau a creditarii) a permis exonerarea completa a exporturilor de
impozitul care greveaza bunurile si serviciile exportate. Fiind un impozit unic multistadial, cu
plata fractionata, acesta se aplica asupra valorii adaugate realizate in fiecare stadiu al
circuitului economic, indiferent de lungimea acestuia. Colectarea se realizeaza ce catre
agentii economici care realizeaza operatiunile impozabile. Incidenta se realizeaza asupra
consumatorilor care sunt platitorii reali.
Taxa pe valoarea adaugata a contribuit alaturi de liberalizarea relatiilor economice, la
eliminarea distorsiunilor din structura productiei si consumului.Initial operatiunile impozabile
prin optiune si cele scutite au fost extrem de reduse. Alaturi de cota zero se practica o cota
unica de 18%. Aceste aspecte structurale au contribuit la un grad ridicat de neutralitate
fiscala. Ulterior insa acesta a scazut, ca urmare a introducerii unei cote reduse de 9%, a
multiplicarii operatiunilor scutite si a suspendarii platii impozitului pentru unele bunuri
economice impozabile.24
Obtinerea unei finalitati financiare, constituie unica ratiune pentru care s-a decis in
1998, cresterea cotei reduse de la 9% la 11% si a cotei normale de la 18% la 22%.
In sfera de aplicare intra in principiu toate operatiunile economice cu plata si cele
asimilate acestora, care genereaza un transfer al dreptului de propietate, la care se adauga
prestarile de servicii. Deci, nu prezinta importanta daca transferul dreptului de proprietare
intervine, ca urmare a unei vanzari, predari cu titlu gratuit, schimb de bunuri, inchiriere cu
clauza trecerii propietatii asupra bunurilor dupa plata ultimei rate sau la o anumita data,
produsele realizate se utilizeazapentru activitatea proprie de catre agentii aconomici.
Indiferent de numarul tranzactiilor, fiecare operatiune care genereaza un transfer al dreptului
de propietare asupra unui bun mobil sau imobil, este impusa distinct.
24

Vcrel i colectiv, Finane publice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003.

22

Conform principuilui destinatiei bunurile si serviciile sunt impozabile in tara unde

acestea se consuma. Deci, indiferent daca acestea au fost produse in Romania sau provin din
import, devin impozabile daca sunt consumate in tara, iae cele destinate consumatorilor
externi sunt exonerate. Acest principiu este acceptat si aplicat de tarile europene care aplica
TVA pe consum, intrucat permite stimularea exporturilor prin exonerare. Desi regulile GATT
sunt respectate, acest principiu e criticat de tarile care nu aplica TVA. Se considera ca
importurile sunt penalizate in tarile care aplica TVA. Totusi la randul lor, tarile care aplica
impozitul ce cifra de afaceri recurg la exonerarea exporturilor, restituiri ale impozitului
inclus in pret, alaturi de taxe vamale si contingentari cantitative si valorice pentru importuri.
Unele operatiuni economice fie nu sunt cuprinse in sfera de aplicare, fie sunt scutite,
fie beneficiaza de suspendarea platii, fie de cota zero. In stabilirea acestora s-a avut un vedere
fie motivatii tehnicce, fie natura operatiunilor, fie finalitati de natura economica sau sociala.
Baza impozabila este reprezentata de contravaloarea bunurilor livrate si serviciilor
prestate exclusiv pe valoarea adaugata.Determinarea acesteia este influentata de
caracteristicile economice ale operatiunilor impozabile.Baza impozabila este reprezentata fie
de valoarea la vama la care se adauga alte taxe si accize, fie de preturile sau tarife negociate,
fie de costurile bunurilor executate, etc.
Operatiunile incluse in sfera de aplicare sunt impuse fie prin cota normala , fie prin
cota redusa.Acestea dau dreptul la deducerea impozitului, spre deosebire de operatiunile care
nu sunt cuprinse in sfera de aplicare.25
Din punct de vedere al exercitarii dreptului de deducere, operatiunile scutite se impart
in doua categorii. Intr-o prima categorie intra operatiunile economice pentru care se aplica
cota zero la facturare. Acestea dau dreptul la deducerea taxei pe valoarea adaugata aferenta
bunurilor si serviciilor cumparate sau realizate in unitatile proprii. Deci impozitul de pe intreg
circuitul economic pana la livrare reflectat in pretul sau tariful final este deductibil.In a doua
categorie intra, operatiunile scutite pentru care furnizorii sau prestatorii nu au dreptul la
deducerea impozitului aferent bunurilor sau serviciilor scutite. In consecinta, impozitul de pe
intreg circuitul economic aferent bunurilor sau serviciilor scutite se vor reflecta in costul
acestora.Preturile sau tarifele bunurilor si respectiv serviciilor scutite cuprind o cota de taxa
pe valoarea adaugata mai redusa, comparativ cu a celorlalte incluse in sfera de aplicare.
Operatiunile economice care beneficiaza de suspendarea platii taxei pe valoarea
adaugata la cererea importatorilor, pe baza de documente justificative si in conditiile
25

Vcrel, I i colectiv, Finane publice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2001.

23

indeplinirii cumulative a cerintelor legale, nu genereaza plata impozitului, desi acesta se

calculeaza, se inscrie in Declaratia vamala si se centralizeaza la Ministerul Finantelor.
Importatorul evidentiaza impozitul in jurnalul de cumparari si in decontul lunar concomitent
cu taxa colectata si taxa deductibila.
Tehnica de impunere a valorii adaugate se bazeaza deci pe mecanismul deducerilor.
Taxa pe valoarea adaugata de varsat la buget sau de regularizat cu acesta, se determina pentru
ansamblul operatiunilor realizate in decurs de o luna in functie de TVA colectata, TVA
deductibila si ponderea operatiunilor incluse in sfera de aplicare,a operatiunilor scutite pentru
care se aplica cota zero si a operatiunilor care beneficiaza de suspendarea platii, in totalul
operatiunilor realizate in perioada pentru care se face decontarea.Eliminand impunerea in
cascada, mecanismul deducerilor asigura transparenta si imbunatatirea neutraliltatii relative a
impozitului.
Aplicarea taxei pe valoarea adaugata permite, comparabilitatea intre costurile
bunurilor si serviciilor economice similare produse de diversi producatori pe piata interna,
precum si in raport cu cele produse pe piata externa. Taxa pe valoarea adaugata este neutra
fata de organizarea structurilor productive si lungimea circuitelor economice.Acest impozit
unic cu plata fractionata stimuleaza dezvoltarea pe orizontala a activitatilor economice si
procesul concurential.Se asigura deci neutralitatea intre activitatile economice integrate pe
verticala, si cele care practica specializarea si cooperarea pe orizontala.Acest impozit
stimuleaza investitiile agentilor economici, intrucat valoarea taxei pe valoarea adaugata care a
lovit investitiile poate fi dedusa imediat.Practic acesta constituie o subventie fiscala a
investitiilor.
Intrucat exgibilitatea fiscala se produce in momentul realizarii faptului generator legat
de transmiterea dreptului de proprietatea si nu al incasarii contravalorii bunurilor economice,
este descurajata recurgerea la creditul comercial.Exigibilitatea fiscala este anticipata faptului
generator cand factura este emisa inaintea transmiterii efective a dreptului de proprietate.In
cazul acordarii de avansuri sau a unor decontari succesive, exigibilitatea se produce la data
incasarii acestora si numai cu aprobarea organului fiscal la data stabilirii debitului clientului
pe baza de factura. Totusi pentru vanzarile de bunuri si prestari de servicii cu plata in rate,
exigibilitatea apare numai pentru suma prevazuta a fi incasata in luna

pentru care se

intocmeste decontul.Accelerarea decontarilor intre intreprinderi are efecte pozitive asupra

circulatiei monetare, cat si asupra fluxurilor de trezorerie ale agentilor economici.
Existenta decalajelor de timp intre momentul incasarii bunurilor livrate sau serviciilor
prestate, comparativ cu al platii bunurilor sau serviciilor cumparate, al datei exigibilitatii
24

financiare( platii catre buget ), al momentului compensarii sau rambursarii diferentei

negative, produce efecte fiscale de natura diferira, dar de acelasi sens cu a fluxurilor
economice de baza( vanzari, cumparari)asupra bugetelor de trezorerie ale agentilor
economici.Rambursarea rapida a diferentei de taxa aferenta operatiunilor de export,
comparativ cu termenele prevazute pentru restul operatiunilor are in vedere influenta asupra
fluxurilor de trezorerie.Scopul este de a descuraja crearea unor stocuri supranormative de
materii prime, materiale, productia de stoc si lipsa disciplinei financiare in decontarile
agentilor economici.26
Datorita intereselor divergenteale vanzatorilor si cumparatorilor cu privire la dreptul
de deducere, acestia sunt interesati sa inscrie in facuri pretul real.Inscrierea in factura a taxei
pe valorea adaugata permite organelor fiscale sa efectueze controale in conexiune
inversa.Alaturi de un control mai eficient al fraudei fiscale, sea sigura protejarea fluxului
fiscal, cu implicatii pozitive asupra soldului bugetar.La randul sau, acesta influenteaza asupra
fenomenului inflationist si de evictiune.
Scutirea de impozit a operatiunilor economice realizate de agentii economici a caror
cifra de afaceri este sub plafonul fiscal prestabilit, sau realizeaza bunuri economice scutite,
creste costurile marginale si diminueaza marja bruta, atunci cand preturile practicate pe piata
nu permit repercursiunea integrala a impozitului.In plus acestia rup lantul deducerilor, atunci
cand acestia produc sau livreaza mai departe bunuri economice. In consecinta, clientii
acestora care sunt platitori de taxa pe valoare adaugata sunt defavorizati, intrucat nu pot sa
deduca impozitul inclus in preturilor bunurilor cumparate.Apar distorsiuni fiscale care
afecteaza

procesul

concurential,

decizional

si

gestiunuea

financiara

agentilor

economici.Consecinta finala este disparitia agentilor economici neviabili concurential.

