CUPRINS

Prezentarea firmei i a mediului su de afaceri..................................................................... 2

1.1 Scurt istoric i evoluia recent a societii.................................................. 2 1.2 Obiectul de activitate i oferta de produse...................................................2 1.3 Structura asociativ. Capitalul social...........................................................3 I.4 Informaii privind salariaii, administratorii i directorii..........................3 1.5 Poziionarea ntreprinderii n ramura de activitate actualitate din domeniu; concurena............................................................................................3 I.6 Principalele politici i metode contabile........................................................4 1.7 Principalii indicatori economico-financiari................................................. 4
CAPITOLUL 2..........................................................................................................................6 Impactul TVA-ului asupra rezultatelor financiare ale societii. Studiu de caz.................6

2.1 Introducere.....................................................................................................6 2.2 Analiza structurii activului i pasivului bilanier......................................7 2.3 Analiza echilibrului financiar pe baza bilanului financiar........................8 2.3.1 Analiza echilibrului financiar prin indicatori n mrime absolut......8 2.3.2 Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate..............................9 2.3.2.1 Analiza ratelor de acoperire financiar a imobilizrilor...................9 2.3.2.2 Analiza lichiditii ntreprinderii.......................................................10 2.3.2.3 Analiza solvabilitii ntreprinderii....................................................11 2.4 Analiza poziiei financiare prin metoda scorurilor. Riscul de faliment...12 2.5 Analiza fluxurilor de rezultate prin contul de profit i pierdere..............13 2.5.1 Analiza orizontal a contului de profit i pierdere. Dinamica fluxurilor de rezultate..................................................................................... 13 2.5.2 Analiza vertical a contului de profit i pierdere. Structura fluxurilor de rezultat.........................................................................................................14 2.5.3 Analiza eficienei cheltuielilor .............................................................. 15 2.5.4 Analiza rezultatului din exploatare.......................................................16 2.5.5 Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune......17 2.6 Analiza ratelor de rentabilitate................................................................... 18

2.6.1 Ratele rentabilitii comerciale............................................................18 2.6.2 Ratele rentabilitii economice..............................................................19 2.6.3 Ratele rentabilitii financiare.............................................................. 19 2.7 Impactul TVA-ului asupra rezultatelor financiare ale societatii............20 2.7.1 Impactul T.V.A. asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie........................................................................................................ 20 2.7.2 Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor intreprinderii..................................................................................20 2.7.3 Impactul TVA aspra pragului de rentabilitate si intervalului de siguranta..............................................................................................................21 2.7.4 Influenta TVA asupra lichiditatii si solvabilitatii Intreprinderii...........21 2.7.5 Influenta TVA asupra ratelor de echilibru financiar si de randament. 21 2.7.6 Studiu de caz.............................................................................................. 21
CAPITOLUL 3........................................................................................................................23 Contabilitatea si fiscalitatea TVA-ului.................................................................................. 23

3.1 Taxa pe valoarea adugat - sfera de aplicare, baza de impozitare, regimuri de taxare, sfera de aplicare a TVA.................................................... 23 3. 2 Monografie contabil ................................................................................. 25 ncepnd cu 1 ianuarie 2013 se aplic pentru unele entiti economice sistemul de plat a TVA la ncasare. Modificarea Codului Fiscal a fost efectuat prin Ordonana Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 621, fiind aprobat cu modificri prin Legea nr. 208/2012 publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 772 din 15 noiembrie 2012. De asemenea, au fost modificate i normele de aplicare prin Hotrrea Guvernului nr. 1.071 dat pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 44/2004, publicat n Monitorul Oficial nr. 753 din 8 noiembrie 2012. ............................................ 25 3.3 Sistemul TVA la ncasare - avantaje i dezavantaje ................................ 27
CAPITOLUL 4........................................................................................................................29 Prezentarea sistemului informaional i informatic al societii prezentate..................... 29

4.1 Tehnologii informaionale pentru o contabilitate modern - cloud accounting........................................................................................................... 30 4.2 Prezentarea aplicaie informatice utilizat................................................ 30
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................34 ANEXE.....................................................................................................................................35

CAPITOLUL I Prezentarea firmei i a mediului su de afaceri

1.1 Scurt istoric i evoluia recent a societii

SC Actiner SRL este societate cu capital privat cu sediul in Municipiul Galai, infiinat in anul 2002. Principalul obiect de activitate este proiectarea, montarea, repararea, modernizarea si asigurare service pentru ascensoare electrice si hidraulice de persoane si materiale cu sau fara camera de masini. Deasemenea societatea asigur platforme ridicare i platforme pentru persoane cu handicap. ncepnd cu anul 2012 firma Actiner SRL are in intretinere peste 200 de ascensoare, iar numarul mediu de noi ascensoare montate pe an este de aproximativ 20 buci. Pentru desfurarea n condiii optime a activitii, entitatea are un numar de 24 de specialiti condui i coordonati de supervizori cu peste 40 de ani de experienta in domeniu, care ofera cele mai eficiente solutii de transport pe verticala. Avand in vedere cerintele din ce in ce mai crescute privind calitatea prestatiilor si serviciilor oferite, societatea noastra este certificata si are implementat sistemul de management al calitatii SR EN ISO 9001:2001 de catre ISCIR CERT Bucuresti.

Pentru activitatile de proiectare, fabricatie, asamblare, montare si inspectia finala a ascensoarelor, societatea este certificata in conformitate cu H.G.439/2003, Anexa 11, Modulul D, fiind raspunzatoare pentru aplicarea pe ascensoare a marcajului C.E. SC Actiner SRL este una dintre firmele autorizate ISCIR pentru proiectarea, fabricatia, montajul si intretinerea instalatiilor de ascensoare.

1.2 Obiectul de activitate i oferta de produse

Cu o experienta de 11 de ani in domeniu ascensoarelor si automatizarilor, echipa Actiner SRL ofera servicii de intretinere, reparatii, consultanta, modernizari si suport tehnic pentru orice fel de ascensore electrice cu sau fara camera de masini, ascensoare hidraulice, scari rulante, platforme autoridicatoare si platforme pentru persoane cu dizabilitati. Service-ul este asigurat de echipe de interventie experimentate si operative, echipate cu logistica moderna pe tot teritoriul tarii. Principalele servicii furnizate de societate sunt prezentate n continuare: Montaj ascensoare, platforme, echipamente de ridicat; Reparatii, ntretinere, revizie si modernizare ascensoare electrice si hidraulice
de persoane sau marfa; Reparatii, ntretinere, revizie, montare platforme deplasabile / nedeplasabile pentru personae si/sau material; Asigurarea de consultanta si informatii necesare proiectarii si dimensionarii cladirilor in care vor functiona ascensoarele livrate de noi RADTP - personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentatiei tehnice preliminare pentru montare/reparare - vizarea documentatiei tehnice preliminare pentru reparatii la ascensoare RADTE - personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentatiei tehnice si supravegherea lucrarilor de verificare tehnica in utilizare pentru investigatii/examinari cu caracter tehnic - expertize tehnice la ascensoare RSL personal responsabil cu supravegherea lucrarilor;

 RSVTI - Operator responsabil cu supravegherea si verificare tehnica a

instalatiilor RSI - Intretinere, revizie tehnica si reparare pentru instalatii de cortine pentru incendiu si trape de scene

Produsele comercializate de societate sunt prezentate n continuare: 1. Ascensoare de persoane Indiferent de destinatia finala a unei cladiri care impune miscarea pe mai multe nivele, ascensorul a devenit un element important, util si fascinant. Chiar daca vorbim de cladiri de locuinte, birouri, spatii comerciale, hoteluri, moteluri, pensiuni, scoli, muzee, spitale, aeroporturi sau fabrici, ascensoarele reprezinta elemente de design interior care le idividualizeaza, le da un anumit farmec combinat cu utilitatea evidenta a utilajului. Ascensoare hidraulice - acestea sunt silentioase, cu un nivel de zgomot de aprox. 55db, datorita centralinei dotata cu motor scufundat in ulei. Sarcina ascensor: 225 Kg - 75kg*nr. pers Viteza ascensor: 0,63m/s. Exista posibilitatea instalarii unui variator care va creste viteza la 1m/s Numar de statii: 2 8 etaje Idiferent de tipul ascensorului, acesta poate fi montat in interiorul cladirilor, cat si in exterior (ascensoare panoramice) cu structura metalica proprie. Ascensoare electrice de persoane Sarcina: 225kg 75kg*nr. pers Viteza: 1 m/s; 1.6m/s; 2m/s; 3m/s Numar de statii: 2 - 32

Ascensoare fr camera mainii

Variantele de ascensoare de la Actiner se adreseaza si cladirilor care nu au fost prevazute cu o sala a masinilor, mai exact camera motorului, acestea facand parte din categoria de ascensoare de persoane fara camera masinii (MRL). In aceste cazuri, mecanismul, dispozitivul de actionare si comenzile sunt instalate in inaltimea de constructie a casei liftului. Un panou de acces pentru mentenanta este integrat in tocul celui mai inalt punct de acces la putul ascensorului sau este instalat intr-o carcasa separata langa usa celui mai inalt punct de acces la putul ascensorului ori in podeaua de sub cel mai inalt punct de acces la putul ascensorului.

 Finisaje ascensoare de persoane

Cabina ascensorului este o componenta deosebita in design-ul unei cladiri pentru ca nu este statica, ci se misca. Din acest motiv, aceasta este una dintre cele mai speciale componente de design interior. Indiferent de degin-ul ales: modern, clasic sau futuristic, cabinele ascensoarelor trebuie sa fie in armonie cu cladirea, cu destinatia acesteia si functionalitatea ei. 2. Ascensoare marf i platforme Aceste ascensoare sunt destinate cladirilor care au ca destinatie finala spatii tip productie, depozit, supermarket, hotel, aeroport, spital, adica a spatiilor in care activitatile impun un trafic intens de marfuri pe verticala. Structura unui ascensor de marfa este robusta dar garanteaza un transport sigur al sarcinilor grele si pot fi adaptate in toate tipurile de cladiri. De asemenea va oferim ascensoare auto sau sisteme de parcare auto. 3. Platforme pentru persoane cu handicap Accesul in cladirile instituriilor publice si nu numai trebuie facilitat prin platforme dedicate persoanelor cu handicap, dizabilitati locomotorii (primarii, prefecturi, consilii judetene, spitale, tribunale, judecatorii, universitatii, scoli, colegii si altele), precum si in institutiile de interes public (teatre, muzee, hoteluri, si altele). Acest aspect este reglementat de prevederile Legii 448/2006. 4. Scri rulante Cu un design spectaculos si multiple optiuni pentru finisare, scarile rulante si trotuarele rulante se integreaza armonios in structura cladirilor. In functie de natura cladirii si de traficul asociat acestora, scarile si trotuarele rulante se instaleaza in urmatoarele tipuri de spatii: cu trafic intens: cladirile aeroporturilor, gari, metrou. cu trafic mediu spre ridicat (trafic comercial): cladirile centrelor comerciale, hoteluri, muzee, supermaketuri, cladiri de birouri, spitale. cu trafic redus: cladirile restaurantelor 1.3 Structura asociativ. Capitalul social

Prile sociale emise de S.C. Actiner SRL nu se negociaz pe o pia reglementat a valorilor mobiliare. Capitalul social este integral privat, fiind n valoare de 3.000 de lei. Societatea are un singur asociat, acesta deine i calitatea de administrator. I.4 Informaii privind salariaii, administratorii i directorii Societatea este administrata de ctre asociatul unic. Cheltuielile cu salariile conducerii reprezint 7,79% din totalul cheltuielilor cu salariile personalului pentru exerciiul financiar ncheiat la 31.12.2012.

Nu au fost acordate avansuri si credite administratorului societatii n perioada 2007 - prezent. Nu s-au asumat garanii n numele administratorilor societii. Salariaii: Numrul mediu de salariai aferent exerciiului 2012 a fost de 24 persoane. In anul 2012 structura personalului angajat, se prezint astfel: Conducere - 3 persoane; departament tehnic - 16 persoane; serviciu vnzri - 3 persoane; serviciu marketing - 1 persoan; resurse umane - 1 persoan.
1.5 Poziionarea ntreprinderii n ramura de activitate actualitate din domeniu; concurena.

Piaa de ascensoare, scri, trotuare rulante i platforme a ncheiat anul 2012 n scdere f de perioada precedent, pe fondul ncetinirii generale din piaa construciilor. Lipsa, blocarea sau amnarea unor proiecte din zona privat sau de stat, dar i ntrzierile la plata sau btaia pe preul cel mai sczut sunt probleme curente pentru juctorii de profil.

n ateptarea lansrii de noi investiii, piaa prezint un potenial important pe zona de service i reparaii, n condiiile n care parcul naional de ascensoare este unul nvechit. Piaa ascensoarelor a sczut cu circa 30-40% n anul 2012 comparatic cu perioada similar din anul 2011. Una dintre principalele cauze ale acestui regres este criza din domeniul imobiliar, care a dus la blocarea sau nenceperea unor proiecte. Dac anul trecut piaa s-a situat la circa 45-50 milioane de euro, n anul 2012 aceasta nu a depiy 35 milioane de euro conform lui Cristian Bourceanu, managing director al ThyssenKrupp Elevator Romnia. Cele mai mari firme producatoare din lume sunt deja prezente in Romania. Pretul unui ascensor depinde de numarul de persoane transportate, de viteza de deplasare sau de materialul din care este fabricat. De exemplu, un ascensor pentru 6 persoane, la o cladire de 6 etaje costa aproximativ 25.000 de euro, iar pentru o cladire de 14-18 etaje, 70.000 de euro. Majoritatea echipamentelor provin din import n ciuda faptului ca si la noi in tara au existat inainte de 89 cel putin patru firme producatoare de ascensoare. Cel putin 200 de firme isi impart aceasta piata, avand zeci de angajati si cifre de afaceri cuprinse intre 1-7 milioane de euro. Daca ascensoarele din imobilele construite inainte de anii 90 au o viteza de deplasare de 1 m/s, cele de astazi se deplaseaza cu 1,6 m/s pana la 2,5 m/s 4m/s, n plus sunt foarte silentioase. Performanta mondiala este insa mult mai mare, de pn la 17 m/s. Cabinele de pe piata sunt foarte estetice si fie ca sunt din inox sau din sticla (cabine panoramice) dau un sentiment deosebit de confort.
I.6 Principalele politici i metode contabile Baza de contabilitate i raportare Bilanul a fost ntocmit n baza costului istoric. Moneda de raportare a societii este leul romanesc nou (RON"). Utilizarea estimrilor ntocmirea situaiilor financiare n conformitate cu OMFP 3055/2009 cere ca managementul s fac anumite estimri i prezumii care s nu afecteaz valoarea activelor i a datoriilor. Aceste estimri sunt revizuite periodic i dac se impune modificarea lor, ele sunt nregistrate n perioadele n care acestea devin cunoscute. - Imobilizri corporale

Duratele de via estimate ale mijloacelor fixe, utilizate de societate, sunt n conformitate cu HG 2139/2004 i ar putea fi diferite de duratele de via estimate potrivit Standardelor Internaionale de Raportare Financiar. Costurile ulterioare sunt amortizate pe durata util de via rmas a activului. Pentru terenuri nu se calculeaz amortizare. - Creane Creanele sunt prezentate la valoarea just a prestaiei i sunt nregistrate la costul amortizat, dup nregistrarea provizionului pentru depreciere, estimat pe baza factorilor relevani pentru colectabilitate. Pierderile reale pot fi diferite fa de estimrile curente. - Disponibiliti i elemente asimilate Disponibilitile includ numerarul din cas i conturile curente din bnci. Elementele asimilate reprezint investiii pe termen scurt cu grad mare de lichiditate ce pot fi convertite n orice moment n disponibiliti, cu scadena iniial de trei luni sau mai puin i care comport un risc minim de a-i schimba valoarea. 1.7 Principalii indicatori economico-financiari Indicatorii de lichiditate Rata curenta Formula de calcul: Active circulante/Datorii curente Interpretare: Rata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente. Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila. Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1 Rata rapida (testul acid) Formula de calcul:(Active circulante-Stocuri)/Datorii curente Interpretare: Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii). Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1. Lichiditatea imediata Formula de calcul:Trezorerie/Datorii pe termen scurt

Interpretare: Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie , a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.

Indicatorii gradului de indatorare Rata datoriilor Formula de calcul:Datorii totale/Active totale Interpretare: Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul, din totalitatea fondurilor, asigurat de creditori. Creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii. Solvabilitatea patrimoniala Formula de calcul:Capitaluri proprii/Total pasiv Interprtare: Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. Ea este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului. Indicatori privind utilizarea activelor Rotatia stocurilor Formula de calcul:Cifra de afaceri/Stocuri Interpretare:Arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere; o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila pentru agentul economic. Trebuie facuta precizarea ca datorita faptului ca vanzarile apar de-a lungul intregului an in timp ce stocul se defineste pentru o anumita data e recomandat sa se utilizeze stocul mediu ( (stocul initial + stocul final)/2 ). Durata de recuperare a creantelor Formula de calcul:(Total creante/Cifra de afaceri)*360 Interpretare: Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid Durata de rambursare a datoriilor Formula de calcul:(Datorii totale/Cifra de afaceri)*360 Interpretare: Indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale agentului economic; valori mici ale acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid. Rata utilizarii activelor fixe Formula de calcul:(Cifra de afaceri/Active fixe)*1000

Interpretare:Arata cifra de afaceri la 1000 lei active fixe; cu cat acest indicator este mai mare cu atat este mai bun. Rata de eficienta a activelor circulante Formula de calcul:(Cifra de afaceri/Active circulante)*1000 Interpretare: Arata cifra de afaceri la 1000 lei active circulante; indicatorul este mai bun cu cat este mai mare. Viteza de rotatie a activelor circulante Formula de calcul:(Active circulante/Cifra de afaceri)*360 Interpretare: Arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici. Indicatorii Profitabilitatii Marja profitului net Formula de calcul:Profitul net/Cifra de afaceri Interpretare:Indica marimea profitabilitatii agentului economic; O rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a agentului. Rata rentabilitatii activelor Formula de calcul:(Profitul net/Active totale)*1000 Interpretare:Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat este mai mare este mai bun. Rata entabilitatii capitalurilor proprii Formula de calcul:(Profitul net/Capitaluri proprii)*1000 Interpretare: Indica profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii; cu cat este mai mare este mai bun. Indicatorii de evaluare a pietei Un grup final de indicatori se refera la pretul actiunilor firmei comparat cu veniturile si valoarea inregistrata pe actiune. Acesti indicatori arata ce cred investitorii despre performantele trecute ale firmei si despre perspectivele de viitor. Venitul pe actiune (Earning per share-EPS) Formula de calcul:Profitul net/Numar de actiuni Rata pret/castig (Price Earning Ratio-PER) Formula de calcul:Pretul pe actiune/Profitul net pe actiune

Interpretare: Rata pret/castig arata cat de mult sunt dispusi sa plateasca investitorii pentru a castiga o unitate (de exemplu leu) din investitia facuta. O valoare mare a indicatorului poate insemna o actiune scumpa dar poate insemna si increderea pietei in perspectivele companiei. Comparatiile intre diverse companii pot fi facute numai daca indicatorul a fost calculat pentru aceeasi perioada financiara.. Acest indicator este folosit pe scara larga de catre analistii financiari si furnizeaza informatii valoroase investitorilor avand totusi anumite limite: Folosirea de standarde contabile diferite duce la valori diferite ale veniturilor Situatiile in care companiile sunt total comparabile sunt rare Comparatiile la nivel international sunt periculoase, standardele si conventiile fiind diferite

CAPITOLUL 2 Impactul TVA-ului asupra rezultatelor financiare ale societii. Studiu de caz.
2.1 Introducere

n vederea fundamentrii deciziilor economice, utilizatorii informaiilor contabile, i implicit analitii financiari, preiau informaia contabil brut i o transform ntr-un alt tip de informaie care s corespund nevoilor de informare a acestora. Prin urmare, informaia n calitatea ei de materie prim, trebuie supus proceselor de decriptare, analiz i interpretare. Analiza financiar reprezint activitatea de apreciere asupra poziiei i performanei financiare a ntreprinderii. Totodat, analiza este instrumentul indispensabil managementului necesar pentru nelegerea trecutului i prezentului activit ii ntreprinderii, n scopul fundamentrii obiectivelor strategice viitoare. Analiza financiar se poate realiza, fie pe baza bilan ului, fie pe baza contului de profit i pierdere, modaliti care vor fi dezvoltate n prezenta lucrare. Indiferent de formele sub care se desfoar, analiza financiar pornete de la efectele ob inute i se ndreapt ctre eforturile depuse. Aadar, drumul pe care-l parcurge analiza reprezint inversul evoluiei reale a fenomenului financiar. Obiectivele urmrite n analiza financiar pe baz de bilan vizeaz, pe de o parte, modalitile de realizare a echilibrului financiar pe termen mediu i lung, iar pe de alt parte, ntocmirea diagnosticului financiar al ntreprinderii. 2.2 Analiza structurii activului i pasivului bilanier Analiza poziiei financiare a ntreprinderii presupune un studiu amplu, att static ct i dinamic, asupra activelor, datoriilor, capitalului propriu i, mai ales, asupra corelaiilor ce se stabilesc ntre aceste elemente. Prezentm n tabelul urmtor ratele de structur pe cinci ani, iar ulterior vom recurge la interpretarea acestora.

