COLEGIUL ECONOMIC VIRGIL MADGEARU TG-JIU

PROIECT PENTRU OBTINEREA

CERTIFICATULUI DE COMPETENTA PROFESIONALA

IMPOZITELE SI TAXELE

PROFESOR INDRUMATOR
Prof. Eco. Dr Morjan Cristina - Antoaneta

2016

ABSOLVENT
Armaselu Catalin

CUPRINS

CAPITOLUL I IMPOZITELE DIRECTE

1.1. Aspecte generale ...................................................................................................4
1.2. Locul impozitelor directe n totalitatea veniturilor fiscale..................................... 4

CAPITOLULII. Impozitele directe.. ...............................................................................5

2.1. Impozitul pe profit..................................................................................................5
2.2. Impozitul pe salariu ...............................................................................................11
2.3. Impozitul pe dividende.........................................................................................15
CAPITOLUL III Impozitele indirecte........................................................................16
3.1. Accizele ......................................................................... .....................................16
3.2.TVA-ul ..................................................................................................................19
3.3. Taxele vamale ................................. .....................................................24
Bibliografie...................................................................................................................... 28
Anexe ................................................................................................................................29

ARGUMENT

Intr-o economie de piate exploziva in care marfurile si banii au ajuns

sa circule cu viteze uluitoare , marile tranzactii se fac cu ajutorul bursei sau
prin comert electronic, timpul este esential atat pentru cei care vand cat si
pentru cei care cumpara, iar calitatea loaca un rol mai important ca
niciodata.
Din economia de piata fac parte toti oamenii, sunt o parte integranta a
acesteia , si fiecare isi aduce un aport mai mic sau mai mare; s-au creat
organisme secializate care sa asigure calitatea, sa diminueze timpul atat
pentru vanzator cat si pentru cumparator.
Circuitul financiar este dificil de urmarit atat de catre societate cat si de
organele de control care prin intermediul impozitului pe profit verifica
corectitudinea agentiilor economici.
Evidenta operatiilor banesti dintre societati si persoane fizice sau juridice
se poate efectua fie in numerar, fie fara numerar, direct prin banca; insa
indiferent de metoda utilizata evidenta se tine cu ajutorul contabilitati sau a
finantelor.

CAPITOLUL I IMPOZITELE
1.1. Aspecte generale
Impozitul reprezinta o prelevare baneasca obligatorie si nerambursabila la
dispozitia statului, asupra unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice
sau juridice.
Trasaturile si rolul impozitelor:
1. titlul definitiv sau nerambursabil
2. absenta contraprestatiei directe sau imediate si de valoare egala din partea statului
catre platitori
3. sarcina fiscala se stabileste persoanele fizice sau juridice, desemnate de lege
pentru a fi subiecti sau platitori ai impozitelor
4. rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, pe plan economic, pe plan social.
Elementele impozitului:
subiectul impozitului este persoana fizica sau juridica desemnata de
lege pentru plata impozitului. El poate fi numit si platitor si
contribuabil. Sunt impozite in cazul carora persoana care suporta
realmente impozitul nu este aceeasi cu persoana definita ca subiect sau
platitor. In asemenea cazuri, suportatorul impozitului este cel ale carui
cheltuieli cresc pe seama impozitului invclus in pretul platit
vanzatorului sau
obiectul impozabil este materia supusa impunerii. Aceasta poate fi
venitul sau averea, produsele care fac obiectul vanzarii, serviciile
prestate, bunurile si serviciile importate
sursa impozitului este venitul sau averea din care se plateste impozitul.
Sursa poate coincide cu obiectul, in cazul impozitelor directe, sau poate
sa nu coincida cu aseasta, in cazul impozitelor indirecte
cota impozitului reprezinta marimea impozitului fixat de lege pe o
unitate de impunere, stabilita in expresii fizice sau in marimi
procentuale
asiesta sau modul de asezare si percepere reprezinta ansamblul de
procedee si masuri folosite pentru dimensionarea impozitului si
incasarea acestuia la bugetul statului
termenul de plata indica data pana la care trebuie efectuata plata
impozitului la buget.
1.2. Aspecte genetale- Taxele
Taxa, conform Legii finantelor publice reprezinta suma platita de o persoana fizica
sau juridica, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de catre un agent economic, o
institutie publica sau un serviciu public.
Taxele au trasaturi specifice impozitelor, printre care mentionam:
- caracter obligatoriu
- titlu nerambursabil
- urmarirea in caz de neplata
Intre impozite si taxe exista si deosebiri:
4

daca impozitele nu presupun o contraprestatie directa si

imediata din partea statului, in schimb taxele au dreptul
platitorului sa beneficieze de un anumit serviciu, pe cat posibil
imediat
la impozite, termenele de plata se stabilesc in prealabil, in timp
ce termenele de plata ale taxelor se fixeaza, de regula, in
momentul solicitarii serviciilor.
CAPITOLULII. Impozitele directe

Clasificarea clasica grupeaza impozitele directe n doua

categorii principale,tinnd cont de criteriile care stau la baza asezarii
acestor impozite, si anume:impozite reale si impozite personale.
n cazul impozitelor reale, materia impozabila este reprezentata
de un bun material aflat n posesie si din aceasta cauza au mai fost
denumite si impozite pe proprietate.Impozitele reale mai sunt
cunoscute si sub denumirea de impozite obiective sau pe produs,
deoarece se aseaza asupra produsului brut al obiectului impozabil, fara
a se face nici o legatura cu situatia subiectului impozabil.
n aceste situatie, impunerea are ca obiect cladiri, terenuri,
mijloace de transport,alte bunuri, facandu-se abstractie de situatia
personala a platitorului impozitului, iar impozitele rezultate constituie,
n tara noastra , surse ale bugetelor locale.Ca urmare, aceasta
categorie de impozite directe va fi tratata detaliat la capitolul referitor
la impozitele locale.
Impozitele personale care se adreseaza persoanelor fizice sau juridice
se aplica asupra veniturilor realizate de catre acestea, respectiv asupra
salariilor,profiturilor si dividendelor obtinute.Acestea se ncaseaza
direct de la subiectul impozitului la anumite termene stabilite n
prealabil.
n figura nr.7 din anexa este prezentata evolutia impozitelor
directe n perioada 2006 - 2007, care releva preponderenta a
impozitului pe venit fata de impozitul pe profit. De mentionat ca din
impozitul pe venit legea prevede cote si sume care se defalca pentru
bugetele locale.
Dupa cum reiese din diagrama de structura , impozitul pe venit
depaseste jumatate din volumul impozitelor directe prevazute pentru
anul 2007, nregistrnd o pondere de 54%, n timp ce impozitul pe
profit reprezinta circa 41%.
Deoarece, ncepnd cu anul 2008, se aplica o noua reglementare cu
privire la impozitul pe venit, ponderea diferitelor categorii de impozite
directe n totalul veniturilor din impozite directe se va modifica.
2.1.1. Impozitul pe profit
5