2.2.Efecte asupra trezoreriei societatii economice

Alaturi de restul fluxurilor de trezorerie , prelevarile fiscale, posibilitatea recurgerii la
credite bancare, conditiile de acordare si de rambursare a acestora influenteaza asupra
echilibrului pe termen scurt al Bugetului de trezorerie. Intensitatea efectelor produse de
prelevarile fiscale asupra fluxurilor de trezorerie este accentuata de sensibilitatea materiei
impozabile, regimul deducerilor si reducerilor fiscale , nivelul cotelor, data exogibilitatii
financiare a impozitelor, costurile fiscale ale amenzilor si penalitatilor aplicate de organele de
26

Vcrel, I., Bistriceanu, Gh., Moteanu, F. Finane publice , ediia a IV a , Editura Didactica i Pedagogica ,
Bucureti, 2004

25

control si instabilitatea legislatiei fiscale. Datorita ponderii detinute si influentei exercitate in

totalul fluxurilor fiscale, o parte dintre acestea necesita a fi analizate, pentru a reflecta modul
de aparitie a efectelor asupra trezoreriei.
Fluxul fiscal reprezentat de plata impozitului pe societate influenteaza asupra
trezoreriei prin intermediul bazei impozabile, corei de impozitare si datei exigibilitatii
financiare. Atunci cand prin legislatia fiscala se acorda dreptul de deducere a unor
provizioane fiscale( pentru studii de cercetare, cresteri de preturi, crearea unor filiale, litigii,
etc.) influenta e dubla. Aceasta apare mai intai in momentul constituirii provizionului si
ulterior in momentul reintegrarii. Dimensiunea provizionului constituit si a partii neutralizate,
evolutia inflatiei in intervalul de timp dupa care are loc reintregirea, precum si situatia
financiara a societatii in momentul reintregirii constituie factori care influenteaza asupra
dimensiunii efectului asupra trezoreriei. Amortizarea fiscala de tip degresiv si accelerat,
reportarea rezultatelor deficitare prin economiile temporarede impozit produce efecte pozitive
asupra trezoreriei.
Existenta si cresterea decalajului de timp intre momentul realizarii beneficiilor si plata
acestora are un efect pozitiv. Daca in plus se are in vedere, obligatia platii unor avansuri in
functie de beneficiile perioadei precedente, atunci acest flux fiscal prezinta o importanta
sporita. Atunci cand societarea este in expansiune si/sau mediul economic este inflationist
efectul este pozitiv. In schimb in situatia in care societatea inregistreaza involutia persistenta
a beneficiilor realizate, efectul asupra trezoreriei se amplifica, dar de aceasta data in
defavoarea societatii intrucat lichiditatile sunt afectate.
Desi TVA are incidenta asupra consumatorilor, abaterea neta a fluxurilor de TVA
respectiv diferenta dintre TVA colectata asupra vanzarilor si TVA deductibila asupra
cumparatorilor, produce efecte asupra trezoreriei.
In situatia in care incasarea facturilor de la clienti si a TVA aferenta are loc dupa
exercitarea dreptului de deducere si plata sumei datorata catre buget, TVA aferenta marfurilor
vandute si neincasate influenteaza negativ lichiditatea si starea de echilibru a trezoreriei
societatii vanzatoare. In schimb, atunci cand plata facturilor catre furnizori are loc dupa
exercitarea dreptului de deducere de catre societatea cumparatoare, TVA exercita o influenta
pozitiva asupra trezoreriei.
In ambele situatii intensitatea efectelor depinde de ponderea valorica a facturilor
neincasate in totalul valoric al facturilor emise si respectiv de ponderea valorica a facturilor
restante la plata in totalul valoric al bunurilor si serviciilor cumparate, in cadrul intervalului
26

de timp legal prevazut pentru intocmirea decontului de TVA.27

TVA descurajeaza recurgerea la creditul comercial datorita influentei asupra
trezoreriei. TVA aferenta avansurilor platite furnizorilor pentru marfurile care urmeaza a fi
primite, devine deductibila la platitorii avansurilor, numai din momentul intocmirii facturii de
catre furnizori. In consecinta TVA alaturi de sumele platite ca avansuri diminueaza
lichiditatile trezoreriei. TVA aferenta aconturilor primite de la clienti in contul marfurilor care
urmeaza a fi livrate majoreaza suma totala a TVA colectate in momentul primirii acontului.
Daca intocmirea facturii de catre beneficiarii acontului intervine dupa intocmirea decontului
de TVA influenta negativa a fluxurilor de TVA aferenta aconturilor primite se suprapune cu
influenta partial pozitiva a sumelor( diminuate cu valoare TVA) primite ca aconturi. Efectul
final depinde de ansamblul operatiunilor desfasurate.
Prin urmare, intervalele de timp in care au loc plati catre furnizori ca urmare a
achitarii unor facturi fie in avans, fie in momentul, fie dupa transmiterea dreptului de
proprietate, la care se adauga influenta datorata intervalelor de timp la care au loc incasari de
la clienti fie sub forma de aconturi, fie in momentul, fie dupa transmiterea dreptului de
proprietate, in raport cu intervalul de timp in care are loc exercitarea dreptului de deducere si
stabilirea TVA ( dedusa de plata sau de incasat), genereaza efecte pozitive dar si negative
asupra trezoreriei.Efectul final depinde de ponderea efectului dominant asupra lichiditatii
trezoreriei.
Cand TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata,atunci pentru TVA dedusa
societatea are un drept de creanta asupra bugetului statului.Cresterea intervalului de timp este
prevazut de legislatia fiscala in care societatea isi poate recupera dreptul sau de creanta,
influenteaza negativ asupra trezoreriei societatii.Evident ca pentru bugetul statului, aceata
constituie o finantare temporara care nu este purtatoare de dobanda.Rambursarea de catre
bugetul statului lunar a TVA aferenta operatiunilor de export, alaturi de stimularea acestuia,
contribuie la imbunatatirea lichiditatii trezoreriei.Acest efect pozitiv este partial diminuat
atunci cand societatea trebuie sa plateasca o cautiune pentru eventualele sunt incorect
rambursate.
2.3.Tehnica impunerii multistadiale a valorii adaugate
Tehnica impunerii multistadiale a valorii adaugate aparuta in anul 1954 in Franta a
inlocuit treptat tehnicile bazate pe impunerea unistadiala sau multistadiala a cifrei de afaceri
bture in majoritatea tarilor dezvoltate dar si din alte tari. Actualmente indiferent de gradul lor
27

Vintil, G, Clin, M, Vintil, N, Fiscalitate, Editura Economic, Bucureti, 2002.

27

de dezvoltare economina, saizeci de tari situate pe toate continentele aplica aceasta tehnica de
impunere, datorita avantajelor sale care nu pot fi contestate.
2.3.1. Avantaje generale
In raport cu tehnica impunerii unistadiale aceasta asigura impunerea mai usoara a
serviciilor, asigura posibilitatea deducerii impozitului care greveaza bunurile de investitii si
usureaza exonerarea exporturilor.
Comparativ cu tehnica impunerii multistadiale de tip cumulativ, cuantumul prelevarii
fiscale nu e influentat de lungimea circuitului economic, de gradul de specializare sau
integrare a activitatilor la nivelul societatilor , eliminand tendinta de integrare pe verticala ,
aparitia fenomenului piramidal sau al bulgarelui de zapada si distorsionarea relatiilor
concurentiale.
In consecinta aceasta tehnica combina avantajul impunerii unistadiale, in sensul ca
prelevarea fiscala ramane identica pentru acelasi produs indiferent de circuitul acestuia in
economie, cu avantajul impunerii fiecarui stadiu, regasibil in impunerea multistadiala
cumulativa, dar in conditiile in care plata este fractionata la nivelul fiecarui stadiu. Aceste
doua avantaje sunt asigurate prin mecanismul deducerilor si platilor fractionate, in scopul
impunerii consumului final.
Comparativ cu tehnicile precedente neutralitatea acesteia nu poate sa fie contestata.
Aceasta se manifesta la nivelul circuitelor de productie si de comercializare interna, al
schimburilor internationale la nivelul structurii de productie si a trezoreriei agentului
economic.
La nivelul productiei mecanismul deducerilor asigura neutralitatea intre structurile de
tip vertical in raport cu cele de tip orizontal si in ceea ce priveste structura factorilor de
productie utilizati. In ceea ce priveste influenta asupra trezoreriei aceasta reflecta fluxurile de
TVA alaturi de restul fluxurilor monetare si fiscale. Neutralitatea impozitului consta in faptul
ca, in principiu, nu determina nicio obligatie asupra trezoreriei unei sicietati( cu exceptia
penalizarilor fiscale). Efectele pe care TVA le produce asupra trezoreriei se datoreaza
abaterilor temporare care apar intre data cumpararii, data livrarii, data platii si respectiv a
incasarii bunurilor si serviciilor, data deducerii si a platii obligatiei fiscale. In consecinta
aceasta tehnica de impunere stimuleaza accelerarea decontarilor intre societati si descurajeaza
vanzarile pe credit comercial, influentand pozitiv asupra circulatiei monetare. In consecinta,
scaderea neutralitatii nu se datoreaza mecanismului de impunere. Aceasta constituie o
consecinta a modului de gestionare a societatilor. Tehnica reflecta sau penalizeaza erorile
28

decizionale si nu influenteaza calitatea deciziilor.

2.4. Obligatiile agentilor economici si ale administratiilor fiscale
Societatile care efectueaza operatiuni in cadrul spatiului intracomunitar sunt
obligate:28

sa declare inceperea si incetarea activitatii economice;

sa utilizeze numarul individual de identificare in facturi, declaratii de schimb,

registre de prelucrare si declaratii de TVA. Acestea sunt stabilite de administratiile fiscale,

fiind compuse din 13 caractere: codul tarii, cheia, numarul SIREN.

sa inscrie in facturi: numerele de identificare a partilor participante la

realizarea operatiunilor, data si numarul facturii si sa specifice pentru fiecare produs inscris in
factura, denumirea si cantitatea de bunuri sau servicii, pretul unitar sau valoarea serviciului,
rabatul, cota de TVA aplicata. Societatile sunt obligate sa stabileasca la piciorul facturii, suma
totala fara TVA si valoarea TVA aferenta ansamblului operatiunilor reflectate in factura.

sa prezinte in mod distinct toate operatiunile efectuate in interiorul pietei unice

europene, fata de cele din afara acesteia, in cadrul declaratiei de TVA.

sa intocmeasca lunar o "declaratie privind schimburile de bunuri", realizate cu

parteneri din celelalte state comunitare. Aceasta cuprinde numai cumpararile si livrarile de
bunuri din sfera de aplicare a sistemului statistic comunitar, "INTRA-STAT". Scopul e de
natura statistica si fiscala.

sa organizeze si sa conduca evidenta contabila

sa calculeze si sa declare:

TVA aferenta cumpararilor intracomunitare pe baza facturilor primite de la

furnizorii din cadrul pietei unice europene, aplicand la suma totala fara taxa convertita in
moneda deviza nationala, cota utilizata in tara sa;

TVA aferenta operatiunilor efectuate in interiorul tarii

TVA calculata si platita la vama pentru cumpararile din afara pietei unice

europene;

TVA exigibila asupra tuturor operatiunilor efectuate lunat.