Tabel nr.1 Rate de structur ale activului i pasivului bilanului Nr. crt. Indicato Exerciiul financiar ri 31.12.20 31.12.20 31.12.20 31.12.20 31.12.20 07 08 09 10 11 1 Rata 73,86 81,72 83,96 85,29 85,64 activelo r imobiliz ate

Nr. crt. 6

RAI= (Ai/At) *100 (%) Rata imob. necorpo rale RIN= (In/At) *100 (%) Rata imob. corpora le RIC= (Ic/At) *100 (%) Rata imob. financia re RIF= (IF/At) *100 (%) Rata activelo r circulan te RAC= (Ac/At) *100 (%) Indicato ri Rata stocuril or RS= (S/At) *100 (%)

0,11

0,1

0,29

0,42

0,11

70,73

78,79

78,33

78,99

79,76

3,02

2,84

5,34

5,89

5,77

25,22

17,6

14,94

13,52

14,35

31.12.20 31.12.20 31.12.20 31.12.20 31.12.20 07 08 09 10 11 10,75 8,23 9,12 7,03 6,94

10

11

12

Rata creanel or RC= (Cc/At) *100 (%) Rata disponi bilitil or RD= (D/At) *100 (%) Rata resursel or curente RRC= (D1n/P t) *100 (%) Rata ndator rii globale RIG= (Dt/Pt) *100 (%) Rata autono miei globale RAF=( Cpr/Pt )*100 (%) Rata stabilit ii financia re RSF=( CP/Pt)

11,44

7,95

5,52

5,96

6,8

3,03

1,42

0,31

0,53

0,6

35,88

29,47

34,06

28,06

26,42

46,4

39,94

40,26

34,93

29,51

52,59

58,95

58,56

62,96

67,25

63,11

69,42

64,76

69,83

70,35

*100 (%)

Rezultatele analizei structurii bilanului, din tabelul anterior, permit formularea urmtoarelor concluzii: - Rata imobilizrilor necorporale nregistreaz valori nesemnificative, care nu dep esc 1% din valoarea activului total. n anul 2010, n urma investiiilor efectuate pentru achiziionarea unor programe informatice i brevete de invenie, rata imobilizrilor necorporale a cunoscut o uoar cretere. Diminuarea ponderii imobilizrilor necorporale n ultimul an din perioada analizat, cu 73,81%, este consecin a amortizrii acestora, a prezentrii lor la valoarea net contabil i a ieirii din gestiune a unor programe informatice. - Rata imobilizrilor corporale reflect faptul c, n ultimii patru ani ai perioadei analizate, imobilizrile corporale dein o pondere de aproximativ 78% din totalul activelor. Cre terea ponderii activelor corporale n activul total de la 70,73% la 79,76% reflect creterea capitalului investit de nterprindere n active imobilizate, n urma adoptrii unor politici de investiii, de cretere i de modernizare. n anul 2008, s-a nregistrat cea mai mare cre tere a ratei activelor corporale, respectiv cu 11,38% fa de anul anterior, ca urmare a modernizrilor efectuate asupra cldirilor i construciilor speciale din societate, precum i datorit achiziiilor i modernizrilor de utilaje, echipamente i mijloace de transport. Paralel, se observ scderea ponderii activelor circulante n activul total de la 25,22% la 14,35%, ceea ce explic scderea flexibilitii ntreprinderii la cerinele mediului extern. - Rata imobilizrilor financiare indic fapul c imobilizrile financiare nu de in ponderi nsemnate n totalul activelor, ceea ce reflect faptul c entitatea nu este angajat semnificativ n investiii financiare. n anul 2010, rata imobilizrilor financiare este cea mai ridicat din perioada analizat (5,89%), cauza fiind acordarea de ctre societate de mprumuturi unor entiti afiliate. - Rata stocurilor se diminueaz n perioada analizat de la 10,75% la 6,94% ceea ce reflect un aspect favorabil pentru ntreprindere, care imobilizeaz mai pu ine resurse financiare n stocuri, asigurndu-se astfel necesarul de lichidit i. n anul 2011, rata stocurilor nregistreaz cel mai sczut nivel, respectiv de 6,94%, ce se explic prin diminuarea ce a avut loc la aproape toate categoriile de stocuri. - Rata creanelor se modific n sensul scderii acestora pn n anul 2009, din cauza vnzrilor mai reduse, pentru ca n 2010 i 2011 s cunoasc o uoar cretere. - Rata disponibilitilor mai mic de 5% indic probleme de lichiditate. Cea mai mic valoare a ratei s-a nregistrat n 2009. Pentru a evita lipsa de disponibilit i, entitatea poate recurge la procurarea de credite bancare pe termn scurt.

- Din ratele de structur determinate, se observ c n perioada analizat, ponderea cea mai mare este deinut de activele imobilizate (mai mare de 73%), fa de activele circulante, care ating cel mai nalt nivel, n jurul valorii de 25%, aa cum reiese i din graficul urmtor. Acest fapt denot o flexibilitate sczut a entit ii, caracteristic specific ntreprinderii industriale i reflect receptivitatea entitii la schimbrile tehnologice, la promovarea politicilor de investiii, de nlocuire, i modernizare.

- Rata resurselor curente indic diminuarea contribuiei resurselor curente la finan area activitii ntreprinderii, de la 35,88% la 26,42% , concomitent cu reducerea ratei ndatorrii globale a ntreprinderii de la 46,4% la 29,51%, ca urmare a scderii datoriilor totale (IDt=62,68%) ntr-un ritm superior ritmului de scdere a pasivului total ( IPt= 98,54%). Ambele rate se afl sub limitele indicate n literatura de specialitate, respectiv rata resurselor curente nu depete 50%, iar rata ndatorrii globale se afl sub 66% astfel nct nu este afectat gradul de ndatorare al entit ii. Se observ ponderea mult mai mare deinut de mprumuturile pe termen scurt, de 35,88% n 2007, fa de ponderea mprumuturilor pe termen lung, de 10,52%, n total pasiv, aspect care nu a influen at grav trezoreria entitii. - Rata autonomiei financiare globale a ntreprinderii are valori semnificative, dep ind pe parcursul perioadei analizate 52%, ceea ce confer o poziie de independen financiar confortabil pentru societate. Prin urmare, firma nu prezint un risc pentru banc n situaia n care ar decide s-i sporeasc gradul de ndatorare. Pe perioada analizat, se semnaleaz o cretere a autonomiei financiare, generat de creterea capitalului propriu cu 26,02% n 2011 fa de anul 2007, comparativ cu scderea pasivului total de doar 1,46% n 2011 fa de anul 2007. - Rata stabilitii financiare nregistreaz valori mai mari de 63%, de unde se deduce caracterul permanent al finanrii ce asigur un grad de siguran ntreprinderii. n structura capitalului permanent, capitalurile proprii dein ponderea cea mai ridicat, n toate cele cinci exerciii depind valoarea de 83%. Creterea raportului are loc ca urmare a creterii capitalului permanent (ICP=109,84%) ntr-un ritm superior scderii pasivului total (IPt=98,54%).

- Interpretarea ratelor de structur ale pasivului se reflect prin prezentarea grafic de mai jos, care evideniaz faptul c rata ndatorrii globale este inferioar ratei autonomiei financiare, pe ntreaga perioada analizat. Aceast situaie este pozitiv pentru ntreprindere, deoarece finanarea ntreprinderii se realizeaz cu precdere pe seama capitalului propriu, n detrimentul finanrii prin mprumuturi pe termen lung.

S-a parcurs anterior o analiz a structurii bilanului avnd ca surs de informa ii bilanul contabil, n varianta n care acesta a fost publicat. ns, pentru unii utilizatori, bilanul contabil nu satisface necesitile lor informaionale, astfel nct este nevoie de realizarea unor retratri, fie pentru a analiza echilibrul financiar pe funcii ale entit ii, fie pentru a examina situaia unei entiti din punctul de vedere al creditorilor, care au nevoie de un bilan financiar. 2.3 Analiza echilibrului financiar pe baza bilanului financiar 2.3.1 Analiza echilibrului financiar prin indicatori n mrime absolut Pentru realizarea analizei echilibrului financiar este necesar operaiunea de transformare a bilanului contabil n bilan financiar. n urma transformrii bilan urilor contabile n bilanuri financiare, s-au obinut urmtoarele valori pentru grupele: necesar permanent de finanat, necesar temporar de finanat, resurse permanente i resurse temporare: Tabel nr.2 Forma schematizat a bilanului financiar pentru perioada 2007-2011 Grupa din bilanul 31.12.2007 31.12.2008 financiar /An Necesar permanent 171.169 207.263 Necesar temporar 60.568 46.354 Total activ 231.738 253.618 Resurse permanente 146.435 176.255 Resurse temporare 85.302 77.363 Total Pasiv 231.738 253.618 Tabel nr.3 Determinarea indicatorilor n mrime absolut Nr. crt. Indicato Exerciiul financiar r 31.12.20 31.12.20 31.12.20 31.12.20 07 08 09 10 1 Fondul -24.733 -31.008 -

31.12.20 11 -29.900

de rulment net FRN= RPNP= CP-Ain Fondul de rulment net FRN= NTRT=AcDc Fondul de rulment propriu FRPr= CprNP= CprAin Fondul de rulment strin FRS= FRNFRPr= D>1an Necesar ul de fond de rulment net NFR= ( NTATr)(RTPTr) Trezorer ia net TN= FRN-

47.837.5 89

33.885.9 04

-24.733

-31.008

47.837.5 89

33.885.9 04

-29.900

-49.116

-57.572

63.305.1 51

49.862.6 47

-36.964

24.382

26.563

15.467.5 62

15.976.7 43

7.063

-31.759

-34.617

48.604.3 62

35.125.2 32

-31.281

7.025

3.608

766

1.239

1.381

NFR Trezorer 7.025 ia net TN= AT-PT

3.608

766

1.239

1.381

Analiza datelor din tabelul anterior permite formularea urmtoarelor concluzii privind echilibrul financiar static al ntreprinderii: - Fondul de rulment net este negativ pe parcursul perioadei analizate i nregistreaz scderi pn n 2009, dup care ncepe s creasc n ultimele dou exerci ii financiare analizate. Evoluia indicatorului reflect faptul c nevoile permanente nu sunt finan ate integral din resurse permanente, ci o parte din acestea sunt finan ate din resurse temporare, contrar principiul de finanare. Cauza fondului de rulment negativ i n descretere este creterea activului imobilizat net ca efect al investiiilor efectuate att n imobilizri corporale (achiziii de terenuri, modernizri la cldirile i construc iile speciale din societate, achiziii i modernizri de utilaje, echipamente i mijloace de transport), precum i n imobilizri necorporale (titluri de participare). n consecin, aceast situa ie nu este expresia unui dezechilibru financiar. Pe termen lung se sper, ns, la un fond de rulment pozitiv datorit creterii rentabilitii economice ca urmare a exploatrii investiiei. - Fondul de rulment, n funcie de cea de-a doua variant de calcul, eviden iaz faptul c activele circulante transformabile n lichiditi sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt, situaie defavorabil sub aspectul solvabilit ii. Aceast situa ie nu reflect, n acest caz, un dezechilibru financiar, deoarece termenul de ncasare al creanelor este mai apropiat dect cel de plat a datoriilor pe toat perioada analizat, astfel nct echilibrul financiar este asigurat i n condiiile unui fond de rulment financiar negativ. - Fondul de rulment propriu negativ n fiecare din exerciiile financiare analizate, exprim imposibilitatea ntreprinderii de a-i finana investiiile n active imobilizate din resurse proprii. n primii trei ani ai perioadei analizate, fondul de rulment propriu a nregistrat o scdere, iar n anii 2010 i 2011 a crescut cu 21,23%, respectiv cu 25,87%, fa de anii anteriori. - Fondul de rulment strin pozitiv i n scdere pe parcursul perioadei analizate, evideniaz scderea contribuiei datoriilor care trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an la finanarea necesarului permanent al ntreprinderii, fr a fi influen at autonomia sa financiar. Fondul de rulment strin a nregistrat n 2011 o scdere cu 71,03%, fa de anul 2007, datorit rambursrii creditelor pe termen lung.

- Necesarul de fond de rulment este negativ i n scdere pn n anul 2009 inclusiv, dup care nregistreaz o cretere cu 27,73% n 2010 i cu 10,94% n anul 2011, ca urmare a scderii mai lente a activelor circulante de finanat (mai puin trezoreria) n raport cu ritmul de scdere a resurselor temporare posibil de mobilizat (mai pu in creditele bancare de trezorerie). Necesarul de fond de rulment negativ este semnalul unui surplus de resurse temporare, n raport cu necesarul de finanat a activelor circulante. Activele circulante au o vitez de rotaie inferioar vitezei de rotaie a datoriilor curente pe parcursul ntregii perioadei, cu excepia exerciiului financiar ncheiat la 31 decembrie 2009. Prin urmare, ntreprinderea realizeaz mai dificil lichiditi, fiind imposibil asigurarea unui echilibru financiar n condiiile unui necesar de fond de rulment negativ. O alt cauz a necesarului de fond de rulment negativ este diminuarea treptat a activelor de trezorerie, n 2011, cu 80,34% fa de anul 2007. - Trezoreria net este pozitiv, fiind rezultatul unui fond de rulment negativ i inferior necesarului de fond de rulment negativ, evideniaz faptul c deficitul de fond de rulment este finanat din resurse temporare n exces, care degaj o trezorerie net pozitiv. Trezoreria net favorabil de-a lungul celor cinci exerciii financiare reflect succesul ntreprinderii, fiind dovada unei poziii strategice bune n raport cu concuren ii si. n anii 2008 i 2009 trezoreria s-a diminuat semnificativ cu 48,64%, respectiv cu 78,75%, fa de anii anteriori, din cauza faptului c fondul de rulment a sczut ntr-un ritm mai rapid dect scderea necesarului de fond de rulment. n ultimii doi ani ai perioadei analizate, trezoreria net a cunoscut o cretere cu 61,63% n 2010 fa de anul 2009 i cu 11,45% n 2011 fa de 2010, ca urmare a creterii fondului de rulment cu 29,16%, respectiv, cu 11,76%, n timp ce necesarul de fond de rulment s-a majorat doar cu 27,73% n 2010 fa de anul 2009, respectiv cu 10,94% n 2011 fa de 2010. - Trezoreria determinat dup cea de-a doua variant de calcul indic faptul c exerci iile financiare analizate s-au ncheiat cu un echilibru financiar la nivel de ansamblu al ntreprinderii i printr-un excedent de disponibiliti care va fi antrenat n activitatea curent a ntreprinderii sau n diverse plasamente. - Evoluia trezoreriei nete pozitive poate fi observat i din graficul urmtor:

Este de remarcat faptul c, un fond de rulment i un necesar de fond de rulment negativ nu conduc ntotdeauna la un dezechilibru financiar. Ace ti indicatori trebuie corelai cu timpul mediu necesar pentru a transforma activele n lichidit i i cu timpul mediu de achitare a datoriilor. Din analiza duratelor medii de realizare a activelor i de rambursare a datoriilor pe termen scurt, se constat faptul c exigibilitatea datoriilor devanseaz transformarea n lichiditi a creanelor-clieni.

2.3.2 Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate Pentru a completa analiza echilibrului financiar, exemplificm determinarea unor rate, mai relevante pentru interpretarea lichiditii i solvabilitii ntreprinderii. 2.3.2.1 Analiza ratelor de acoperire financiar a imobilizrilor Tabel nr.4 Determinarea ratelor de acoperire financiar Nr. crt. Indicato Exerciiul financiar rul (%) 31.12.20 31.12.20 31.12.20 31.12.20 31.12.20 07 08 09 10 11 1 Rata 0,86 0,85 0,77 0,83 0,85 finanr ii stabile a imobiliz. Rf=RP/ NP= CP/Ain 2 Rata 0,71 0,72 0,7 0,75 0,81 autofina nrii imobiliz. Raf=C pr/NP= Cpr/Ai n 3 Rata 0,14 0,13 0,07 0,08 0,04 finanr ii strine Rfd=D >1an/ Ain 4 Rata 0,78 0,9 0,98 0,96 0,96 finanr

ii globale a imobiliz. Rfg=F RN/NF R

Pe baza datelor din tabelul prezentat anterior, formulm concluzii urmtoare: - Rata finanrii stabile a imobilizrilor prezint valori subunitare pentru perioada analizat, ceea ce exprim un fond de rulment negativ. Cea mai mic valoare este nregistrat n exerciiul financiar ncheiat la 31 decembrie 2009, deoarece capitalurile permanente au sczut cu 8,15%, n timp ce activele imobilizate s-au majorat cu 1,17%, fa de exerciiul financiar anterior. - Contribuia cea mai important n finanarea imobilizrilor aparine capitalurilor proprii, autofinanarea deinnd o pondere nsemnat, comparativ cu finan area strin. Rata autofinanrii imobilizrilor s-a majorat pe parcursul perioadei analizate, nregistrnd doar o scdere nesemnificativ n 2009, de 3,34%, fa de anul 2008. Cre terea ratei autofinanrii imobilizrilor de la 0,71% (n 2007) la 0,81% (n 2011) indic creterea autonomiei financiare a ntreprinderii care influeneaz relaiile acesteia cu creditorii, al cror risc de nerecuperare a datoriilor se reduce proporional cu cre terea independen ei financiare a debitorului. Capitalurile proprii prin creterea lor nu au permis finan area integral a utilizrilor permanente i au generat un fond de rulment propriu negativ. - Gradul de participare a datoriilor care trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an la finanarea utilizrilor permanente a sczut pe parcursul perioadei analizate, mai pu in n exerciiul financiar 2010 cnd a nregistrat o cretere de 9,16%, fa de cel precedent. - Rata finanrii globale reflect un excedent de trezorerie n toate cele cinci exerciii financiare analizate. Resursele din exploatare acoper un excedent de lichiditi i o parte a activului imobilizat, o parte fiind finanat din datorii pe termen scurt, fiind astfel nevoie de o cretere a resurselor permanente. - Graficul de mai jos evideniaz faptul c ponderea mai mare n finan area imobilizrilor este deinut de autofinanare. Se remarc faptul c, finan area stabil a imobilizrilor nregistreaz o tendin ascendent, susinut, mai ales de evoluia cresctoare a autofinanrii.

2.3.2.2 Analiza lichiditii ntreprinderii Ratele de lichiditate pun n relaie activul circulant i unele elemente constitutive ale acestuia, cu datoriile care trebuie pltite ntr-o perioad mai mic de un an. Lichiditatea exprim, aadar, capacitatea ntreprinderii de a achita obligaiile financiare care ajung la scaden pe termen scurt, ca urmare a transformrii activelor circulante n disponibiliti, n acelai orizont de timp. Tabel nr.5 Determinarea ratelor de lichiditate

Nr.crt. 1

Indicatorul Rata lichiditii generale Rlg= AC/DC Rata lichiditii reduse Rlr =(AC-S)/ DC Rata lichiditii imediate Rli =Db/DC Viteza de rotaie a stocurilor Vrs = CA/ S (rot.) Durata de rotaie a stocurilor Drs= S/CA *360 (zile) Viteza de rotaie a creanelor clieni Vrc = CA/Cc (rot.) Termenul de recuperare a creanelor clieni Trc= Cc/CA *360 Viteza de rotaie a datoriilor furnizori Vrfz = Afz/Dfz (rot.)

Exerciiul financiar: 2007 2008 0,7 0,6

2009 0,44

2010 0,48

2011 0,54

0,4

0,32

0,17

0,23

0,28

0,08

0,05

0,01

0,02

0,02

6,9

7,14

4,39

8,47

10,94

52,2

50,41

81,96

42,52

32,89

6,53

8,11

6,96

11,95

11,35

55,13

44,41

51,75

30,12

31,71

5,14

3,88

2,15

5,75

9,53

10

11

12

Termenul de plat a datoriilor furnizori Tpf = Dfz/Afz*36 0 Viteza de rotaie a activelor circulante VrAc = CA/AC (rot.) Durata de rotaie a activelor circulante DrAc = Ac/CA *360 (zile) Durata ciclului monetar Dm= Drs+TrcTpf

70,06

92,82

167,6

62,6

37,79

2,96

3,66

2,57

5,27

5,38

121,57

98,32

140,17

68,36

66,91

37,27

2,01

-33,88

10,04

26,81

Pe baza rezultatelor din tabelul anterior, formulm urmtoarele concluzii cu privire la lichiditatea ntreprinderii: - Rata lichiditii generale subunitar este expresia unui fond de rulment negativ i a unui dezechilibru pe termen scurt ce caracterizeaz ntreprinderea analizat. Trendul descresctor se manifest pn n anul 2009 inclusiv, ce se explic prin scderea activelor circulante cu 23,6% i a scderii datoriilor curente cu doar 10,11% n 2008 fa de 2007, iar n anul urmtor ca efect al diminurii activelor circulante cu 16,41%, concomitent cu creterea datoriilor pe termen scurt de 13,82%, fa de anul 2008. Evolu ia cresctoare din ultimii doi ani s-a datorat n 2010, scderii activelor circulante ntr-un ritm mai lent dect diminurii datoriilor curente, iar n 2011, din cauza scderii datoriilor pe termen scurt cu 7,56% i a creterii activelor circulante cu 4,16%, fa de anul anterior,. - Rata lichiditii reduse nregistreaz o tendin descresctoare pn n anul 2009 inclusiv, ca urmare a scderii activelor realizabile i disponibile, cu 29,08% n 2008, respectiv cu 38,83% n 2009, neputnd finana datoriile curente n scdere cu doar 10,11%, n 2008 i n cretere cu doar 13,82% n 2009. Ulterior, se nregistreaz o u oar cretere, ca efect al majorrii activelor realizabile i disponibile cu 3,81%, n 2010, iar n urmtorul an cu 11,97%, reuind astfel, s finaneze datoriile pe termen scurt n scdere cu 23,28%, n 2010 fa de anul 2009, respectiv cu 7,56% n 2011 fa de anul precedent. - Rata lichiditii imediate, care semnific lichiditatea efectiv a entitii, nregistreaz valori foarte mici, chiar nesemnificative i n descretere pn n exerciiul financiar ncheiat la 31 decembrie 2009. n exerciiul financiar urmtor se semnaleaz o cretere important de 110,68%, iar n 2011 o cretere moderat de 20,56%. n nici una din perioadele analizate rata lichiditii imediate nu depete valoarea de 0,3% (valoare considerat satisfctoare n literatura de specialitate). Prin urmare, ntreprinderea are capacitate de plat imediat nesemnificativ. - Evoluia ratelor de lichiditate este redat grafic n continuare:

- Viteza de rotaie a stocurilor nregistreaz o tendin cresctoare pe perioada analizat, cu excepia exerciiului financiar 2009 cnd s-a diminuat cu 2,75 de rota ii. Cre terea vitezei de rotaie a stocurilor are consecine favorabile asupra lichidit ii ntreprinderii. Aceasta a fost posibil datorit diminurii stocului mediu ntr-un ritm mai rapid dect a scderii cifrei de afaceri, n 2008; iar n ultimii doi ani ai analizei, datorit cre terii cifrei de afaceri care a fost superioar scderii stocului mediu. n paralel, se constat valorile duratei de rotaie a stocurilor cuprinse n intervalul de 33 de zile, nregistrat la sfr itul exerciiului financiar din 2011, i cea mai mare durat de 82 de zile, din 31 decembrie 2009. Valorile duratei n care stocurile sunt transformate din form material n form bneasc, prin intermediul cifrei de afaceri a nregistrat cea mai mare valoare n 2009, din cauza scderii cifrei de afaceri cu 41,37% fa de anul anterior, care a devansat diminuarea stocului mediu de doar 4,67%. Principala cauz a scderii vnzrilor a fost reducerea consumului de produse chimice la majoritatea utilizatorilor finali, ca urmare a reducerii ratelor de operare ale acestora, din cauza crizei mondiale. n acest an, este cunoscut faptul c industria produselor chimice de baz a fost cel mai puternic afectat de criza mondial.