Profitul reprezinta o form de venit obtinut din derularea

unei activitati economice, ca urmare a investitiilor de capital.
Conditia ca venitul realizat sa poata fi calificat drept profit este ca
activitatea economica sa se desfsoare cu scopul obtinerii de
beneficiu. Impozitul pe profit este un impozit direct aplicat asupra
beneficiului obtinut dintr-o activitate economica. Acest aspect este
foarte important deoarece, n practica, exista entitati care desfasoara
activitati producatoare de venituri care nu sunt calificate drept
profitabile, pentru ca nu exista intentia obtinerii unui beneficiu, ci a
sustinerii cu aceste venituri a unei alte activitati proprii entitatii
respective. Este cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ. n
Romnia, impozitul pe profit este reglementat prin Legea nr.571 din
22 decembrie 2003 privind Codul fiscal titlul II.
Impozitul pe profit reprezinta unul dintre principalele veniruri bugetare
cu o pondere relativ mare in totalul impozitelor directe.
2.1.2. Categorii de contribuabili definite de lege
Sunt considerati contribuabili platitori de impozit pe profit:
a) persoanele juridice romne;
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin
intermediul unui sediu permanent n Romnia;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care
desfasoara activitate n Romnia ntr-o asociere fara personalitate
juridica;
d) persoane juridice straine care realizeaza venituri din proprietati
imobiliare sau in legatura cu acestea, situate in Romania , sau din
vanzarea /cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana
juridica romana;
e) persoane fizice rezidente, asociate cu persoane juridice romane,
pentru veniturile realizate, atat in Romania, cat si in strainatate, din
asocieri fara personalitate juridica.
Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaza:
a) n cazul persoanelor juridice romne, asupra profitului impozabil
obtinut din orice sursa, att din Romnia, ct si din strainatate;
b) n cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin
intermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului
impozabil atribuibil sediului permanent;
c) n cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice
nerezidente care desfasoara activitate n Romnia ntr-o asociere fara
personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii
atribuibile fiecarei persoane;etc.
2.1.3. Categorii exceptate de la plata impozitului pe profit

Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:

a) trezoreria statului;
b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru
veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate, daca legea nu
prevede altfel;
c) persoanele juridice romne care platesc impozitul pe veniturile
microntreprinderilor;
d) fundatiile romne constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice
care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;
f) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele
autorizate potrivit legii;
g) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice, pentru
veniturile obtinute activitati economice, care sunt utilizate pentru
imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si
repararea proprietatii comune;
h) fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar;
i) BNR;
j) fondul de garantare a pensilor private, infiintat potrivit Legii nr.
343/2006;
k) organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale so organizatiile
patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru
urmatoarele tipuri de venuturii:
- cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor
- contributiile banesti sau in natura ale membrilor si ale
simpatizantiilor
- taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare
- veniturile obtinute din participarea la competitii si demonstratii
sportive
- donatile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare
- veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole
- resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari
nerambursabile
- venituri din strangeri de fonduri, serbari, tombole, conferinte,etc.
- venituri obtinute din reclama si publicitate realizate de
organizatiile nonprofit de utilitate publica
- veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul
echivalentului in lei a 15.000 de euro, intr-un an fiscal, dar nu mai
mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe
profit
l) dividendele si dobanzile obtinute din p+lasarea disponibilitatilor
rezultate din veniturilr scutite.

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de

16 % , cu urmatoarele exceptii

Persoanele care au obtinut inainte de 1 iulie 2003 certificatul

permanent de investitor in zona defavorizata , pe perioada

existentei zonei defavorizate ;
Unitatile destinate persoanelor cu handicap sunt scutite de la
plata impozitului pe profit, daca minim 75 % din sumele
obtinute prin scutire se reinvestesc pentru achizitia de masini,
utilaje, instalatii, echipamente tehnologic si amenajarea
locurilor de munca protejate
Veniturile realizate din aplicarea unei investitii brevetate in
Romania
Veniturile realizate din practicarea agriuculturii
Contribuabilii implicati in productia de filme cinematografice
beneficiaza pana la 31 decembrie 2006 de scutire de la plata
impozitului pe profit a cotei parti din profitul brut reinvestit in
domeniul cinematografiei si de reducerea impozitului pe profit
in proportie de 20 % , in cazul in care se creaza noi locuri de
munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati cu
cel putin 10 % fata de anul precedent
Alte exceptii, potrivit Titlului II , art. 38 Codul Fiscal
2.1.4. Calculul profitului impozabil
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile
realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de
venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si
se adauga cheltuielile nedeductibile, dupa formulele:
profitul impozabil = total venituri total cheltuieli venituri
neimpozabile +
cheltuieli nedeductibile
sau
profitul impozabil = profitul contabil elementele deductibile
fiscae + elementele nedeductibile fiscale
2.1.5.Examplu practic
Aplicatie :
Cunoastem urmatoarele date referitoare la situatia SC Arial SRL, la sfarsitul lunii mai:
total venituri = 10.000 lei
total cheltuieli = 7.500 lei
dividente de la alte societati = 600 lei
amenzi = 500 lei
impozit pe profit datorat la buget pana la sfarsitul lunii aprilie = 160 lei
cata impozitului pe profit = 16 %
Determinati:
1. profitul contabil
8

2. profitul impozabil
3. impozitul pe profit datorat la sfarsitul lunii mai
4. impozitul pe profit datorat pentru luna mai
Rezolvare:
profitul contabil = 10.000 7.500 = 2.500 lei
profitul impozabil = 2.500 600 + 500 + 160 = 2.560 lei
impozitul pe profit datorat la sfarsitul lunii mai = 2.560 x 16 % =
409,6 lei
impozitul pe profit datorat pentru luna mai = 409,6 160 = 249,6
lei
2.1.6. Veniturile neimpozabile
Veniturile neimozabile (elementele deductibile fiscal) sunt:
dividentele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana romana
sau straina
- diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare a
incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune
- veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducerea
- veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere
- veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile
Dupa data aderari Romaniei la Uniunea Europeana sunt, de asemenea , considerate
venituri neimpozabile si:
dividentele primite de o persoana juridica, societatea mama , de la o filiala a sa
situata intr-un stat membru , daca persoana juridica romana indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii:
a. plateste impozit pe profit fara posibilitatea unei obtiuni sau exceptari
b. detine minimum 15 % din capitalul social al unei persoane juridice
dintr-un stat membru, respectiv 10 % , incepand cu data de 1 ianuarie
2009
c. la data inregistrarii venitului din dividente detine perticipatia minima
prevazuta la punctul b. Pe o perioada de cel putin 2 ani.
Sunt de asemenea , neimopozabile si dividentele primite de la o persoana juridica romana
prin intermediul sediului sau permaqnent situat intr-un stat membru, in cazul in care
persoana juridica romana indeplineste cumulativ conditiile de la punctele a. , b. , si c.
Dividentele primite de la sediile permanente din Romania ale unor persoane
juridice straine , societati- mama , din alte state membre , care sunt distribuite de
filialele acestora situate in statele membre , daca persoana juridica straina
indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a. este considerat rezident al statului membru respectiv
b. plateste in conformitate cu legislatia fiscala a fiecarui stat membru, imozit pe
profit, fara posibilitatea unei operatiuni sau exceptari
c. detine minimum 15 % din capitalul social al filialei dintr-un stat membru ,
respectiv 10 % incepand cu 1 ianuarie 2009
-