In acest scop societatile vor calcula si utiliza prorata provizioanelor in cursul anului,
urmand ca la sfarsitul acestuia regularizarea sa se faca pe baza proratei definitive.
28

Vintil, G, Clin, M, Vintil, N, Fiscalitate, Editura Economic, Bucureti, 2002.

29

La randul lor administratiile fiscale au obligatia de a supraveghea si controla

respectarea dispoziilorcomunitare si a legislatiei fiscale privind utilizarea numarului personal
de identificare, utilizarea documentelor legale, respectarea regimului de impunere a
operatiunilor intracomunitare si a celor efectuate cu parteneri din afara pietei unice europene,
verificarea ratelor de schimb, a modului de realizare a deducerilor, a calculului, platii si
respectiv restituirii TVA.
Acestea dispun de o baza de date comuna, in scopul verificarii informatiilor declarate
de agentii economici si de dreptul de a efectua investigatii, in baza unei proceduri numita a
"dreptului de ancheta". Aceasta are ca obiect controlul inopinat asupra facturilor, registrelor,
documentelor societatii si elementelor fizice.
Sanctiunile constau in aplicarea de amenzi fiscale iar, in caz cde recidiva se poate
ajunge la pedeapsa privata de libertate.
Pentru a impiedica circulatia ilicita a bunurilor, serviciile vamale au dreptul de a
executa controale asupra acestora la frontierele intracomunitare. Controlul asupra
frontierelorexterne ale spatiului unic european e intarit. Cooperarea intre administratiile
fiscale ale tarilor membre urmareste prevenirea, descurajarea si identificarea fraudei fiscale,
manifestandu-se o grija deosebita pentru dezvoltarea sa permanenta.

30

CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ LA RIN FORTEX S.R.L.

3.1. Prezentarea generala a societatii

Rin fortex S.R.L a fost infiintata in anul 2004 si este situata in Cluj Napoca, judetul
Cluj.
Cu un efectiv de 43 angajati, Rin fortex S.R.L produce o gama larga de: incaltaminte
dama - ghete, pantofi, sandale, cizme, saboti. In principal, produsele si serviciile noastre se
adreseaza pietei din Romania.
Orice produs sau serviciu prestat de firma noastra are la baza rezultatele analizei
profilului beneficiarilor sai, a cerintelor si asteptarilor acestora. Toti angajatii nostri sunt
orientati spre rezultate si actioneaza decisiv pentru a le obtine.
Bucurandu-ne de o reputatie foarte buna in randul clientilor nostri, suntem siguri ca
produsele si serviciile companiei noastre va vor oferi o satisfactie garantata.
Afacerile care merita facute sunt cele bune, cele foarte bune si cele impreuna cu noi.
Echipa pe care se bazeaza, seriozitatea ofertei si relatiile excelente cu partenerii de
afaceri reprezint garantia faptului ca ofer servicii de cea mai buna calitate. Firma plaseaz
n centrul atentiei clientul, cu necesitatile si dorintele sale.
Societatea are relaii comerciale de colaborare atat cu clienti ct si cu furnizori. n
acest moment societatea

acioneaz n peste 10 judee: Galai, Brila, Tulcea, Ialomita,

Arges, Prahova, Brasov, Dmbovita, Clrasi i Constana .

3.2. Organizarea activitatii privind TVA
Organizarea activitsii Societtii Rin Fortex S.R.L. este ilustrata prin urmatoarea
organigram.

31

Director General

Director Economic

Director Resurse Umane

Contabilitate

Director Comercial

Productie

Vnzri

Aprovizionare

La nivelul S.C. Rin Fortex

compartimentul

financiar-contabil,

S.R.L. contabilitatea este organizat si se conduce in

raspunderea

pentru

aplicarea

corespunzatoare

reglementarilor fiscale revenindu-i directorului economic. Acest compartiment este

subordonat directorului general, dar totodata colaboreaza cu toate departamentele functionale
ale firmei.
La nivelul ntreprinderii, jurnalele, registrele, evidentele si alte documente similare se
intocmesc n cadrul compartimentului financiar-contabil, astfel nct sa cuprinda cel putin
elementele prevazute pentru fiecare dintre acestea.
Documentele

nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Economiei si

Finantelor. Fiecare persoana impozabil poate sa si stabileasca modelul documentelor pe

baza carora determina taxa colectat si taxa deductibil, conform specificului propriu de
activitate.
In cadrul societtii Rin Fortex

S.R.L., documentele prevazute se intocmesc prin

utilizarea sistemului informatic.

Evidena TVA deductibil i colectat se conduce cu ajutorul Jurnalului pentru
cumprri i a Jurnalului pentru vnzri. S-au verificat documentele justificative care au stat
la baza nregistrrii TVA deductibil i colectat n perioada Ianuarie 2008 Decembrie
2010, documente care corespund poziiilor din aceste jurnale.
Jurnalul pentru vnzari, serveste ca:

registru jurnal auxiliar pentru nregistrarea vnzarilor de bunuri si servicii;

32

document de stabilire lunar a TVA colectat;

document de control al unor operatii nregistrate n contabilitate.

Se completeaz ntr-un singur exemplar n care se nregistreaz zilnic pe baza documentelor

tipizate cu regim special, elementele necesare determinrii corecte a TVA colectat.
Jurnalul pentru cumprri serveste ca:

document de stabilire lunar a TVA deductibila;

registru fiscal auxiliar pentru nregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a

prestarilor de servicii;

document de control a unor operatii nregistrate n contabilitate.

n jurnal se nscriu toate documentele aferente intrarilor de bunuri si servicii pentru nevoile
firmei, indiferent de destinatia lor, pentru realizarea de operatiuni impozabile.
nregistrrile contabile pentru a determina, n final, taxa pe valoarea adugat de plat sau
taxa pe valoarea adugat de recuperat prezint unele particulariti:

dac ntreaga activitate economic a ntreprinderii i totalitatea vnzrilor sunt supuse

plii taxei pe valoarea adugat;

dac sunt activiti scutite de tax pe valoarea adugat;

dac ntreprinderea are livrri la export pentru care este stabilit cota zero;

Intreaga activitate desfasurat de S.C. RIN FORTEX S.R.L. este supus plii taxei pe
valoarea adugat.
Dup ce vnzrile i cumprrile au fost nregistrate n jurnale se face diferena ntre taxa
pe valoarea adugat colectat i taxa pe valoarea adugat deductibil.
Sunt posibile urmtoarele situaii:

dac TVA colectat TVA deductibil TVA de plat

dac TVA colectat TVA deductibil TVA de recuperat de la buget

Bonurile fiscale de benzina sunt supuse deducerii dar nu si bonurile fiscale nensotite de
factur fiscal.
S.C. Rin Fortex

S.R.L. a achizitonat n perioada analizata pe parcursul prezentului

studiu de caz bunuri cum ar fi produse de papetarie si detergenti pe baza de bonuri fiscale
nensotite de facturi, iar acestea au fost corect nregistrate n Jurnalul de Cumparari, la rubrica
neimpozabile. De asemenea, bunurile fiscale privind servicii de intretinere a autoturismelor

33

au fost tratate n conformitate cu prevederile legale, fiind nregistrate n Registrul de

Cumprri la rubrica de scutite/neimpozabile.
Decontul de TVA
Pe baza datelor centralizate lunar n aceste jurnale, agentii economici au obligatia
completarii si depunerii la unitatea fiscal teritoriala a decontului de TVA, n care se
evidentiaza TVA colectata si suma impozabila, TVA deductibila si suma impozabil, TVA de
plata sau de recuperat, dup caz.
Dup nregistrarea operaiilor contabile cronologice i sistematice, la finalul
exerciiului se nregistreaz n contabilitate regularizarea de TVA. Aceast operaie se
realizez n momentul n care s-a ntocmit jurnalul de cumprri, respectiv jurnalul de
vnzri. Taxa pe valoarea adugat se regularizeaz prin diferena dintre TVA deductibil
nregistrat n jurnalul de cumprri i TVA colectat nregistrat n jurnalul de vnzri.
n urma acestor regularizri se ntocmete lunar pe baza jurnalelor de vnzri i a
jurnalelor de cumprri, decontul de TVA (anexa nr.1), care se depune la Direcia General a
Finanelor Publice pna la data de 25 a lunii urmtoare, potrivit prevederilor art. 156 din
Codul Fiscal
Decontul de taxa n cadrul S.C. Rin Fortex S.R.L. cuprinde:

Suma taxei deductibile pentru care ia nastere dreptul de deducere n perioada fiscal
de raportare;

Suma taxei colectate a crei exigibilitate ia nastere n perioada fiscal de raportare si,
dup caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa n decontul perioadei fiscale n
care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum si alte informatii prevazute n modelul
stabilit de Ministerul Finantelor Publice.

Datele inscrise incorect intr-un decont de taxa se pot corecta prin decontul unei
perioade fiscale ulterioare si se vor inscrie la randurile de regularizrii.

Decontul de tax se depune la organele fiscale competente pentru fiecare perioada

fiscal pn la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei n care se ncheie perioada
fiscal respectiva.