- Capacitatea de plat a ntreprinderii este afectat de variaiile cresctoare i descresctoare ale vitezei de rotaie a creanelor comerciale, n acelai timp cu evoluia instabil a vitezei de rotaie a datoriilor ctre furnizori nregistrate pe parcursul perioadei analizate. Creterea cea mai important a vitezei de rotaie a crean elor clien i s-a nregistrat n anul 2010, moment n care aceasta a crescut cu 4,99 de rota ii fa de 2009, ca urmare a creterii cifrei de afaceri cu 72,83%, ce a devansat ritmul de sporire a crean elor comerciale de doar 0,6%. De asemenea, n acelai an, viteza de rotaie a datoriilor ctre furnizori a cunoscut cea mai semnificativ cretere de 167,74%, ca rezultat al cre terii achiziiilor de la furnizor cu 52,43%, concomitent cu scderea datoriilor ctre furnizor cu 43,07% fa de anul anterior. Este de remarcat c, pe parcursul ntregii perioade analizate, viteza de rotaie a creanelor clieni este superioar vitezei de rotaie a datoriilor ctre furnizori ceea ce reflect un aspect pozitiv asupra lichiditii ntreprinderii. - Termenul mediu de recuperare a creanelor este cuprins n intervalul de 30 de zile i 55 de zile, ceea ce sugereaz faptul c ntreprinderea recupereaz creanele ntr-un ritm destul de rapid. De asemenea, acesta este inferior termenului de plat a datoriilor ctre furnizori pe parcursul tuturor celor cinci exerciii financiare ceea semnific faptul c crean ele comerciale se recupereaz mai rapid dect se pltesc datoriile comerciale ctre furnizori, genernd astfel un impact favorabil asupra lichiditii ntreprinderii, reducnd necesarul de finanare a ciclului de exploatare. - Aspectele prezentate anterior influeneaz pozitiv viteza i durata de rota ie a activelor circulante. Creterea vitezei i diminuarea duratei de rotaie pe parcursul perioadei analizate, reflect o bun gestiune a activelor circulante, materializat prin scderea defazajului temporar dintre intrrile i ieirile monetare i n echilibrul de trezorerie. - Modul n care au fost gestionate stocurile i relaiile comerciale cu clien ii i furnizorii, pe parcursul perioadei analizate, a contribuit la scderea duratei ciclului monetar n primele trei exerciii financiare de la 37 de zile la -34 de zile, iar n ultimele dou exerci ii financiare a crescut pn la 27 de zile. Ciclu monetar fiind mai mic de 37 de zile reliefeaz o situa ie optim de trezorerie, diminund necesarul de finanat din exploatare. - Grafic, evoluia ratelor de rotaie i a ciclului monetar se prezint astfel:

Concluzionnd, analiza echilibrului financiar trebuie s coreleze analiza fondului de rulment cu analiza termenelor de recuperare a creanelor clieni i de plat a datoriilor. Chiar dac se nregistreaz un fond de rulment negativ n fiecare exerci iu financiar analizat, totui ntreprinderea recupereaz creanele comerciale mai rapid dect achit datoriile comerciale fa de furnizori, ceea ce are un efect favorabil asupra lichidit ii ntreprinderii. Prin urmare, att lichiditatea ct i solvabilitatea ntreprinderii nu sunt afectate, iar ntreprinderea dispune de resurse financiare ce i permit s plteasc datoriile scadente. 2.3.2.3 Analiza solvabilitii ntreprinderii Ratele de solvabilitate vizeaz solvabilitatea pe termen lung, comparativ cu ratele de lichiditate care au n vedere solvabilitatea pe termen scurt. Solvabilitatea exprim msura n care activul total este suficient pentru plata datoriilor, precum i implica iile gradului de ndatorare asupra gestiunii financiare a entitii. Determinarea ratelor de solvabiliate pe o perioad de cinci ani este prezentat n tabelul urmtor. Tabel nr.6 Determinarea ratelor de solvabilitate Nr. crt. Indicator Exerciiul financiar ul 2007 2008 2009 2010 2011 1 Rata 2,16 2,5 2,48 2,86 3,39 solvabilit ii generale Rsg=At/ Dt 2 Rata 0,88 0,68 0,69 0,55 0,44 ndatorr ii globale RlG= Dt/ Cpr 3 Rata 0,17 0,15 0,1 0,1 0,04 ndatorr ii la termen RIT = D>1an/ CP 4 Rata 6,03 6,98 -16,43 4,27 2,84 capaciti i globale de

rambursa re RRG= Dt/ CAF (ani) Rata capaciti i de rambursa re la termen RRT= D>1an/ CAF (ani) Rata prelevrii datoriilor financiare RPD= Chf/ EBE Rata autonomi ei financiare globale RAF= Cpr/Pt Rata autonomi ei financiare la termen RAT= Cpr/CP

1,37

1,83

-2,53

0,84

0,3

0,41

0,56

1,84

0,69

0,46

0,53

0,59

0,59

0,63

0,67

0,83

0,85

0,9

0,9

0,96

n urma interpretrii ratelor de solvabilitate din tabelul precedent se deduc concluziile urmtoare: - Rata solvabilitii generale este supraunitar i peste limita indicat de literatura de specialitate de 1,66, n fiecare exerciiu financiar analizat, ceea ce nltur riscul de insolvabilitate. Creterea sa pe parcursul perioadei analizate, cu excep ia scderii nesemnificative nregistrat n 2009, evideniaz c partea de activ neangajat n datorii este semnificativ i este expresia relativ a situaiei nete pozitive. - Rata ndatorrii globale s-a diminuat n perioada analizat de la 0,88, n 2007, la 0,44, n 2011, ca urmare a scderii datoriilor totale cu 37,32%, concomitent cu cre terea capitalurilor proprii, cu 26,02% n 2011 fa de 2007. n primele trei exerci ii ale perioadei analizate, rata ndatorrii globale depete limita maxim de ndatorare egal cu de dou ori capitalul propriu, pentru ca n ultima perioad s coboare sub 0,66. n consecin , ntreprinderea a reuit s elimine riscul de insolvabilitate prezent n primul interval al perioadei analizate. - Rata ndatorrii la termen nregistreaz valori inferioare limitei de 0,5. ntreprinderea prezint o capacitate de ndatorare la termen cresctoare datorit datoriilor mai mari de un an care au sczut ca pondere n capitalurile permanente. n ultimul exerci iu financiar, s-a nregistrat cea mai sczut rata de ndatorare la termen de 0,04, diminundu-se fa de exerciiul anterior cu 55,3%, ca rezultat al scderii datoriilor mai mari de un an cu 55,79% care a devansat ritmul de scdere a capitalului permanent, de 1,1%, fa de anul 2010. - Rata capacitii globale de rambursare nregistreaz fluctuaii de la un exerci iu financiar la cellalt, variind n intervalul 0 ani i 6 ani. n anul 2008, perioada de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinanare s-a prelungit cu 0,95 ani fa de anul anterior, adic cu aproximativ 11 luni. O situaie aparte s-a produs n anul 2009, cnd capacitatea de autofinanare are o valoare negativ ce a condus la o rat a capacitii globale de rambursare mai mic dect zero, prin urmare, ntreprinderea nu dispune de poten ial pentru remunerarea cel puin a obligaiilor de plat reprezentate de credite, dobnzi i comisioane aferente. n ultimii doi ani ai perioadei analizate, situa ia ntreprinderii s-a redresat, astfel nct, la 31 decembrie 2010, perioada de rambursare a datoriilor pe seama capacitii de autofinanare a fost de 4 ani iar n urmtorul an a sczut la aproape 3 ani. Aadar, ntreprinderea este capabil s suporte o ndatorare suplimentar n ultimul interval al perioadei analizate.

- Rata capacitii de rambursare la termen indic o prelungire a termenului de rambursare a datoriilor mai mari de un an, din capacitatea de autofinan are, n primii doi ani ai perioadei analizate, cu 0,46 ani (circa 6 luni). n anul 2009, ntreprinderea nu i poate rambursa din capacitatea de autofinanare datoriile mai mari de un an din cauza lipsei potenialului de autofinanare. Ultimele dou exerciii financiare, prezint valori subunitare ale ratei capacitii de rambursare la termen ceea ce eviden iaz faptul c ntreprinderea dispune de capacitatea de autofinanare suficient pentru rambursarea datoriilor care trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an. - Rata prelevrii datoriilor financiare prezint o tendin cresctoare pn n anul 2009 inclusiv. n acest ultim an, s-a nregistrat o cretere semnificativ de 226,93%, fa de anul 2008, care deriv din faptul c ritmul de scdere a excedentului brut din exploatare (cu 73,78%) a fost superior ritmului de scdere a cheltuielilor financiare (cu 14,28%). Valoarea raportului depeste 0,6 n anul 2009, fiind un semnal a faptului c ntreprinderea nu poate suporta costul ndatorrii. Aceast situaie nu a persista n urmtoarele exerci ii, drept urmare valoarea acestei rate a sczut semnificativ. Astfel, la 31 decembrie 2010, respectiv 2011, rata de prelevare a datoriilor financiare descrete cu 62,29%, n 2010 fa de anul 2009, respectiv cu 34,34% n 2011 fa de anul anterior. - Rata autonomiei financiare globale reflect o poziie bun a ntreprinderii relativ la independena financiar, care traseaz o tendin cresctoarea pe parcursul perioadei analizate de la 0,53 n anul 2007 la 0,67 n 2011. Valorile ratei indic o autonomie financiar normal deoarece acestea depesc valoarea de 0,33, capitalul propriu ajungnd chiar s depete jumtate din totalul pasivului. n consecin, bncile finan atoare nu se expun riscului de insolvabilitate n relaia cu societatea analizat. 2.4 Analiza poziiei financiare prin metoda scorurilor. Riscul de faliment Falimentul unei ntreprinderi este rezultatul unui proces continuu de degradare a strii sale economico-financiare. Cauzele i factorii care determin falimentul ac ioneaz n mod succesiv i conduc de fiecare dat la scderea rentabilit ii i lichidit ii ntreprinderii. Exist numeroase metode de detectare a riscului. Dintre acestea, vom prezenta n continuare analiza riscului de faliment prin metode de scoring. Modelul E.Altman construiete un indice al falimentului bazat pe ponderea cu grade de importan a urmtorilor cinci indicatori financiari selectivi: Tabel nr.10 Calculul funciei scor Nr. crt. Indicatori Exerciiu financiar 2007 2008 2009 2010 2011 1 R1=AC-0,11 -0,12 -0,19 -0,15 -0,12

2 3 4

DCActiv e totale R2=AfAc tive totale R3=Rec Active totale R4=Capi tal propriuD atorii totale R5=Cifra de afaceriA ctive totale Z=1,2R1+1 ,4R2+3,3R 3+0,6R4+ 0,999R5

0,028 0,04 1,13

0,013 0,04 1,48

0,000 0,03 1,45

0,001 0,03 1,8

0,020 0,05 2,28

0,75

0,64

0,38

0,71

0,77

1,48

1,52

1,12

1,71

2,17

Potrivit acestui model de analiz a riscului de faliment, ntreprinderea are o funcie scor inferioar limitei de 2,67, ceea ce nseamn c riscul de faliment este existent i inevitabil. n ultimul exerciiu al perioadei analizate, situaia ntreprinderii ncepe s se mbunteasc, ns, este tot aproape de riscul de faliment prezentnd n continuare unele dificulti financiare. Analiza riscului de faliment conform Modelului Conan Holder Tabel nr.11 Calculul funciei scor Nr. crt. Indicatori Exerciiu financiar 2007 2008 2009 2010 1 R1=EB 0,21 0,29 0,08 0,39 EDatori i totale 2 R2=CP 0,63 0,69 0,65 0,7 Active totale 3 R3=Ac- 0,14 0,09 0,06 0,06 SActive totale 4 R4=Chf 0,05 0,1 0,17 0,13

2011 0,43 0,7 0,07 0,07

5 6

CA R5=Ch pVad Z=0,24R 1+0,22R 2+0,16R 30,87R40,10R5

0,49 0,12

0,45 0,1

0,68 -0,05

0,34 0,11

0,39 0,17

Modelul de analiz Conan Holder nregistreaz pentru exerciiile financiare ncheiate la 31 decembrie ale anilor 2007, 2008 i 2010, o valoare a func iei scor cuprins n intervalul 0,1 i 0,16, ceea ce calific situaia ntreprinderii ca fiind bun i cu un risc de faliment ntre 10% i 30%. Situaia cea mai dificil pentru ntreprindere a fost n anul 2009, cnd valoarea funciei scor a devenit negativ, fiind n pericol de faliment cu o vulnerabilitate ntre 65% i 90%. n anul 2011, situaia ntreprinderii s-a ameliorat, primind calificativul foarte bun datorit creterii funciei scor la 0,17. n acest ultim exerciiul financiar, riscul de faliment este redus la sub 10%. Analiza riscului de faliment conform Modelului Centralei Bilan urilor din cadrul Bncii Franei Tabel nr.12 Calculul funciei scor Nr. crt. Indicatori Exerciiu financiar 2007 2008 2009 2010 2011 1 R1=ChfEB 0,41 0,56 0,56 0,69 0,46 E 2 R2=CPAt 0,63 0,69 0,65 0,7 0,7 3 R3=CAFD 0,17 0,14 -0,06 0,23 0,35 t 4 R4=EBEC 0,13 0,18 0,31 0,19 0,16 A 5 R5=Dcom 70,06 92,82 167,6 62,6 37,79 Cumprr i mrfuri 6 R6=Vad1- -11 15,64 -49,72 80,65 -1,99 Vad0Vad0 *100 7 R7=Sold 31,42 32,03 49,85 24,87 20,53 mediu clientiCA *360 8 R8=Inves 3,44 3,63 7,06 3,67 3,71

10

tiii corporale Valoare adaugata Z= - 1,255R1 -0,93 2,0038R20,824R3+5, 221R4 -0,689R5 1,164R6 +0,706R7 + 1,408R8 85,544

-1,38

-0,99

-1,98

-0,88

Potrivit acestui model de analiz a riscului de faliment, ntreprinderea prezint o funcie scor cuprins n intervalul -1,98 i -0,88, care indic o zon nefavorabil pentru ntreprindere, cu o probabilitate ridicat a strii de faliment de peste 95,6%. n concluzie, rezultatele obinute n urma aplicrii metodelor bazate pe funcia scor, evideniaz un risc de faliment ridicat, pe perioada analizat, cu excepia anului 2011, cnd situaia ncepe s se amelioreze. Este de remarcat, faptul c rezultatele metodelor bazate pe funcia scor nu susin rezultatele favorabile evideniate de analiza celorlali indicatori. Lipsa simptomelor de insolvabilitate, capacitatea de ntreprinderii de a suporta o ndatorare suplimentar, o autonomie financiar cresctoare, trezoreria pozitiv, sunt cteva din motivele care ne conduc la concluzia c societatea prezint o probabilitatea sczut a strii de faliment. n consecin, considerm c aceste metode de analiz a riscurilor nu se pliaz pentru ntreprinderea studiat. 2.5 Analiza fluxurilor de rezultate prin contul de profit i pierdere Contul de profit i pierdere explic modalitatea de formare a rezultatului exerciiului (profit sau pierdere), ca expresie a ajustrilor pariale sau globale ntre diferite tipuri de venituri i cheltuieli, generate de complexitatea activitilor care se desfoar n ntreprindere pe durata unui exerciiu financiar. Fluxurile de venituri i cheltuieli specifice celor trei activiti (de exploatare, financiar i extraordinar) dau coninut unor rezultate intermediare ce condiioneaz mrimea rezultatului exerciiului.

2.5.1 Analiza orizontal a contului de profit i pierdere. Dinamica fluxurilor de rezultate Analiza orizontal a Contului de profit i pierdere este una din cele mai simple tehnici de analiz a dinamicii elementelor cuprinse n aceast situa ie financiar, mai ales, a dinamicii fluxurilor de rezultate. Dinamica fluxurilor de rezultate este analizat pe baza informaiilor din Contul de profit i pierdere.

- Cifra de afaceri nregistreaz o tendin descendent, n mrimi absolute, pn n anul 2009 inclusiv, urmnd apoi un trend cresctor pn la sfritul perioadei analizate. n exerciiul financiar ncheiat la 31 decembrie 2011, s-a nregistrat cea mai ridicat valoare a cifrei de afaceri pe parcursul perioadei supuse analizei, cre terea fiind de 6% fa de anul anterior. Scderea cea mai semnificativ s-a produs n 2009, cifra de afaceri s-a redus cu mai de jumtate (58,63%), principala cauz fiind criza economic mondial care a determinat oprirea sau funcionarea redus a unor fluxuri de produse (n special a produselor clorosodice, a solvenilor organici i a pesticidelor). Variaia cifrei de afaceri influeneaz att direct ct i indirect numeroi indicatori economico-financiari, inclusiv ratele de rentabilitate. - Rezultatul din exploatare este independent de politicile: financiar, de dividend i fiscal. Acesta se materializeaz n profit n fiecare exerciiu financiar din perioada analizat, ceea ce indic o mrime a veniturilor din exploatare superioar cheltuielilor de aceeai natur. Tendina, pe ansamblul perioadei, este de scdere, n interiorul perioadei nregistrndu-se creteri doar n 2008 i 2010 de 5%, respectiv 12%. n exerciiul financiar ncheiat la 31 decembrie 2011, rezultatul de exploatare cunoa te o scdere de 13,49%, n raport cu anul precedent, generat de creterea cheltuielilor de exploatare ntr-un ritm mai mare dect al veniturilor de exploatare, respectiv cu 10,46% fa de 8,58%. - Rezultatul financiar este influenat de activitatea financiar a entit ii, i nregistreaz valori negative pe toat perioada analizat, din cauza faptului c valoarea cheltuielilor privind dobnzile i a altor cheltuieli financiare este superioar veniturilor financiare. n ultimul exerciiu financiar al perioadei analizate, rezultatul financiar a crescut cu 39,51% fa de exerciiul precedent, fiind singura cre tere nregistrat n perioada analizat. - Rezultatul curent cumuleaz rezultatul de exploatare i rezultatul financiar, i prezint o tendin descresctoare n primele trei exerciii financiare analizate, pentru ca apoi s creasc cu 543,35% n 2010 fa de 2009, i respectiv cu 541,32% n 2011 fa de 2010. Aceast trend cresctor s-a trasat pe fondul creterii veniturilor curente ntr-un ritm superior cheltuielilor curente. Rezultatul curent este pozitiv n perioada studiat, ceea ce indic faptul c profitul din exploatare a compensat pierderea financiar. Rezultatul brut este acelai cu rezultatul curent, deoarece elementele extraordinare nu s-au manifestat n nici unul din exerciiile financiare analizate.

- Rezultatul net al exerciiului este pozitiv i nregistreaz o scdere semnificativ n primul interval al perioadei analizate, cu 48,85% n 2008 fa de 2007 i, respectiv cu 96,08% n 2009 fa de 2008. n al doilea interval al perioadei, rezultatul net a cunoscut o cretere cu 41,96% n 2010 fa de 2009 i, respectiv cu 2.598,5% n 2011 fa de 2010. Ambele creteri sunt generate de creterea ntr-un ritm mai rapid a veniturilor totale fa de creterea cheltuielilor totale, cu toate c cheltuielile cu impozitul au crescut semnificativ de la un exerciiu la altul.

