Universitatea din Piteşti

Facultatea de Ştiinţe Economice

Finanţe Bănci

REFERAT
Impozitele Directe
Fiscalitate
Profesor: Luigi Popescu

Realizat de Trifan
Dumitru, FB, grupa 1, anul
III, zi.
 Piteşti 2012

Impozitele directe

Cuprins

1. Introducere.................................................................................................................................3
1.1 Continutul şi rolul impozitelor...............................................................................................3
1.2. Elementele impozitului........................................................................................................4
2. Caracterizarea generală a impozitelor directe...........................................................................4
2.1 Impozitele reale....................................................................................................................5
2.2 Impozitele personale............................................................................................................6
2.2.1 Impozitele pe venit........................................................................................................6
2.2.1.1 Impozitele pe profitul persoanelor fizice.................................................................6
2.2.1.2 Impozitul pe profitul persoanelor juridice................................................................8
2.2.2 Impozitele pe avere.......................................................................................................9
3. Dubla impunere juridică internatională....................................................................................11
3.1. Continutul dublei impuneri juridice internationale.............................................................11
3.2. Metode pentru evitarea dublei impuneri juridice internationale.........................................12
4. Aplicaţii....................................................................................................................................13
Concluzii......................................................................................................................................16
Bibliografie...................................................................................................................................16

2
 Impozitele directe

1. Introducere

Un element strict necesar în conducerea financiară a oricărui stat este fiscalitatea, adică
organul de prelevare a resurselor financiare pentru funcţiunea statului. Legea în domeniul fiscali
acordă o serie de instrumente pentru funcţionarea organului respectiv. Unul dintre principalele
instrumente sunt impozitele. În cadrul acestei lucrări v-a fi evidenţiată o scurtă descriere a acetor
instrumente, în particular a celor cu acţiune directă. Pentru a arăta incidenţa practică a
respectivelor, sfîrşitul lucrării are o parte de demonstrare aplicativă.

1.1 Continutul şi rolul impozitelor

Impozitele reprezintă o forma de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor
fizice şi juridice la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare se face
în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fără contraprestatie directă din partea statului.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie inteles in sensul ca plata acestora catre stat este o
sarcină impusă tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursa sau
posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datorează impozit.

Sarcina achitării impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează
venit dintr-o anumită sursa prevazută conform legii.

Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic şi social, cel mai important
fiind rolul impozitelor care se manifesta pe plan financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de
procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Pe plan social, rolul
impozitelor se concretizează în faptul ca prin intermediul lor, statul procedează la redistrubuirea unei parti
importante din produsul intern brut (PIB) între grupuri sociale şi indivizi, între persoanele fizice şi cele
juridice.

3
1.2. Elementele impozitului

Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele financiare, economice şi sociale urmărite
de catre stat la introducerea lor, este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de
organele fiscale, cît şi de contribuabili.
Printre elementele impozitului se numara: subiectul (platitorul), suportatorul, obiectul impunerii,
sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, asieta, termenele de plată, etc.
Subiectul impozitului (contribuabilul) este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata
acestuia.
Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul.
Obiectul impunerii il reprezintă materia supusă impunerii. La impozitele directe, obiect al
impunerii poate fi venitul sau averea.
Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul.
Unitatea de impunere se foloseste pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil. Drept
unitate de impunere putem intalni: unitatea monetara, metrul patrat de suprafata utila, hectarul de teren,
bucata, kilogramul, litrul, etc
Cota impozitului sau cota de impunere reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere.
Asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta totalitatea masurilor care se iau de organele
fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea
marimii materiei imozabile si determinarea impozitului datorat statului.
Termenul de plată indica data pana la care impozitul trebuie achitat statului.

2. Caracterizarea generală a impozitelor directe

Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat şi în
oranduirile precapitaliste, însa, o extindere si o diversi-ficare mai mare au cunoscut abia în capitalism.
Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice
sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute in lege. Ele
se încaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite.