Operatiuni inregistrate n anul 2008

Martie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
34

Furnizori
Participri trguri si expozitii
Leasing masini
Combustibil
Curierat rapid
Electrica
Materii prime
Consumabile
Abonament Telefon

Baza impozitare
2 869
5 000
750
500
500
16 327
1000
615

TVA deductibil
545,11
950
142,5
95
95
3 102,13
190
116,85

Total
3 414,11
5 950
892,5
595
595
19 429,13
1190
731,85

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti
Baz impozitare
TVA colectata
Total
S.C. Rodav S.R.L.
2475.2
470,288
2 945,488
S.C. Cris Com S.R.L.
4026.96
765,12
4 792,08
S.C. Romarta Lux S.R.L.
9978.15
1 895,84
11 873,99
S.C. Elima Com S.R.L.
2930.97
556,88
3 487,85
S.C. Comlux S.R.L.
3855.6
732,56
4 588,16
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza
sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 27 561 ron, iar Totalul Jurnalului Vnzri a fost de
15821,71 ron deoarece aferent vnzrilor n valoare totala de 23 266,88 ron, au fost
inregistrate si 3 retururi n valoare toatala de 7445.17 ron.
Pe baza sumelor din facturile fiscale si din jurnalele de vnzare si cumparare, au fost
intocmite fisele analitice ale conturilor de TVA si s-a completat Decontul privind taxa pe
valoarea adugat.
Deoarece cifra de afaceri a anului anterior nu a depasit suma de 100.000 de euro,
societatea va depune Decontul de taxa pe valoare adugat trimestrial.
n perioada ianuarie-martie 2008 societatea a livrat bunuri n valoare totala de 74 205
ron cu TVA aferent de 14 099 ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 60
839 ron cu TVA aferent de 11 559 ron. Astfel, Taxa de plat n perioada de raportare a fost
de 2 540 ron.
Iunie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
Furnizori

Baza impozitare
35

TVA deductibil

Total

Leasing masini
Combustibil
Curierat rapid
Electrica
Materii prime
Consumabile
Abonament Telefon

4 500
1 500
1 600
418
27 798.47
1 500
500

855
285
304
79,42
5 281,7
285
95

5 355
1 785
1 904
497,42
33 080,17
1 785
595

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti
S.C. Arc Vis Dento S.R.L.
S.C. Cris Com S.R.L.
S.C. Romarta Lux S.R.L.
S.C. Elima Com S.R.L.
S.C. Consum Coop S.R.L.
S.C. Consens S.R.L.

Baz impozitare
1 582.7
885.36
12 105
3 086.86
1 922
3 723.5

TVA colectata
300,7
168,2
2 299.9
586,5
365,18
707,4

Total
1 883,4
1 053,5
14 404,9
3 673,3
2 287,18
4 430,9

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza sumelor
din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 37 816 ron, iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de 21
189.58 ron deoarece aferent vnzrilor n valoare totala de 23 305 ron, au fost inregistrate si
3 retururi n valoare toatala de 2 106.42 ron.
n perioada aprilie-iunie 2008 societatea a livrat bunuri n valoare totala de 108 957
ron cu TVA aferent de 20 702 ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 85
036 ron cu TVA aferent de 15 966 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost
de 4 736 ron.
Septembrie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
Furnizori
Leasing masini
Combustibil
Curierat rapid
Electrica
Materii prime
Consumabile
Abonament Telefon

Baza de impozitare
2400
1000
600
290
43 621.11
300
334

TVA deductibil
45,6
190
114
55,1
8 288
57
63,46

36

Total
2445,6
1190
714
345,1
51 909
357
397,46

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti
Baz impozitare
TVA colectata
Total
S.C. Elima Com S.R.L.
8 500
1 615
10 115
S.C. I0-ge S.R.L.
2 564
487,16
3 051,16
S.C Gala Niro s.r.l
2 939.3
558,46
3 497,76
S.C. Romarta Lux S.R.L.
6 699.66
1 272,9
7 972,5
S.C. Asistel S.R.L.
1 260
239,4
1 499,4
S.C. Oferta Impex S.R.L.
7 700
1463
9163
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza
sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 48 545.11 ron, iar Totalul jurnalului Vnzri a fost
de 29 662.96 ron
n perioada iulie-septembrie 2008 societatea a livrat bunuri n valoare totala de 84
242 ron cu TVA aferent de 16 006 ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de
69 416 ron cu TVA aferent de 13 189 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a
fost de 2 817 ron.
Decembrie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
Furnizori
Trguri si expozitii
Leasing masini
Combustibil
Curierat rapid
Electrica
Materii prime
Consumabile
Abonament Telefon
Chirie spatiu comercial

Baza de impozitare
2 000
2 200
1 000
300
375
28 290.79
100
370
1 400

TVA deductibil
380
418
190
57
71,25
5 375,25
19
70,3
266

Total
2380
2618
1190
357
446,25
33 666
119
440,3
1 666

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Incepnd cu luna Noiembrie, societatea a ncheiat un contract de nchiriere a unui
spatiu comercial de desfacere n vederea promovarii produselor. Deasemenea societatea a
ncheiat un contract cu o firma de curierat rapid pentru a reduce costurile provenite din
utilizarea mai multor firme de curierat.
n luna Octombrie, contractul uneia din masini cumparata n leasing s-a terminat.
37

Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:

Clienti
S.C. Romarta S.R.L
S.C. Elima com S.R.L.
S.C. Vertcon S.R.L.

Baz impozitare
2 000
6000
18 706

TVA colectata
380
1 140
3 554,14

Total
2 380
7 140
22 260,14

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza sumelor
din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Totalul Jurnal Cumprri a fost de 36 135.79 ron.Totalul Jurnalului de Vnzri a fost
de 26 706 ron.
n perioada octombrie-decembrie 2008 societatea a livrat bunuri n valoare totala de
139 203 ron cu TVA aferent de 26 449 ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala
de 101 706 ron cu TVA aferent de 19 324 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare
a fost de 7125 ron.
Operatiuni inregistrate n anul 2009
Martie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
Furnizori
Chirie spatiu comercial
Leasing masini
Combustibil
Curierat rapid
Electrica
Materii prime
Consumabile
Abonament Telefon

Baza de impozitare
1 800
3 300
1 000
350
300
28 914
150
300

TVA deductibil
342
627
190
66,5
57
5 493,66
28,5
57

Total
2 142
3 927
1 190
416,5
357
34 407,66
178,5
357

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
n aceasta luna societatea ncheie un contract de leasing pt un alt autoturism.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti

Baz impozitare

TVA colectata

Total

S.C. Romarta Lux S.R.L.

36 560

6 946,4

43 506,4

S.C. Elima Com S.R.L.

3 576

679,44

4 255,44

38

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 36 114 ron, iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de
40 136 ron.
Deoarece Cifra de Afaceri a anului trecut a depasit suma de 100.000 de euro,
Decontul de TVA se va depune de ctre societate lunar.
Societatea a livrat bunuri n valoare totala de 40 136 ron cu TVA aferent de 7 626
ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 36 114 ron cu TVA aferent de
6 862 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de 764 ron.
Iunie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
Furnizori
Trguri si expozitii
Chirie spatiu comercial
Leasing masini
Combustibil
Curierat rapid
Electrica
Materii prime
Consumabile
Abonament Telefon

Baza de impozitare
2 000
1 800
3 500
800
600
350
24 175
200
350

TVA deductibil
380
342
665
152
114
66,5
4 593,25
38
66,5

Total
2 380
2 142
4 165
952
714
416,5
28 768,25
238
416,5

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti

Baz impozitare

TVA colectata

Total

S.C. Asistel S.R.L.

1 900

361

2 261

S.C. Consesn S.R.L.

5 184

984,96

6 168,96

S.C. Metropol S.R.L.

3 200

608

3 808

S.C. Cris Com S.R.L.

2 015

382,85

2 397,85

S.C. Romarta Lux S.R.L.

25 000

4 750

29 750

S.C. Consum Coop S.R.L.

4300

817

5 117

S.C. Elima Com S.R.L.

1 400

266

1666

S.C. Oferta Impex s.r.l

3 700

703

4 403

39

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 33 775 ron, iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de
46 699 ron.
Societatea a livrat bunuri n valoare totala de 46 699 ron cu TVA aferent de 8 873
ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 33 775 ron cu TVA aferent de
6 417 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de 2 456 ron.
Septembrie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
Furnizori
Servicii Birou Notarial
Chirie spatiu comercial
Abonament Telefon
Consumabile
Materii prime
Electrica
Curierat rapid
Combustibil
Leasing masini
Trguri si expozitii

Baza de impozitare
2 000
1 900
900
500
44 111
680
1 520
1 400
3 600
2 100

TVA deductibil
380
361
171
95
8 381,09
129,2
288,8
266
684
399

Total
2 380
2 261
1 071
595
52 492,09
809,2
1 808,8
1 666
4 284
2 499

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti
S.C. Romarta Lux S.R.L.
S.C. Asistel Com S.R.L.
S.C. Cris com S.R.L.
S.C. Io-ge S.R.L.
S.C. Treib Consult S.R.L.
S.C. Consen S.R.L.
S.C. Gala Niro S.R.L.
S.C. Trada com S.R.L.
S.C. Compa Dani S.R.L.
Botoc Nicoleta

Baz impozitare
27 575
2 900
5 870
3 080
2 800
3 090
1 700
2 300
3 480
50 400

TVA colectata
5 239,25
551
1 115,3
585,2
532
587,1
323
437
661,2
9 576

Total
32 814,25
3 451
6 985,3
3 665,2
3 332
3 677,1
2 023
2 737
4 141,2
59 976

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.