d. la data inregistrarii venitului din dividente de catre sediul permanent din Romania,
persoana juridica straina detine participatia minima prevazuta la punctul c. , pe o
perioada neintrerupta , de cel putin 2 ani
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile
Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
cheltuielile sociale , in limita unei cote de 2 % aplicata asupra cheltuielilor cu
salarile personalului
cheltuielile reprezentand tichetele de masa
cheltuielile cu provizioanele si rezervele , in limita unei cote de 5 % aplicata
asupra profitului contabil inainte de determinarea impozitului pe profit
cheltuieli cu amortizarea , in limita prevazuta de lege
alte cheltuieli, potivit art. 21, Titlul II , Codul Fiscal.
2.1.7. Cheltuielile nedeductibile
Cheltuielile nedeductibile sunt :
cheltuieli cu impozitul pe profit
amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile datorate
catre autoritatile romane, altele decat cele prevazute in contractele
economice
cheltuielile de protocol care depasesc limita de 2 % aplicata diferentei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor
aferente veniturilor impozabile, mai putin cheltuielile cu impozitul pe
profit si cheltuielile de protocol
cheltuielile cu deplasarea , care depasesc de doua ori si jumatate limita
nivelului legal stabilit pentru institutiile publice
sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita
legala , cu exceptia celor create de banci, a rezervelor tehnice ale
societatilor de asigurare si reasigurare, precum si a fondului de rezerva,
in limita de 5 % din profitul contabil anual, pana cand acesta va atinge
20 % din capitalul social subscris si varsat
sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale
cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor lipsa din gestiune sau
degradate si neimputabile
cheltuieli de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale
ale contribuabilului, inclusiv asigurarile de viata ale personalului
angajat
cheltuielile inregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu
indeplinesc conditiile de documente justificative
cheltuieli de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat scad
din impozitul pe profit datorat sumele aferente, in cazul in care acestea:
1. sunt in limita a 3 % din cifra de afaceri
2. nu depasesc mai mult de 20 % din impozitul datorat

10

 cheltuielile cu serviciile, inclusiv managementul sau consultanta, in

situatia in care nu sunt justificate de un contract scris si pentru care
prestatorii nu pot fi verificati
alte cheltuieli nedeductibile.

2.1.8. Plata impozitului pe profit si depunerea declaratiilor fiscale

Contribuabili
Agenti economici

Organizatii nonprofit
Societatile bancare si
Banca Nationala a
Romaniei

Termenul de plata si depunerea declaratiei fiscale

a. plata impozitului se efectueaza trimestrial, pana la data
de 25, inclusiv, a primei luni din trimestrul urmator
b.
contribuabilii care au definitivat
pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului
financiar anterior platesc si depun declaratia anuala
aferenta impozitului pe profit pana la data de 15
februarie ,inclusiv, in anul urmator
c.
in cazul persoanelor juridice care isi
inceteaza activitatea de impunere a declaratiei si plata a
impozitului pe profit, plata se realizeaza cu 10 zile
inainte de data inregistrarii incetarii existentei
persoanei juridice la Registrul Comertului
Platesc impozitul pe profit anual, pana la data de 15
februarie. inclusiv, a anului urmator celui pentru care se
calculeaza impozitul
Au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar, pana la
data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei pentru care se
calculeaza impozitul

Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit, pana la 15

aprilie anul urmator. In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune
declaratia de impunere pana la termenul de plata a impozitului pe profit, inclusiv. Daca
organul fiscal constata ca stabilirea impozitului pe profit nu a fost facuta legal, aceasta
face un calcul si comunica in scris contribuabilului modul de stabilire a impozitului.
Pentru neplata in termen a impozitului pe profit se datoreaza majorari de intarziere. In
afara de majorari, se poate aplica si amenzi contraventionale sau se poate trece la
executarea silita a agentului economic, operatiune care consta in virarea sumei datorate
direct din contul contribuabilului in contul bugetului de stat. In cazul unor abateri grave,
se aplica pedepse penale.
2.2. Impozitul pe salariu
Impozitul pe salariu reprezinta un alt venit bugetar, intalnit adesea la agentii economici.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si / sau natura obtinute de o
persoana care desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca,
indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care se
acorda, inclusiv indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca.
11

Perceperea impozitului pe salarii urmareste participarea salariatilor la realizarea

veniturilor bugetare si asigurarea achitatii in sfera participarii acestora la formarea
veniturilor bugetare. Subiectul impozitului pe salariu il constituie persoanele fizice
romane si straine care realizeaza venituri sub forma de salarii si de alte drepturi sociale,
pe teritoriul Romaniei.
In veniturile salariale nu sunt incluse si, deci, nu se supun impozitului pe salariu,
urmatoarele sume:
Ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru boli grave si incurabile,
ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii
minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatilor cu ocazia zilei de 8
Martie;
Cadourile oferite copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 Iunie,
Craciunului, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie sunt
neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane nu depaseste
150 lei.
Tichetele de masa
Contravaloarea folosirii locuintei de serviciu
Contravaloarea echipamentelor de lucru
Sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si
cazare
Veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap
grav sau accentuat la functia de baza
Costul abonamentelor telefonice si al contravorbirilor telefonice
efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu,etc.
In vederea impunerii sunt asimilate salariilor urmatoarele
Indemnizatiile din activitatile desfasurate ca urmare a unei functii de
demnitate publica
Indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in
cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ
Drepturile de solda lunara , indemnizatiile, primele, sporurile si alte
drepturi ale cadrelor militare
Indemizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net ce revine
administratorilor sau companiilor/societatilor nationale, societatilor
comerciale la care statul este actionar majoritar
Sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite
prin subscriptie publica
Sumele primite de reprezentantii Adunarii Generale a Actionarilor, ai
Consiliului de Administratie si de membrii comisiei de cenzori
Sumele primite de reprezentantii organizatiilor tripartite
Indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul volorii inscrise in
declaratia de asigurari sociale
Sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de
impozit pe profit, care depasesc de 2,5 ori nivelul stabilit pentru
indemnizatia primita pe perioada delegarii si a detasarii in alta localitate,
12

in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din

institutiile publice
Indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite
administratilor societatilor comerciale, potrivit actului constitutiv sau
stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor
Alte drepturi si indemnizatii de natura salariala
2.2.1. Venitul brut
Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate din fiecare loc de realizare
a veniturilor.
Salariul cuprinde salariul de baza , indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
Sporurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse in salariul
de baza . Sporurile minime ce se acorda in conditiile contractului colectiv de munca sunt:
Pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase 10% din
salariul de baza
Pentru orele suplimentare si pentru orele ucrate in zilele libere si in
zilele de sarbatori legale se acorda un spor de 100% din salariul de baza
Pentru vechimea in munca, minimum 5% din salariul de baza pentru 3
ani vechime si maximum 25% pentru o vechime de 20 ani
Pentru lucrul in timpul noptii 25% din salariul de baza
Pentru exercitarea si unei alte functii se acorda un spor de pana la 50%
din salariul de baza al functiei inlocuite
Formele de salarizare ce se aplica fiecarui tip de activitate se stabilesc prin contractul
colectiv de munca. Pentru fiecare categorie de salariati exista coeficienti minimi de
ierarhizare, care se aplica la salariul minim negociat. Coeficientii sunt urmatorii:
Muncitori:
1. necalificatii = 1
2. calificati = 1,5
personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de
pregatire este :
1. absolvent liceu = 1,2
2. absolvent scoala postliceala = 1,25
personal de specialitate, incadrat pe functii pentru care conditia de
pregatire este:
1. scoala de maistri = 1,3
2. studii superioare de scurta durata = 1,5
personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de
studii superioare = 2
Incepand cu 1 ianuarie 2007, salariul minim brut negociat pentru un program de lucru
de 170 de ore este de 440 lei.
2.2.2. Venitul net