2.5.2 Analiza vertical a contului de profit i pierdere. Structura fluxurilor de rezultat n literatura de specialitate analiza vertical a Contului de profit i pierdere se prezint n mai multe variante. ntr-o prim variant, analiza vertical se bazeaz pe determinarea ponderii fiecrei categorii de rezultat (din exploatare, financiar, extraordinar) n rezultatul brut al exerciiului i ponderea fiecrei categorii de venituri i cheltuieli n veniturile totale, reflecndu-se astfel, contribuia fiecreia din cele trei activiti la realizarea rezultatului de ansamblu al societii. Dintr-un alt punct de vedere, se consider c prin analiza contului de profit i pierdere se cuantific ponderea rezultatelor n cifra de afaceri, mai ales, importana rezultatului din exploatare i a elementelor sale (venituri i cheltuieli) care au legtur direct cu volumul de activitate i cu vnzrile. Tabel nr.13 Analiza structurii fluxurilor de rezultate (pondere n CA) Specificare 2007 Producia vndut 98,69 Venituri din vnzarea mrfurilor 1,31 2. Variaia stocurilor Sold D (-) -0,08 3. Producia imobilizat 8,59 4.Alte venituri din exploatare 3,41 Venituri din exploatare - total 111,93 5.a) Cheltuieli cu materii prime i materiale 22,88 consumabile 1,11 Alte cheltuieli materiale Cheltuieli privind mrfurile 0,96 6.Cheltuieli cu personalul 13,46 7.a)Ajustarea valorii imobilizrilor corporale 4,51 i necorporale 7.b) Ajustarea valorii activelor circulante 1,46 8. Alte cheltuieli de exploatare 17,59 8.1 Cheltuieli privind prestaiile externe 13,95 8.2 Cheltuieli impozite, taxe i vrsminte 0,96

20 97 2,5 1,3 5,3 0,2 10 21 1,7

1,8 15 6,9

-0 16 13 0,6

asimilate 8.3 Cheltuieli cu despgubiri, donaii i active cedate 9. Cheltuieli de exploatare total 10. Venituri financiare total 11. Cheltuieli financiare total 12. Venituri totale 13. Cheltuieli totale 14. Rezultatul din exploatare 15. Rezultatul financiar 16. Rezultat brut

2,67 104,16 1,36 5,39 113,29 109,54 7,77 -4,03 3,74

2,6

98 3,4 10 11 10 8,6 -6 2,0

Ponderea rezultatului brut n cifra de afaceri (profitabilitatea) s-a diminut semnificativ n primul interval al perioadei analizate, cu 45,86% n 2008 fa de 2007, respectiv cu 91,83% n 2009 fa de 2008, fapt explicat prin scderea mai rapid a ponderii pierderii financiare n cifra de afaceri, comparativ cu creterea lent a ponderii rezultatului din exploatare n cifra de afaceri. Ulterior, ponderea a crescut cu 264,71% n 2010 fa de 2009, respectiv cu 498,39% n 2011 fa de 2010, ca urmare a ritmului superior de cretere a ponderii rezultatului financiar n cifra de afaceri, fa de diminuarea ponderii rezultatului din exploatare n cifra de afaceri. Ponderea veniturilor totale n cifra de afaceri nregistreaz valori situate n intervalul 103,61% (n 2011) i 127,84% (n 2009). Ponderea cea mai ridicat s-a nregistrat n anul 2009, fiind rezultatul scderii semnificative a cifrei de afaceri cu 44,37%, n raport cu diminuarea veniturilor totale cu 32,08%, fa de anul 2008. Ponderea cheltuielilor totale n cifra de afaceri s-a redus n 2008 cu 0,97%, n 2010 cu 17,3%, iar n 2011 cu 2%, fa de anii precedeni afereni. Aceast situaie este rezultatul diminurii att a ponderii cheltuielilor de exploatare ct i a ponderii cheltuielilor financiare n cifra de afaceri. Exerciiul financiar ncheiat la 31 decembrie 2009 nregistreaz singura cretere a ponderii cheltuielilor totale n cifra de afaceri cu 17,86%, ca urmare a sporirii ponderii cheltuielilor de exploatare cu 14,94% i a ponderii cheltuielilor financiare n cifra de afaceri cu 46,2%, n raport cu anul anterior. Tabel nr.14 Analiza structurii fluxurilor de rezultate (pondere n Rezultatul brut)
Specificare 1.Cifra de afaceri Producia vndut Venituri din vnzarea mrfurilor 2. Variaia stocurilor Sold D (-) 3. Producia imobilizat 4.Alte venituri din exploatare 2007 2.671,18 2.636,29 34,89 -2,02 229,58 91,08 2008 4.933,5 4.808,27 125,23 66,14 266,08 13,58

Venituri din exploatare - total 5.a) Cheltuieli cu materii prime i materiale consumabile Alte cheltuieli materiale Cheltuieli privind mrfurile 6.Cheltuieli cu personalul 7.a) Ajustarea valorii imobilizrilor corporale i necorporale 7.b) Ajustarea valorii activelor circulante 8. Alte cheltuieli de exploatare 8.1 Cheltuieli privind prestaiile externe 8.2 Cheltuieli impozite, taxe i vrsminte asimilate 8.3 Cheltuieli cu despgubiri, donaii i active cedate 9. Cheltuieli de exploatare total 10. Venituri financiare total 11. Cheltuieli financiare total 12. Venituri totale 13. Cheltuieli totale 14. Rezultatul din exploatare 15. Rezultatul financiar

2.989,82 611,26 29,6 25,69 359,62 120,59 39,06 469,82 372,7 25,76 71,36 2.782,28 36,3 143,65 100 100 207,54 -107,54

5279,31 1.084,36 84,2 92,49 749,14 344,47 -4,86 805,42 642,74 30,15 132,52 4.853,9 172,42 497,83 100 100 425,41 -325,41

Analiza comparativ a structurii rezultatului brut pe parcursul perioadei analizate reliefeaz participarea predominant a rezultatului de exploatare la formarea rezultatului brut. Ponderea acestuia a crescut de la 207,54% n 2007, la 7.378,79% n 2009, ca efect al scderii rezultatului brut ntr-un ritm superior scderii rezultatului din exploatare. n anul 2010, ponderea rezultatului din exploatare n rezultatul brut a sczut la 1.280,34%, iar apoi n anul urmtor a devenit 172,72%. Aceast tendin descresctoare este generat de scderea ponderii veniturilor din exploatare n veniturile totale i de creterea ponderii cheltuielilor de exploatare n total cheltuieli. n exerciiul financiar ncheiat la 31 decembrie 2010, cauza principal a diminurii ponderii veniturilor de exploatare este scderea ponderii soldului debitor al Variaiei stocurilor cu 180,36% fa de anul precedent, iar creterea ponderii cheltuielilor de exploatare se explic prin majorarea ponderii cheltuielilor cu ajustarea valorii activelor circulante cu 180,54% fa de anul 2009. Ponderea pierderilor financiare n rezultatul brut a sczut pn n anul 2009 inclusiv, ca efect al ritmului de scdere a pierderilor financiare mai rapid dect al scderii rezultatului brut. n urmtoarele dou exerciii financiare, ponderea pierderilor financiare n rezultatul brut a sporit, reprezentnd 72,72% la 31 decembrie 2011. Aceast creterea sa produs ca urmare a scderii ponderii cheltuielilor financiare cu 41,76%, comparativ cu reducerea ponderii veniturilor financiare de doar 18,85%, fa de anul 2010. 2.5.3 Analiza eficienei cheltuielilor Asigurarea eficienei cheltuielilor trebuie s se constituie ntr-o preocupare permanent a managerilor i a organelor de decizie, pentru a se sus ine cre terea pe termen lung a performanelor societii. Tabel nr.15 Analiza eficienei cheltuielilor totale prin indicatorul cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale
Specificare Structura (%) 2007 95,08 4,92 100 98,8 1,2 Eficiena cheltuielilor (%) 2008 90,7 9,3 100 96,84 3,16 2009 88,46 11,54 100 97,89 2,11 2010 87,59 12,41 100 94,51 5,49 2011 92,78 7,22 100 95,54 4,46 2007 930,58 3.962,44 966,95 2008 919,42 2887,27 981,66 2009 902,52 5455,32 998,71

Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordina re Cheltuieli totale Venituri din exploatare Venituri financiare

Venituri extraordina re Venituri totale

100

100

100

100

100

Valoarea indicatorului de eficien a cheltuielilor totale n perioada analizat se determin astfel: EfCh2007=98,8*930,58+1,2*3962,44100 = 966,96 EfCh2008=96,84*919,42 +3,16*2.887,27100 = 981,6 EfCh2009=97,84*902,52 +2,11*5.455,32100 = 998,13 EfCh2010=94,51*921,5 +5,49*2.244,8100 = 994,15 EfCh2011=95,54*937,45 +4,46*1.564,31100= 965,4 Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor totale n raport cu veniturile totale se calculeaz astfel: EChtVt(20082007) = ICht-100IVt-100= 93,54-10092,14-100 = 0,82 EChtVt(20092008)= 69,1-10067,92-100= 0,96 EChtVt(20102009)= 142,93-100143,58-100= 0,99 EChtVt(20112010)= 104,29-100107,4-100= 0,58 Analiza n mrimi absolute: EfCh2008 = EfCh2008- EfCh2007 = 14,64 EfCh2009= EfCh2009- EfCh2008= 16,53 EfCh2010= EfCh2010-EfCh2009= - 3,98 EfCh2011= EfCh2011 -EfCh2010= - 28,75 Rezultatele perioadei analizate arat c, a sczut eficiena cheltuielilor totale, n primul interval al perioadei analizate astfel: cu 14,64 n 2008 fa de 2007, respectiv cu 16,53, n 2009 fa de 2008. Cauza o constituie scderea ntr-un ritm mai rapid a veniturilor totale (IVt=92,14%, respectiv IVt=67,92%) comparativ cu ritmul de scdere a cheltuielilor totale (ICht=93,54%, respectiv ICht=69,1%). n schimb, n ultimele dou exerciii financiare analizate, eficiena cheltuielilor totale s-a majorat cu 3,98, n 2010 fa de 2009, respectiv cu 28,75, n 2011 fa de 2010, ca efect al sporirii ntr-un ritm mai accelerat a veniturilor totale (IVt=143,58%, respectiv IVt=107,4%) fa de ritmul de cretere a cheltuielilor totale (ICht= 142,93%, respectiv ICht=104,29%). n 2011, valoarea coeficientului de elasticitate a cheltuielilor totale n raport de veniturile totale (ECht/Vt=0,58) indic faptul c la o cretere cu 1% a veniturilor totale, cheltuielile totale cresc cu doar 0,58%, ceea ce justific i creterea eficien ei cheltuielilor totale.

Veniturile de exploatare au o pondere majoritar n structura veniturilor totale ale ntreprinderii, cu valori de peste 94%. Astfel, activitatea de exploatare se caracterizeaz prin cea mai mare eficien, deoarece indicatorul cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare are valori inferioare indicatorului de eficien a cheltuielilor totale (930,58 <966,96, 919,42<981,6, 902,52<998,13, 921,5<994,15, 937,45<965,4). Ineficiena activitii financiare se reflect prin faptul c indicatorul cheltuieli financiare la 1000 lei venituri financiare are valori mult mai mari dect valorile indicatorului de eficien a cheltuielilor totale (3.962,44<966,96; 2.887,27<981,6; 5.455,32< 998,13; 2.244,87<994,15; 1.564,31<965,4).

2.5.4 Analiza rezultatului din exploatare Structura Contului de profit i pierdere din ara noastr prezint elementele de venituri i cheltuieli grupate dup natura lor. n consecin , n Nota 4 Analiza rezultatului de exploatare se evideniaz calculul acestui rezultat innd cont de gruparea cheltuielilor de exploatare dup funciile ntreprinderii: de producie, de desfacere i administrativ. Tabel nr.16 Analiza rezultatului de exploatare
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Indicatorul Cifra de afaceri net Costul bunurilor vndute i serviciilor prestate Cheltuielile activitii de baz Cheltuielile activitii auxiliare Cheltuielile indirecte de producie Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete Cheltuieli de desfacere Cheltuieli generale de administraie Alte venituri din exploatare Rezultatul din exploatare 31.12.2007 273.058 267.159 53.533 105.220 8.405.678 5.898 6.873 8.483 22.904 13.446 31.12.2008 263.475 239.812 34.451 94.551 10.809 23.663 15.580 9.594.594 15.608 14.096

Rezultatul din exploatare nregistreaz fluctuaii, de la un exerciiu financiar la cellalt pe parcursul perioadei analizate. Cea mai mare cre tere a rezultatul de exploatare s-a nregistrat n anul 2010, cu 11,63% n raport cu anul anterior, ca efect al creterii cifrei de afaceri ntr-un ritm mai rapid (cu 72,83%) comparativ cu cel al costului bunurilor vndute i al serviciilor prestate (cu 37,68%). Se remarc creteri ale cheltuielilor directe, aferente activitilor de baz (cu 83,51% fa de 2009) i auxiliare (cu 7,93% fa de 2009) ct i ale celor indirecte, ceea ce au condus la o cretere a rezultatului brut aferent cifrei de afaceri nete cu 1.534%, fa de anul 2009. Prin urmare, creterea semnificativ a cheltuielilor de desfacere i diminuarea altor venituri din exploatare nu au reu it s reduc rezultatul din exploatare din exerciiul financiar analizat. O scdere important a rezultatului de exploatare s-a nregistrat n exerciiu financiar ncheiat la 31 decembrie 2009, de 16,95%. Aceast diminuarea este consecina scderii cifrei de afaceri ntr-un ritm superior (cu 41,37% fa de anul 2008) celui de scdere al costului bunurilor i serviciilor prestate (cu 33,05% fa de anul 2008). Se observ scderi semnificative att ale cheltuielilor directe ale activit ii auxiliare (cu 49,88% fa de anul 2008) ct i ale cheltuielilor indirecte de produc ie (cu 13,4% fa de anul 2008), ceea ce au avut influene nefavorabile asupra rezultatul brut aferent cifrei de afaceri care a sczut cu 90,49%, fa de anul 2008. Scderea cheltuielilor de desfacere i a celor generale de administraie, precum i creterea altor venituri din exploatare au contribuit la atenuarea reducerii rezultatului din exploatare n acest exerciiu financiar.

2.5.5 Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune Cu ajutorul contului de profit i pierdere se pot calcula o serie de indicatori intitulai solduri intermediare de gestiune sau marje de acumulare, care completeaz seria indicatorilor de apreciere a performanelor economico-financiare ale ntreprinderii. Soldurile intermediare de gestiune pot caracteriza performana activitii de producie i comercializare, respectiv: cifra de afaceri, marja comercial, producia exerciiului, valoarea adugat. De asemenea soldurile pot caracteriza i rentabilitatea ntreprinderii, respectiv: excedentul brut de exploatare, rezultatul de exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut i rezultatul net al exerciiului.

Tabel nr.17 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Nr. crt. 1 2 3 4 5

Denumire Cifra de afaceri Marja comercial Producia exerciiului Valoarea adugat Excedentul brut de exp.

31.12.2007 273.058 575 185.541 47.660 22.692

31.12.2008 263.475 1.084 170.334 55.113 29.290

Cifra de afaceri reflect faptul c valoarea afacerilor ntreprinse de societate cu terii, n urma exercitrii activitii curente de producie a sczut n prima parte a perioadei analizate, cu 5,54%, n 2008 fa de 2007, respectiv cu 41,37%, n 2009 fa de 2008. Aceast evoluie este rezultatul diminurii att a produc iei vndute ct i a veniturilor din vnzarea mrfurilor. n ultimul interval al perioadei analizate, cifra de afaceri a nregistrat o cretere de 72,83%, n anul 2010 fa de anul 2009 i, respectiv 6,42% n 2011 fa de anul anterior, ca urmare a sporirii produciei vndute n anul 2010 (cu 75,73%) i a creterii veniturilor din vnzarea mrfurilor n 2011 (cu 67,59%). Marja comercial a nregistrat creteri semnificative n anul 2008 i n 2011, astfel, cu 88,35% fa de 2007 i cu 91,08% fa de 2010, ca urmare a sporirii veniturilor din vnzarea mrfurilor cu 83,58%, n 2008 fa de 2007, respectiv cu 67,59%, n 2011 fa de 2010 i a majorrii cheltuielilor privind mrfurile doar cu 81,95%, respectiv cu 59,87%. O scdere important s-a manifestat n anul 2009, de 74,91% fa de anul precedent, ca efect al scderii veniturilor din vnzarea mrfurilor (cu 44,18%) ntr-un ritm mai alert dect ritmul de scdere al cheltuielilor privind mrfurile (cu 33,3%). Cauza ultimei situaii a fost criza financiar mondial care i-a pus amprenta asupra activitii ntreprinderii determinnd o reducere a volumul vnzrilor de mrfuri. n consecin, activitatea de comer cu mrfuri a generat pe toat perioada analizat un flux de rezultat pozitiv, ce a contribuit n mod favorabil la formarea rezultatului net al societii Chimcomplex SA. Producia exerciiului, indicator care cuantific ntreaga activitate realizat de ntreprindere ntr-o anumit perioad, a nregistrat n prima parte a perioadei analizat scderi de 8,2%, n 2008 fa de 2007, i respectiv, de 41,84%, n 2009 fa de 2008. Aceste diminuri sunt rezultatul reducerii att a producie vndute ct i a produciei stocate i a celei imobilizate. n a doua parte a intervalului perioadei analizate, producia exerciiului nregistreaz majorri de 62,58%, n 2010 fa de 2009, respectiv de 9,49%, n 2011 fa de 2010, ca urmare a creterii produciei vndute cu 75,73%, n 2010 fa de anul precedent comparativ cu scderea produciei imobilizate de doar 58,32%, respectiv a cre terii produciei vndute cu 5,94% i a produciei stocate cu 109,74%, n 2011 fa de anul anterior, comparativ cu scderea produciei imobilizate de 22,65%.

Valoarea adugat, indicatorul de performan care reflect surplusul de bog ie creat de ntreprindere prin activitatea de exploatare, a nregistrat creteri n exerci iile financiare ncheiate la 31 decembrie 2008, respectiv 2010, de 15,64% i, respectiv de 80,65%, fa de anii anteriori. Creterea din 2008 se explic prin scderea ntr-un ritm superior (cu 16%) a consumurilor intermediare n raport cu ritmul de scdere al produciei exerciiului (cu 8,2%), iar sporirea din 2010 este rezultatul majorrii tuturor elementelor sale structurale: sporirea mai rapid a produciei exerciiului (cu 62,58%) comparativ cu creterea mai lent a consumurilor intermediare (cu 55,42%). n anul 2009, valoarea adugat a nregistrat o diminuare semnificativ de 49,72% fa de anul anterior, ca urmare a scderii produciei exerciiului cu 41,84%, n raport cu scderea mai redus a consumurilor intermediare de 38,42%. n ultimul exerciiu financiar al perioadei analizate prezint o uoar scdere de 1,99% fa de anul 2010, din cauza cre terii consumurilor intermediare cu 14,89% care a devansat creterea produciei exerciiului de 9,49%. Excedentul brut de exploatare prezint aceeai evoluie ca a valorii adugate, n condiiile n care, deine ponderea majoritar n structura execedentului brut de exploatare. Cea mai important cretere a execedentului brut de exploatare s-a nregistrat n 2010, de 307,47%, fa de anul anterior, ca efect al creterii valorii adugate cu 80,65% i al scderii cheltuielilor cu personalul de 10,23%, efect care a fost diminuat ns, de creterea cheltuielilor cu impozite, taxe i vrsminte asimilate cu 53,32%. n anul 2009, scderea valorii adugate cu 49,72% i creterea cheltuielilor cu impozite, taxe i vrsminte asimilate cu 23,75% au determinat scderea semnificativ a execedentului brut de exploatare cu 73,78%, fa de anul 2008. Evoluia anterior prezentat, a excedentului brut de exploatare a influen at att favorabil ct i nefavorabil rezultatul din exploatare pe parcursul celor cinci exerci ii financiare. Reducerea cea mai semnificativ s-a nregistrat n anul 2009, cu 16,95%, fa de anul anterior, ca urmare a scderii att a veniturilor din exploatare (cu 31,34%, pe baza diminurii veniturilor din vnzarea mrfurilor, a produciei imobilizate i a soldului creditor al variaiei stocurilor) ct i a cheltuielilor din exploatare (cu 32,65%, n special a diminurii cheltuielilor privind prestaiile externe, a cheltuielilor cu personalul i a altor cheltuieli materiale). n anul urmtor, rezultatul din exploatare a crescut cu 11,63%, fa de anul 2009, ca rezultat al creterii veniturilor din exploatare cu 38,62% i a cheltuielilor de exploatare cu 41,53%.

Rezultatul financiar este o pierdere n toat perioada analizat. Creterea pierderii din fiecare exerciiu financiar, cu excepia anului 2011, a fost consecin a faptului c creterea veniturilor financiare cu 142,92%, n 2008 fa de 2007, respectiv cu 273,38%, n 2010 fa de 2009, i a creterii cheltuielilor financiare cu 77,01%, n 2008, i respectiv cu 53,65%, n 2010; n schimb, n anul 2009, cauza o constituie scderea veniturilor financiare cu 54,63% fa de anul 2008, care a devansat diminuarea cheltuielilor financiare de doar 14,28% fa de anul 2008. Reducerea pierderii financiare din anul 2011 este efectul scderii cheltuielilor financiare (cu 39,26% ) ntr-un ritm superior scderii veniturilor financiare (cu 12,84%). Rezultatul curent a sczut pn la jumtatea perioadei analizate dup care a nregistrat o tendin cresctoare, pn n exerciiul financiar ncheiat la 31 decembrie 2011. Diminuarea rezultatului curent a avut drept cauz creterea pierderii financiare care nu a fost acoperit de sporirea rezultatului din exploatare. n anul 2011, rezultatul curent a nregistrat o cretere substanial de 541,32%, fa de anul anterior, ca urmare a reducerii semnificative a pierderii financiare cu 60,49%; chiar dac a sczut i rezultatul din exploatare cu 13,49%, acesta reprezentnd o pondere majoritar n rezultatul curent, a absorbit pierderea financiar. Absena evenimentelor cu caracter extraordinar a determinat ca rezultatul curent s fie egal cu rezultatul brut. n mod treptat, fiecare din soldurile intermediare de gestiune au marcat evolu ia rezultatului net al exerciiului, pe parcursul perioadei analizate. Diminuarea rezultatului net al exerciiului pn n 2009 inclusiv, a fost consecin a reducerii rezultatului brut pe aceast perioad, iar n 2009 i din cauza apariiei cheltuielilor cu impozitul curent. n anul 2010, creterea rezultatului brut realizat de ntreprindere cu 543,35%, fa de anul anterior, a determinat o obligaie fiscal mai mare a acesteia cu 2.817,03%, ceea ce a determinat o cretere a rezultatului net cu doar 41,96%, comparativ cu majorarea rezultatului brut din acest an. Analiza structurii cifrei de afaceri Tabel nr.18 Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri
Indicatori Producia vndut Venituri din vnzarea mrfurilor Reduceri comerciale acordate Venituri din dobnzi nregistrate de entitile radiate din Registrul general i care mai au n derulare contracte de leasing Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de 2007 98,69 1,31 -

afaceri nete

Datele din tabelul anterior reflect scderea cifrei de afaceri n anii 2008 i 2009, cu 5,54%, n 2008, respectiv cu 41,37%, n 2009, fa de anii anteriori afereni. Diminuarea din anul 2009 este efectul scderii produciei vndute cu 41,29% i al scderii veniturilor din vnzarea mrfurilor cu 44,18%. ncepnd cu anul 2010, cifra de afaceri nregistreaz creteri de 72,83%, n 2010, n raport cu anul precedent, datorit sporirii produciei vndute cu 75,73%, i de o cretere a cifrei de afaceri de 6,42%, n 2011 fa de 2010, ca rezultat al creterii produciei vndute cu 5,94% i al veniturilor din vnzarea mrfurilor cu 67,59%. n structura cifrei de afaceri ponderea majoritar o reprezint, n toate exerciiile financiare analizate, producia vndut, cu valori de peste 97%. 2.6 Analiza ratelor de rentabilitate n urma analizei rezultatelor se pot obine informaii cu privire la rentabilitatea unei ntreprinderii, ns acestea, nu sunt suficient de reprezentative pentru poten ialii investitorii. Relativizarea rezultatelor (execedent brut de exploatare, rezultatului din exploatare, rezultatului brut, rezultatului net, etc.) prin compararea lor cu alte mrimi ce reflect efortul depus pentru obinerea rezultatelor (activul economic, capitalul investit, capitalul propriu etc.) determin degajarea ratelor de rentabilitate. Acestea reprezint capacitatea ntreprinderii de a asigura cu ajutorul resurselor deinute, cea mai bun remunerare a capitalurilor investite1. Ratele de rentabilitate dispun de putere informaional crescut deoarece de valoarea lor depinde fundamentarea politicilor economico-financiare viitoare ale ntreprinderii i comportamentul investitorilor existeni i poteniali.