40

Toatal Jurnal Cumprri a fost de 58 711 ron iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de
103 195 ron.
Societatea a livrat bunuri n valoare totala de 103 195 ron cu TVA aferent de 19 607
ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 58 711 ron cu TVA aferent de
11 155 ron . Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de 8 452 ron.
Decembrie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
Furnizori
Leasing masini
Combustibil
Curier rapid
Trguri si expozitii
Chirie spatiu comercial
Consumabile
Electrica
Materii prime

Baza de impozitare
3 400
800
500
2 300
1 200
200
100
9 276

TVA deductibil
646
152
95
437
228
38
19
1 762,44

Total
4 046
952
595
2 737
1 428
238
119
11 038,44

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti
Baz impozitare
TVA colectata
Total
S.C. Consum Coop S.R.L.
1 600
304
1 904
S.C. Rodav S.R.L.
1 800
342
2 142
S.C. Romarta lux S.R.L.
5 051
959,69
6 010,69
S.C. Asistel S.R.L.
1 400
266
1 666
S.C. Consens S.R.L.
3 300
627
3 927
S.C. Compa Dani S.R.L.
1 700
323
2 023
S.C. Oferta impex S.R.L.
5 400
1 026
6 426
S.C. Cmsn S.R.L.
870
165,3
1 035,3
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza
sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 17 776 ron, iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de
21 121 ron.
Societatea a livrat bunuri n valoare totala de 21 121 ron cu TVA aferent de 4012 ron
si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 17 776 ron cu TVA aferent de 3 377
ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de 635 ron.
Operatiuni inregistrate n anul 2010
Martie
41

Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:

Furnizori
Consumabile
Trguri si expozitii
Combustibil
Leasing masini
Electrica
Curierat
Materii prime
Chirie spatiu comercial
Abonament telefon

Baza de impozitare
800
5 000
800
8 000
400
500
32 123
1 500
500

TVA deductibil
152
950
152
1 520
76
95
6 103,37
285
95

Total
952
5 950
952
9 520
476
595
38 226,37
1 785
595

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri.Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti
S.C. Rodav S.R.L.
S.C. Elima com S.R.L.
S.C. Comlux S.R.L.
S.C. Gala Niro S.R.L.
S.C. Treib Construct S.R.L.
S.C. Consum Coop S.R.L.
S.C. Romarta Lux S.R.L.
S.C. Oferta impex S.R.L.
S.C. Io ge S.R.L.
S.C. Daria Mod S.R.L.
S.C. Cris Com S.R.L.
S.C. Foto Dumbrava S.R.L.
S.C. Compa Dani S.R.L.

Baz impozitare
3 046
3 500
5 900
1 400
3 900
3 100
20 166
1 300
7 300
5 200
1 500
1 300
2 000

TVA colectata
578,74
665
1 121
266
741
589
3 831,54
247
1 387
988
285
247
380

Total
3 624,74
4 165
7 021
1 666
4 641
3 689
23 997,54
1 547
8 687
6 188
1 785
1 547
2 380

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 49 623 ron , iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de
59 612 ron .
Societatea a livrat bunuri n valoare totala de 59 612 ron cu TVA aferent de 11 326
ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 49 623 ron cu TVA aferent de
9 428 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de 1 898 ron.
Iunie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
Furnizori

Baza de impozitare
42

TVA deductibil

Total

Consumabile
Combustibil
Leasing masini
Electrica
Curierat
Chirie spatiu comercial
Abonament telefon
Trguri si expozitii
Materii prime

600
1 200
3 700
440
800
1 300
1 100
7 800
30 000

114
228
703
83,6
152
247
209
1 482
5 700

714
1 428
4 403
523,6
952
1 547
1 309
9 282
35 700

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri.Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti
S.C. Consum coop S.R.L.
S.C. Cris com S.R.L.
S.C. Compa Dani S.R.L.
S.C. Elima com S.R.L.
S.C. Oferta impex S.R.L.
S.C. Asistel com S.R.L.
S.C. Trada com S.R.L.
S.C. Foto dumbrava S.R.L.
S.C. Mini cora S.R.L.
S.C. Romarta Lux S.R.L.

Baz impozitare
3 300
8 300
2 700
9 120
9 800
2 400
3 750
4 800
7 600
16 954

TVA colectata
627
1 577
513
1 732,8
1 862
456
712,5
912
1 444
3 221,26

Total
3 927
9 877
3 213
10 852,8
11 662
2 856
4 462,5
5 712
9 044
20 175,26

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri.Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.Toatal Jurnal Cumprri a fost de 58 100
ron, iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de 68 724 ron .
Societatea a livrat bunuri n valoare totala de 68 724 ron cu TVA aferent de 13 058
ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 58 100 ron cu TVA aferent de
11 699 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de 2 019 ron.
Septembrie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
Furnizori
Consumabile
Trguri si expozitii
Combustibil
Leasing masini
Curierat
Materii prime

Baza de impozitare
800
7 300
1 600
5 700
920
48 755
43

TVA deductibil
152
1 387
304
1 083
174,8
9 263,45

Total
952
8 687
1 904
6 783
1 094,8
58 018,45

Chirie spatiu comercial

Abonament telefon
Electrica

1 900
950
600

361
180,5
114

2 261
1 130,5
714

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti
S.C. Romarta lux S.R.L.
S.C. Asistel S.R.L.
S.C. Io-ge S.R.L.
S.C. Elima com S.R.L.
S.C. Oferta impex S.R.L.
S.C. Consum coop S.R.L.
S.C. Compa Dani S.R.L.
S.C. Trada com S.R.L.
S.C. Cris com S.R.L.

Baz impozitare
12 710
10 700
11 000
2 700
11 500
1 000
2 600
7 000
8 700

TVA colectata
2 414,9
2 033
2 090
513
2 185
190
494
1 330
1 653

Total
15 124,9
12 733
13 090
3 213
13 685
1 190
3 094
8 330
10 353

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri.Pe baza sumelor
din facturi s-au fcut nregistrri contabile.Toatal Jurnal Cumprri a fost de 68 525 ron ,iar
Totalul jurnalului Vnzri a fost de 67 910 ron .
Societatea a livrat bunuri n valoare totala de 67 910 ron cu TVA aferent de 12 903
ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 68 525 ron cu TVA aferent de
13 020 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost o suma negativa de -117 ron.
Deoarece achizitiile au devansat livrarile

ne confruntam cu o Taxa pe valoare

adugat de recuperat.Societatea alege reportatrea acestei sume pentru luna urmatoare.

Decembrie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
Furnizori
Consumabile
Trguri si expozitii
Combustibile
Leasing masini
Electrica
Curierat
Materii prime
Chirie spatiu comercial
Abonament telefon

Baza de impozitare
900
2 300
600
4 000
330
620
25 277
1 500
340

44

TVA deductibil
171
437
114
760
62,7
117,8
4 802,63
285
64,6

Total
1 071
2 737
714
4 760
392,7
737,8
30 079,63
1 785
404,6

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri.Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti
S.C. Asistel com S.R.L.
S.C. Oferta impex S.R.L.
S.C. Romarta lux S.R.L.
S.C. Consum Coop S.R.L.
S.C. Mini Cora S.R.L.
S.C. Elima Com S.R.L.
S.C. Io-ge S.R.L.
S.C. Geo-val S.R.L.
S.C. Cris com S.R.L.

Baz impozitare
3 000
3 700
10 650
4 900
2 800
4 300
3 600
2 700
2 900

TVA colectata
570
703
2 023,5
931
532
817
684
513
551

Total
3 570
4 403
12 673,5
5 831
3 332
5 117
4 284
3 213
3 451

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri.Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 35 867 ron , iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de
38 550 ron .
Societatea a livrat bunuri n valoare totala de 38 550 ron cu TVA aferent de 7 324
ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 35 867 ron cu TVA aferent de
6 815 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de 509 ron.
3.3. Organizarea contabilittii privind TVA
Compartimentul contabilitate al unittii este organizat conform prevederilor
articolului 11 din Legea Contabilittii nr. 82/1991 cu modificarile si completrile ulterioare
pe compartimente distincte conduse de contabilul sef.
Compartimentele care functioneaza n cadrul unittii sunt:
Compartimentul Aprovizionare desfacere
Compartimentul contabilitate
Compartimentul financiar
n cadrul compartimentului Aprovizionare desfacere se ntocmesc comenzile ctre
furnizori n vederea aprovizionrii unittii cu mrfurile necesare activitatii de comercializare
pe care o desfasoara.
Documentele justificative care stau la baza nregistrrilor n evidentele contabile ale
ntreprinderii sunt prezentate n continuare, avndu-se n vedere compartimentele n cadrul
crora aceastea sunt ntocmite :
APROVIZIONAREA
45

La sosirea mrfii aceasta este receptionat de ctre gestionar si comisia de receptie

care confrunt cantittile din factur cu cele existente faptic. De asemenea se face si o
verificare a calittii mrfurilor primite.
Dac nu s-au constatat diferente se ntocmeste nota de intrare receptie (anexa
nr.3)
al crei numr este trecut pe spatele facturii; gestionarul semneaz de primirea mrfii.
De aici factura merge la contabilitate unde este trecut n registrul de scadent.
NOTA DE INTRARE RECEPtIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
Serveste ca:
-document pentru receptia valorilor materiale
-document justificativ pentru ncrcarea n gestiune
-act de prob n litigii cu carusii si furnizorii pentru diferentele constatate la receptie
-document justificativ de nregistrare n evidenta marfurilor si n contabilitate
Circul la:
-magazie dup semnarea de ctre comisia de receptie, delegatii furnizorului si
gestionar
-la compartimentul de aprovizionare pentru nregistrarea cantitatilor aprovizionate si
certificarea efectuarii pltilor ctre furnizor
-la compartimentul financiar contabil pentru nregistrarea n contabilitatea sintetica
si analitic
Se arhiveaz la compartimentul financiar contabil. Nota de intrare receptie la
sfirsitul lunii este contabilizat pe fiecare gestiune si apoi pe total gestiuni.
n cadrul Rin Fortex S.R.L. se achizitioneaz bunuri folosite pentru nevoile firmei nu se achiziineaza bunuri n scopul revnzrii lor n form brut, ci doar bunuri de natura
materiilor prime, utilizate la producerea de ncltminte. n acest sens, pe NIR nu este trecut
un adaos comercial, acesta fiind stabilit asupra produsului finit. ntreprinderea practic un
adaos comercial cuprons ntre 0-75%. n momentul nregistrrii adaosului comercial, TVA-ul
aferent este nregistrat n contul 4428, TVA neexigibil, pn la data vanzrii, cnd se va trece
n contul 4427 TVA colectat.
DESFACEREA LIVRAREA marfurilor din magazie ctre clienti se face pe baza
de factur fiscal care se ntocmeste normal n trei exemplare de ctre compartimentul
desfacere si se semneaz de ctre reprezentantii acestuia.
Factura fiscal serveste ca:
46

 document de nsotire a mrfii pe timpul transportului

document de ncrcare n gestiunea primitorului (clientului)
document

justificativ

de

nregistrare

contabilitate

(furnizorului

si

cumprtorului)
Circul la:
compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv
la persoanele care dispun ncasri si plti din contul de la banca al unittii
la compartimentul desfacere, n vederea nregistrrii n evidentele operative si
pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adauga
dispozitia de livrare)
la compartimentul financiar contabil, pentru nregistrarea n contabilitate
(exemplarul 3)
Se arhiveaza:
la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3)
La sfrsitul fiecrei zile se ntocmeste borderoul de livrare n dou exemplare pe
fiecare gestiune n parte de ctre serviciul desfacere.
Acestea ajung la serviciul contabilitate insotite de exemplarul 3 al facturii. Aici se
face verificarea aritmetic a calculelor si n cazul n care se constat erori se corecteaz att
factura ct si borderoul.
Facturile fiscale de achizitie a bunurilor sunt nregistrate zilnic n registrul de
vnzari, fiind luate n calcul la ntocmirea decontului de TVA.
La sfarsitul lunii pe baza totalului din lun, defalcat se poate ntocmi nota contabila
2 livrri mrfuri din gestiune.
Aceste dou note contabile 1 si 2 stau la baza ntocmirii decontului de Taxa pe
valoare adugat.
Conturi utilizate la nregistrarea taxei pe valoarea adaugat n evidentele contabile
ale S.C. Rin Fortex S.R.L.:
Contului 442 Taxa pe valoarea adugat, care este un cont sintetic de gradul I
neoperaional, care prin conturile sintetice de gradul II nominalizate mai jos, asigur evidena

