ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

REFERAT
la tema: „Rolul taxelor în formarea veniturilor
bugetare”

Specialitatea: Fiscalitate

Chişinău, 2017
 CUPRINS

1 Introducere....................................................................................................................2
2 Considerente teoretice...................................................................................................3
2.1 Definirea taxelor....................................................................................................3
2.2 Taxele în Republica Moldova................................................................................4
2.2.1 Taxe generale...................................................................................................4
2.2.2 Taxe locale.......................................................................................................4
2.2.3 Taxele pentru resursele naturale.......................................................................5
2.2.4 Taxele rutiere...................................................................................................8
2.3 Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în
Republicii Moldova.....................................................................................................................9
3 Considerente practice. Principalelor tipuri de venituri în cadrul BPN al Republicii
Moldova 14
3.1 Analiza în dinamică.............................................................................................14
3.2 Analiza în structură..............................................................................................17
3.3 Scutirile și evaziunea fiscală................................................................................19
Concluzii........................................................................................................................................19
Bibliografie....................................................................................................................................20

2
1 INTRODUCERE
„În viața sunt lucruri de care nu puteți scăpa,
dar pe care puteți să le controlați.” (ODIMM)

Bugetul public reprezinta, printre altele, un plan anual, o balanta cuprinzand, pe de o

parte venituri, iar pe de alta cheltuieli. Veniturile publice sunt formate din totalitatea resurselor
banesti ale statului. Veniturile publice sunt formate din venituri ordinare si venituri
extraordinare. Veniturile ordinare sunt resursele banesti care se cuvin bugetelor componente ale
sistemului bugetar, in baza unor prevederi legale, fiind formate din impozite, taxe, contributii si
alte varsaminte, precum si cele prevazute in bugetele locale. Taxa reprezintă acele obligatii
banesti pe care trebuie sa le achite persoanele fizice și juridice pentru diferite prestații efectuate
de autoritațile publice și constă în sumele de bani prevazute de hotarîri sau ordonanțe
guvernamentale.
Principiile impuse de stat fiecărui cetățean reprezintă beneficiul bunăstării în ziua de
mâine. Taxele constituie procedeele nemijlocite de conducere a unei economii concurențiale,
politica fiscală fiind chemată să stabilească obiectivele economice și sociale ce urmează a fi
atinse în procesul mobilizării și repartizării resurselor. Ca rezultat, politica bugetară din R.
Moldova este modernizată continuu și tinde să constituie un sistem transparent și stimulatoriu
pentru desfășurarea activității economice.
Scopul cercetarii
Acesta lucrare va specifica și analiza diferite categorii de taxe aplicate in constituirea
veniturilor publice, respectiv, a bugetului public.
Obiectul cercetarii
În lucrare va fi analizat modul în care se colecteaza taxele, care sînt legile care permit
aceste colectări și cum se utilizează aceste venituri.
Actualitatea temei
Tema data este actuală deoarece forma data a impunerii este utilizată în present pe larg în
cadrul multor regiuni și are o pondere considerabilă în formarea veniturilor de stat.
Importanța temei
Întreprinzătorii, dar și persoanele fizice, sunt obligați să participe la formarea bugetului
public. Pe plan social, rolul taxelor se concretizează în faptul că, prin intermediul lor, statul
redistribuie o parte importantă din produsul intern brut între clase și grupuri sociale, între
persoanele fizice și cele juridice.
Acestă lucrare este structurată în două capitole dintre care primul este teoretic iar al
doilea practice. Ultima parte a lucrării va prezenta concluziile.

3
2 CONSIDERENTE TEORETICE

2.1 Definirea taxelor

Taxele sînt reglementate ca obligatii bugetare datorate de persoanele fizice sau juridice,
reprezentînd plata neechivalentă pentru servicii solicitate de unele instituții de stat după
principiul recompensei speciale.

Plata neechivalentă pentru servicii sau lucrări efectuate de organe sau instituţii care
primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii şi rezolvă alte interese legitime
ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrărilor este neechivalentă deoarece,
conform dispoziţiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai mică comparativ cu valoarea
prestaţiilor efectuate de organe sau instituţii de stat.
Între cuantumul serviciilor sau activităţile prestate de către stat nu există un raport de
echivalenţă, fiind independente de costul, preţul sau valoarea serviciului prestat, caracteristic
pentru care taxele se deosebesc fundamental de preţurile mărfurilor sau tarifele serviciilor
executate de agenţii economici. Preţurile şi tarifele oglindesc toate cheltuielile de producţie şi
circulaţie, pe când taxele nu au decât o valoare simbolică. O mare problemă în relațiile dintre stat
și cetățeni este lipsa încrederii parteneriale. Pentru buna funcționare a acestui mecanism fiecare
dintre noi trebuie să-și cunoască drepturile și obligațiile, cât trebuie să transferăm statului, ca să
putem cere un mod de trai adecvat protejat prin lege.
Subiectul plătitor este precis determinat din momentul când acesta solicită efectuarea
unei activităţi din partea unei instituţii de stat.