13

Venitul net din salariu se determina prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor
cheltuieli:
contributia salariatilor la asigurarile sociale, pentru protectia sociala a
somerilor, pentru asigurarile de sanatate, precum si alte contributii
obligatorii stabilite prin lege;
deducerea personala de baza acordata pentru fiecare luna a perioadei
impozabile, numai pentru veniturile din salarii, la locul unde se afla
functia de baza.
Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de
pana la 1.000 lei, inclusiv, astfel:
Pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere 250 lei
Pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere 350 lei
Pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere 450 lei
Pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere 550 lei
Pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere 650 lei
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare cuprinse intre 1.001 lei si
3.000 de lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si sunt
stabilite prin Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 1016/18.07.2005
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 de
lei nu se acorda deducere personala.
2.2.3.Impozitul aplicat lunar
Impozitul lunar se determina astfel:
1. La locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul, determinata ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin
deducerea din venitul brut a contributiilor aferente unei luni si urmatoarele:
Deducerea personala acordata pentru luna respectiva
Cotizatia sindicala platita in luna respectiva
Contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului
sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 de euro
Contributiile obligatorii aferente unei luni sunt urmatoarele :
- 1% ajutor de somaj;
- 9,5% contributia pentru asigurarile siciale
- 6,5% contributia pentru asigurarile sociale de sanatate
2. Pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cote de 16% asupra
bazei de calcul determinata ca diferenta intre venitul brut si contributiile
obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Impozitul pe salarii se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
2.2.4.Obligatiile platitorilor de venituri
Obligatiile platitorilor de venituri si ale contribuabililor sunt :

14

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de

a retine impozitul aferent fiecarei luni (metoda stopaj la sursa), la data efectuarii
platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 a
lunii urmatoare.
Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informatiilor
cuprinse in fisa fiscala respectiva FF1 , Fisa fiscala 1 (pentru veniturile din
salarii la functia de baza) saiu FF2, Fisa fiscala 2 (pentru veniturile din salarii,
altele decat cele de la functia de baza).
Fisa fiscala completata de catre platitorul de venituri contine datele personale ale
contribuabilului, mentiuni referitoare la deducerile personale, veniturile din
salariile obtinute si impozitul retinut si virat in cursul anului, precum si rezultatul
impozitului platit pe venitul anual sub forma de salarii.
Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii si sa
transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima zi a
lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal incheiat.
Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din
impozit, pentru sustinerea entitatilor nonprofit, a unitatilor de cult, precum si pentru
acordarea de burse private.
2.2.5.Examplu practic
Aplicatie:
Calculati salariul net pe luna aprilie al unui pensionar cu contract de munca partial, de 5
ore/zi, stiind ca:
salariul de incadrare este de 500 lei
prima de Pasti reprezinta 50% din salariul de baza
avans salariu 200 lei.
Salariatul nu are persoane in intretinere. Luna aprilie a avut 19 zile lucratoare, iar
salariatul a fost in concediu de odihna 14 zile.
Rezolvare:
Calculul drepturilor banesti:
a. calcul venituri brute:
1. ore lucrate = 5 ore/zi x (19 zile lucratoare 14 zile concediu de odihna) =
5 x 5 = 25 reprezinta 132 lei
2. zile concediu de odihna 14 reprezinta 368 lei
3. prima de Pasti = 500 lei x 50% = 250
SALARIUL BRUT (1 + 2 + 3 ) .............................................................................. 750 lei
b. deduceri din veniturile brute:
1. contributia la asigurarile sociale (750 x 9,5% = 71)
2. ajutorul social (1% = 0 lei)
3. fondul se sanatate ( 750 x 6,5% = 49 lei)
TOTAL DEDUCERI (1 + 2 + 3)..............................................................................120
LEI
c. venitul net ( salariul brut total deduceri) = 630 lei

15

d. deduceri personale = 250 lei

e. venitul impozabil (c d ) = 380 lei
f. impozitul calculat si retinut (380 x 16% = 61 lei)
g. salariul net de plata(630 61 = 569 lei)
h. avans = 200 lei
i. rest de plata = 369 lei
2.3.Impozitul pe dividende
Dividendul este orice distribuire facuta de o persoana juridica, in
bani si/sau natura, in favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul
net stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului vde profit si
pierdere.
Veniturile sub forma de dividende distribuite se impun cu o cota de
10% din suma acestora. Obligatia calcularii, retinerii si virarii
impozitului pe veniturile sub forma de dividente revin persoanelor
juridice, odata cu plata dividentelor catre actionari sau asociati.
Impozitul care trebuie retinut se plateste la bugetul de stat pana la
data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care se plateste
dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite
pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale,
impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a
anului respectiv.
2.3.1. Exemplu practic
SC ARIAL SRL are asociat in persoana domnului Georgesc, caruia ii sunt
repartizate, la sfarsitul anului 2006, urmatoarele sume:
- dividende brute repartizate asociatului = 5.000 lei
- dividende brute platite la 1.09.2006 = 3.500 lei
- dividente brute neridicate la 31.12.2006 = 1.500 lei
Calculati impozitul pe dividende.
- impozitul pe venitul din dividende , scade la 1.09.2006:
3.500 lei x 10% = 350 lei
- impozitul pe venitul din dividende, scade la 31.12.2006:
1.500 lei x 10% = 150 lei
- total impozit pe dividende :
350 lei + 150 lei = 500 lei
CAPITOLUL III Impozitele indirecte
3.1.. Accizele

16

Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie, care se

datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse din tara si
din import, fiind incluse in pretul de vanzare a acestora.
Accizele constituie, ca importanta, respectiv ca volum al incasarilor, a
doua sursa de venituri a bugetului de stat, asa cum reiese din tabelul
rezentat anterior. Ele se percep apura produselor ce se consuma in
cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de consumatori cu altele de
acelasi tip. In acest mod, accizele au un randament fiscal ridicat si
constant.
Accizele se percep asupra unor produse de larg consum
considerate de lux si unele chiar nocive, cum ar fi:
1. berea eprezentand orice produs care contine un amestec
de bere avand o concentratie alcoolica mai mare de 0,5% in
volum;
2. vinurile:
- linistite, care au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2% in
volum, dar care nu depaseste 18% in volum;
- spumoase, care au o concentratie alcoolica mi mare de 1,2%
in volum, dar care nu depaseste 15% in volum;
3. bauturile fermentate (altele decat berea si vinul) :
- linistite, care au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2% in
volum, dar care nu depaseste 15%;
- spumoase, care au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2%
in volum, dar care nu depaseste 15% in volum;
4. produsele intermediare reprezentand toate prosusele care
au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum, dar nu
depaseste 22% in volum;
5. alcoolul etilic reprezentand toate prodesele care au o
concentratie alcoolica ce depaseste 22% in volum;
6. tutunul prelucrat:
- tigaretele
- tigari si tigri de foi
- tutun de fumat
7. produsele energetice reprezentand produsele destinate
utilizarii drept combustibil pentru incalzire sau combustibil
pentru motor
8. energia electica
9. cafeaua verde, cafeaua prajita si cafeaua solubila
10. articole din cristal
11. confectiile si blanurile naturale
12. bijuteriile din aur si / sau platina, cu exceptia verighetelor
13. armele si armele de vanatoare, altele decat cele de uz
militar
17