2.6.1 Ratele rentabilitii comerciale Ratele rentabilitii comerciale, cunoscute n literatura anglo-saxon sub denumirea de return on sales (ROS), reprezint rentabilitatea comercial sau rentabilitatea vnzrilor ntreprinderii. Tabel nr.22 Analiza ratelor de rentabilitate comercial
Nr. crt. Specifica re Exerciiul financiar

Mironiuc, M., Analiza economico-financiar, Elemente teoreticometodologice i aplicaii, Editura Sedcom Libirs, Iai, 2006

11

12 13

14 15 16

17

RMC Mc Vmf (%) RMb = EBE / CA (%) RMnex p = Rexp / CA (%) RMn = Rnet / CA RC1 = Rbrut / Cht RC2 = Rcuren t / Chcure nte RC3 = Rexp / Chexp

31.12.200 7 = 25,48 / 13,11 7,77

31.12.200 8 26,14

31.12.200 9 11,75

31.12.201 0 24,71

31.12.201 1 28,18

17,92 8,62

8,01 12,21

18,89 7,89

16,42 6,41

3,74 3,42 3,42

2,03 1,87 1,87

0,14 0,13 0,13

0,11 0,58 0,58

2,82 3,58 3,58

7,46

8,76

10,8

8,52

6,67

Analiza rezultatelor din tabelul precedent conduce la urmtoarele constatri: - Rata marjei comerciale nregistreaz valori cuprinse ntre 11,75% i 28,18% pe tot parcursul intervalului analizat. Rata cea mai ridicat se nregistreaz n anul 2011, ca urmare a creterii marjei comerciale (cu 91,08% fa de anul 2010) ntr-un ritm superior creterii veniturilor din vnzarea mrfurilor (cu 67,59% fa de anul 2010), ceea ce reflect faptul c ntreprinderea are o poziie consolidat pe pia. - Rata marjei brute din exploatare prezint evoluii diferite de la un exerci iu financiar la cellalt, cu valori cuprinse n intervalul 8,01% i 18,89%. Scderea semnificativ ntregistrat n anul 2009, se explic prin scderea excedentului brut de exploatare (cu 73,78% fa de anul 2008) ntr-un ritm ce a devansat scderea cifrei de afaceri (cu 41,37% fa de anul 2008). Drept urmare, n anul urmtor, rata marjei brute din exploatare a crescut cu 10,88 procente fa de anul 2009, ca efect al cre terii mai rapide a excedentului brut de exploatare (cu 307,47% fa de anul 2009) comparativ cu cre terea cifrei de afaceri (cu 72,83% fa de anul 2009). - Rata marjei nete de exploatare se nscrie ntr-o curb cresctoare pn n exerciiul financiar 2009, inclusiv, determinat de creterea rezultatului din exploatare i de scderea cifrei de afaceri, n 2008, i de scderea mai lent a rezultatului din exploatare fa de scderea cifrei de afaceri, n 2009. n 2010, creterea cifrei de afaceri cu 72,83%, fa de anul anterior, i a majorrii rezultatului din exploatare cu doar 11,63% a determinat o diminuarea a ratei marjei nete de exploatare pn la 7,89%. Reducerea ratei, n ultimul exerciiu financiar, este justificat de scderea rezultatului din exploatare, pe de o parte, dar i de creterea cifrei de afaceri, pe de alt parte. - Rata marjei nete a nregistrat o tendin descendent pn n anul 2010 inclusiv, determinat de scderea rezultatului net ntr-un ritm superior scderii cifrei de afaceri. Redresarea din ultimul exerciiu financiar este explicat de sporirea semnificativ a rezultatului net (cu 2.598,5%) comparativ cu creterea de doar 6,42% a cifrei de afaceri. - Rata rentabilitii resurselor consumate, n cele dou variante de calcul nregistreaz un trend descresctor pn n 2009 inclusiv, de la 3,42% la 0,13%, dup care ncepe s creasc la 0,58% n 2010, i 3,58% n 2011. Creterea cea mai semnificativ a ratei s-a nregistrat n 2011, i evideniaz faptul c la 100 lei resursele consumate n activitatea de exploatare i financiar a societii s-a obinut n acest exerciiu un rezultat brut (rezultat curent) mai mare cu 517,24 lei fa de cel din exerci iul anterior. Aceasta este efectul creterii ntr-un ritm superior (IRbrut, IRcurent= 641,32%) a rezultatului brut (curent) comparativ cu ritmul de cretere (ICht,Ichcurente = 104,29%) a cheltuielilor totale (curente).

- Rata rentabilitii resurselor consumate n activitatea de exploatare a nregistrat un trend ascendent pn n 2009, inclusiv, de la 7,46% la 10,8%, dup care s-a situat pe un trend descendent pn la sfritul perioadei analizate, diminundu-se la 8,52%, n 2010 i la 6,67%, n 2011. Creterea cea mai important a acestei ratei s-a nregistrat n anul 2009, ca efect al reducerii cheltuielilor din exploatare (cu 32,6% fa de anul anterior) ntr-un ritm care a devansat ritmul de scderea rezultatului din exploatare (cu 16,96% fa de anul anterior). n concluzii, o mai mare rentabilizare a vnzrilor ntreprinderii se poate realiza prin: creterea n structura vnzrilor a ponderii produselor care aduc marje semnificative de profit, optimizarea consumului de resurse i controlul calitii materiilor prime folosite n procesul de fabricaie.

2.6.2 Ratele rentabilitii economice Ratele de rentabilitate economic, sunt cunoscute n literatura de specialitate anglosaxon sub numele de Return On Investment (ROI). Prin intermediul acestor rate se apreciaz performanele nregistrate n cadrul activitii curente (de produc ie i comercializare) a societii. Ratele de rentabilitate reprezint expresia capacit ii managerului de a asigura o gestiune eficient a activitii de exploatare. Tabel nr.23 Analiza ratei rentabilitii activului total Specific Exerciiul financiar are 31.12.2 31.12.2 31.12.2 31.12.2 31.12.2 007 008 009 010 011 Re = 6,82 7,81 5,73 9,78 8,65 Rec / At (%)

Rata rentabilitii activului total nregistreaz valori cuprinse ntre 6,82% i 9,78% pe parcursul perioadei analizate. Creterea cea mai important a ratei s-a realizat n 2010 (cu 70,79% fa de anul 2009), ca urmare a creterii rezultatului economic cu 59,08%, i a scderii valorii activului total angajat n activitatea societii, cu 6,86% fa de anul anterior. Cauzele majorrii ratei rentabilitii economice n anul 2010 sunt: mbunt irea rezultatelor ca efect al creterii volumului de activitate, adaptarea volumului de activitate la condiiile de pia, respectiv creterea produciei n func ie de cerere, de nivelul preurilor i capacitatea logistic disponibil, consolidarea relaiilor de afaceri cu clien i externi importani.

2.6.3 Ratele rentabilitii financiare Rentabilitatea financiar denumit i rentabilitatea capitalurilor proprii intereseaz n special, investitorii i analitii bursieri, deoarece reprezint rezultatul final a rentabilizrii resurselor ncredinate de acionari societii sub forma capitalului de risc. Tabel nr.25 Determinarea ratelor rentabilitii financiare
Specific are Rf1= Rnet / Cpr (%) Rf1 = Rbrut / Cpr (%) Rf2 =CAF/ Cpr (%) Rf21 = Af / Cpr (%) Rf1 = DIV/ Cpr (%) Exerciiul financiar 31.12.2 007 5,32 31.12.2 008 2,22 31.12.2 009 0,09 31.12.2 010 0,13 31.12.2 011 3,24

5,32

2,22

0,11

0,7

4,26

14,63

9,71

-4,18

12,98

15,43

Ratele rentabilitii financiare au nregistrat urmtoarele evoluii: - Rata de remunerare a capitalurilor proprii n prima variant, nregistreaz o tendin descendent pn n anul 2009, inclusiv, ceea ce echivaleaz cu micorarea capacitii capitalurilor proprii de a crea profit net. Cauzele acestei evolu ii au fost pentru anul 2008: scderea rezultatului net (cu 48,85%) i a creterii capitalului propriu (cu 22,68%) iar pentru anul 2009: diminuarea rezultatului net (cu 96,08 fa de anul anterior) ntru-un ritm superior rimului de scdere al capitalului propriu (cu 2,18% fa de anul anterior). Creterea nregistrat n ultimele dou exerciii ale perioadei analizate este consecin a creterii rezultatului net (cu 41,96%, n 2010, respectiv cu 2.598,5% n 2011) ntr-un ritm mai accelerat dect sporirea capitalului propriu (cu 0,13% n 2010, respectiv cu 4,87% n 2011). n consecin, la sfritul perioadei analizate, s-a majorat capacitatea managerului ntreprinderii de a gestiona capitalul de risc care i-a fost nmnat de acionari. - Rata de remunerare a capitalurilor proprii n varianta care utilizeaz rezultatul brut, nregistreaz o evoluie asemntoare ratei anterioare, cu deosebirea c valorile ratei analizate sunt mai ridicate fa de rata calculat anterior, n partea a doua a intervalului perioadei analizate. Creterea rezultatului brut (cu 543,35% n 2010 i cu 541,32% n 2011) ntr-un ritm mai accelerat dect creterea capitalului propriu (cu 0,13% n 2010 i cu 41,96% n 2011) a determinat majorarea ratei de remunerare a capitalurilor proprii att n 2010, ct i n anul 2011. - Ponderea capacitii de autofinanare n mrimea capitalului propriu s-a diminuat pn n anul 2009 inclusiv, nregistrnd ulterior un trend ascendent. Valoarea cea mai sczut a ratei nregistrat n 2009, se explic prin valoarea negativ a capacit ii de autofinan are din exerciiului financiar respectiv. Potenialul de autofinanare a ntreprinderii a sporit n anul 2011, ca efect al creterii capacitii de autofinanare (cu 24,65% n raport cu anul precedent) ntr-un ritm ce devanseaz ritmul de cretere a capitalului propriu (cu 4,87% n raport cu anul precedent). - Celelalte dou rate derivate din rata anterioar nu se pot determina, deoarece ntreprinderea nu a distribuit dividende n perioada analizat, i nu a adoptat o politic de participare a salariailor la profitul realizat de ntreprindere. 2.7 Impactul TVA-ului asupra rezultatelor financiare ale societatii. Taxa pe valoare adaugata este neutr pe plan economic, in raport cu gestiunea intreprinderii doar daca agentul economic intra in sfera de plata a T.V.A., sau a optat pentru plata T.V.A. prin cerere aprobata de organul fiscal unde agentul economic respectiv este inregistrat ca platitor de taxe

Exista cazuri in care agentul economic se incadreaza in situatia de mai sus, dar, potrivit activitatii pe care o desfasoara, livreaza si bunuri scutite de T.V.A. Diferenta nedeductibila nu mai poate fi neutra din punct de vedere contabil, deci ea va afecta contul de rezultate prin cresterea cheltuielilor de exploatare. Din punct de vedere contabil, taxa pe valoare adaugata este neutr pentru intreprindere daca operatiunile desfasurate intra in sfera de aplicare, iar deductibilitatea este de 100%. Aceasta neutralitate este efectiva in ceea ce priveste contul de rezultate, iar dispozitiile Planului de Conturi General obliga intreprinderea sa inregistreze cumprrile si vanzarile la valoarea lor neta, fara a fi inglobat TVA-ul. Pentru ca agentul economic platitor de TVA sa aiba posibilitatea deducerii din punct de vedere fiscal a TVA-ului trebuie sa inregistreze pe baza de facturi atat in Registrul pentru Vanzari cand livreaza bunuri sau efectueaza prestari de servicii, iar atunci cand achizitioneaza bunuri pe baza de facturi sau alte documente inlocuitoare, evidentiaza in Registrul de cumparari, toate intrarile de bunuri supuse TVA. TVA-ul genereaza costuri pentru intreprindere in calitatea sa de colector fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de urmatoarele categorii: costuri directe, costuri de gestiune si costuri de trezorerie. Costurile directe intervin in cazul in care TVA nu este deductibila in totalitate, partea nedeductibila fiind cuprinsa in costul de achizitie al bunului respectiv si in situatia in care intreprinderea este ea insasi asimilata consumatorului final. Daca agentul economic este scutit de TVA si nici nu a facut optiunea de platitor de TVA si se aprovizioneaza cu materii prime sau servicii de la terti care au o valoare relativ mare, incarca costul bunului respectiv si cu valoarea TVA, riscand sa fie exclus de pe piata prin concurenta furnizorilor. Pentru a-si lua in calcul dimensiunea fiscala a afacerilor, agentul economic trebuie sa-si analizeze foarte bine obiectul de activitate. Daca consumurile intermediare, ca participante la valoarea adaugata, sunt mari, atunci poate sa aprecieze luarea in considerare a capacitatii fiscale si este decizia sa normala de optiune ca platitor de TVA. Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscal nedeductibile conduce implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea rezultatului contabil.

Costurile de gestiune sunt generate de rolul intreprinderii de colector fiscal privind TVA. In acest scop, trebuie intocmite documentele justificative si registrele privind TVA. De asemenea, trebuie organizata o evidenta contabila riguroasa, detaliata, complexa pentru a dispune de timp si de informatiile necesare intocmirii decontului de TVA, necesitand o forta de munca deloc neglijabila. Colectarea TVA se deruleaza, nu in putine cazuri, pe fondul riscului de insolvabilitate al clientilor si al litigiilor ce pot interveni in relatiile cu furnizorii. Costurile de gestiune implica forta de munca suplimentara si deci, cresterea cheltuielilor cu munca vie. Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp intre creantele asupra bugetului de stat privind TVA deductibila la intrare si datoriile fata de bugetul de stat privind TVA colectata la iesire. TVA genereaza creditul clienti si creditul furnizori. Aceste diferente sunt regularizate pana la data de 25 a lunii urmatoare. TVA de plata se achita pe baza decontului TVA depus. In schimb, TVA de recuperat se ramburseaza selectiv pentru anumiti agenti economici, in termen de maximum 30 de zile de la depunerea decontului, a cererii de rambursare si a documentatiei justificative. Pentru alti agenti economici, TVA de recuperat se compenseaza cu TVA de plata in lunile urmatoare. In situatia in care, pe o durata de trei luni, TVA de recuperat nu este compensata integral de TVA de plata, diferenta se ramburseaza de organul fiscal in termen de 30 de zile de la depunerea decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare. TVA angajeaza un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile incasate de la clientii creditori. Din punct de vedere fiscal, avansurile sunt purtatoare de TVA si se factureaza. Daca in luna respectiva, agentul economic nu are consumuri intermediare, deci TVA deductibila sau marimea sa este nesemnificativa, furnizorul de bunuri are obligatia de a vira un buget integral TVA aferenta avansurilor incasate. Prin suma virata la buget se creeaza la unitatea furnizoare o reducere de disponibilitati banesti, suma ce nu se poate recupera decat in lunile urmatoare. Aceasta situatie poate conduce intreprinderea furnizoare in intarzieri la plata unor obligatii scadente. Exista si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a incasat avansul s nu se mai realizeze, avansul urmand a fi restituit integral clientului. Intrucat virarea la buget a TVA calculata pentru avansurile incasate a avut loc, recuperarea urmeaza a se realiza in lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin rambursarea de la buget. Este de preferat renuntarea inregistrarii TVA asupra avansurilor incasate /platite.

O situatie deosebita intre relatiile comerciale ale agentului economic o reprezinta pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului catre client. Stabilirea taxei datorate se face in stransa corelatie cu prevederile contractuale. Daca bunurile s-au pierdut pe timpul transportului catre client si contractul il face responsabil pentru orice pierdere inregistrata dupa predarea bunului, furnizorul datoreaza taxa aferenta bunurilor respective, clientul avand drept de deducere a taxei cuprinse in factura furnizorului in masura in care bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile. Pentru bunurile destinate unor operatii, scutite de taxe sau cheltuieli care nu au legatura directa cu activitatea firmei, TVA aferenta bunurilor pierdute pe timpul transportului nu poate fi dedusa. Daca contractul il face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite inainte de predarea la client, exista doua posibilitati de solutionare: a) in situatia in care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datoreaza TVA, deoarece se considera ca nu s-a efectuat livrarea lor. In situatia inversa se datoreaza taxa inclusa in factura. b) daca clientul refuza plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema se reglementeaza prin emiterea unei noi facturi, in rosu, pentru taxa de scazut. Legea nr. 345/2002 privind TVA nu permite deductibilitatea TVA pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului, depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere peste normele legale neimputabile. Exista situatii in care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declarati insolvabili prin hotarari judecatoresti definitive, iar furnizorii si prestatorii de servicii beneficiaza de dreptul de deducere prin restituire de la bugetul statului a TVA corespunzatoare sumelor ce nu pot fi incasate. 2.7.1 Impactul T.V.A. asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor de trezorerie se refera la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor echilibrului financiar. In situatia in care agentul economic are de plata la bugetul de stat TVA, aceasta suma trebuie achitata in data de 25 a lunii urmatoare, rezulta ca agentul respectiv beneficiaza de un surplus de trezorerie pentru 25 de zile, cu conditia ca suma pentru vanzarile efectuate sa fie incasata de la terti pana la data de intai a lunii urmatoare. In caz contrar se reduce proportional cu numarul de zile aferente neincasarii contravalorii facturilor emise.

Daca clientii intarzie la plata facturii cu peste 25 zile atunci firma este pusa in situatia de a apela la un credit bancar sau sa-si sisteze platile scadente catre terti, pentru asi putea onora datoria fata de bugetul de stat. In situatia in care vanzarile raman constante si termenul de scadenta nu se modifica, societatea beneficiaza din partea statului de un credit 2.7.2 Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor intreprinderii Potrivit prevederilor Codului fiscal, intreprinderile care inregistreaza o cifra de afaceri sub o anumita limita legala pot solicita inregistrarea ca neplatitori de TVA. Aceste intreprinderi vor inregistra costuri de achizitie mai mari decat cele reale cu 24%, reprezentand contravaloarea TVA aferenta tranzactiei respective, iar pentru vanzarile efectuate nu va aplica TVA, ceea ce va reduce pretul de vanzare total al produselor cu 24%. Astfel, se face ca intreprinderea va inregistra costuri de exploatare mai mari. Cresterea cheltuielilor de exploatare implica modificarea soldurilor intermediare de gestiune. Pentru agentii economici supusi platii TVA, care livreaza bunuri si servicii impozabile si au prin efectul legii prorata de 100%, situatia generala nu este afectata si nici rentabilitatea intreprinderii. Pentru agentii economici supusi platii TVA, care livreaza bunuri si servicii impozabile si nu au prorata 100%, situatia generala este afectata influentand rentabilitatea intreprinderii. TVA conduce la cresterea costurilor. Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de plata TVA, se majoreaza cheltuielile de exploatare. Astfel, marja comerciala se va diminua in cazul unui raport integrat al TVA asupra rentabilitatii intreprinderii, cu TVA nedeductibila aferenta livrarilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii adaugate, excedentul brut din exploatare, rezultatului exploatarii, rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu valoarea corespunzatoare TVA nedeductibila. La aplicarea proratei mai mica de 100%, se va diminua excedentul Brut din exploatare si implicit, rezultatul exploatarii, rezultatul curent si rezultatul exercitiului. In situatia in care intreprinderea inregistreaza consumuri intermediare mari, este o decizie favorabila intreprinderii aceea de a opta pentru calitatea de platitor de TVA, intrucat in acest fel TVA aferenta achizitiilor se inregistreaza ca TVA deductibila, fiind recuperata ulterior prin deducere. In acest mod se evita majorarea costurilor de exploatare. 2.7.3 Impactul TVA aspra pragului de rentabilitate si intervalului de siguranta

Cunoasterea pragului de rentabilitate si intervalului de siguranta prezinta importanta in activitatea practica deoarece pot fi adoptate decizii care sa anihileze influentele negative ale unor factori conjuncturali. Cu cat intervalul de siguranta este mai mare, cu atat este mai bine pentru intreprindere. In cazul in care TVA determina un raport neutral asupra rentabilitatii intreprinderii, atunci valorile pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta nu se vor modifica. Insa daca TVA genereaza cresterea costurilor de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile, conducand implicit la crestrea cheltuielilor de exploatare, costuri de gestiune, costuri de trezorerie, atunci se modifica atat pragul de rentabilitate, cat si intervalul de siguranta, pentru ca nivelul cheltuielilor variabile se modifica. 2.7.4 Influenta TVA asupra lichiditatii si solvabilitatii Intreprinderii Raportul integral al taxei pe valoarea adaugata nu genereaza miscarea valorii ratelor de solvabilitate si de lichiditate. Influenta TVA asupra ratelor de lichiditate si solvabilliate in sensul cresterii acestora apare in situatia in care agentul economic are de plata la bugetul de stat TVA, beneficiind de un surplus de trezorerie. In situatia in care vanzarile raman constante si termenul de scadenta nu se modifica, societatea beneficiaza din partea statului de un credit constant, caz in care societatea realizeaza un profit suplimentar, determinat de raza dobanzii, practicat de bancile comerciale, prin folosirea de disponibilitati. Daca societatea are de recuperat TVA, atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilitati, aflandu-se in situatia de a contracta un imprumut bancar, sa isi diminueze stocurile prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora, sau sa diminueze volumul creditului acordat clientilor, prin accelerarea procedurilor de incasare a creantelor de la partenerii de afaceri. Aceste masuri vor conduce la scaderea ratelor de lichiditate si solvabilitate. 2.7.5 Influenta TVA asupra ratelor de echilibru financiar si de randament Raportul neutral in care se afla TVA in cazul in care agentul economic este platitor de TVA si efectueaza operatiuni cu prorata 100% nu va modifica ratele de rentabilitate. Pentru cazul in care TVA nu este deductibila in totalitate, pentru ca agentul economic efectueaza operatiuni care sunt scutite, sau nu are prorate de 100%, costurile pe care le antreneaza vor conduce la micsorarea ratei rentabilitatii economice si a ratei rentabilitatii financiare.