47

i reflectarea n contabilitate a impozitului indirect general de consum pe transportul

bunurilor i serviciilor:
Contul 4423 T.V.A. de plat este un cont operaional, avnd funcia contabil
de pasiv, n a crui coninut economic se regsete obligaia de plat a ntreprinderii, rezultat
din operaiunile de acest gen. Se crediteaz cu valoarea T.V.A.-ului de pltit bugetului de stat,
dac T.V.A.-ul colectat are un rulaj creditor mai mare dect contul de T.V.A. deductibil. Se
debiteaz cu sumele pltite la bugetul de stat, reprezentnd taxa pe valoarea adugat i cu
taxa pe valoarea adugat de recuperat, compensat n perioadele urmtoare cu T.V.A. de
plat, datorii prescrise anulate. Contul realizez principiul de baz, pe care se sprijin acest
tip de impozit, i anume principiul deductibilitii. Soldul creditor reprezint taxa pe valoarea
adugat constituit ca obligaie, exigibil la plat, dar nepltit.
Contul 4424 T.V.A. de recuperat este un cont cu funcia contabil de activ, n
debitul cruia se nregistreaz la sfritul fiecrei luni, cnd din nchiderea contului privind
taxa pe valoarea adugat a rezultat T.V.A. de recuperat de la bugetul statului, respectiv
atunci cnd valoarea T.V.A.-ului deductibil

este mai mare dect valoare T.V.A.-ului

colectat, situaie n care rezult o crean fa de bugetul statului. Se crediteaz cu sumele

recuperate de la buget sau ca urmare a operaiunilor de compensare, prin diminuarea n lunile
urmtoare a T.V.A.-ului de plat. Soldul contului exprim valoarea T.V.A.-ului de ncasat de
la bugetul statului sau de recuperat n perioada urmtoare.
Contul 4426 T.V.A. deductibil este un cont cu funcia contabil de activ, n a
crui coninut economic se regsete taxa pe valoarea adugat nscris n facturile
furnizorilor de bunuri i servicii, deductibil din punct de vedere fiscal. Se debiteaz cu
sumele reprezentnd taxa pe valoarea adugat aferent cumprtorilor. Se crediteaz cu
sumele deductibile din taxa pe valoarea adugat nregistrate deductibile scazute/compensate
din T.V.A. colectat, cu sumele reprezentnd taxa pe valoarea adugat deductibil ce
depesc valoarea taxei pe valoarea adugat colectat ce urmeaz a se ncasa de la bugetul
statului/ diferenele rezultate la sfritul perioadei ntre T.V.A. deductibil i T.V.A. colectat.
Contul 4427 T.V.A. colectat este un cont cu funcia contabil de pasiv, a crui
coninut economic asigur reflectarea n contabilitate a taxei pe valoarea adugat aferent
operaiunilor de vnzare din ntreprindere a bunurilor i serviciilor. Se crediteaz cu taxa pe
valoarea adugat aferent mijloacelor fixe realizate n regie proprie,

taxa pe valoarea

adugat nscris n facturile emise ctre clieni sau alte documente legale reprezentnd
48

vnzrile de mrfuri i bunuri, prestrile de servicii i executrile de lucrri/ serviciile

prestate, taxa pe valoarea adugat aferent avansurilor ncasate. Se debiteaz cu sumele
reprezentnd taxa pe valoarea adugat pltibil bugetului de stat. La sfritul fiecrei luni se
soldeaz n coresponden cu T.V.A. deductibil i T.V.A. de plat.
Contul 4428 T.V.A. neexigibil este un cont bifuncional, n care se
nregistreaz valoarea taxei pe valoarea adugat neexigibil, provenit din operaiunile de
vnzare i cumprare, pentru care nu s-au ntocmit acte legale. n creditul contului se
nregistreaz taxa pe valoarea adugat, aferent livrrilor de bunuri, prestrilor de servicii i
executrilor de lucrri cu plata n rate conform prevederilor legale, mrfurilor din unitile
comerciale cu amanuntul, livrrilor de bunuri, prestrilor de servicii i executrilor de lucrri
pentru care nu s-au ntocmit facturi. n debitul contului se nregistreaz taxa pe valoarea
adugat, aferent cumprrilor efectuate cu plata n rate conform prevederilor legale,
vnzrilor de mrfuri din unitile comerciale cu amnuntul, vnzrilor de bunuri i servicii
sau prestrilor de lucrri cu plata n rate, devenit exigibil n cursul exercitiului i taxa pe
valoarea adugat amnat la plat. Soldul contului reprezint taxa pe valoarea adugat
neexigibil.
nregistrrile contabile pentru a determina, n final, taxa pe valoarea adugat de plat
sau taxa pe valoarea adugat de recuperat prezint unele particulariti:
a) dac ntreaga activitate economic a ntreprinderii i totalitatea vnzrilor sunt
supuse plii taxei pe valoarea adugat;
b) dac sunt activiti scutite de tax pe valoarea adugat;
c) dac ntreprinderea are livrri la export pentru care este stabilit cota zero;
d) particulariti privind contabilitatea taxei pe valoarea adugat de regularizat.
Dup ce vnzrile i cumprrile au fost nregistrate n jurnale se face diferena ntre
taxa pe valoarea adugat colectat i taxa pe valoarea adugat deductibil.
Sunt posibile urmtoarele situaii :
dac TVA colectat TVA deductibil TVA de plat

nregistrarea TVA deductibil

%

401 Furnizori

1547

301 Materii prime

1300

4426 TVA deductibil

247

nregistrarea TVA colectat

4111 Clieni

%
49

11305

701 Venituri din vnzarea

9500

produselor finite
4427 TVA colectat

nchiderea conturilor de tax pe valoarea adugat

4427 TVA colectat

1805

1805

4426 TVA deductibil

247

4423 TVA de plat

1558

nregistrarea plii prin virament bancar

4423 TVA de plat

5121 Conturi la bnci n lei 1558

dac TVA colectat TVA deductibil TVA de recuperat de la buget

nchiderea conturilor de tax pe valoarea adugat

%

4426 TVA deductibil

4427 TVA colectat

400

4424 TVA de recuperat

700
300

nregistrarea recuperrii de la buget prin contul bancar

5121 Conturi la bnci n lei

4424 TVA de recuperat

300

3.4 Analiza comparativ a evolutiei taxei pe valoarea adaugat

Compararea evolutiei TVA deductibil si a TVA colectat n cursul anului 2008

Perioada 2008

TVA colectat

TVA deductibil

Ian-Martie

14099

11559

Apr-Iunie

20702

15966

Iulie-Sept

16006

13189

Oct-Decem

26449

19324

50

Se observ asemnarea ntre curba de evolutie a TVA colectat si a curbei de evolutie a

TVA deductibil, fapt ce indic o strns corelare a volumului vnzrilor cu cel al achizitiei
de bunuri si servicii. Aceast curelare provine si din faptul ca Rin Fortex S.R:L. a avut o
buna politic de previzionare a vnzarilor pe perioade calendaristice.
Compararea evolutiei TVA deductibil si a TVA colectat n cursul anului 2009
Per 2009
TVA
colectata
TVA
deductib

Ian

Feb

Mart

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Noi

8553 6602

7626

5203 9819 8873 8139 3170 19607 9161 11289 4012

9769 5148

6862

4769 3639 6417 4117 9772 11155 8515 10521 3377

n cursul anului 2009 se observ faptul c n cadrul ntreprinderii exist traiectorii inegale
ale curbelor de tax ape valoarea adaugata supuse compararii. Astfel n perioada iulie august,

51

Dec

societatea a prevzut o crestere a nivelului vnzrilor n perioada imediat urmatoare si a

crescut stocul materiilor prime, rezultnd astfel TVA de recuperate. Ulterior, adaosul
commercial, nivelul ridicat al vanzarilor si productivitatea muncii au condus la realizarea

unei cifre de afaceri semnificative n perioada august-octombrie. Taxa ape valoarea adaugat
de plat obtinut n aceast perioad nu a avut o influent semnificativ asupra trezoreriei
firmei, avnd n vedere faptul c majoritatea vanzrilor s-a realizat cu numerar.
Compararea evolutiei TVA deductibil si a TVA colectat n cursul anului 2008

Per 2010
TVA
colectata
TVA
deductib

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Noi

Dec

2822 13080 11326 8526 6266 13058 3980 7918 12903 12681 9314 7324
9272

6054

9428

6173 4465 11699 3451 6602 13020 12268 9272 6815

52

n primul trimestru al anului 2010, se observ faptul c nivelul stocurilor realizate n

perioada precedent a fost suficient pentru necesarul de productie previzionat. Drept rezultat,
societatea a avut TVA de plat. n perioada urmatore, respective ncepnd cu luna aprilie,
nivelul vnzrilor previzionate a fost strns corelat cu nivelul stocurilor, fapt ce a condus la o
tax ape valoarea adaugata de plata relativ constant.
3.5. Implicatiile taxei pe valoare adugat asupra rentabilittii ntreprinderii
3.5.1 Taxa pe valoare adugat n raport cu rezultatele ntreprinderii
n cazul TVA se pune problema evalurii patrimoniului determinat de msurarea
activelor si pasivelor cheltuielilor si veniturilor. Fiscalitatea si-a nsusit unul dintre principiile
contabilittii, si anume metodele de evaluare ale patrimoniului trebuie s fie aceleasi n tot
cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul. Dac n cazuri justificate se schimb
metodele, trebuie calculate influentele asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si
asupra nivelului contului de rezultate. TVA genereaz costuri pentru ntreprindere n calitatea
sa de colector fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de urmatoarele categorii: costuri
directe, costuri de gestiune si costuri de trezorerie.
Costurile directe intervin n cazul n care TVA nu este deductibil n totalitate, partea
nedeductibila fiind cuprins n costul de achizitie al bunului respectiv si n situatia n care
ntreprinderea este ea nssi asimilat consumatorului final.
53