14. iahturile si alte nave si ambarcatiuni, cu sau fara motor,

pentru agrement
Platitorii de accize sunt persoanele juridice, asociatiile familiale si
persoanele fizice autorizate care produc sau care achizitioneaza, din
teritoriul comunitar ori din afara teritoriului comunitar, astfel de
produse.
3.1.2. Categorii exceptate de la plata accizelor
Sunt scutiti de la plata accizelor:
Livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice
Organizatiile internationale, recunoscute ca atare de autoritatile
publice ale Romaniei
Fortele armate apartinand oricarui stat NATO , cu exceptia
Fortelor Armate ale Romaniei
Alcoolul etilic, precum si alte produse alcoolice, atunci cand sunt
utilizate in scop medical in spitale sau in farmacii, sau atunci
cand sunt utilizate pentru producerea de alimente , caz in care
concentratia de alcool nu trebuie sa depaseasca 8,5 litri de alcool
pur la 100 Kg de produs
Berea, vinul fabricate de persoane fizice si consumate de catre
acestea si de mambrii familiei, cu conditia sa nu fie vandute
Tutunul, atunci cand este destinat testelor stiintifice si celor
privind calitatea produselor
Produsele energetice folosite de organizatiile de caritate
Alte produse , conform Titlului VII, Codul Fscal.
3.1.3.Deplasarea intracomunitara a produselor cu accize
platite
In cazul in care produsele supuse accizelor, care au fost eliberate deja
in consum intr-un stat membru, sunt detinute in scopuri comerciale in
Romania, acciza va fi perceputain Romania. Acciza este datorata , dupa
caz de catre comerciantul din Romania sau de persoana care primeste
produsele pentru utilizare in Romania. Produsele circula intre statul
membru in care a fost deja eliberate in consum si Romania, insotite de
documentul de insotire simplificat.
La livrarea produselor supuse accizelor, produsele eliberate deja in
consum intr-un stat membru, care sunt expediate sau transportate
direct ori indirect de catre vanzator catre o persoana stabilita in alt stat
membru, face ca acciza sa fie datorata pentru respectivele produse in
statul membru de destinatie. In aceasta situatie, accizele platite in
statul membru de provenienta a bunurilor vor fi rambursate la cererea
vanzatorului.
18

3.1.4. Marcarea produselor

urmatoarele produse accizabile : tutunul prelucrat, produsele
intermediare si alcoolul etilic pot fi eliberate pentru consum sau pot fi
importate pe teritoriul Romaniei , numai daca sunt marcate. Marcarea
produselor se efectueaza prin tembrare sau banderole, de catre
antrepozitarii autorizati, importatorii inregistrati sau importatorii
autorizati.
Accizele se calculeaza diferentiat, in functie de grupa de produse la
care se refera, ca de exemplu:
Pentru produsele petroliere , accizele sunt stabilite in echivalent
euro/tona de produs
Pentru tigarete, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica,
stabilita in echivalent euro/1000 tigarete, la care se adauga o
cota procentuala aplicata preturilor maxime de vanzare cu
amanuntul declarate,etc.
Nivelul si conditiile privind aplicarea accizelor se stabileste prin
hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice.
Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a accizelor si a impozitelor
datorate bugetului de stat, stabilite in echivalent euro pe unitatea de
masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate in euro la
cursul de schimb al BNR , pentru ultima zi a fiecarei luni. Acest curs se
utilizeaza pentru calculul accizelor pentru toata luna urmatoare.
Accizele preced TVA-ul si se calculeaza o singura data, prin
aplicarea de cote procentuale proportionale asupra bazei de
impozitare, care reprezinta:
Pentru produsele din productia interna pretul producatorului,
care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de
obtinerea produsului respectiv
Pentru produsele de import valoarea in vama, stabilita conform
legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale
Pentru produsele provenite de la persoanele fizice inregistrate ca
agenti economici, dar comercializate prin agenti economici
contravaloarea ce se cuvine deponentului
Pentru bunurile amanetate de la persoane fizice si devenite
proprietatea caselor de amanet contravaloarea incasata de
casele de amanet la vanzarea bunurilor respective, mai putin
accizele
Plata accizelor se efectueaza lunar, pana la data de 25 a lunii
urmatoare, pe baza Decontului privind accizele si a Declaratiei de
impunere, prin virament sau numerar, in contul bugetului de stat.

19

Neplata integrala si la termen a accizelor atrage majorari de

intarziere.
3.1.5.Exemplu practic
Aplicatia 1. O sticla de coniac imbuteliata cu capacitatea de 0,5 litri,
cu tarie alcoolica (C) de 45% in volum; acciza specifica (K) este de 15
de eura/hl alcool pur; cursul de schimb (R) este de 42.000 lei/euro .
Sa se detrmine cuantumul accizei.
Rezolvare:
A = C/100 X (K X R ) / 100 X Q
A = 45/100 X 150 X 42.000/100 X 0,5 = 0,45 X 63.000 X 0,5 =
14.175 lei / sticla
Aplicatia 2. O sticla de 0,75 litri vin spumos; acciza unitara (K) este
de 42 eura/hl; cursul de schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se
determine cuantumul accizei.
Rezolvare:
A = (K X R) /100 X Q
A = 42 X 42000/100 X 0,75 = 42 X 420 X 0,75 = 17640 X 0,75 =
13230 lei / sticla
Aplicatia 3. Cantitatea de 7.000 litri alcool brut, cu tarie alcoolica de
75% in volum; acciza specifica (K) este de 150 euro/hl alcool pur;
cursul de schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se dermine cuantumul
accizei.
Rezolvare:
A = C/100 X (K X R)/100 X Q
A = 75/100 X 150 X 42000/100 X 7000 = 0,75 X 63000 X 7000 =
330.750.000 LEI
Aplicatia 4. Cantitatea de 5.000 litri sampanie; acciza unitara (K)
este de 42 euro/hl; cursul de schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se
determine cuantumul accizei.
Rezolvare:
A = (K X R)/100 X Q
A = 42 X 42.000/100 X 5000 = 88.200.000 LEI

20

Aplicatia 5. Un agent economic importa doua tone de cafea verde;

acciza (K) este de 850 euro/tona; cursul de schimb este de 42.000
lei/euro. Sa se determine cuantumul accizei.
Rezolvare:
A=KXRXQ
A = 850 X 42.000 X 2 = 71.400.000 LEI
3.2.TVA-ul
Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un impozit indirect, cu
caracter general, datorat statului, care se aplica tuturor operatiunilor
privind transferul de bunuri si prestarilor de servicii cu plata.
Valoarea adugata reprezinta diferenta dintre incasarile realizate din
vanzarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor si
platilor efectuate pentru bunurile si serviciile achizitionate sau
executate in unitati proprii destinate realizarii de operatiuni
impozabile.
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana au fost
desfintate barierele vamale dintre tara noastra si celelalte state
membre, astfel incat regimurile clasice de import/export nu mai sunt
aplicabile pentru tranzactiile comerciale, fiind inlocuite de un nou
sistem de taxa pe valoarea adaugata, fundamentat pe conceptele de
livrari intracomunitare si achizitii intracomunitare.
Sunt considerate persoane impozabile orice entitati economice cu
personalitate juridica, ce se desfasoara independent demersuri
economice(oricare ar fi scopul sau rezultatul acestora), care includ
activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii,
inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere
sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica
supusa TVA-ului exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in
scopul obtinerii de venituri, cu caracter de continuitate.
Constituirea operatiuni in sfera de aplicare a TVA-ului livrarea de
bunuri (inclusiv livrarea intercomunitara de bunuri), prestarea de
servicii, importul de bunuri si achizitia intercomunitara de bunuri.
Locul operatiunilor cuprinse in sfera de aplicare a taxei
Locul livrarii de bunuri este locul in care se afla bunurile
la momentul inceperii transportului:
1. pentru livrarea de bunuri efectuata de un
importator, urmare a unui import, locul operatiunii
este statul membru prin care se face importul de
bunuri
2. pentru livrarea de bunuri care necesita instalarea
sau asamblarea, locul operatiunii este locul in care
21