2.2 Taxele în Republica Moldova

2.2.1 Taxe generale
Taxele generale reprezintă o contribuție de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor
solicitate de diferite persoane in mod direct si imediat.

În Republica Moldova se înregistrează următoarele taxe de stat :

*taxele locale
*taxele pentru resursele naturale
*taxele rutiere
*alte taxe

Problema deficitului financiar cu care se confruntă statul este problema fiecărui cetățean
al Republicii Moldova. Calcularea și achitarea taxelor nu sunt doar o cerință a statului, dar

4
reprezintă capacitatea contribuabilului de a-și onora datoriile sale, pentru că intr-un final noi,
cetățenii, beneficiem de aceste finanțe publice.

În Republica Moldova se disting diferite rețineri care trebuie considerate drept prime de
asigurare pentru viața și averea cetățenilor. Sunt create condiții adecvate pentru desfășurarea în
siguranță a diferitelor activități (prin legi, instituții și organe de stat) care sunt aplicate pe
teritoriul țării. În continuare vom analiza particularitățile principalelor taxe pe teritoriul țării.

Taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.

2.2.2 Taxe locale
*Taxele locale sunt reglementate de titlul VII al Codului Fiscal și Legea privind punerea
în aplicare a Titlului VII al Codului Fiscal.
Tipurile de taxe locale sunt: taxa pentru amenajarea teritoriului; taxa de plasare
(amplasare) a publicității (reclamei); taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de
deservire socială; taxa de piață; taxa de aplicare a simbolicii locale; taxa pentru cazare; taxa
pentru parcare; taxa pentru serviciilor auto de călători pe rutele municipale, orășenești și sătești;
taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale; taxa
balneară.
Plătitori sînt agenții economici înregistrați în calitate de întreprinzător, care dispun de
baza impozabilă și sunt stabiliți în cadrul primăriilor locale.
Asigurările sociale de stat obligatorii sînt reglementate de Legea privind sistemul public de
asigurări sociale și Legea bugetului asigurării sociale de stat pe anul 2012.
Plătitori sînt persoanele juridice și fizice care au obligația de a plăti contribuții de
asigurări sociale.
Tarifele contribuțiilor se stabilesc pentru fiecare an în parte în Legea bugetului
asigurărilor sociale.
23% - suma datorată de către agentul economic față de buget din fondul de salarii;
6% - suma datorată de salariat prin contractul individual de muncă din salariul propriu.
Asigurarea obligatorie de asistență medicală constituie un sistem garantat de stat de
apărare a intereselor populației în domeniul ocrotirii sănătății. Din contul primelor de asigurare,
în baza cărora se formează unele fonduri bănești, se asigură acoperirea cheltuielilor de
investigare și tratare a maladiilor etc. prevăzute de polița de asigurare.
4,5% - suma datorată de către agentul economic față de buget din fondul de salarii;
4,5% - suma datorată de salariat prin contractul individual de muncă din salariul propriu.

2.2.3 Taxele pentru resursele naturale

5
 Resursele naturale sînt obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili
în trecut, prezent şi viitor pentru consum direct sau indirect, care au valoare de consum şi
contribuie la crearea de bunuri materiale şi spirituale. Ele se folosesc sau pot fi folosite ca
mijloace de muncă, surse de energie, de materie primă şi de materiale, nemijlocit ca obiecte de
consum şi recreare, ca bancă a fondului genetic sau ca sursă de informaţii despre lumea
înconjurătoare.
Potrivit prevederilor art. 299 pct. 7) din Cod, apa extrasă destinată îmbutelierii în sticle şi
în alte recipiente, folosită în scopuri curative şi în calitate de apă minerală, potabilă şi de masă
este apa atribuită la una din aceste categorii în baza certificatului de producere şi îmbuteliere a
apei, conform standardelor internaţionale. Obiect al impunerii cu taxa pentru apa, conform art.
303 lit. a) din Cod, este volumul de apă extras din fondul apelor, cu excepţia celui pentru care nu
se aplică taxa respectivă. Conform pct. 2 din anexa nr. 1 la Titlul VIII al Codului, taxa pentru apă
se percepe în mărime de 16 lei pentru fiecare 1m3 de apă minerală naturală extrasă, de altă apă
extrasă destinată îmbutelierii. Drept urmare, subiecţii impunerii urmează să achite taxa pentru
apă în mărime de 16 lei pentru fiecare 1m3 de apă extrasă, în cazul în care aceasta este destinată
îmbutelierii şi utilizată nemijlocit în calitate de apă minerală, potabilă şi de masă. Cît priveşte
apa extrasă din fondul apelor şi destinată pentru fabricarea producţiei, cum ar fi: bere, cvas,
băuturi nealcoolice, etc., taxa pentru apă se percepe în mărime de 0,3 lei m3 (pct. 1 din anexa nr.
1 la Titlul VIII din Cod).