Pentru a-si lua n calcul dimensiunea fiscal a afacerilor, agentul economic trebuie ssi analizeze foarte bine obiectul de activitate. Dac consumurile intermediare, ca participante
la valoarea adugat, sunt mari, atunci poate s aprecieze luarea n considerare a capacittii
fiscale si este decizia sa normal de optiune ca pltitor de TVA. Pentru un agent economic, al
crui obiect de activitate l constituie prestrile de servicii, prin analize, consultatii, evaluare,
proiectare si n general exploatarea inteligentei, consumurile intermediare vor fi mai mici.
n asemenea situatii, ntreprinderea nu va opta pentru o gestiune eficient, pentru
plata TVA, deoarece aceasta va fi suportat de client, iar n concurent cu alte ntreprinderi
nepltitoare de TVA, va renunta la serviciile sale, chiar dac calitatea lucrrilor prestate este
de nivel nalt.
Respectnd principiul costului istoric privind evaluarea bunurilor intrate n
patrimoniu cu titlu oneros, TVA, ca parte nedeductibila, trebuie s fie cuprins n costul
bunului achizitionat si nu n contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vrsminte
asimilate, asa cum spre exemplu se nregistreaz operatiunile de export import.
Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile conduce
implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea rezultatului contabil.
Costurile de gestiune sunt generate de rolul ntreprinderii de colector fiscal privind
TVA. n acest scop, trebuie ntocmite documentele justificative si registrele privind TVA. De
asemenea, trebuie organizat o evident contabil riguroas, detaliat, complex pentru a
dispune de timp si de informatiile necesare ntocmirii decontului de TVA, necesitnd o fort
de munc deloc neglijabil. Colectarea TVA se deruleaz, nu n putine cazuri, pe fondul
riscului de insolvabilitate al clientilor si al litigiilor ce pot interveni n relatiile cu furnizorii.
Costurile de gestiune implic fort de munc suplimentar si deci, cresterea cheltuielilor cu
munc vie.
Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp ntre creantele asupra
bugetului de stat privind TVA deductibil la intrare si datoriile fat de bugetul de stat privind
TVA colectat la iesire.
TVA genereaz creditul clienti si creditul furnizori. Aceste diferente sunt regularizate
pn la data de 25 a lunii urmtoare. TVA de plat se achit pe baza decontului TVA depus. n
schimb, TVA de recuperat se ramburseaz selectiv pentru anumiti agenti economici, n
termen de maximum 30 de zile de la depunerea decontului, a cererii de rambursare si a
documentatiei justificative.
Pentru alti agenti economici, TVA de recuperat se compenseaz cu TVA de plat n
lunile urmtoare. n situatia n care, pe o durat de trei luni, TVA de recuperat nu este
54

compensat integral de TVA de plat, diferenta se ramburseaz de organul fiscal n termen de

30 de zile de la depunerea decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare.
TVA angajeaz un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile ncasate la
clientii creditori. Din punct de vedere fiscal, avansurile sunt purttoare de TVA si se
factureaz.
Dac n luna respectiv, agentul economic nu are consumuri intermediare, deci TVA
deductibila sau mrimea sa este nesemnificativ, furnizorul de bunuri are obligatia de a vira
un buget integral TVA aferent avansurilor ncasate. Prin suma virat la buget se creeaz la
unitatea furnizoare o reducere de disponibilitti bnesti, sum ce nu se poate recupera dect
n lunile urmtoare. Aceast situatie poate conduce ntreprinderea furnizoare n ntrzieri la
plat unor obligatii scadente.
Exist si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a ncasat avansul s nu se
mai realizeze, avansul urmnd a fi restituit integral clientului.
ntruct virarea la buget a TVA calculat pentru avansurile ncasate a avut loc,
recuperarea urmeaz a se realiza n lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin
rambursarea de la buget. Este de preferat renuntarea nregistrarii TVA asupra avansurilor
ncasate /platite.
O situatie deosebit ntre relatiile comerciale ale agentului economic o reprezint
pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului ctre client. Stabilirea
taxei datorate se face n strns corelatie cu prevederile contractuale. Dac bunurile s-au
pierdut pe timpul transportului ctre client si contractul l face responsabil pentru orice
pierdere nregistrat dup predarea bunului, furnizorul datoreaz taxa aferent bunurilor
respective, clientul avnd drept de deducere a taxei cuprinse n factura furnizorului n masura
n care bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile.
Pentru bunurile destinate unor operatii, scutite de taxe sau cheltuieli care nu au
legatur direct cu activitatea firmei, TVA aferent bunurilor pierdute pe timpul transportului
nu poate fi dedus.
Dac contractul l face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite nainte de
predarea la client, exist dou posibilitti de solutionare:
a. n situatia n care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datoreaz TVA, deoarece se
consider c nu s-a efectuat livrarea lor. n situatia invers se datoreaz taxa inclus n
factur.
b. Dac clientul refuz plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema se reglementeaza
prin emiterea unei noi facturi, n rosu, pentru taxa de scazut. Legea nr. 345/2002 privind TVA
55

nu permite deductibilitatea TVA pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului,

depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere peste normele legale neimputabile.
Exist situatii n care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declarati insolvabili
prin hotarri judecatoresti definitive, iar furnizorii si prestatorii de servicii beneficiaz de
dreptul de deducere prin restituire de la bugetul statului a TVA corespunzatoare sumelor ce nu
pot fi ncasate.

2008
2009
2010

CA
390017
494450
574372

TVA DE PLATA
17218
16479
8380

56

In perioada 2008 - 2009 societatea Rin Fortex

S.R.L. a avut o cifra de afaceri

crescatoare. Printr-o corelare foarte buna a nivelului vnzrilor cu nivelul achizitiilor de

materii prime si servicii, taxa pe valoare adaugata de plata a avut o evolutie relativ constanta,
fara modificari majore. Aceast corelare provine si din faptul ca Rin Fortex S.R.L. a avut o
buna politic de previzionare a vnzarilor pe perioade calendaristice.

57

3.5.2 Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra

fluxurilor de trezorerie
Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor de
trezorerie se refer la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor
echilibrului financiar.
n situatia n care agentul economic are de plat la bugetul de stat TVA, aceast sum
trebuie achitat n data de 25 a lunii urmtoare, rezult c agentul respectiv beneficiaz de un
surplus de trezorerie pentru 25 de zile, cu conditia ca suma pentru vnzrile efectuate s fie
ncasat de la terti pn la data de nti a lunii urmtoare. n caz contrar se reduce
proportional cu numrul de zile aferente nencasrii contravalorii facturilor emise.
Societatea a achizitionat servicii si produsein luna ianuarie 2008 n valoare de 39 243
lei, din care:
- cost achizitie 32 977lei
- TVA deductibil 6 266 lei
n cursul aceleiasi luni, a vndut mrfuri n valoare de 27 954 lei din care:
- pret de vnzare 23 489 lei
- TVA colectat 4465 lei
Rezult c are de plat la bugetul de stat suma de 1 801 lei.
n situatia n care vnzrile sunt constante, pentru cele 25 de zile se genereaz fluxuri
de trezorerie nete de 1 801 lei, care contribuie la mentinerea echilibrului trezoreriei, dup
cum reiese din urmtorul tabel.

TVA de plata
Zile
1
2
.....
10
...
25

Incasata
1 801

% aferent
perioadei

Neincasata
1 801
1 801
...
1 801
...
1 801

de incasare
25/25= 1
24/25
23/25
...
15/25
...
-

Fluxuri de trezorerie
Pozitive

Negative

1 728,96
1 656,92

72,04
144,08

1 080,6

720,4
1 801

Dac clientii achit factura dup 10 zile de la data scadentei, fluxurile de trezorerie
nete se reduc cu 720,4 lei. n situatia n care clientii nu au achitat factura, agentul economic

58

este pus n situatia de a apela la un imprumut de 1 801 lei, fie a sista platile scadente ctre
terti pentru a achita TVA datorat bugetului de stat.
n situatia n care vnzarile ramn constante si termenul de scadent nu se modific,
societatea beneficiaz din partea statului de un credit constant n valoare de 1 801 lei pe luna,
caz n care societatea realizeaz un profit suplimentar determinat de rata dobnzii practicat
de bncile comerciale, pentru creditul bancar neangajat.

3.5.3.Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor

ntreprinderii
Avnd n vedere ca TVA conduce la cresterea costului de achizitie prin includerea
taxei fiscale nedeductibile, n situatia n care TVA nu este deductibil n totalitate si n situatia
n care ntreprinderea este ea nssi asimilat consumatorului final, implicit cresc cheltuielile
de exploatare si se micsoreaz rezultatul contabil.
Cresterea cheltuielilor de exploatare implic modificarea soldurilor intermediare de
gestiune.
Societatea Rin Fortex

S.R.L.are prin efectul legii prorata de 100% astfel, situatia

general nu este afectat si nici rentabilitatea ntreprinderii.

Pentru agentii economici supusi pltii TVA, care livreaz bunuri si servicii impozabile
si nu au prorata 100%, situatia generala este afectata influentnd rentabilitatea ntreprinderii.
TVA conduce la cresterea costurilor.
Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de plata
TVA, se majoreaz cheltuielile de exploatare. Astfel, marja comerciala se va diminua n cazul
unui raport integrat al TVA asupra rentabilittii ntreprinderii, cu TVA nedeductibil aferent
livrarilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii adaugate, excedentul
brut din exploatare, rezultatului exploatarii, rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu
valoarea corespunzatoare TVA nedeductibil.
Perioada

Total livrari

2008
Ian-Martie
Apr-Iunie
Iulie-Sept
Oct-Decem

bunuri
74205
108957
84242
139203

TVA colectata

Total achizitii

14099
20702
16006
26449

60839
84036
69416
101706

59

TVA
deductibila
11559
15966
13189
19324

TVA de plata
2540
4736
2817
7125

In anul 2008 se observaa modificri ale valorii cifrei de afaceri, modificri ce au influentat
direct si in aceleasi sensuri calorile taxei pe valoare adugat de plat.