4
 Impozitul funciar

Impozitul pe cladiri

Impozite Impozitul pe activitati industriale,

reale comerciale si profesii libere

Impozitul pe capitalul mobiliar sau banesc

Impozit
e

directe

Impozite pe veniturile
Impozite persoanelor fizice

pe venit Impozite pe veniturile

societatilor de capital

Impozite

personale

Impozite pe averea propriu-zisa

Impozite Impozite pe circulatia averii

pe avere

Impozitul pe sporul de avere

Impozitele directe pot fi grupate in impozite reale şi impozite personale.

2.1 Impozitele reale

5
 Impozitele reale se stabilesc în legatură cu anumite obiecte materiale (pamantul, cladirile,
fabricile, magazinele, etc.), facandu-se adstractie de situatia personală a subiectului impozitului. Ele mai
sunt cunoscute şi sub denumirea de impozite obiective sau pe produs, deoarece se asaza asupra produsului
brut al obiectivului impozabil, fără a se face nici o legatura cu situatia subiectului impozitului.

2.2 Impozitele personale

Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit şi pe avere, în stransă legatura
cu situaţia personală a subiectului impozitului, motiv pentru care sunt cunoscute si sub denumirea de
impozite subiective.

2.2.1 Impozitele pe venit

Impozitele pe venit sunt forma de bază a impozitelor personale şi au putut fi introduse atunci cînd
s-a inregistrat o suficienta diferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale.
Subiectele impozitului pe venit sunt persoanele fizice si cele juridice (societatile de capital) care
realizează venituri din diferite surse.

2.2.1.1 Impozitele pe profitul persoanelor fizice

La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenţa într-un
anumit stat, precum si cele nerezidente, care re-alizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat,
cu unele exceptii prevazute de lege. De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri, astfel in mod
frecvent sunt scutiti de plata impozitului pe venit suveranii si familiile regale, diplomatii straini acreditati
in tara respectiva1, uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub
nivelul minimului neimpozabil.
În practica fiscală se întalnesc doua sisteme de asezare a impozitelor pe veniturile persoanelor
fizice.
Sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui im-pozit unic pe venit, care
permite o impunere diferentiata pentru fiecare ca-tegorie de venit in functie de natura acestuia, fie prin
instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita sursa.
Sistemul impunerii globale este cel mai frecvent intalnit si presupune cumularea tuturor
veniturilor realizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului
cumulat unui singur impozit.

1
Cu conditia reciprocitatii

6
 Din compararea celor doua sisteme de impunere, rezulta ca impunerea separata permite tratarea
diferenţiată a veniturilor, in ceea ce priveste modul de asezare si nivelul cotelor de impozit, deoarece
acestea din urma difera in functie de sursa de provenienta a veniturilor.
Persoanele care realizează venituri dn mai multe surse sunt avantajate, deoarece nu mai sunt
afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac simtite prin cumularea veniturilor practicata
in sistemul impunerii globale.
Pentru calcularea impozitului pe veniturile persoanelor fizice pot fi utilizate cote proportionale
sau progresive. In unele tari, venitul impozabil este supus mai intai impunerii la cote proportionale si apoi
impunerii in cote progresive. Cea mai frecvent utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de
venit.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileste, de regula, anual, pe baza declaratiei de
impunere intocmite de subiectul impozitului. Dupa stabilirea impozitului datorat statului, acesta se
inregistreaza in debitul contribuabilului in registrul de rol. Incasarea impozitului stabilit asupra veniturilor
din salarii, dobanzi, rente, etc. se realizeaza, de cele mai multe ori, prin stopaj la sursa, iar impozitul
asupra celorlalte venituri se incaseaza direct de la contribuabili.
Nu sunt supuse impozitarii:
● pensiile care nu depasesc 5 00 de lei pe luna şi ajutoarele primite in cadrul sistemului
asigurarilor sociale;
● alocatiile de stat pentru copii;
● pensiile de intretinere;
● bursele acordate elevilor, studentilor si doctoranzilor;
● dobînzile acordate pentru titlurile de stat şi cele aferente depunerilor la vedere în conturi
la societati bancare;
● sumele sau bunurile primite ca ajutor;
● donaţiile;
● sponsorizarile2;
● sumele primite de asigurati in baza contractelor de asigurare de bunuri sau persoane;
● veniturile obtinute din tranzactionarea valorilor mobiliare, etc.
Impunerea are ca obiect venitul efectiv realizat, determinat ca diferenta intre totalul veniturilor
incasate din activitatea desfasurata si cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor. Pentru a se
determina venitul impozabil, contribuabilii trebuie sa depuna, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an,
declaratia de impunere pentru veniturile realizate in anul fiscal precedent.