bunurile sunt instalate / asamblate, daca aceste

operatiuni sunt realizate de furnizor sau de alta
persoana in contul sau
3. pentru livrarea de bunuri fara transport, locul
livrarii este locul in care se afla bunurile in
momentul in care sunt puse la dispozitia clientului
4. pentru livrarea la bordul aeronavelor, navelor si
trenurilor, pe parcursul efectuarii unui transport de
pasageri in Comunitate, locul operatiunii este locul
de plecare a transportului de pasageri
5. pentru livrarea de gaze naturale, prin reteaua de
distributie si de livrare de electricitate catre un
comerciant impozabil, locul livrarii este locul in care
este stabilit intermediarul impozabil
Locul prestarii de servicii (regula generala)
este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit
sau sediul fix de la care sunt efectuate serviciile.
Persoana obligata la plata TVA-ului este prestatorul.
Exceptii: in cazul serviciilor legate de bunuri
imobile, locul prestarii este locul unde este situat bunul
imobil; pentru serviciile de transport, altele decat cele
de transport intracomunitar de bunuri, locul prestarii
este locul unde se efectueaza transportul, in functie de
distantele parcurse
Locul importului de bunuri este teritoriul
statului membru, prin care bunurile intra in Comunitate
sau statul membru pe teritoriul caruia se incheie
regimul vamal suspensiv
Locul
achizitiei
intracomunitare
este
intodeauna locul in care se gasesc bunurile in momentul
in care se incheie transportul. Prin exceptie, locul
achizitiei intracomunitare este statul membru care a
emis codul de inregistrare in scopuri de TVA, daca
cumparatorul comunica furnizorului un cod de
inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de
autoritatile unui alt stat membru, altul decat cel in care
are loc achizitia.

Achizitia intracomunitara reprezinta obtinerea dreptului de a

dispune, in calitate de proprietar, de bunuri expediate sau
transportate dintr-un stat membru catre cumparatorul din alt stat
membru, direct sau in numele furnizorului, respectiv al
cumparatorului, fiind considerate operatiuni cu tranzactie de acest tip
si livrarea cu instalare, livrarea de gaz si energie electica sau
vanzarea la distanta taxabila in alt stat membru.

22

Transferul este operatiunea inrudita, prin care bunurile sunt

transportate, de persoana impozabila sau in numele acesteia, catre
alt stat membru, in scoplu desfasurarii activitatii sale economice. In
conditiile in care aceasta operatiune implica transferul unor bunuri ce
fac parte din activitatea economica a unei persoane impozabile catre
alt stat membru, transferul va fi considerat livrarea
intracomunitara de bunuri cu plata.
Diferentierea transferului de nontransfer se realizeaza in
zona operatiunilor fara tranzactie, de genul transportului bunurilor
dintr-un stat membru in alt stat membru, in scoplu desfasurarii
anumitor operatiuni (in vederea prelucrarii, prestarii de servicii,etc.),
respectiv a operatiunilor neasimilate achizitiei intracomunitare in
celalalt stat membru (cu conditia ca bunurile sa se intoarca in statul
membru de origine in maxim 24 de luni, astfel translatia fiind
considerata transfer).
Achizitia intracomitara asimilata presupune o diferentiere in
oglinda a transferului, astfel incat orice utilizare intr-un stat membru
a unor bunuri transportate sau expediate din statul membru pe
teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achizitionate,
dobandite sau importate, in scoplu desfasurarii activitatii economice
de catre o persoana impozabila, este considerata achizitie
intracomunitara, daca transportul sau expedierea ar fi tratata ca
transfer de bunuri in alt stat membru.
Conexarea livrarilor intracomunitare si a achizitiei
intracomunitare determina, adesea, tranzactii comerciale complexe,
denumite generic operatiuni triunghiulare, care presupun o legatura
directa intre mai multe state membre si mai multe tipuri de relatii.
Un exemplu tipic de operatiuni triunghiulare poate fi acela care
presupune trei state membre (SM) si implica doua achizitii
intracomunitare (sau vanzari), respectiv o operatiune de livrare
intracomunitara (de genul transportului direct).
SM 2 B
VANZAREA 1
VANZAREA 2
AB
B-C
SM
SM 3 C

TRANSPORTUL DIRECT DIN SM 1 IN SM 3

1

23

3.2.1. Faptul generator si exigibilitatea TVA-ului

Faptul generator are loc la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor
(regula de baza), dar exista si exceptii : stocurilor la dispozitia clientului exigibilitatea
intervine la data la care clientul ia bunuri din stoc; contractul de consignatie
exigibilitatea intervine la data la care consignatarul gaseste un cumparator pentru bunuri;
bunurile date pentru testare exigibilitatea intervine la data la care beneficiarul accepta
bunul dat pentru testare, iar taxa devine exigibila la data la care are loc faptul generator.
Exigibilitatea taxei este data la care autoritatea fiscala poate solicita plata catre
persoanele obligate la plata taxei , chiar daca plata taxei poate fi amanata.
Exigibilitatea platii taxei este data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la
bugetul statului. TVA-ul se plateste pe baza Decontului de TVA, intocmit lunar sau
trimestrial, pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada
fiscala respectiva.
Peroanele care nu sunt inregistrate in stocuri de TVA si care efectueaza achizitii
intracomunitare sau operatiuni pentru care sunt obligate la plata taxei sa depuna un
Decont special de taxa.
In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la
care se emite factura catre persoana care efectueaza achizitia, pentru intreaga
contravaloare a livrarii de bunuri, dar nu mai tarziu de data de 15 a lunii urmatoare datei
la care are loc faqptul generator. Exceptie : exigibilitatea de taxa nu intervine daca
livrarea nu a avut loc, dar se emite o factura de avans partial.
Fiecare persoana impozabila inregistrata trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organul
fiscal, pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare unui trimestru calendaristic, o
Declaratie recapitulativa privind livrarile intracomunitare.
Exista cinci tipuri de TVA:
1. TVA-ul colectat reprezinta TVA-ul inscris distinct in facturile emise pentru
bunurile si serviciile destinaterealizarii de operatii impozabile, calculat astfel:
Valoarea marfii din facturile emise, fara TVA X 19%
In cazul incasarilor in numerar:
TVA-ul colectat este egal cu incasarile in numerar la sfarsitul zilei X 19/119
2. TVA-ul deductibila reprezinta TVA-ul inscris in facturile primite pentru bunurile
si serviciile destinate realizarii de operatii impozabile, calculat astfel:
Valoarea marfii din facturile primite, fara TVA X 19%
3. TVA-ul de plata calculat ca diferenta intre TVA-ul colectat si TVA-ul deductibil,
atunci cand TVA-ul colectat > TVA-ul deductibila
4. TVA-ul de recuperat calculat ca diferenta intre TVA-ul deductibil si TVA-ul
colectat, atunci cand TVA-ul deductibil > TVA-ul colectat
5. TVA-ul neexigibil reprezinta TVA-ul inscris in facturile emise pentru bunurile
sau servicii ce urmeaza a fi platite, incasate in rate, precum si TVA-ul inclus in
pretul de vanzare cu amanuntul la unitatile economice care au ca obiect de
activitate comertul cu amanuntul, tinand evidenta marfurilor din depozit la acest
pret.
TVA-ul neexigibila tine evidenta stocului de marfa pana la vanzarea acestuia, cand se
transforma in TVA-ul colectata.