2.7.6 Studiu de caz Pe parcursul capitolului doi am realizat o analiz amnunit asupra poziiei i performanei entitii analizate. Pe baza registrului de cumprri i vnzri pentru perioada 01.01.2013 - 31.03.2013 societatea ntocmete decontul de TVA aferent primului trimestru. De la nceputul anului 2013, societatea aplic sistemul de TVA la ncasare. Astfel, n perioada 01.01.2013 - 31.03.2013 conform jurnalului de vnzri aferent trimestrului 1, societatea a livrat bunuri i prestat servicii n valoare de 80.367 lei din care: total facturi cu tva la ncasare n valoare de 63.647 lei baza impozabil - 51.320 lei tva - 12.326 lei

total facturi fr tva la ncasare n valoare de 16.720 lei

baza impozabil - 13.483 lei tva - 3.237 lei Pentru perioada analizat s-au realizat ncasri n sum de 34.561 lei aferente facturilor cu tva la ncasare baza impozabil - 27.860 lei tva - 6.691 lei La 31.03.2013 se prezenta urmtoarea situaie a conturilor de TVA aferent livrrilor de bunuri i prestrilor de servicii valori neexigibile - SOLD c 4428 baza impozabil 23.451 lei tva - 5.635 lei

valori exigibile - cont 4427

baza impozabil - 41.353 lei tva - 9.928 lei Conform jurnalului de cumprri aferent trimestrului 1 a anului 2013, societatea a realizat cumprri de bunuri i servicii n valoare de 17.492 lei din care: total facturi cu tva la ncasare n valoare de 1.507 lei baza impozabil - 1.215 lei tva - 292 lei

total achiziii fr tva la ncasare n valoare de 15.986 lei

baza impozabil - 14.268 lei

tva - 1.718 lei La 31.03.2013 se prezenta urmtoarea situaie a conturilor de TVA aferent achiziiilor valori neexigibile - SOLD d 4428 baza impozabil 1.215 lei tva - 292 lei

valori exigibile - cont 4426

baza impozabil - 14.268 lei tva - 1.718 lei Toate aceste operaiuni se regsesc n decontul de TVA, care se concretizeaz n declaraia 300. Societatea ntocmete aceast declaraie semestrial. Conform datelor raportate n declaraia 300, care se depunde pn la data de 25 a lunii urmtoare ncheierii trimestrului, societatea are de plat un tva n sum de 8.211 lei. Deasemenea, soldul TVA de plat din decontul perioadei fiscale precedente neachitate pn la data depunerii decontului de TVA este n sum de 6.164 lei. Sold TVA de plata la sfarsitul perioadei de raportare este n sum de 14.375 lei. Dupa cum putem observa firma noastra are de plata la bugetul de stat in fiecare trimestru o anumita suma de bani, suma ce trebuie platita pana la data de 25 a lunii urmatoare. Influentele asupra trezoreriei sunt evideniate prin intermediul jurnalului de cumprri i vnzri, situaii care sunt anexate prezentei lucrri. Prin aplicarea sistemului cu TVA la ncasare se realizeaz o relaxare pe termen scurt a cash-flow-ului companiei. Acest avantaj este doar unul relativ, pentru c societatea nu poate s deduc TVA-ul facturilor primite, dar se observ c n acest caz suma de plat la buget este mai mic, iar diferena este amnat la plat. Concluzionnd, TVA-ul are o influen redus pentru c nu exist decalaje semnificative ntre perioada de ncasare a lucrrilor executate sau a bunurilor vndute i perioada de plat a datoriilor. Deasemenea entitatea nu a apelat la credite pe termen scurt pentru a face fa datoriilor privind TVA-ul de plat. n unele perioade, relativ scurte, TVA-ul a influenat pozitiv trezoreria societii n special pentru lucrrile executate la nceputul perioadei de raportare, iar contravaloarea acestora a fost ncasat imediat. Dup aplicarea noului sistem, TVA-ul are o influen aproape nesemnificativ asupra companiei analizate

CAPITOLUL 3 Contabilitatea si fiscalitatea TVA-ului

3.1 Taxa pe valoarea adugat - sfera de aplicare, baza de impozitare, regimuri de taxare, sfera de aplicare a TVA Operatiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care indeplinesc urmatoarele conditii: Reprezinta o livrare de bunuri/ prestare de servicii cu plata sau o operatiune asimilata acestora Se considera ca locul livrarii / prestarii se afla in Romania Sunt realizate de persoane impozabile Sunt rezultatul unor activitati economice. Importurile de bunuri, achizitiile intracomunitare si operatiunile asimilate achizitiilor intracomunitare se incadreaza in sfera de aplicare a TVA. Persoana impozabila este orice persoana care desfasoara activitati economice intrun loc oarecare, in mod independent, indiferent de scopul sau rezultatul acestor activitati, precum si orice persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA. O persoana impozabila este considerata stabilita din punct de vedere TVA la sediul activitatii economice, respectiv acolo unde sunt adoptate deciziile esentiale privind managementul sau si unde isi exercitata functiile sale centrale. Totodata, o persoana nerezidenta este considerata stabilita din punct de vedere TVA in Romania daca are un sediu fix, respectiv dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si prestari de servicii impozabile. De asemenea, orice persoana fizica ce efectueaza o livrare de mijloace de transport noi (cele aflate in cel mult sase luni de la darea in folosinta sau care nu au parcurs mai mult de 6.000 de kilometri) sau care vinde proprietati imobiliare (in cadrul unei activitati economice continue) este considerata de asemenea persoana impozabila. Comertul intracomunitar Societatile romanesti care desfasoara tranzactii cu bunuri cu alte societati din UE efectueaza livrari intracomunitare (LIC) si respectiv achizitii intracomunitare (AIC). Livrarile intracomunitare de bunuri din Romania sunt scutite de TVA cu drept de deducere, daca sunt indeplinite anumite conditii, in timp ce achizitiile intracomunitare realizate in Romania sunt supuse TVA prin mecanismul taxarii inverse.

Tranzactiile cu mijloace de transport noi, produse accizabile si vanzarile la distanta sunt supuse unor regimuri speciale. Persoanele impozabile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA in Romania (ex. Persoanele fizice, institutiile publice) si care achizitioneaza intracomunitar mijloace de transport noi au obligatia de a depune un decont special de TVA si de a plati TVA inainte de inmatricularea acestor mijloace de transport in Romania. Vanzarile la distanta presupun transportul bunurilor de catre sau in numele furnizorului catre beneficiari neinregistrati in scopuri de TVA. Acestea vor fi supuse TVA in statul membru de destinatie daca valoarea totala a vanzarilor la distanta efectuate de catre furnizor depaseste un plafon fixat de catre statul membru de destinatie (in cazul Romaniei plafonul este de 35.000 euro) in anul in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari sau in anul calendaristic precedent. Importul de bunuri TVA aferenta bunurilor importate se achita in continuare in vama pana la data de 31 decembrie 2012, cu exceptia persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA care obtin un certificat de amanare de la plata TVA pentru importuri, eliberat de autoritatile vamale. Plafonul privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului de amanare de la plata TVA este de 100 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul calendaristic precedent. In acest caz, TVA nu se plateste in vama, ci se inregistreaza in decontul de TVA, atat ca taxa deductibila cat si ca taxa colectata. Sunt scutite de TVA la import bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de TVA in interiorul tarii (de exemplu: livrarile de bunuri intr-un antrepozit de TVA). Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata de un alt stat membru sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din perspectiva TVA, pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import, vor plati TVA datorata pentru importurile de bunuri in Romania, pe baza unei declaratii de import pentru TVA si accize. Baza de impozitare in scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale, accizele (daca exista) si cheltuielile auxiliare, cum sunt comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare inregistrate ulterior intrarii bunurilor in Romania si pana la prima destinatie a acestora. Operatiunile in afara sferei de aplicare a TVA Transferul unei afaceri

Orice tip de transfer, total sau partial, de active (transferul unei afaceri, indiferent de forma) ce formeaza o structura de sine statatoare autonoma de afacere capabila sa desfasoare o activitate economica in mod independent nu este considerat livrare de bunuri, daca beneficiarul este persoana impozabila. In plus, beneficiarul este considerat succesorul cedentului in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere a TVA. Regulile de teritorialitate Regulile de stabilire a locului livrarii bunurilor si prestarii serviciilor (si implicit a locului de taxare cu TVA) sunt armonizate integral cu prevederile Directivei 112/2006 si ale Directivei 8/2008 ale UE privind TVA. Livrarile de gaze naturale/ electricitate/ energie termica/ agent frigorific sunt supuse TVA acolo unde comerciantul isi are sediul activitatii economice sau, in cazul in care aceste bunuri sunt livrate catre un consumator, acolo unde acestea sunt efectiv utilizate si consumate. Prestarea de servicii Serviciile prestate de companii nerezidente in beneficiul societatilor romanesti, al caror loc de prestare se considera a fi Romania, sunt supuse TVA in Romania. In cazul serviciilor prestate de persoane impozabile catre alte persoane impozabile, locul de impozitare va fi locul in care beneficiarul are sediul activitatii economice, sediul fix, domiciliul stabil sau resedinta obisnuita. In cazul serviciilor prestate de persoane impozabile catre persoane neimpozabile, locul de impozitare va fi locul in care prestatorul isi are sediul activitatii economice, sediul fix, domiciliul stabil sau resedinta obisnuita de la care sunt prestate serviciile. Exista si exceptii de la regulile de baza. Pentru aceste servicii, locul impozitarii se va determina in functie de reguli specifice. In determinarea locului impozitarii cu TVA in cazul anumitor servicii, precum serviciile accesorii transportului, lucrarile asupra/evaluarile bunurilor mobile corporale si transportul local de bunuri, atunci cand sunt prestate catre beneficiari persoane impozabile din afara UE, se va tine cont de locul utilizarii si exploatarii efective a serviciilor. Exigibilitatea TVA Exigibilitatea TVA intervine la data livrarii bunurilor/ prestarii serviciilor. Exigibilitatea pentru LIC intervine la data livrarii bunurilor sau la data emiterii facturii, dar nu mai tarziu de cea de-a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care se efectueaza LIC.

In cazul serviciilor prestate continuu pe o perioada mai mare de un an si care nu determina decontari sau plati in cursul acestei perioade exigibilitatea intervine la sfarsitul fiecarui an calendaristic. Baza de impozitare Baza de impozitare a TVA cuprinde tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta de la furnizor ori prestator din partea cumparatorului la care se adauga impozitele si taxele si cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, solicitate de catre furnizor/ prestator cumparatorului sau beneficiarului. Baza de impozitare a TVA nu cuprinde: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca sau dobanzile pentru plati cu intarziere. Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA pot sa ajusteze taxa colectata daca valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi incasata din cauza declararii falimentului clientului. TVA colectata initial poate fi la randul ei ajustata ca urmare a majorarilor sau reducerilor de pret sau in cazul retururilor de bunuri. Regimurile de taxare Cota standard. Incepand cu data de 1 iulie 2010 cota standard de TVA este de 24% si se aplica tuturor livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii, inclusiv importurilor, pentru care nu se aplica scutiri (cu sau fara drept de deducere) sau una din cotele reduse de TVA. In acelasi timp, cotele reduse de TVA (5% si 9%) raman neschimbate si se aplica pentru aceleasi livrari de bunuri / prestari de servicii ca si pana in prezent. Cote reduse Cota redusa a TVA de 9% se percepe pentru medicamentele de uz uman si veterinar, carti, ziare si periodice, cazarea la hoteluri sau in locatii cu rol similar, bilete de cinema, taxele de intrare la muzee, monumente istorice, gradini zoologice si gradini botanice, targuri si expozitii, furnizarea de manuale scolare, de proteze si produse ortopedice. Cota redusa de 5% se aplica pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv: camine de batrani si pensionari, case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap, inclusiv cladiri si parti ale acestora livrate ca locuinte, in anumite conditii. Astfel, cota redusa de 5% se aplica si in cazul livrarii de locuinte ce au o suprafata utila de maximum 120 mp si o valoare ce nu depaseste suma de 380.000 RON. Scutirea cu drept de deducere Exista de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor: Exporturile de bunuri, transporturile si serviciile aferente Livrarile intracomunitare de bunuri

Transporturile internationale de pasageri Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere Livrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciile aferente Livrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive Prestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive Livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice, organizatiile internationale si fortele NATO. Scutirea fara drept de deducere Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include activitatile bancare, financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea si depozitarea anumitor titluri de valoare). Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie sociala si educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate. Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care nu a fost permisa deducerea TVA la momentul achizitiei este scutita de TVA. Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi sunt scutite de TVA fara drept de deducere. Cladire veche insemna orice cladire care nu a fost transformata astfel incat structura, natura si chiar destinatia sa sa fi fost modificate sau, in lipsa acestor criterii, cand costul transformarilor, exclusiv taxa, este mai mic de 50% din valoarea de piata a cladirii, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii. Livrarea de terenuri neconstruibile sunt la randul lor scutite de TVA. Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sau terenuri neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prin depunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente. Deducerea TVA Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca TVA aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate efectuarii de operatiuni taxabile TVA deductibila pentru cheltuielile angajate in scopul operatiunilor de constituire pot fi deduse retroactiv, dupa indeplinirea tuturor conditiilor de deductibilitate a TVA, pe o perioada de maximum 5 ani. Justificarea deducerii taxei se poate face si pe baza facturilor transmise pe cale electronica.

Companiile ce detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata de un alt stat membru sau care efectueaza din perspectiva TVA importuri de bunuri in Romania pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import pot deduce taxa datorata pentru importul de bunuri pe baza declaratiei de import pentru TVA si accize. Beneficiarul unei operatiuni nu va avea dreptul sa deduca taxa inscrisa in mod eronat intr-o factura, daca operatiunea aferenta respectivei facturi este scutita fara drept de deducere.

3. 2 Monografie contabil ncepnd cu 1 ianuarie 2013 se aplic pentru unele entiti economice sistemul de plat a TVA la ncasare. Modificarea Codului Fiscal a fost efectuat prin Ordonana Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 621, fiind aprobat cu modificri prin Legea nr. 208/2012 publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 772 din 15 noiembrie 2012. De asemenea, au fost modificate i normele de aplicare prin Hotrrea Guvernului nr. 1.071 dat pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 44/2004, publicat n Monitorul Oficial nr. 753 din 8 noiembrie 2012. Astfel, potrivit noilor prevederi ale Codului fiscal, de la 1 ianuarie 2013, persoanele impozabile nregistrate n scop de TVA, cu sediul activitii n Romnia, a cror cifr de afaceri nu depete plafonul de 2.250.000 lei aplic sistemul TVA la ncasare. Pentru furnizorul (prestatorul) care este obligat s aplice sistemul TVA la ncasare, exigibilitatea TVA nu va mai interveni la data emiterii facturii, ci la data ncasrii contravalorii integrale sau pariale a livrrii de bunuri ori a prestrii de servicii. Aceast amnare a exigibilitii TVA se acord n cazul nencasrii creanelor pn n cel mult cea de a 90-a zi de la data emiterii facturii.

n cazul n care persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la ncasare nu au ncasat contravaloarea integral sau parial a livrrii de bunuri ori a prestrii de servicii n termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, exigibilitatea taxei aferente contravalorii nencasate intervine n cea de-a 90-a zi calendaristic de la data emiterii facturii. Aadar, dac n termen de 90 de zile de la data emiterii facturii, chiar dac aceasta nu a fost ncasat, persoanele impozabile vor nregistra TVA colectat aferent sumelor nencasate pe care le vor declara prin Decontul 300 i o vor achita pn la data de 25 a lunii urmtoare celei n care intervine exigibilitatea. Normele de aplicare a Codului Fiscal (modificate prin HG nr. 1071/2012) precizeaz c prin ncasarea contravalorii livrrii de bunuri sau a prestrii de servicii se nelege orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obine contrapartida pentru aceste operaiuni de la beneficiarul su ori de la un ter, precum ar fi: plata n bani, plata n natur, compensarea, cesiunea de creane, utilizarea unor instrumente de plat. Totodat, normele arat c livrrile de bunuri/prestrile de servicii a cror contravaloare este ncasat parial sau total n numerar de ctre persoana eligibil pentru aplicarea sistemului TVA la ncasare de la alte categorii de beneficiari dect cele prevzute la art. 134^2 alin. (6) lit. d) din Codul fiscal nu sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la ncasare. Exemplu 1 Societatea X vinde bunuri n valoare de 10.000 lei, TVA 2.400 lei, ctre societatea Y. Societatea X aplic sistemul TVA la ncasare, iar societatea Y nu este eligibil pentru a aplica sistemul TVA la ncasare. Societatea X ncaseaz la emitere n numerar suma de 400 lei. n factur se va meniona, odat cu ntocmirea acesteia, nu ulterior, c suma pentru care se aplic TVA la ncasare este de 12.000 lei din care TVA 2.322,58 lei. Dup 20 de zile se realizeaz ncasarea/plata sumei de 7.000 lei, iar pn la 90 de zile de la facturare nu s-a ncasat diferena de 5.000 lei. nregistrarea facturii La furnizor: Determinarea TVA exigibil inclus n suma de 400 lei ncasat n numerar, 40024/124 = 77,42 lei: 411 Clieni = % 12.400 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 10.000 4427 TVA colectat 77,42

4428 TVA neexigibil 2.322,58 ncasarea sumei de 400 lei: 5311Casa n lei = 411Clieni 400 La cumprtor: Avem TVA deductibil aferent sumei de 400 lei achitat n numerar de 77,42 lei. % = 401Furnizori 12.400 301 Materie prim 10.000 4426 TVA deductibil 77,42 4428 TVA neexigibil 2.322,58 Plata sumei de 500 lei: 401 Furnizori = 5311 Casa n lei 400 lei Dup 20 de zile se realizeaz ncasarea/plata sumei de 7.000 lei. Determinarea TVA aferent sumei ncasate 7.000 x 24 / 124 =1.354,83 lei Dup 90 de zile de la facturare nu s-a ncasat diferena de 5.000 lei SC X va colecta TVA aferent sumei nencasate astfel: Determinarea TVA aferent sumei nencasate 5.00024/124 = 967,75; 4428 TVA neexigibil = 4427 TVA colectat 967,75 Clientul nu i poate deduce TVA dect n momentul plii sumei datorate. HG nr. 1071/2012 stabilete i data plii/ncasrii operaiunilor, n funcie de modalitatea de plat astfel: dac plata s-a efectuat prin carduri de debit sau de credit de ctre cumprtor, data ncasrii este data nscris n extrasul de cont ori n alt document asimilat acestuia. Dac plata s-a fcut n natur, data ncasrii este data la care intervine faptul generator de tax pentru livrarea/prestarea obinut drept contrapartid pentru livrarea/prestarea efectuat. Dac ncasrile s-au efectuat prin cec, cambie sau bilet la ordin, data ncasrii contravalorii totale/pariale a livrrii de bunuri/prestrii de servicii de ctre persoana care aplic sistemul TVA la ncasare este fie data nscris n extrasul de cont sau n alt document asimilat acestuia, n situaia n care furnizorul/prestatorul care aplica sistemul TVA la ncasare nu gireaz instrumentul de plat, fie data girului, n situaia n care furnizorul/prestatorul care aplic sistemul TVA la ncasare gireaz instrumentul de plat altei persoane. n acest scop se pstreaz o copie de pe instrumentul de plat care a fost girat, n care se afl meniunea cu privire la persoana ctre care a fost girat instrumentul de plat, mai precizeaz Normele de aplicare a Codului Fiscal.