2
La persoanele care le primesc

7
 Pentru calcularea impozitului cuvenit statului asupra venitului anual impozabil se aplica cote
progresive compuse al caror nivel minim este de 16% pentru veniturile de pana la 3 00lei. Cota de
impunere maxima este de 35% şi se aplica asupra veniturilor care depasesc 12 00lei. Tot pe baza acestor
cote se calculeaza si impozitul pe veniturile obtinute din drepturi de autor, din cesionarea, inchirierea si
valorificarea unor astfel de drepturi dobandite prin mostenire.
Pentru veniturile obtinute din inchirierea, subinchirierea si din constituirea dreptului de uzufruct,
impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual impozabil, care se obtine
prin deducerea din veniturile incasate la nivelul unui an a impozitului pe cladiri, a primelor de asigurare
platite si a impzitului pe teren aferente spatiului inchiriat. Daca este vorba de inchirierea sau
subinchirierea de camere mobilate, se mai deduce si o cota forfetara de cheltuieli de 20% din venitul
rezultat în urma scăderii impozitelor şi a primelor de asigurare mentionate.

2.2.1.2 Impozitul pe profitul persoanelor juridice

Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice (societatile de capital), in

unele tari se foloseste acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice, iar in altele se practica un
sistem distinct. Modul în care se realizeaza impunerea profitului realizat de persoanele juridice este
determinat de organizarea acestora, ca societati de persoane sau ca societati de capital.
În cazul societatilor de persoane, impunerea veniturilor acestora se face frecvent pe baza
sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie intre averea
fiecareia din persoanele asociate şi patrimoniul societatii respective.
La societatile de capital, poate fi facuta o demarcatie neta între averea personală a acţionarilor şi
patrimoniul societatii deoarece actionarii raspund pentru actele si faptele societatii numai in limitele partii
de capital pe care o detin. Profitul obtinut de o societate de capital se repartizeaza atat actio-narilor sub
forma de dividende3, cat si la dispozitia societatii pentru constituirea unor fonduri. Aceasta repar-tizare a
profitului permite luarea in considerare a mai multor modalitati de impunere a veniturilor realizate de
societatile de capital si anume:
a) se impune mai intai profitul total obtinut de societatea de capital si apoi separat profitul repartizat
actionarilor sub forma de dividende. In acest caz, considerat clasic, partea din profit repartizata
actionarilor este impusa de doua ori impozitarii (o data la societate si a doua oara la actionari sau
asociati);

3
proportional cu participarea acestora la capital

8
b) se impun numai dividendele, iar partea din profit lasata la dispozitia societatii de capital este
scutita de impozit. Practicarea acestei metode este avantajoasa pentru societatile de capital si vizeaza
simularea acestora in plasarea profitului realizat in noi investitii;
c) se impune numai partea din profit care ramane la dispozitia societatii de capital, iar dividendele
repartizate actionarilor nu sunt impuse impozi-tarii. In acest caz se incalca principiul echitatii fiscale,
deoarece se exone-reaza de la impunere dividendele realizate de actionari;
d) impunerea separata, mai intai a dividendelor repartizate actionarilor si apoi a parţii din profit
ramase la dispozitia societatii de capital.
In vederea stabilirii venitului impozabil al societatii de capital, se pleaca de la rezultaele de bilant
ale acesteia, la care se adauga: soldul stocurilor 4, veniturile din castiguri de capital, dobanzile la conturile
curente, veniturile din dobanzi la creditele acordate, veniturile din chirii, etc. Pentru a se stabili venitul
impozabil, urmeaza ca din veniturile brute astfel dereminate sa se scada: cheltuielile de productie,
dobanzile platite, prele-varile la fondul de rezerva si la alte fonduri speciale permise de lege, pier-derile
din activitatea anului curent si eventual din anii precedenti, anumite prelevari pentru scopuri social-
culturale. Conditiile si limitele in care pot fi facute aceste scazaminte difera de la tară la tară.
In ceea ce priveste impozitarea propriu-zisa a profitului net obtinut de societatile de capital,
practica internationala permite evidentierea urmatoa-relor situatii:
a) in unele tari cotele de impunere sunt diferentiate in functie de proprie-tarul capitalului social;
b) cotele de impunere sunt diferentiate in functie de natura activitatilor din care se obtine profitul;
c) nivelul cotelor de impunere este stabilit in functie de cifra de afaceri a societatilor comerciale;
d) utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un venit al bugetului de stat
(federal) sau al bugetelor locale;
e) utilizarea unei singure cote de impunere.
Dupa cum rezulta din cele prezentate, impozitul pe profitul societatilor de capital se calculeaza pe
baza unor cote proportionale carora li se pot aplica anumite corective.
Impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de regula, anual, pe baza declaratiei
de impunere intocmite de acestea.