Relaţiile care apar în cadrul folosirii resurselor naturale sînt reglementate de

Constituţie, de Legea cu privire la protecţia mediului înconjurător, de Codul apelor, Codul
subsolului, Codul funciar, Codul silvic.

Tipurile taxelor Cotele impunerii

2013 2014 2015 2016 2017
Taxa pentru apă:
- pentru fiecare 1 m3 de apă 0,3 lei 0,3 lei 0,3 lei 0,3 lei 0,3 lei
extrasă din fondul apelor

- pentru fiecare 1 m3 de apă 16 lei 16 lei 16 lei 16 lei 16 lei

minerală naturală extrasă, de
apă potabilă extrasă destinată
îmbutelierii
- pentru fiecare 10 m3 de apă 0,06 lei 0,06 lei 0,06 lei 0,06 lei 0,06 lei
utilizată de hidrocentrale
Taxa pentru efectuarea 2% din 2% din 2% din 2% din 2% din valoarea
prospecţiunilor geologice valoarea valoarea valoarea valoarea contractuală (de
contractuală contractuală contractual contractuală deviz) a lucrărilor
(de deviz) a (de deviz) a ă (de (de deviz) a
lucrărilor lucrărilor deviz) a lucrărilor
lucrărilor
Taxa pentru efectuarea 5% din 5% din 5% din 5% din 5% din valoarea

6
Tipurile taxelor Cotele impunerii
explorărilor geologice valoarea valoarea valoarea valoarea contractuală (de
contractuală contractuală contractual contractuală deviz) a lucrărilor
(de deviz) a (de deviz) a ă (de (de deviz) a
lucrărilor lucrărilor deviz) a lucrărilor
lucrărilor
Taxa pentru extragerea mineralelor utile:
- Materii prime metalifere şi 7% din costul 7% din 7% din 7% din 7% din costul
materii prime nemetalifere mineralelor costul costul costul mineralelor utile
pentru industrie (granit, utile extrase mineralelor mineralelo mineralelor extrase
gabronorit, diatomite, utile extrase r utile utile extrase
tripoluri, calcaruri fondate, extrase
argile bentonitice, greu
fuzibile, refractate şi de
modelare, materii prime
pentru fabricarea sticlei de
cuarţ şi silicioase)
- Materiale de construcţie 6% din 6% din 6% din 6% din costul
nemetalifere (materii prime costul costul costul mineralelor utile
pentru ciment, cretă, piatră de mineralelor mineralelo mineralelor extrase
parament, piatră tăiată, piatră utile extrase r utile utile extrase
brută, piatră spartă, nisip de extrase
construcţie, amestecuri de
pietriş cu nisip, prundiş,
pietriş, materie primă pentru
cheramzită, argilă pentru
cărămidă etc.)
- Petrol 20% din costul 20% din 20% din 20% din 20% din costul
mineralelor costul costul costul mineralelor utile
utile extrase mineralelor mineralelo mineralelor extrase
utile extrase r utile utile extrase
extrase
- Gaz 20% din costul 20% din 20% din 20% din 20% din costul
mineralelor costul costul costul mineralelor utile
utile extrase mineralelor mineralelo mineralelor extrase
utile extrase r utile utile extrase
extrase
- Ghips, gresie 10% din costul 10% din 10% din 10% din 10% din costul
mineralelor costul costul costul mineralelor utile
utile extrase mineralelor mineralelo mineralelor extrase
utile extrase r utile utile extrase
extrase
Taxa pentru folosirea 3% din 3% din 3% din 3% din 3% din valoarea
spaţiilor subterane în valoarea valoarea valoarea valoarea contractuală (de