Perioada 2009

Total livrari bun

TVA colectata

Total achizitii

TVA deductib

TVA de plata

Ianuarie
Februarie
Martie

45018
34750
40136

8553
6602
7626

51982
28666
36114

9769
5148
6862

-1216
1454
764

Aprilie

27384

5203

25154

4769

434

Mai
Iunie

49898
46699

9819
8873

19153
33775

3639
6417

6180
2456

60

Iulie
August
Septembrie

42838
16683
103195

8139
3170
19607

21667
51433
58711

4117
9772
11155

4022
-6602
8452

Octombrie

48215

9161

44816

8515

646

Noiembrie
Decembrie

59402
21121

11289
4012

55375
17776

10521
3377

765
635

In anul 2009 evolutia taxei pe valoare adugat de plata a fost strans legat de
evolutia nivelului vnzrilor. Aceasta situatie rezulta din o buna si eficient aplicare a
politicilor de previzionare a vnzarilor pe perioade calendaristice.

Perioada 2010

Total livrari
bunuri

TVA colectata

Total achizitii

TVA
deductibila

TVA de plata

Ianuarie

14854

2822

48799

9272

-6450

Februarie

68843

13080

31866

6054

7026

Martie

59612

11326

49623

9428

1898

Aprilie

44873

8526

32491

6173

2353

Mai

32977

6266

23498

4465

1801

Iunie

68724

13058

58100

11699

2019

Iulie

20947

3980

18165

3451

529

August

41674

7918

34745

6602

1316

Septembrie

67910

12903

68525

13020

-117

Octombrie

66739

12681

64567

12268

413

Noiembrie

49022

9314

49205

9272

42

Decembrie

38550

7324

35867

6815

509

61

Desi in anul 2010 Societatea Rin Fortex

a nregistrat fluctuatii semnificative ale

nivelului vnzrilor, a reusit sa obtin o taxa pe valoare adugat de plat relativ constant.
Datorita nivelului ridicat de materii prime achizitionat la inceputul anului si a unui nivel mic
de vnzri raportat la aceiasi perioad, marimea taxei pe valoare adugat deductibila a fost
mai mare decat cea a taxei pe valoare adugat colectat, astfel, societatea a inregistrat o taxa
pe valoare adugat de recuperat. Insa in luna februarie stocurile de materii prime au fost
suficiente pentru nivelul vnzrilor iar achizitiile au fost mult inferioare vnzrilor ceea ce a
generat o taxa pe valoare adugat de plata relativ mare, in comparatie cu perioada urmatoare
in care societatea a reusit sa coreleze foarte bine achizitiile cu vnzrile.

62

63

CONCLUZII

ntr-o economie normal, unde aprovizionarea, producia i comercializarea

produselor finite se desfoar ritmic, TVA incit la o activitate performant n toate aceste
stadii. Cumprtorul are interesul s-i optimizeze stocurile, apropiind ct mai mult
momentul aprovizionrii de acela al lansrii lor n fabricaie; productorul este interesat s
produc rapid, cu costuri ct mai mici i la o calitate corespunztoare pentru a fi competitiv
pe pia, iar furnizorul interesat s-i vnd ct mai grabnic mrfurile produse i s le
ncaseze rapid, dat fiind faptul c el datoreaz TVA la livrarea mrfurilor i nu la ncasarea
acestora.
n felul acesta, prin eforturi conjugate, se reduce perioada de imobilizare a sumelor
pltite ca TVA n momentul cumprrii mrfurilor, vnznd ct mai grabnic propriile produse
i recupernd din TVA colectat pe cel deductibil.
Pe lng avantajele evidente, TVA are i unele neajunsuri propri impozitelor indirecte.
Este vorba mai nti de regresivitatea sa n raport cu mrimea veniturilor consumatorului,
fiind mai greu de suportat dectre cei cu venituri mici i familii numeroase. Prin scutirea sau
impozitarea cu cote reduse a produselor vitale i prin suprataxarea veniturilor nemetrica a
consumului de lux cu incovenient a fost n parte corectat.
Pe de alt parte TVA poate exercita o presiune inflaionist dac salariile se indexeaz
n raport cu evoluia preurilor.
n ciuda complexitii metodelor de impozitare, avantajele impozitului unic ncasat
fracionat sunt evidente ; datorit acestora modelul francez de impozitare a valorii adugate sa generalizat n rile U.E. iar n prezent se aplic n peste 70 de ri.
Presedintele Traian Basescu a dat in repetate randuri declaratii referitoare la situatia
taxei pe valoare adugata in Romania, de actualitate fiind cea prin care acesta propune o cota
a taxei pe valoare adugat nemodificata in conditiile actuale de criz.
Deasemenea liderul PNL Crin Antonescu a declarat, luni 1 iunie 2009, la o dezbatere
privind relansarea economiei romneti, c actuala criz poate fi trecut cu bine dac
Romnia urmeaz trei direcii: statul minimal, taxe n favoarea prosperitii, respectiv cot
unic de 10% i TVA de 15 % .
In cadrul lucrarii am abordat problematica taxei pe valoare adugata din perspectiva
societtii RIN FORTEX

S.R.L. evidenind influena TVA-ului asupra rentabilittii si

64

rezultatelor ntreprinderii, asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie,

lichidittii si solvabilittii ntreprinderii dar si influenta cheltuielilor de exploatare angajate
de taxa pe valoare adugat asupra rezultatelor ntreprinderii.
RIN FORTEX SRL n calitatea de pltitoare de TVA, susine i nelege importana
cotei pe valoarea adugat pentru bugetul statului, TVA-ul avnd o pondere considerabil n
formarea acestuia.
Dei activitatea pe care o desfoar nu este una foarte bogat, societatea propune
revizuirea TVA-ului, considernd c este necesar s se gseasc o soluie pentru nlocuirea
TVA-ului, cu condiia ca noua tax s nu determine o cretere a sarcinii fiscale a
ntreprinderilor sau cetenilor i c orice modificare adus reglementrilor n vigoare
referitoare la TVA trebuie s reduc substanial riscul de fraud, s exclud noi riscuri i, mai
presus de orice, s nu genereze o birocraie excesiv pentru societi i pentru autoriti.

65

BIBLIOGRAFIE

1. Stoica Emilia "Finante publice" Ed. Cartea Studenteasca , Bucuresti , 2009

2. Vacarel I. "Finante Publice" Ed . Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 2002
3. Iulian Vacarel - coordonator

, Finante

publice , Editura Didactica si

pedagogica,

Bucuresti, 2003
4. Iulian Vacarel , Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000 , Editura Expert ,
Bucuresti , 2001
5. Tatiana Mosteanu - coordonator , Buget si trezorarie publica, editia a III -a , Editura
Tribunala Economica , Bucuresti 2002
6.Alexandru, F, Aspecte privind reglementarea TVA n rile dezvoltate, Finane Bnci
Asigurri, nr.1, ianuarie 2003.
7. Budugan, D., Georgescu , I. Bazele contabilitii , Editura Sedcom libris, Iai, 2003
Dinc, A, Expert fiscal Taxa pe valoarea adugat, Editura Civio Reviste Specializate,
Bucureti, 2002
8. Horomnea, E. Bazele contabilitii concepte i aplicaii , Editura Sedcom

libris, Iai,

2004
9. Moteanu,T. Finane publice - note de curs i aplicaii pentru seminar , Editura
Universitar, Bucureti, 2005
10. Popescu, Gh., Popescu, V.

Contabilitatea armonizat simplificat cu directivele

europene i fiscalitatea societii comerciale , Editia a II a ,Editura Gestiunea, Bucureti,

2003
11. Popescu, N. Finane publice , Editura Economic, Bucureti, 2005
12. u, L. Fiscalitate - aplicaii practice , ediia a II a, ASE, Bucureti, 2005
13. u, L. .a. Fiscalitate de la lege la practic , ediia a III a, Editura Ch.Beck, Bucureti,
2006
14. Vcrel, I., Bistriceanu, Gh., Moteanu, F. Finane publice , ediia a IV a , Editura
Didactica i Pedagogica , Bucureti, 2004
15. Vintil, G, Clin, M, Vintil, N, Fiscalitate, Editura Economic, Bucureti, 2002.
*** - Hotrrea Guvernului nr. 598/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.
345/2002 privind taxa pe valoarea adugat, publicat n Monitorul Oficial nr. 437 din 22
iunie 2002.
66

*** - Legea nr. 110/1997 pentru modificarea articolului 6 litera A i) punctul 6 din Ordonana
Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adugat, publicat n Monitorul Oficial nr.
142 din 7 iulie 1997.
*** - Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adugat, publicat n Monitorul Oficial nr.
371 din 1 iunie 2002.
*** -Legea nr. 571/2003 actualizata pana la 7 sept.2006 (forma aplicat din 1 ianuarie 2007)
*** - Ordonana de Urgen nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adugat, publicat n
Monitorul Oficial nr. 113 din 15 martie 2000.
*** - Ordonana de Urgen nr. 33/1998 cu privire la modificarea i completarea art. 6 din
Ordonana Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adugat, publicat n Monitorul
Oficial nr. 432 din 16 noiembrie 1998.
*** - Ordonana Guvernului nr. 2/1996 cu privire la completarea i modificarea unor
reglementri referitoare la taxa pe valoarea adugat, publicat n Monitorul Oficial nr. 19 din
26 ianuarie 1996.
*** - Ordonana Guvernului nr. 21/1996 privind completarea i modificarea unor
reglementri referitoare la taxa pe valoarea adugat, publicat n Monitorul Oficial nr. 170
din 30 iulie 1996.
*** - Ordonana Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adugat, publicat n
Monitorul Oficial nr. 288 din 12 decembrie 1995.
*** - Site-ul Fondului Monetar Internaional.
*** - Site-ul Ministerului de Integrare European n Romnia.
*** - Site-ul Ministerului Finanelor Publice.
*** - Site-ul Uniunii Europene.

67