2.2.2 Impozitele pe avere

Institurea acestor impozite a fost facuta din cauza ca diferite persoane fizice si juridice au drept de
proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile.
In practica fiscala din diferite tari, impozitele pe avere se intalnesc sub urmatoarele forme:
● impozite asupra averii propriu-zise;
4
Soldurile de la inceputul anului, plus intrarile din productie, minus iesirile.

9
 ● impozite pe circulatia averii;
● impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii.
Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozite stabilite asupra averii, dar
platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, cat si ca impozite instituite pe substanta averii.
Impozitele asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent sunt:
● impozitele pe proprietatile imobiliare;
● impozitele asupra activului net.
Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea sub forma impozitelor asupra
terenurilor si cladirilor. Aceste impozite au ca baza de impunere fie valoarea de inlocuire sau valoarea
declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate privind bunurile respective. Cotele de impunere sunt in
general scazute si sunt diferentiate atat in functie de categoria de folosinta a terenului, cat si de
amplasamentul acestuia.
Impozitele asupra activului net au ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o detine un
contribuabil. La plata acestui impozit in unele tari sunt supuse atat persoanele fizice cat si cele juridice,
iar in altele fie numai persoanele fizice, fie numai societatile de capital.
Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului e proprietate asupra
unor bunuri mobile si imobile de la o persoana la alta. In aceasta categorie de impozite, se afla:
● impozitele pe succesiuni;
● impozitele pe donatii;
● impozitele pe actele de vanzare-cumparare a unor bunuri imobile;
● impozitele pe hartiile de valoare (actiuni, obligatiuni, etc.);
● impozitele pe circulatia capitalurilor si a efectelor comerciale.
Impozitele pe succesiuni au ca obiect al impunerii averea primita drept mostenire de o persoana
fizica si vizeaza numai circulatia bunurilor intre persoanele fizice. Impozitul poate fi stabilit fie global
pentru toata averea lasata mostenire, fie separat pentru partea de avere ce revine fiecarui mostenitor.
Calcularea impozitului se face pe baza unor cote progresive, iar nivelul acestora este diferentiat atat in
functie de valoarea averii care face obiectul succesiunii, cat si in functie de gradul de rudenie existent
intre persoana decedata (decujus) si mostenitorii acesteia 5.
Impozitele pe donatii au fost introduse pentru a preveni ocolirea platii impozitului pe succesiuni,
in cazul in care are loc efectuarea de donatii de avere in timpul vietii. Impozitul cade in sarcina persoanei
care primeste donatia (donatar) si se calculeaza pe baza unor cote progresive. Nivelul progresivitatii este
influentat de valoarea averii donate si de gradul de rudenie dintre donator si donatar.