Exemplu 2 Societatea X vinde bunuri n valoare de 10.000 lei, TVA 2.400 lei, ctre societatea Y, pentru care ntocmete factura n data de 20 ianuarie anul N. Ambele societi sunt eligibile pentru a aplica sistemul TVA la ncasare. Societatea X recepioneaz plata n natur n 12 martie anul N. nregistrarea facturii de vnzare La furnizor: 411 Clieni = % 12.400 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 10.000 4428 TVA neexigibil 2.400 La cumprtor: % = 401 Furnizori 12.400 301 Materie prim 10.000 4428 TVA neexigibil 2.400 Pentru plata n natur se recunoate tranzacia de vnzare de ctre cumprtor prin livrarea contraprestaiei i se compenseaz cele dou tranzacii astfel: La furnizorul SC X care acum este beneficiar cumprtor se nregistreaz recepia (factura) produselor primite n 20 martie N: % = 401 Furnizori 12.400 301 Materie prim 10.000 4428 TVA neexigibil 2.400 i 401 Furnizori = 411 Clieni 12.400 4428 TVA neexigibil = 4427 TVA colectat 2.400 4426 TVA colectat = 4428 TVA neexigibil 2.400 La clientul SC Y care este acum furnizor vnztor, n 20 martie se nregistraz vnzarea produselor astfel: 411 Clieni = % 12.400 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 10.000 4428 TVA neexigibil 2.400 i: 401 Furnizori = 411 Clieni 12.400 4428 TVA neexigibil = 4427 TVA colectat 2.400

4426 TVA colectat = 4428 TVA neexigibil 2.400 Pentru urmrirea exibilitii TVA propun ca unitile s utilizeze dou conturi analitice la 4428 TVA neexigibil, respectiv 4428.01 TVA neexigibil aferent TVA deductibil i 4428.02 TVA neexigibil aferent TVA colectat. O societate ce nu aplic sistemul de TVA la ncasare, nu va avea probleme cu partea de TVA colectat, parte unde aplic acelai mod de nregistrare i declarare ca cel de pn acum, dar dreptul de deducere al TVA va fi similar celui corespunztor persoanelor ce aplic sistemul de TVA la ncasare, pentru acele achiziii de la persoane ce aplic acest sistem de ncasare. 3.3 Sistemul TVA la ncasare - avantaje i dezavantaje Cu siguranta intentia a fost pozitiva, dat fiind ca modificarea aceasta a venit ca raspuns la o solicitare mai veche din partea mediului de afaceri, care pe scurt si cu cuvinte simple suna in felul urmator: Compania mea are facturi emise catre clienti dar am probleme cu incasarea acestora. Cu toate acestea eu datorez statului TVA pana pe data de 25 a lunii sau trimestrului urmator; astfel eu ajung sa am o problema de lichiditati din cauza ca nu mi-am recuperat banii de la clienti si totusi trebuie sa platesc TVA la buget, deci trebuie sa ma imprumut de la banci, sau sa nu-mi platesc nici eu furnizorii, sau sa aduc bani de acasa ca sa acopar acest TVA la buget (de exemplu daca avem un client care nu ne-a platit o suma de 12.400 RON, noi datoram suma de 2.400 RON la buget in cazul in care aplicam cota de TVA normala de 24%). Vom arata in cele ce urmeaza ca, in fapt, doar intentia a fost pozitiva si ca punerea ei in practica s-a facut cu mai multe exceptii, excluderi si derogari de la regula de baza, si ca in fond, foarte putine vor fi companiile care vor simti o relaxare a cash-flow-ului pe termen scurt datorita acestei modificari. In esenta nimeni nu castiga sau pierde definitiv, ci doar termenele de plata a TVA-ului la buget, respectiv termenele de deducere a TVA-ului aferent facturilor de la furnizorii nostri vor fi amanate. Si aici este principala problema a sistemului nou de TVA la incasare, pe care o voi detalia in cele ce urmeaza, si voi veni si cu exemple cifrice concrete in acest sens: In multe situatii deducerea TVA de la furnizori va fi amanata mai mult decat exigibilitatea TVA colectat de la clienti, prin urmare compania nu va putea deduce TVA, desi furnizorii datoreaza TVA la buget, prin urmare bugetul va avea un surplus pe termen scurt (bani luati din economia reala) si se incalca un principiu al fiscalitatii enuntat chiar de Codul fiscal, si anume neutralitatea impozitarii in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, creandu-se inechitate din punct de vedere fiscal.

Avantaje argumente pro sistem TVA la incasare: 1. Relaxare pe termen scurt a cash-flow-ului companiilor in situatia in care incaseaza cu intarziere de la clienti. Totusi chiar si acest avantaj este doar unul relativ, tinand cont ca, de regula, neincasarea sumelor de la clienti atrage si intarzieri in plata facturilor catre furnizori, astfel compania nici nu va putea sa deduca acest TVA aferent facturilor primite, si tot va iesi cu o suma de plata la buget, doar ca va fi mai mica decat in cazul sistemului actual, diferenta urmand sa fie amanata la plata, dupa cum vom arata, cu maxim 90 de zile fata de conditiile actuale. Mentionez ca o mare parte a opiniilor pro sistem sustin ca va avantaja companiile care au probleme mari la incasarea creantelor, in special in sectoarele economice in care platile se fac cu mari intarzieri, de mai multe luni sau uneori chiar ani, sau atunci cand nu mai recupereaza creantele din cauza insolventei/ falimentului beneficiarilor. Ori atata timp cat sistemul amana plata TVA cu maxim 90 zile, atunci inseamna ca, de fapt, tocmai acele companii care au mai mare nevoie nu vor avea cum sa beneficieze de amanarea TVA la plata. 2. Avantajate vor fi, din punct de vedere fiscal, in principal companiile prestatoare de servicii si cele care lucreaza cu clienti institutii publice; avantajul va consta, dupa cum voi arata in studiile de caz, in amanarea la plata a TVA cu maxim 90 de zile si se va traduce in practica in mod diferit nu doar dupa obiectul de activitate (comert cu ridicata/ distributie, retail, productie, servicii), ci si in in raport cu sectorul economic in care activeaza compania si particularitatile privind livrarile si achizitiile, termenele de incasare/ plata ale clientilor/ furnizorilor, mod de finantare, posibilitatea de a accesa credite bancare, etc 3. Combaterea evaziunii fiscale in anumite domenii si cazuri particulare, evident limitate ca pondere in total (avantaj: bugetul de stat)

Dezavantaje argumente contra sistem TVA la incasare: 1. Incalca chiar prevederile codului fiscal: ART. 3 Principiile fiscalitatii Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii: a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;

b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; In cele ce urmeaza voi arata in mod clar cum noul sistem creeaza cateva inechitati fiscale care contravin principiului neutralitatii enuntat la punctul a), si respectiv, unele dificultati de ordin tehnic care in final au ca rezultat imposibilitatea companiilor (platitorilor de taxe) de a urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, contrar principiului enuntat la punctul b) 2. Probleme inechitati fiscale 2.1. Nu se aplica pentru toate companiile, ci doar pentru acelea care au cifra de afaceri sub 2.250.000 lei. Totusi va avea efecte (negative) si asupra companiilor care depasesc acest plafon in privinta modului de deducere a TVA. 2.2. Chiar in cazul in care factura nu este incasata integral in primele 90 de zile de la emitere, atunci vanzatorul (furnizor sau prestator) care este in sistem tot este obligat sa colecteze TVA in a 90-a zi de la emitere. Dar, pe de alta parte, cumparatorul (client, beneficiar) nu poate deduce decat la data platii, indiferent daca este sau nu in sistem. Astfel se incalca un echilibru care era stabilit pana in prezent si care permitea ca taxa pe valoare adaugata sa fie neutra: in relatiile intre partenerii comerciali, clientul deducea taxa la data la care furnizorul o colecta si o datora la buget, si taxa ajungea sa fie platita in fond de consumabtorul final, doar ca valoarea ei se distribuia uneori intre doua sau mai multe verigi intr-un asa-zis lant comercial pe relatia producator (sau importator) comercianti consumatori. De acum inainte, taxa nu va mai fi neutra ci cumparatorul va pierde pentru o anumita perioada, adica pana plateste contravaloarea facturilor primite de el de la furnizorii sai, iar bugetul castiga! Astfel, conform Codului fiscal:

Art. 1342. (5) In cazul in care persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la incasare nu au incasat contravaloarea integrala sau partiala a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii in termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, calculate conform dispozitiilor Codului de procedura civila, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neincasate intervine in cea de-a 90-a zi calendaristica, de la data emiterii facturii. In situatia in care factura nu a fost emisa in termenul prevazut de lege, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neincasate intervine in cea de-a 90-a zi calendaristica de la termenul-limita prevazut de lege pentru emiterea facturii, calculata conform dispozitiilor Codului de procedura civila. Art. 145 (11) Dreptul de deducere a TVA aferente achizitiilor efectuate de o persoana impozabila de la o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare conform prevederilor art. 1342 alin. (3)-(8) este amanat pana in momentul in care taxa aferenta bunurilor si serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost platita furnizorului/prestatorului sau. 2.3. Vanzatorul care nu e in sistem colecteaza, ca si pana acum, la data facturii, dar cumparatorul care este in sistem nu deduce decat la data platii. Conform art 145 (1^2) din Codul fiscal actualizat, dreptul de deducere a TVA aferente achizitiilor efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare este, de regula, amanat pana in momentul in care taxa aferenta bunurilor si serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost platita furnizorului/prestatorului sau. Din nou, de acum inainte, taxa nu va mai fi neutra ci cumparatorul va pierde pentru o anumita perioada, adica pana plateste contravaloarea facturilor primite de la furnizorii sai, iar bugetul castiga! Acest fapt va afecta serios companiile mici care se finanteaza de regula prin credit comercial de la furnizori sau distribuitori mai mari (care nu vor fi in sistem) si pentru care accesul la credite bancare se realizeaza cu dificultate. Astfel este posibil ca in viitorul apropiat sa asistam in realitate nu la o imbunatatire a cash-flow-ului, ci la probleme serioase de lichiditate din partea micilor companii, probabil comparabile cu cele create in perioada 2009-2010 de celebrul impozit minim asa numit forfetar, care a reusit intr-un timp record sa desfiinteze un numar impresionat de companii si sa accentueze criza economica care deja se instaurase in Romania. Nu este exclus ca acest lucru sa se repete si in 2013, in special in randul micilor comercianti care vor avea in primele 2-3 luni sume de plata mult mai mari decat in prezent, si asta exact in perioada iernii cand si costurile administrative sunt in general mai mari si incasarile mai scad usor. Conform Codului fiscal:

Art. 145 (11) Dreptul de deducere a TVA aferente achizitiilor efectuate de o persoana impozabila de la o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare conform prevederilor art. 1342 alin. (3)-(8) este amanat pana in momentul in care taxa aferenta bunurilor si serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost platita furnizorului/prestatorului sau. Art. 145 (12) Dreptul de deducere a TVA aferente achizitiilor efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare conform prevederilor art. 1342 alin. (3)-(8) este amanat pana in momentul in care taxa aferenta bunurilor si serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost platita furnizorului/prestatorului sau, chiar daca o parte din operatiunile realizate de persoana impozabila sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la incasare conform art. 134 2 alin. (6). Aceste prevederi nu se aplica pentru achizitiile intracomunitare de bunuri, pentru importuri, pentru achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2)(6), art. 1523 alin. (10) sau art. 160. In plus, conform Normelor la Codul fiscal, se mai stabileste o derogare: Prevederile art. 145 alin. (11) din Codul fiscal se aplica numai in cazul operatiunilor taxabile, pentru care furnizorul/prestatorul este obligat sa aplice sistemul TVA la incasare si sa inscrie in factura aceasta mentiune conform prevederilor art. 155 alin. (19) lit. p) din Codul fiscal, dar nu se aplica in cazul operatiunilor pentru care furnizorul/prestatorul nu trebuie sa aplice sistemul TVA la incasare potrivit prevederilor art. 1342 alin. (6) din Codul fiscal care sunt supuse la furnizor/prestator regulilor generale de exigibilitate conform prevederilor art. 1342 alin. (1) si (2) si prevederilor art. 145 alin. (1) din Codul fiscal la beneficiar. 3. Probleme dificultati de ordin tehnic 3.1. Evidente financiar-contabile dificil de realizat, mai ales in cadrul micilor companii care nu dispun de softuri ultraperformante si nici de personal angajat intern, ci externalizeaza serviciul catre prestatori externi pentru a minimiza astfel costul contabilitatii; in final masura va avea pe termen lung o crestere a costurilor administrative ale companiilor. Contribuabilii vor trebui sa tina evidente detaliate referitoare la momentul si suma incasarii, la fel ca si TVA aferent, separat pentru fiecare tranzactie. Astfel, conform Normelor la Codul fiscal (punctul 79), formatele jurnalelor de vanzari si de achizitii vor fi mult mai complicate:

Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care aplica sistemul TVA la incasare au obligatia sa mentioneze in jurnalele pentru vanzari facturile emise pentru livrari de bunuri/prestari de servicii pentru care este obligatorie aplicarea sistemului TVA la incasare, chiar daca exigibilitatea taxei nu intervine in perioada fiscala in care a fost emisa factura. In plus fata de cele prevazute la alin. (2), in jurnalele pentru vanzari se inscriu si urmatoarele informatii in cazul acestor operatiuni: a) numarul si data documentului de incasare sau, dupa caz, data la care a expirat termenul-limita de 90 de zile prevazut la art. 1342 alin. (5) din Codul fiscal; b) valoarea integrala a contravalorii livrarii de bunuri/prestarii de servicii, inclusiv TVA; c) baza impozabila si taxa pe valoarea adaugata aferenta; d) valoarea incasata, inclusiv TVA, precum si baza impozabila si TVA exigibila corespunzatoare sumei incasate sau, dupa caz, la expirarea termenului-limita de 90 de zile prevazut la art. 1342 alin. (5) din Codul fiscal se evidentiaza daca exista diferente de sume neincasate, care devin exigibile, precum si baza impozabila si TVA exigibila corespunzatoare sumei respective; e) diferenta reprezentand baza impozabila si TVA neexigibila. In cazul jurnalelor pentru vanzari prevazute la alin. (3), facturile care au TVA neexigibila integral sau partial vor fi preluate in fiecare jurnal pentru vanzari pana cand toata taxa aferenta devine exigibila ori ca urmare a incasarii sau, dupa caz, la expirarea termenului-limita de 90 de zile prevazut la art. 1342 alin. (5) din Codul fiscal, cu mentionarea informatiilor prevazute la alin. (3) lit. a)-e). In cazul informatiei de la alin. (3) lit. d) se va mentiona numai suma incasata in perioada fiscala pentru care se intocmeste jurnalul pentru vanzari sau, dupa caz, baza impozabila si TVA care devine exigibila ca urmare a expirarii termenului-limita de 90 de zile prevazut la art. 134 2 alin. (5) din Codul fiscal. Persoanele impozabile care fac achizitii de bunuri/servicii de la persoane care aplica sistemul TVA la incasare inregistreaza in jurnalul pentru cumparari facturile primite pentru livrari de bunuri/prestari de servicii pentru care este obligatorie aplicarea sistemului TVA la incasare, chiar daca exigibilitatea, respectiv deductibilitatea taxei, nu intervine in perioada fiscala in care a fost emisa factura. Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care aplica sistemul TVA la incasare inregistreaza in jurnalul pentru cumparari facturile primite pentru livrari de bunuri/prestari de servicii chiar daca taxa nu este deductibila in perioada fiscala in care a fost emisa factura. In plus fata de cele prevazute la alin. (2), in jurnalele pentru cumparari se mentioneaza si urmatoarele informatii: a) numarul si data documentului de plata;

b) valoarea integrala a contravalorii achizitiei de bunuri/prestarii de servicii, inclusiv TVA; c) baza impozabila si taxa pe valoarea adaugata aferenta; d) valoarea platita, inclusiv TVA si corespunzator baza impozabila si TVA exigibila; e) diferenta reprezentand baza impozabila si TVA neexigibila. In cazul jurnalelor pentru cumparari prevazute la alin. (5), facturile care au TVA neexigibila integral sau partial vor fi preluate in fiecare jurnal pentru cumparari pana cand toata taxa aferenta devine exigibila ca urmare a platii, cu mentionarea informatiilor prevazute la alin. (5) lit. a)-e). In cazul informatiei de la alin. (5) lit. d) se va mentiona numai suma platita in perioada fiscala pentru care se intocmeste jurnalul pentru cumparari. Documentele prevazute la alin. (2)-(6) nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Finantelor Publice. Fiecare persoana impozabila poate sa isi stabileasca modelul documentelor pe baza carora determina taxa colectata si taxa deductibila conform specificului propriu de activitate, dar acestea trebuie sa contina informatiile minimale stabilite la alin. (2)-(6) si sa asigure intocmirea decontului de taxa prevazut la art. 156 2 din Codul fiscal. 3.2. Verificarea partenerilor comerciali. Desi este obligatia fiecarei companii din sistem sa emita facturi cu mentiunea TVA la incasare, totusi, compania care primeste o factura nu va putea deduce TVA la data facturii in cazul lipsei acestei mentiuni, ci va trebui practic sa verifice partenerul comercial intr-un registrul pe site-ul ANAF privind contribuabilii in sistem TVA la incasare. Iar, in cazul in care emitentul facturii este inscris in acel registru si operatiunea nu reprezinta o excludere conform art 134^2 alin6 din Codul fiscal, ar trebui sa nu deduca TVA decat la data platii conform art 145 alin1^1. Companiile vor trebui sa tina evidente separate cu privire la cele doua tipuri de furnizori (in sistem TVA la incasare sau nu) si sa le actualizeze periodic, pentru ca intrarea partenerilor comerciali in sistem nu inseamna mentinerea in permanenta in acesta, ci este posibil ca, in cazul cresterii cifrei de afaceri, furnizorii sa iasa din sistem. Acest lucru va insemna un efort birocratic suplimentar la o companie cu un numar mare, de cateva sute sau chiar mii de furnizori.

In situatia in care furnizorul/prestatorul este inscris in Registrul persoanelor impozabile care aplica sistemul TVA la incasare la data emiterii unei facturi, dar omite sa inscrie mentiunea TVA la incasare, desi operatiunea respectiva nu este exclusa de la aplicarea sistemului TVA la incasare conform prevederilor art. 134 2 alin. (6) din Codul fiscal, beneficiarul are obligatia sa exercite dreptul de deducere in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (11) din Codul fiscal. 3.3. O dificultate cu care ne vom confrunta frecvent, este cum sa stim de la bun inceput care facturi se vor incasa in numerar in viitor, dat fiind ca incasarile in numerar sunt excluse din sistemul TVA la incasare. Astfel, cu exceptia incasarilor in numerar la data facturii, unde lucrurile sunt simple, va aparea urmatoarea problema: In general avem contracte negociate cu partenerii comerciali si stim in unele cazuri ca acestia intentioneaza sa ne achite prin banca. Dar ce facem daca totusi partenerul are popriri pe conturi si nu ne poate achita decat cash, sau daca invers, desi am convenit sa ne plateasca cash, el dispune de bani in banca si prefera sa ne plateasca in cont? Ii refuzam plata pe motiv ca sistemul TVA la incasare este conceput intr-o maniera mult prea complicata si riscam sa fim penalizati? Sau ce facem in cazul unui partener care ne achita partial prin banca, partial cu numerar? Avem pretentia ca traim intr-o economie de piata, in care relatiile comerciale nu sunt ingradite prin reglementari excesive, si dintr-o data, nu mai permitem incasarile si platile in numerar? Sa fim seriosi, realitatea in relatiile comerciale este cu totul alta, si orice cale de ingradire a libertatii acestora nu va face decat sa mai treaca o parte din economie in zona subterana, care se pare ca si pana acum nu era chiar neglijabil. Art. 1342. Persoanele impozabile care au obligatia aplicarii sistemului TVA la incasare nu aplica sistemul pentru urmatoarele operatiuni care intra sub incidenta regulilor generale privind exigibilitatea TVA: in cazul livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii a caror contravaloare este incasata, partial sau total, cu numerar de catre persoana impozabila eligibila pentru aplicarea sistemului TVA la incasare de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice inregistrate in scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber profesionisti si asocieri fara personalitate juridica; In plus, conform Normelor la Codul fiscal, se mai stabilesc inca 2 non-excluderi, adica derogari de la derogare si o precizare care schimba in parte sensul legii, adica ne spune ca de fapt este vorba numai de acele sume incasate cu numerar (si nu de totalul facturii), in cazul facturilor care se incaseaza partial cu numerar si partial in cont:

livrarile de bunuri/Prestarile de servicii a caror contravaloare este incasata partial sau total cu numerar de catre persoana eligibila pentru aplicarea sistemului TVA la incasare de la alte categorii de beneficiari decat cele prevazute la art. 134 2 alin. (6) lit. d) din Codul fiscal nu sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la incasare. Nu sunt considerate incasari/plati in numerar sumele in numerar depuse de beneficiar direct in contul bancar al furnizorului/prestatorului. In sensul art. 134 2 alin. (6) lit. d) din Codul fiscal, furnizorul/prestatorul care este obligat la aplicarea sistemului TVA la incasare exclude de la aplicarea sistemului TVA la incasare acele sume dintro factura care sunt incasate in numerar de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice inregistrate in scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber-profesionisti si asocieri fara personalitate juridica. Mentiune: la data publicarii acestui material, legiutorul a rezolvat intr-un final aceasta problema, prin Legea de aprobare, cu cateva modificari, a Ordonantei care precizeaza ca: Articolul I punctul 14, litera d) a alineatului (6) al articolului 1342 se modifica si va avea urmatorul cuprins: n cazul livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii a caror contravaloare este incasata, partial sau total, cu numerar de catre persoana impozabila eligibila pentru aplicarea sistemului TVA la incasare de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice inregistrate in scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber profesionisti si asocieri fara personalitate juridica. In cazul in care, ulterior emiterii facturii, se incaseaza in numerar o parte sau contravaloarea integrala a acesteia, pentru taxa aferenta acestor sume nu se aplica regulile de exigibilitate prevazute la art. 1342 alin. (1) si alin. (2) lit. a); Motivare Comisie CDEP: Modificarea este necesara pentru asigurarea predictibilitatii aplicarii sistemului TVA la incasare. La momentul emiterii facturii nu se cunoaste cu certitudine care va fi modalitatea de incasare a contravalorii facturii. Prin urmare, in aceasta situatie exigibilitatea TVA nu va urma regulile de exigibilitate generala ci vor ramane aplicabile regulile de exigibilitate conform sistemului TVA la incasare. Prin inscrierea pe factura a sintagmei TVA la incasare furnizorul de buna credinta prezuma ca plata nu se va face in numerar si nu trebuie sa fie sanctionat pentru un fapt pe care nu il poate controla. Cateva aspecte tehnice importante de retinut:

nscrierea pe facturi a mentiunii TVA la incasare este obligatorie pentru operatiunile pentru care contribuabilii sunt obligati sa aplice sistemul prin incasare se intelege orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obtine contrapartida de la beneficiar sau de la un tert precum plata in bani, plata in natura, compensarea, cesiunea de creante, utilizarea unor instrumente de plata. n situatia in care furnizorul/prestatorul este inscris in Registrul persoanelor impozabile care aplica sistemul TVA la incasare la data emiterii unei facturi, dar omite sa inscrie mentiunea TVA la incasare, desi operatiunea respectiva nu este exclusa de la aplicarea sistemului TVA la incasare, beneficiarul exercita dreptul de deducere in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal, adica la data platii. Pentru determinarea taxei aferente incasarii contravalorii integrale sau partiale, fiecare incasare totala sau partiala se considera ca include si taxa aferenta aplicandu-se urmatorul mecanism de calcul pentru determinarea sumei taxei, respectiv 24 x 100/124, in cazul cotei standard, si 9 x 100/109 ori 5 x 100/105, in cazul cotelor reduse. In concluzie Sistemul TVA la incasare a fost tradus in practica printr-o legiferare complicata chiar si pentru specialisti, in care regula de baza este aplicabila intr-un numar limitat de cazuri, in afara acestora existand multiple derogari, exceptii si exonerari. Solutiile simple, de genul aplicarii universale pentru toti contribuabilii si cat mai putine exceptii de la regula, ar fi fost mult mai eficiente, dar statul se pare ca a vrut sa nu creeze o facilitate reala in folosul companiilor, ci in fapt o metoda de impovarare suplimentara.