24

Baza de impozitare cuprinde contravaloarea bunurilor livrate si a serviciilor prestate, la

care se adauga:
- impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede astfel, exculsiv TVA
- cheltuieli accesorii (comisioane, transport, asigurare)
Baza de impozitare nu cuprinde rabaturile, remizele, sconturile, dobanzile pentru plati cu
intarziere, valoarea ambalajelor care circula fara facturare etc.
In Romania se aplica urmatoarele cote de impunere:
- cota standard 19% - se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse
- cota redusa 9% - se aplica pentru:
1. serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologie,
gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale,
cinematografe
2. livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor
destinate, exclusiv sau in principal, publicatii
3. livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare
4. livrarea de produse ortopedice
5. livrarea de medicamente de uz uman si veterinar
6. cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara,
inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping
Urmatoarele operatiuni sunt scutite de taxa:
a. operatiuni din interiorul tarii
b. importul de bunuri si achizitii intracomunitare
c. exporturile sau alte operatiuni similare, livrari intracomunitare, transport
international si intracomunitar
d. traficul international de bunuri
e. exista, de asemenea, anumite scutiri pentru intermediari
Regimuri speciale:
- pentru intreprinderile mici
- pentru agentii de turism
- pentru bunuri second-hend, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati
- pentru aurul de investitii
- pentru persoanele impozabile nestabilite, care presteaza servicii electronice
peroanelor neimpozabile.
3.2.2. Exemplu practic
S.C. Arial S.R.L. , cu sediul in localitatea Bucuresti, sector 3, strada Aleea Florilor, nr.
24, cod de identificare fiscala RO 14524129, efectueaza, in luna mai 2007,
urmatoarele operatiuni:
- achizitii de bunuri taxabile din import cu cota de 19% destinate revanzarii
158.164 lei
- achizitii intracomunitare de bunuri destinate revanzarii (taxare inversa)
333.502 lei
- achizitii de bunuri din interiorul tarii de la o societate comerciala neplatitoare
de TVA 1.770 lei

25

achizitii de bunuri de capital (rata XI pentru un autoturism achizitionat in

leasing) 1.053 lei
achizitii de bunuri si prestari de servicii pentru nevoile firmei cu cota de 19% 13.704 lei
prorata de deducere 100%
livrari de bunuri in interiorul tarii taxabile cu cota de 19% - 661.579 lei

Sa se determine:
1. TVA ul colectata
2. TVA-ul deductibila
3. efectuarea de regularizare TVA-ului stiind ca societatea avea la data de
30.04.2007 in contul 4424 TVA-ul de recuperat suma de 35.927 lei
Rezolvare:
1. TOTAL TVA COLECTATA = 63.359 + 125.700 = 189.059 LEI
TVA-ul colectata comert intracomunitar in afara UE = 63.359
TVA ul colectata (taxare inversa) = 333.502 X 19% = 63.359 lei
TVA-ul colectata livrari de bunuri in interiorul tarii = 125.700 lei
TVA-ul colectata = 661.579 X 19% = 125.700 lei
2. TOTAL TVA DEDUSA = 63.359 + 32.855 = 96.2147 LEI
TVA-ul dedusa achizitii intracomunitare (taxare inversa) = 333.502 x 19% =
63.359 lei
TVA-ul achizitii de bunuri/servicii in interiorul tarii si importuri:
TVA-ul dedusa bunuri destinate revanzarii = 158.164 x 19% = 30.051 lei
TVA-ul dedusa bunuri capital = 1.053 X 19% = 200 lei
TVA-ul dedusa nevoi firma = 13.704 X 19% = 2.604 lei
SUB-TOTAL TVA ul dedusa = 32.855 lei
3. TVA de plata in perioada de raportare = 189.059 96.214 = 92.845 lei
TVA de plata la sfarsitul perioadei de raportare = 92.845 35.927 = 56.918 lei
3.3. Taxele vamale
Taxele vamale sunt percepute de catre stat asupra marfurilor, in
momentul in care acestea trec granitele vamale ale tarii, in scopul
importului, exportului sau tranzitului.
Uniunea vamala sau zona liberului schimb reprezinta un perimetru
cuprinzand mai multe state care duc o politica vamala comuna cu
exteriorul si care nu percep taxe vamale pentru statele membre. Astfel,
odata cu integrarea in Uniunea Europeana, Romania a adoptat sistemul
de taxe vamale al Uniuni Europene, ceea ce inseamna ca produsele si
serviciile pot circula liber intre statele membre, fara texe vamale.
Notiunile de export si import cu tarile Uniunii Europene au disparut,
fiind inlocuite de livrarea intracomunitara, respectiv de achizitia
intracomunitara. In Romania, taxele vamale se aplica doar pentru
produsele si serviciile din afara Uniunii Europene. Taxele vamale sunt
venituri fiscale ale bugetului de stat, reprezentand, totodata, un mijloc
de stimulare a exportului, precum si de largire a cooperarii economice
cu alte state ale lumii.

26

Clasificarea taxelor vamale:

1. In raport cu obiectul impunerii, exista trei categorii de taxe
vamale:
- taxe vamale de import sunt cele mai frecvente, se
instituie asupra importului de marfuri si se calculeaza
asupra valorii acestora, in momentul in care ele trec
frontiera tarii importatoare
- taxe vamale de tranzit se instituie asupra marfurilor care
fac obiectul comertului exterior , cu ocazia trecerii acestora
pe teritoriul unei terte tari, in prezent taxele vamale de
tranzit nu se aplica decat in cazuri rare , deoarece statele
sunt interesate de incurajarea tranzitului de marfuri, fiindca
de pe urma acestuia obtin incasari in valuta cum sunt:
tarifele pentru folosirea cailor ferate, taxele pentru
utilizarea drumurilor publice
- taxe vamale de export se intalnesc mai rar, statele fiind
interesate de incurajarea exportului de marfuri, deoarece
constituie cel mai important mijloc de realizare a resurselor
valutare
2. dupa forma lor de exprimare, taxele vamale pot fi:
- taxe ad-valorem se exprima ca procent din valoarea
marfurilor importate
- taxe vamale specifice sunt stabilite ca suma fixa pe
unitatea fizica de marfa importata (tona, bucata)
- taxe vamale compuse apar ca o combinatie a primelor
doua.
3. Dupa modul de stabilire, se impart in:
- taxe vamale de import conventionale , in conditia clauzei
natiunii celei mai favorizate se aplica la importul de
marfuri pe care o tara a Organizatiei Mondiale a Comertului
il efectueaza din tarile membre sau din alte tari cu care
aceasta a incheiat acorduri bilaterale pe baza carora isi
acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate
- taxe vamale de import autonome se aplica la importul pe
care o tara il efectueaza din tarile cu care nu are incheiate
acorduri comerciale
- taxe vamale de import preferentiale se aplica in relatiile
comerciale dintre tarile care fac parte din diferite uniuni
vamale cu caracter inchis
4. dupa scopul impunerii:
- taxe vamale cu caracter fiscal
- taxe vamale cu caracter protectionist

27

Platitorii taxelor vamale sunt persoanele juridice in al caror obiect de

activitate sunt prevazite operatiuni de import, precum si persoanele
fizice autorizate sa efectueze astfel de operatiuni.
Scutiri de taxe vamale:
- bunuri straine care devin , potrivit legii, proprietatea
statului
- mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare de
reclama si documentare
- ajutoarele si donatiile cu caracter social
- alte bunuri prevazute in legi sau in hotarari ale guvernului