5
Impozitul este mult mai mare cu cat succesorul este ruda mai indepartata cu persoana decedată.

10
 Impozitele pe actele de vanzare-cumparare a unor bunuri imobile cad in sarcina
cumparatorilor. In unele tari pentru calcularea impozitului se utilizeaza cote proportionale, iar in altele
cote progresive.
Impozitele pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii au ca obiect sporul de valoare pe
care l-au inregstrat unele bunuri in cursul unei perioade de tmp. Ca impozite de acest gen putem
mentiona:
● impozitul pe surplusul de valoare imobiliară;
● impozitul pe sporul de avere realizat in timp de război..
Impozitul pe surplusul de valoare imobiliara a fost introdus pentru impunerea sporului de
valoare inregistrat de anumite bunuri imobiliare in intervalul de timp de la cumparare si pana la vanzare,
fara ca proprietarul sa fi efectuat o cheltuiala in acest scop.
Impozitul pe sporul de avere realizat in timp de război are ca obiect averea dobandita in
timpul sau ca urmare a razboiului. Cu toate ca impozitul se calcula in cote progresive, el n-a avut un
randament prea ridicat, deoarece existau numeroase cai de sustragere de la impunere si se platea in
moneda depreciata in urma inflatiei.

3. Dubla impunere juridică internatională

Cunoasterea temeinica a practicii fiscale internationale are o impor-anta deosebita in realizarea

procesului de largire a cooperarii economice si financiare dintre acestea. Dubla impunere juridică
internatională poate de-veni, la un moment dat, o piedica in amplificarea relatiilor economice, financiare,
de credit, etc. dintre diferite ţări.

3.1. Continutul dublei impuneri juridice internationale

Dubla impunere juridica internationala reprezinta supunerea la impozit a aceleiasi materii
impozabile si pentru aceeasi perioada de timp, de catre doua autoritati fiscale din tari diferite. Dubla
impunere poate aparea in cazul realizarii de catre rezidentii unui stat a unor venituri pe teritoriul altui stat.
Dubla impunere juridica internationala poate aparea numai in cazul impozitelor directe 6.
In practica fiscala internatională pot fi intalnite mai multe criterii care stau la baza impunerii
veniturilor sau a averii, si anume:
● criteriul rezidentei7;
● criteriul nationalitatii;

6
Mai concret, al impozitelor pe venit si al celor pe avere
7
Domiciliului fiscal

11
 ● criteriul originii veniturilor.
Potrivit criteriului rezidentei, impunerea veniturilor se efectueaza de autoritatea fiscala din tara
careia apartine rezidentul, indiferent daca veniturile sau averea sunt obtinute sau se afla pe teritoriul
acelui stat sau in afara acestuia.
Conform criteriului nationalitatii, un stat impune rezidentii sai, care realizeaza venituri sau
poseda averi din (in) statul respectv, indiferent daca ei locuiesc sau nu in tara lor.
In cazul criteriului originii veniturilor, impunerea se face de catre organele fiscale din tara pe al
carei teritoriu s-au realizat veniturile sau se afla averea, facandu-se abstractie de rezidenta sau de
nationalitatea beneficiarilor de venituri.
Modul in care aceste criterii sunt aplicate duce la aparitia dublei impuneri internationale.
Consecintele negative pe care le are dubla impunere asupra dezvoltarii relatiilor economice si
financiare dintre diferite tari au facut necesara gasirea unor solutii pentru inlaturarea ei.

3.2. Metode pentru evitarea dublei impuneri juridice internationale

Evitarea dublei impuneri se poate face fie pe baza unor masuri legislative unilaterale, fie prin
incheierea de acorduri bilaterale sau multilaterale intre diferite state, iar solutia cea mai potrivita este
incheierea de conventii bi sau multilaterale intre state.
Conventia pentru evitarea dublei impuneri se aplica impozitelor pe ve-nit si pe avere, iar sub
incidenta ei intra atat persoanele fizice cat si cele juridice.
Pentru evitarea propriu-zisa a dublei impuneri, in practica fiscala internationala se aplica mai
multe metode sau procedee tehnice:
● scutirea totală;
● scutirea progresivă;
● “creditarea” ordinara a impozitului;
● “creditarea” totala a impozitului.
Conform procedeului scutirii (exonerarii) totale, venitul realizat in strainatate de rezidentul unui
anumit stat si care a fost supus impunerii acolo, nu se mai include in venitul impozabil in statul de
rezidenta.
In cazul procedeului scutirii (exonerarii) progresive, venitul obtinut de rezidentul unui stat in
strainatate se adauga la veniturile realizate de acesta in statul de rezidenta, urmand apoi ca la venitul total
astfel obtinut sa se stabileasca cota progresiva aferenta.
Procedeul “creditarii” (imputarii) ordinare consta in aceea ca impozitul platit statului strain
pentru venitul realizat pe teritoriul acestuia, de rezidentul altui stat, se deduce direct din impozitul datorat