CAPITOLUL 4 Prezentarea sistemului informaional i informatic al societii prezentate

4.1 Tehnologii informaionale pentru o contabilitate modern - cloud accounting Cloud computing-ul sau virtualizarea este tehnologia informaional n care toate datele sunt depozitate, generic spus n reeaua internet. Denumit i hosting computing sau software as a service (SaaS), este foarte bine vzut n mediul profesionitilor contabili datorit caracteristicilor sale

SaaS este o platform de furnizare a aplicaiilor software, cu plata sub form de abonanment care necesit costuri iniiale mici i poate fi accesat de pe orice calculator ce are o conexiune la internet. Aplicaia este gzduit pe web 2, salvarea de siguran a datelor se face automat. Chiar dac sediul firmei clientului estre distrus, datele nu se pierd deoarece sunt stocate la gazd, iar actualizarea software-ului are loc automat. Cloud computing-ulul ofer o capacitate de stocare sporit i ntreinere lipsit de griji. Furnizeaz acces sigur oricnd i de oriunde, securitate de nivel nalt i confiden ialitatea datelor i are capacitatea de a aduce unele dintre cele mai mari mbunt iri de eficien i productivitate vzute vreodat n profesia contabil. La nivelul cel mai de baz este un software de contabilitate la cerere. Avnd la dispoziie doar un browser potrivit i o conexiune la internet, se poate accesa software-ul i datele financiare ale companiei, de oriunde din lume. Datele companiei sunt gzduite pe servere, fie de furnizorul software, fie al unei persoane tere. Principalul beneficiu al acestui software este c permite accesul de oriunde din lume, ceea ce reprezint o important facilitate modern i totodat economie de timp i de bani. Deasemenea, aceast contabilitate online se poate adapta dimensiunii companiei. O companie mic cu puine tranzacii s-ar putea s gseasc un pachet gratuit. Upgradarea din mers este o facilitate deosebit de important. n contabilitatea clasic apare deseori problema software-ului diferit al contabilului fa de cel al clientului, situaie n care firma client trebuie s exporte datele i s le trimit contabilului. Acest proces care consum timp, a disprut odat cu software-ul de contabilitate de tip cloud care poate fi actualizat din mers. Beneficul dublu al upgradrii constante este acela c ncontinuu vin faciliti noi care sunt direct accesibile Este o aplicaie intuitiv, simpl de utilizat i nu necesit implementare. Cu aceast aplicaie se poate gestiona un numr aproape nelimitat de societ i. Preluarea datelor se poate face din diverse formate (Txt, Excel, DBF, Access) iar toate rapoartele ob inute se pot exporta n format txt, rtf, pdf, dbf, xls. Se poate lucra n reea cu un numr nelimitat de staii de lucru i utilizatori.Aplicaia ofer actualizarea permanent, conform legislaiei n vigoare.

Software as a service. Saas in the Tax and Acccounting Profesion (white paper), www.thomsonreuters.com

Pentru firmele care au mai multe filiale se pot importa bazele de date pentru fiecare filial n parte. Datele culese separat n diverse procese de lucru, pot fi cumulate ntr-o societate centralizatoare, o baz de date consolidat. 4.2 Prezentarea aplicaie informatice utilizat

WinMENTOR este destinat utilizarii de catre firme cu profil de comert en-gros si en-detail, productie industriala si agricola, constructii, audit financiar-contabil, alimentatie publica, servicii, etc. Pachetul de programe de gestiune si contabilitateWinMENTOR este astfel conceput incat poate fi folosit si de catre persoane neinitate in contabilitate, imediat ce configurarea initiala a fost definitivata sub indrumarea coordonatorului compartimentului economic. In momentul introducerii datelor din documentele primare in machete, programul genereaza automat inregistrarile contabile aferente, acestea putand fi vizualizate imediat. Modulul principal MENTOR ofera urmatoarele facilitati de gestionare: 1. Evidenta contabila WinMENTOR asigura posibilitatea introducerii planului de conturi specific fiecrei firme. Cu aceste adaptari se pot folosi analitice pe un numar nelimitat de nivele. Programul calculeaza automat coeficientul diferentelor de pret la marfuri, inchide automat conturile de venituri si cele de cheltuieli, conturile de TVA. Pentru firmele asociate in participatiune, programul asigura distribuirea procentuala a veniturilor si cheltuielilor. Intrucat inregistrarile contabile sunt efectuate automat, programul compune si explicatiile acestora, detaliate conform optiunii utilizatorului. Inregistrarile contabile efectuate automat de program pot fi completate, eventual, cu note contabile diverse (ex.: pentru cheltuieli de constituire, repartizarea profitului, impozit pe dividende). Este posibila si obtinerea unei balante cumulate pentru firmele din cadrul unui grup.

2. Stocuri WinMENTOR rezolva integral problema stocurilor, in stransa legatura cu aspectul contabil. Cateva caracteristici:
evidenta multi-gestiune cantitativ-valorica sau global-valorica; descarcarea automata din stoc pe baza metodelor de gestiune cunoscute: FIFO, LIFO, CMP, identificare specifica; nomenclatorul articolelor de stoc este compact (pentru intrari cu preturi diferite la acelasi articol nu se creeaz pozitii noi in nomenclator); posibilitatea inregistrarii automate a patru taxe asociate pentru fiecare articol de stoc in parte; identificarea rapida a articolelor din stoc prin folosirea claselor de ncadrare si a atributelor de caracterizare; folosirea de unitati de masura multiple, cu transformarea automata a cantitatii si a pretului pe baza paritatilor specificate; evidenta pe serii, termene de garantie si date de expirare; calculul coeficientului de diferente de pret in cazul evidentei global-valorice.

Rezolvarea documentelor legate de inregistrarea stocurilor si a serviciilor se face pe machete specializate, cu aspect asemanator cu cel al formularelor tipizate. Posibilitati:
intrari de stocuri sau servicii pe facturi, avize de expeditie, chitante fiscale, bonuri de achizitie, cu evidentierea diferentelor constatate la receptie si tiparirea de note de receptie corespunzatoare; intrari din import (DVI) si calcul automat al pretului de import, cu toate componentele acestuia (transport, asigurare, taxe si comisioane vamale, accize, etc.); intrari din productia proprie; iesiri spre consum, cu preluarea automata a consumurilor specifice aferente comenzilor interne lansate in productie si tiparirea de bonuri de consum; vanzari de marfuri sau produse din stoc sau vanzari de servicii evidentiate pe agenti de vanzare, cu tiparirea facturilor, avizelor de expeditie sau chitantelor fiscale corespunzatoare; vanzari la export, cu tiparirea de invoice; transfer de articole din stoc intre gestiuni, modificari de stoc (modificarea pretului de inregistrare, mariri sau diminuari de stoc), cu tiparirea de note de transfer sau avize de expeditie; evidenta comenzilor emise catre furnizori si a comenzilor de la clienti, cu tiparire de facturi proforma; evidenta facturilor nesosite, aferente intrarilor pe avize de la furnizori si a facturilor de intocmit, posibilitatea tiparirii facturilor corespunzatoare avizelor emise;

3. Furnizori si clienti WinMENTOR da posibilitatea mpartirii in clase de incadrare, in functie de necesitatile curente de operare, pentru identificarea rapida a partenerilor. Pachetul de programe pastreaza in nomenclatorul de parteneri o singura inregistrare, indiferent de moneda tranzactiei sau de tipul contabil al partenerilor (furnizori, furnizori de imobilizari, furnizori platiti in avans, furnizori facturi nesosite, clienti, incasari in avans de la clienti, clienti facturi de intocmit); in functie de macheta in care este utilizat un partener, fie el furnizor sau client, programul identifica tipul contabil potrivit pentru a trata corect cazul propus spre rezolvare.

Pe baza creditelor acordate clientilor, WinMENTOR semnaleaza situatiile in care pe un document de iesire este depasit plafonul de creditare acordat unui client. Programul permite acordarea de discounturi automate pentru fiecare articol din stoc sau serviciu vandut in functie de volumul tranzactiilor inregistrate in decursul timpului cu un client. Se pot consulta in orice moment fise lunare sau anuale de clienti si furnizori in lei sau valuta , balante de furnizori sau clienti, situatia furnizorilor neachitati sau a clientilor datornici. WinMENTOR permite lucrul cu parteneri externi (cu care se efectueaza tranzactii in valuta), precum si efectuarea operatiunilor de compensare cu tertii, pe baza de proces verbal de compensare. Stingerea obligatiilor de plata sau incasare pentru parteneri poate fi facuta si intr-o moneda diferita de cea care a generat obligatia respectiva. Lista incasarilor lunare de la clienti, permite evidenta stingerii obligatiilor de incasare pe clase de parteneri sau pe agenti de vanzari care au intermediat vanzarile.

4. Incasari si plati
WinMENTOR permite legarea platilor si incasarilor de documentele primare care au generat obligatia de plata sau incasare. Problema platilor si incasarilor in valuta este rezolvata complet, cu inregistrarea automata a diferentelor de curs valutar. Evidentiaza operatiunile bancare aflate n curs (cambie, cec, bilet la ordin, etc.). Gestioneaza complet avansurile de trezorerie prin plati, restituiri si justificarea sumelor cheltuite. Tipareste registre de casa si de banca in lei sau valuta; sumele in curs de decontare pot fi tiparite separat pentru incasari sau plati in curs, cu evidentierea datei reale sau probabile de decontare.

5. Mijloace fixe Modulul de evidenta a mijloacelor fixe din WinMENTOR permite calculul automat al amortizarii mijloacelor fixe si obiectelor de inventar aflate in gestiunile societatii utilizatorului, atat in regim liniar, cat si accelerat sau degresiv. Facilitatile de calcul oferite de WinMENTOR pentru evidenta mijloacelor fixe sunt: posibilitatea modificarii duratei de utilizare a mijlocului fix in timpul ciclului de amortizare, posibilitatea reevaluarii amortizarii mijloacelor fixe si a valorii de inventar, etc.

6. Salarizare Modulul de Salarizare din WinMENTOR ofera posibilitatea calculului salariilor angajatilor, lasand utilizatorul sa opteze intre inregistrarea lor contabila direct in modulul de baza WinMENTOR si includerea lor manuala prin note contabile.

In afara de aceasta posibilitate, care permite functionarea modulului independent de produsul de bazaWinMENTOR, acest modul are facilitati de configurare a contributiilor, indemnizatiilor, sporurilor si retinerilor, ce ii confera un grad ridicat de adaptabilitate la cerintele utilizatorului si la modificarile de legislatie. Adaugand gradul ridicat de configurabilitate a listelor specifice, rezulta un instrument ideal pentru optimizarea activitatii de evidenta a personalului si calcul al salariilor. Integrat in produsul de baza WinMENTOR, modulul permite preluarea realizarilor din productie pentru angajatii salarizati in acord, calculand automat indicele de realizare a salariului si oferind date pentru calculul costurilor pe produs realizat. Exista, de asemenea, posibilitatea de a genera automat declaratia unica 112 in baza datelor operate la calculul salariilor. De asemenea, tot automat datele se pot trimite automat in Revisal registrul unic de evidenta a angajatilor.

7. Modulul comercial Posibilitatile de lucru oferite utilizatorilor acopera integral cele mai complexe solicitari ale departamentelor comerciale. Astfel, sunt acoperite integral contractele comerciale de vanzarecumparare si cele de leasing operational si financiar. Ofertele, comenzile si contractele la si de la parteneri (furnizori, clienti) pot fi, de asemenea, gestionate integral.

Unele facilitati specifice firmelor de distributie (si nu numai):

atribuirea automata de discounturi sau majorari de preturi de vanzare, dupa diverse criterii lucrul cu articole cu preturi multiple si cu categorii de pret implicite inregistrarea automata a taxelor de coletarie (pe greutate, pe valoare, cu valoare declarata, taxe ramburs, etc. urmarire garantii la vanzare generator de facturi pt. comenzile de la clienti in limita stocurilor disponibile si in ordinea termenelor de livrare generator de facturi pentru vanzari facturare automat pentru servicii de tip abonament generator de facturi pentru vanzari/achizitii in rate generator de facturi pentru vnzri/achizitii in leasing

Listele specifice acestui modul acorda utilizatorului avantajul de a obtine informatii detaliate despre rezultatele activitatii sale comerciale:

stocuri: necesar de aprovizionat, stocuri critice, in curs de epuizare, fara miscare, prognoza de stocuri bazata pe perioade comparabile urmarirea situatiei partenerilor: plati/incasari, furnizori neachitati/clienti datornici facturi nesosite/facturi de intocmit liste de intrari/iesiri pe firma si pe gestiuni topul vanzarilor/incasarilor in lei si in valuta topul clientilor/furnizorilor comenzi catre furnizori/de la clienti, comenzi in curs, comenzi de la si catre subunitati evidenta vanzarilor pe perioade specifice, durata medie de incasare pe fiecare agent de vanzari, istoricul vanzarilor pe articole si pe parteneri

8. Modulul producie Solutiile software integrate de tip ERP ofera multe beneficii companiilor din domeniul productiei. Printre acestea se pot enumera: evidentierea costurilor de productie, trasabilitatea (foarte important in industria alimentara), evidentierea rebuturilor si pierderilor, precum si a diferentelor intre consumurile normate si cele reale, garantia produselor, termenele de valabilitate a produselor, postcalcul la productia obtinuta, etc. Un ciclu de productie din cadrul unei firme consta din urmatoarele etape:
pregatirea fabricatiei lansarea in productie urmarirea consumurilor de materiale si a productiei realizate inregistrarea si urmarirea raportului de productie a manoperei aferente fiecarui angajat sau formatie de lucru pe comanda sau pe operatie

O solutie ERP este foarte utila pentru a putea reproduce aceste etape de catre un operator si pentru a urmari realizarea lor.

Pentru pregatirea fabricatiei se stabilesc, consumurile de materiale, se stabileste valoarea manoperei, a productiei reziduale si se determina traseul tehnologic pentru realizarea retetelor din sistem. Precizarea consumurilor specifice de materiale si manopera este etapa care asigura calculul pretului pentru comenzile lansate. Dupa primirea comenzilor de la clienti si stabilirea retetelor se lanseaza in productie comenzile interne iar apoi se poate genera un program zilnic sau lunar de fabricatie. Acesta reprezinta suma comenzilor interne lansate in cadrul lunii de lucru impreuna cu restul comenzilor de executat din luna anterioara. Resturile de executat se transmit luna de luna pana la realizarea tuturor produselor de pe comenzile respective sau pana la scoaterea din evidenta a acestora. Comenzile interne fac legatura intre antecalculul si postcalculul productiei realizate. De asemenea, se pot urmari consumurile de materiale si a productiei generate prin operarea bonurilor de consum. Aici se preiau materiile prime folosite in realizarea retetelor. In procesul de productie pot intra si servicii facturate de terti in contul comenzilor interne. O solutie ERP ofera posibilitatea evidentierii, la nivel de angajat, a operatiilor tehnologice realizate intr-o perioada de timp. Totalitatea rapoartelor de productie incarcate intr-o luna de lucru poate sta la baza calcularii realizarii salariilor in acord. Productia realizata este evidentiata prin note de predare. Tot aici pot fi adaugate produsele reziduale aferente comenzilor. Tot cu ajutorul unei solutii ERP se poate stabili productia neterminata. De asemenea este foarte utila pentru repartizarea cheltuielilor inregistrate cumulat la nivel de firma. Aceste cheltuieli pot fi repartizate pe costuri de productie. Mai pot fi calculate cheltuielile patronale cumulat la nivel de firma ca raport din total salarii brute si total cheltuieli cu salariile. Astfel, o solutie ERP reprezinta o alegere buna pentru urmarirea procesului de productie si a cheltuielilor aferente.

BIBLIOGRAFIE Cri: 1. Andone I. (coord.), Georgescu I., Toma C., Cercetarea avansat n contabilitate, 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Editura Wolters Kluwer, Bucureti, 2010 Beams F., Anthony J., Clement R., Lowensohn S., Advanced Accounting, 9'''Edition, Pearson Education Inc., Upper Saddle River, New Jersey, USA, 2006 Belkaoui A.R., Accounting Theory, 4th edition, Thomson Learning, London, 2000 Berheci M., Valorificarea raportrilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii de caz, Editura CECCAR, Bucureti, 2010 Choi F., Meek G., International Accounting, 5th edition, Pearson - Prentice Hall, New Jersey, 2005 Feleag L., Contabilitate financiar o abordare european i internaional, Editura InfoMega, Bucureti, 2005 Georgescu I., Mironiuc M. (coord.), Validarea informaiei financiar-contabile n contextul dezvoltrii durabile: economic, social, ambiental, Editura Universitii Alexandru loan Cuza, Iai, 2009 Horomnea E., Tabr N., Budugan D., Georgescu I., Beianu L., Dicu R.M., Introducere n contabilitate. Concepte i aplicaii, Editura Tipo Moldova, Iai, 2010

8.

9. Nobes C., Mueller G., Gernon H., Meek G., Accounting an International
Perspective, 4th edition, Richard D. Irwin Inc, Chicago, 1997 10. Tabr N., Horomnea E., Toma C., Analiza contabil-financiar, Editura Tipo Moldova, Iai, 2001

Legislaie 1. Legea Contabilitii nr. 82 din 24/12/1991, republicat n Monitorul Oficial, Partea I 2.
nr. 454 din 18/06/2008; OMF nr. 403/1999 pentru aprobarea Reglementrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Standardele de Contabilitate Internaionale, publicat n Monitorul Oficial nr. 480/1999. OMFP nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate, publicat n Monitorul Oficial nr. 85/20.02.2001 OMFP nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementrilor contabile simplificate armonizate cu Directivele Europene, publicat n Monitorul Oficial nr. 279 bis din 25.04.2002 OMFP nr. 990/2002 pentru completarea Ordinului ministrului finanelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate, publicat n Monitorul Oficial nr. 574/2.08.2002 Ordinul nr.1.742/106 din 2002 al ministrului finanelor publice i al preedintelui Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare privind aprobarea Reglementrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate aplicabile instituiilor reglementate i supravegheate de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, publicat n Monitorul Oficial nr. 947/23.12.2002 OMFP nr. 1.784/2002 pentru aprobarea Precizrilor privind unele msuri referitoare la ncheierea exerciiului financiar pe anul 2002 la persoanele juridice care, potrivit prevederilor Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, au obligaia s ntocmeasc situaii financiare anuale, publicat n Monitorul Oficial nr. 21/16.01.2003 OMFP nr. 1.827/2003 privind modificarea i completarea unor reglementri n domeniul contabilitii, publicat n Monitorul Oficial nr. 53/22.01.2004

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9. OMFP nr. 907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplic
reglementri contabile conforme cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar, respectiv reglementri contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr. 597 din data de 11.07.2005 10. OMFP nr. 2001/2006 privind modificarea i completarea OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat n Monitorul Oficial nr. 994 din 13/12/2006 11. OMEF nr. 2374/2007 privind modificarea i completarea OMFP publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, publicat n Monitorul Oficial nr. 25 din 14.01.2008. 12. OMFP nr. 3.055 din 29/10/2009 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 766 din 10/11/2009; 13. OMFP nr.1.878 din 22/06/2010 privind ntocmirea situaiilor financiare anuale de ctre entitile care au optat pentru un exerciiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit art. 27 alin. (3) din Legea contabilitii nr. 82/1991, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 461 din 6/07/2010 14. OMFP nr. 2869 din 23/12/2010 pentru modificarea i completarea unor reglementri contabile, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din 29/12/2010 15. OMFP nr. 2870 din 23/12/2010 privind principalele aspecte legate de ntocmirea i depunerea situaiilor financiare anuale i a raportrilor anuale la unitile teritoriale ale Ministerului Finanelor Publice, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 889 din 30/12/2010

ANEXE