3.3.1. Baza de impozitare

Baza de impozitare este reprezentata de valoarea in vama a
marfurilor importate. Valoarea marfii in vama se determina prin
insumarea valorii marfii la sosirea in vama, a cheltuielilor de transport
pe parcurs extern, a cheltuielilor de incarcare, descarcare si de
manipulare, conexe transportului marfurilor, pe parcurs extern, a
cheltuielilor de asigurare pe parcurs extern.
Taxele vamale se aplica la valoarea in vama sub forma unor
cote procentuale din pretul marfurilor importate. Cotele de impunere
sunt prevazute in Tariful Vamal Comunitar. Pentru a se putea determina
valoarea in vama, importatorul este obligat sa depuna la biroul vamii o
declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi si alte
documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern,
aferente acesteia (autorizatia de import, documentul de transport al
marfurilor, certificatul de origine, certificatul sanitar veterinar pentru
produsele
de
origine
animala
sau
vegetala,etc).
Persoanele fizice datoreaza taxe vamale pentru bunurile care nu se
incadreaza in limitele cantitative si valorice stabilite prin lege, astfel la
import se aplica tariful vamal de import, iar la export o taxea vamala
unica de 20% aplicata la valoarea in vama.
Liber de vama este documentul intocmit de organele
vamale in urma constatarii indeplinirii conditiilor, efectuarii
formalitatilor de vamuire, exercitarii controlului vamal asupra
marfurilor existente in mijloacele de transport, pentru care s-au depus
documentele solicitate de vamesi, inclusiv incasarea taxelor vamale de
import.
Dupa obtinerea documentului Liber in vama ,
marfurile pot fi descarcate.

28

De la 1 ianuarie 2007 , pe teritoriul Romaniei, se aplica Codul

Vamal Comunitar impreuna cu Regulamentul Vamal Comunitar, Tariful
Vamal Comunitar (TARIC) si masurile comerciale (antidumping sau
antisubventionare) adoptate de Uniunea Europeana in legatura cu
bunurile importate in Uniune sau exportate din Uniune. Taxele vamale
sunt stabilite de catre Comisia Europeana.
3.3.2. Exemplu practic
Un agent economic importa 400 de kg cafea solubila din Columbia, la
pret de 1,5 USD/KG. Calculati valoarea marfurilor intrate pe teritoriul
Romaniei, stiind ca :
- cheltuielile de transport pe parcurs extern 120 USD
- taxe vamale 20%
- comision vamal 0,5%
- curs de schimb in momentul efectuarii formalitatilor de
vamuire

1 USD= 2,9 LEI

- accizele datorate 115%
Rezolvare:
Valoarea in vama = [(400kg x 1,5 USD/kg) + 120 USD] x 2,9 lei/USD =
2.088 lei
Baza 1 = 2.088 lei
Taxe vamale = 2.088 x 20% = 417,6 lei
Comision vamal = 2.088 x 1,5% = 31,32 lei
Baza 2 = 2.088 + 417,6 + 31,32 = 2.536,92 lei
Accize = 2.536,92 x 115% = 2.917,46 lei
Baza 3 = 2.536,92 + 2.917,46 = 5.454,38 lei
TVA = 5.454,38 x 19% = 1.036,33 lei
Valoarea facturii = 5.454,38 + 1.036,33 = 6.490,71 lei
Pretul unitar cu TVA = 6.490,71 : 400 = 16,23 lei/kg

29

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.

Anghel L., Florescu C. , Zaharia R. Aplicaii n marketing, Editura Expert,

Bucureti, 1999 ;
Avarvarei I . ,Macovei Gh. Agricultura i economia de pia n contextul
integrrii europene , Lucrare tiinific U.A.M.V. Iai , volumul 40 , seria
Agronomie1997.
Bajure T. Agricultura autohton n competiie cu cea mondial , IEMI agro,
Chiinu , 2005, 137 p .
Bajure T. Metode noi de integrare i cooperare n cadrul sectorului agroalimentar
i etapa postrevoluionar . IEMI agro .Chiinu 2004,137p
Bbi V ., Epuran M .Grosu C . Contabilitate i control de gestiune , Editura
Economic , Bucureti , 1999.
Bilanul activitii Guvernului R. Moldova, Chiinu, 2004 .
Bistriceanu D. Finane i credit , Editura Oscar Print , Bucureti , 1999.
Bzgu I. Integrare. Eficien . Competitivitate . Chiinu , 2000, 366p
Bzgu I. Avicultura ramura cea mai efectiv din complexul zootehnic . Lucrri
tiinifice .vol 14 ,UASM , Chiinu ,2005 , 377p
Bojan O . Contabilitatea financiar , Editura Economic ,Bucureti , 1999.
Boulescu Mircea , Ghi Marcel Control financiar i expertiz contabil . Editura
Eficient , Bucureti , 1996.
Boulescu Mircea , Ghi Marcel Control financiar , Editura Eficient , Bucureti ,
1997.
Cazacu V. Consecinele social economice a reformei agrare n R.Moldova
.Autoreferat al tezei de doctorat n tiine economice . Chiinu 2004
Clin O . , Ristea M. ,Vduva I. ,Neamu H .-Bazele contabilitii ,Editura
Didactic i Pedagogic , Bucureti ,1999
Clin O. Contabilitate de gestiune ,Tribuna Economic , Bucureti , 2001
Cu D.-Contabilitatea de gestiune i calculaia costurilor ,Editura Fundaiei
,,Romnia de Mine ,, ,Bucureti ,1998 .
Certan S. Cu privire la dezvoltarea antreprenoriatului n R. Moldova . Lucrri
tiinifice .UASM , vol. 14 , Chiinu , 2005 , 377p
Charreaux G. Gestion financiere , Editura Litec , Paris , 1991
Chiran A. i colaboratorii Agromarketing Editura Evrica , Chiinu , Republica
Moldova , 1999 .
Chiran A. , Gndu Elena , tefan G . Piaa produselor agricole i agroalimentare
caracteristici , evoluie , tendine , Editura ,,Ion Ionescu de la Brad ,, Iai , 1999 .
Chiran A . ,Gndu Elena Zooeconomie i marketing , Editura ,,Ion Ionescu de la
Brad ,, Iai , 2000 .
Chiran A. , Gndu Elena , Ciobotaru Elena Adina Marketing ndrumtor
pentru aplicaii practice . Editura ,,Ion Ionescu de la Brad ,, Iai , 2001 .

30

ANEXE
TABEL COMPARATIV CU TARILE EUROPENE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT

figura 1

31

32

80
60
lapte
brnzeturi
faina
unt
sare

40
20
0
-20
-40
-60

n-1

n+1

Figura 2. Reprezentarea grafic a ratei rentabilitii pe grupe de produse

Sursa : Elaborat de autor .

40000
35000
30000

lapte
brnzeturi
drojdie
unt
faina

25000
20000
15000
10000
5000
0

n-1

n+1

Figura 3 Cantitatea de produse obinut

Sursa : Anuarul Statistic al Romniei , 2005

33

Consumul de produse
140
120

10

100
80

60

10

40
3

20
0

10

1
1

calorii

6
protide

Figura 4

34

8
lipide

10

40,000,000
35,000,000

Vme
marf fab
marf.vnd.
Eme
Rs
Pb
Rrv
cheltuieli

30,000,000
25,000,000
20,000,000
15,000,000
10,000,000
5,000,000
0
n-1

n+1

Figura 5

35

70
59

58

57

60
50
40

34

35
28

30
20
10
0

0
1

chelt.de cons.alimentar

Figura 6

36

4
chelt.banesti

Figura 7

37