12
statului de rezidenta, dar numai pana la limita impozitului intern ce revine la un venit egal cu venitul
obtinut in strainatate.
In cazul procedeului “creditarii” (imputarii) totale impozitul platit in strainatate pentru venitul
realizat acolo se deduce integral din impozitele datorate in statul de rezidenta. Deducerea integrala se face
inclusiv in situatiile in care impozitul platit in strainatate este mai mare decat impozitul aferent aceluiasi
venit in statul de rezidenta.
Aplelarea la unul sau altul din aceste procedee permite, dupa caz, diminuarea impozitelor datorate
statului de rezidenta sau recunoasterea impozitelor platite in strainatate.

4. Aplicaţii

1. O persoană fizică, care lucuieşte în Municipiul Bucureşti, în luna Noiembrie 2011, obţine următoarele
venituri la locul de muncă de bază:
- salariul de bază 100 lei
- îndemnizaţii de instalre 80% din salariul de angajare.
- sporul 10 % din salariul de bază
- un abonament lunar pentru mijlocul de transport în comun în valoare de 200 lei
- un premiu de 300 lei
Mama acestei persoane e pensionară cu un venit lunar de 200 lei şi proprietară a unei suprafeţe de 5 ha de
teren arabil. Soţia are un handicap de gradul II şi are un venit lunar de 600 lei. Persoana în cauză mai are
un copil în vîrstă de un an.
Să se calculeze salariul net după impozitare, încasat de salariat, în condiţiile în care el locuieşte cu mama
şi soţia.
Rezolvare:

Următoarele venituri sunt neimpozabile:

- îndemnizaţii de instalre 80% din salariul de angajare
- un abonament lunar pentru mijlocul de transport în comun în valoare de 200 lei
- venitul lunar al soţiei în valoare de 600 lei

Venitul brut = Salariul brut = Salariul de bază + Sporul + Premiul = 1000 + 100 + 300 = 1400 lei
Cotizaţii salariale:
CAS = 10,5% x Salariul brut = 10,5% x 1400 = 147 lei
CASS = 5,5% x Salariul brut = 5,5% x 1400 = 77 lei

13
FS = 0,5% x 1000 = 5 lei
Venitul net = salariul brut - (CAS + CASS +FS) = 1400 - 147 - 77 -5 = 1171 lei
Deduceri:
Mama are un teren de 5 ha => nu este în întreţinere.
Soţia are un venit de 600 lei => nu este în întreţinere.
Pentru copil se acordă o deducere în valoare de 330 lei.

Salariul impozabil = venitul net - deduceri personale - cotizatii salariale - contributii la pensii
facultative = 871 lei => Impozitul pe salariu = 16% x salariul impozabil = 131,36 lei
Salariul net = venitul net - impozitul pe salariu = 871 - 131,36 = 739,64 lei

Răspuns: Salariul net = 739,64 lei

2. O persoană fizică obţine un salariu de bază de 100 lei pentru 8 ore pe zi (la acest angajator
are cartea de muncă). Deasemenea se mai angajează cu o jumătate de normă - 4 ore pe zi.
Pentru al doilea serviciul, deasemenea are contract de muncă şi un salariu de 300 lei.
Calcualţi salariile nete şi impozitele datorate.

Rezolvare:
La locul de muncă de bază:
Salariul brut = salariul de baza = 1000 lei
CAS = 10,5% x 1000 = 105 lei
CASS = 5,5% x 1000 = 5,5 lei
FS = 0,5 x 1000 = 5 lei

Venitul net = salariul brut - (CAS + CASS + FS) = 1000 - (105 + 5,5 + 5) = 835 lei
Deducere = 250 lei
Salariul impozabil = venitul net - deducere - cotizatii - contribuitii facultative = 835 - 250 = 585 lei
Impozit = 16% x salariul impozabil = 16% x 585 = 93,6 lei
Salariul net = 835 - 93,6 = 741,4 lei

La locul doi de muncă:

Salariul brut = 300 lei
CAS = 31,5 lei CASS = 16,5 lei FS = 1,5 lei

14
Deducerile şi cotizaţiile se scutesc doar odată.
Venitul net = 250,05 lei Impozitul aferent = 44,08 lei
Salariul net = 250,05 - 44,08 = 210, 42 lei

Răspuns: La locul de muncă de bază: Impozit = 93,6 lei ; Salariul net = 741,4 lei
La locul doi de muncă: Impozit = 44,08 lei ; Salariul net = 210, 42 lei

3. O persoană fizică a relizat în luna Octombrie 2010 următoarele venituri la locuil de muncă de
bază:
- un salariu de 290 lei
- sporul de 262,6 lei
- 20 de tichete de masă (8 lei fiecare)
- 250 lei, reprezentînd cheltuieli cu masa, cazare şi deplasarea în interes de serviciu.
Salariatul are în întreţinere 2 copii, unul obţine o bursă de studii lunară de 200 lei.
Să se calculeze impozitul total datorat şi salariul net al persoanei date.

Rezolvare:

Salariul brut = salariul de baza + sporul = 920 + 262,2 = 1182,6 lei

CAS = 124,17 lei CASS = 65,04 lei FS = 4,6 lei Total: 193,81 lei

Avîn în vedere că al doilea copil realizează un venit mai mic de 250 lei, rezultă că salariatul are
în întreţinere 2 copii => o deducere de 450 lei.
Venitul net = venitul brut - (CAS + CASS +FS) = 1182,6 - 193,81 = 988,79 lei
Salariul impozabil = venitul net - deduceri - cotizatii - contributii la pensii facultative = 988,79 -
450 = 538,79 lei
Impozitul = 16% x 538,79 = 86,2 lei Impozitul pe tichete = 160 x 16% = 25,6 lei
Impozitul total = 86,2 + 25,6 = 111,8 lei
Salariul net = venitul net - impozitul pe salariu - impozit pe tichete = 988,79 - 86,2 - 25,6 =
876,95 lei

Răspuns: Impozitul total = 111,8 lei; Salariul net = 876,95 lei

15
Concluzii

Impozitele directe au un multiplu rol în gestionarea resurselor unei ţări. Acestea sunt
totodată foarte puternice instrumente de politică fiscală a guvernului. Există mai multe categorii
specifice obiectului impozabil, conformate cu caracteristicile respectivelor. Legislaţia oferă
detalii concrete privind aplicarea impozitelor directe şi alte cazuri precum de scutirile parţiale.
Totodată, impozitele directe sunt aplicate şi în cadrul relaţiilor internaţionale economice, ceea ce
a condusa la apariţia dublei impuneri. În scopul evitării acesteia, au fost luate măsuri şi
concretizate metode pentru evitarea acestor cazuri. În general, funcţionarea impozitelor directe
este destul de bună, însă există totuşi cazuri de evaziune fiscală şi unele menţiuni în legislaţia
fiscală care ar trebui perfecţionate.

Bibliografie

Petre Brezeanu. Fiscalitate. Editura Economică. Bucuresti 1999.

Codul Fiscal 2009/2010 comparat. Editura Confisc, Bucuresti 2009.

Dr. Petre Popeangă, Dr. Gabriel Popeangă. Control financiar şi fiscal. Editura CECCAR,
Bucureşti 2004.

Dr. N. Grigorie-Lăcriţa. Fiscalitate. Solutii în sprijinul contribuabililor. Tribuna Economică.

Bucureşti 2009.

Dr. Iulian Vacarel, Dr. Gabriela Anghelache, Dr.Gh. D. Bistriceanu, Dr.. Tatiana Mosteanu, Dr.
Florian Bercea, Dr.. Maria Bodnar, Dr. Florin Georgescu. Finanţe Publice - editia a II-a .
Bucuresti 1999

Ministerul Finanţelor Publice www.mfinante.ro (accesat Ianuarie 2012)

Fiscaliate www.fiscalitate.ro (accesat Ianuarie 2012)

16