7
 Tipurile taxelor Cotele impunerii
scopul construcţiei contractuală contractuală contractua contractuală deviz) a lucrărilor
obiectivelor subterane, (de deviz) a (de deviz) a lă (de (de deviz) a de construcţie a
altele decît cele destinate lucrărilor de lucrărilor de deviz) a lucrărilor de obiectivului
extracţiei mineralelor utile construcţie a construcţie a lucrărilor construcţie a
obiectivului obiectivului de obiectivului
construcţi
e a
obiectivul
ui
Taxa pentru exploatarea 0,2% din 0,2% din 0,2% din 0,2% din 0,2% din valoarea
construcţiilor subterane în valoarea valoarea valoarea valoarea contabilă a
scopul desfăşurării de bilanţ a de bilanţ a de bilanţ a contabilă a construcţiei
activităţii de întreprinzător, construcţiei construcţiei construcţi construcţiei subterane
altele decît cele destinate subterane subterane ei subterane
extracţiei mineralelor utile subterane
Taxa pentru lemnul eliberat pe picior 2009-2017
Lemn de lucru (fără Lemn de foc (cu scoarţă) pentru 1
3
scoarţă), pentru 1 m m3
mare mijlociu mic

- Pin 16 11 6 2
- Molid 14 10 5 2
- Stejar, frasin, paltin (arţar), fag 28 20 10 3
- Salcîm 25 19 9 3
- Cais, cireş, dud, măr, păr 43 30 16 3
- Mesteacăn, ulm, tei, carpen, glădiţă 16 11 6 2
- Plop tremurător, plop, salcie 10 7 4 2
- Nuc 52 37 26 2
- Salcie (lozie) - - 2 -
- Diverse tipuri de arbori tari 22 18 8 2
- Diverse tipuri de arbori moi 9 6 3 2
- Diverse tipuri de arbori răşinoase 12 9 4 2

2.2.4 Taxele rutiere

Acestea sînt taxe destinate pentru folosirea drumurilor şi/sau a zonelor de protecţie a
drumurilor din afara perimetrului localităţilor.

Sistemul taxelor rutiere include:

1) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova;
2) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate
în Republica Moldova;
8
3) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe
osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise;
4) taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru
efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj;
5) taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru
amplasarea publicităţii exterioare;
6) taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru
amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere.

Începînd cu 1 noiembrie 2012, se introduce taxa pentru folosirea drumurilor din

Republica Moldova de către autovehicule neînmatriculate în Republica Moldova ale persoanelor
fizice (vinieta). Subiecţii impunerii achită taxele rutiere la conturile trezoreriale de venituri ale
bugetului de stat, conform clasificaţiei bugetare. Subiecţi ai impunerii sînt persoanele fizice şi
persoanele juridice care dețin autovehicule înmatriculate în Republica Moldova.

Obiect al impunerii sînt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în

Republica Moldova: motociclete, autoturisme, autocamioane, autovehicule pentru utilizări
speciale pe şasiu de autoturism sau de microbuz, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu
de autocamion, autoremorchere, remorci, semiremorci, microbuze, autobuze, tractoare, orice alte
autovehicule cu autopropulsie.Nu constituie obiect al impunerii:
a) tractoarele şi remorcile folosite în activitatea agricolă;
b) autovehiculele pentru transportul în comun pe fir electric.

Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.1 Titlul IX.

Perioada fiscala este anul calendaristic. Subiectii impunerii achita taxa:
 la data inmatricularii de stat a autovehiculului;
 la data inmatricularii de stat curente a autovehiculului, daca pina la aceasta data taxa nu a
fost achitata;
 la data efectuarii reviziei tehnice/testarii tehnice anuale a autovehiculului, daca pina la
aceasta data taxa nu a fost achitata.
Modul de calculare si de achitare a taxei: Taxa se calculeaza de catre subiectul impunerii
de sine statator, in functie de obiectul impunerii si de cota impunerii. Sint scutiti de taxa invalizii
posesori de autovehicule cu actionare manuala.

2.3 Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele

înmatriculate în Republicii Moldova
Nr. Obiectul impunerii Unitate de măsurare Taxa, lei/unitate

1. Motociclete:

9
 pînă la 500 cm3 inclusiv unitate 300

peste 500 cm3 unitate 600

2. Autoturisme, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autoturism cu capacitatea

cilindrică a motorului:

a) de până la 2000 cm3 inclusiv cm3 0,60

b) de la 2001 la 3000 cm3 inclusiv cm3 0,90

c) de la 3001 la 4000 cm3 inclusiv cm3 1,20

d) de la 4001 la 5000 cm3 inclusiv cm3 1,50

e) de peste 5001 cm3 cm3 1,80

3. Remorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare:

a) de la 0,01 t tonă 270

4. Semiremorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare:

a) până la 20 t inclusiv tonă 255

a) de peste 20 t unitate 4500

5. Autoremorchere, tractoare unitate 2250

6. Autocamioane, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autocamion, orice alte

autovehicule cu autopropulsie, cu masa totală înscrisă în certificatul de înmatriculare:

a) de până la 1,6 t inclusiv unitate 1200

b) de la 1,6 t la 5 t inclusiv unitate 2250

c) de la 5 tone la 10 t inclusiv unitate 3000

d) de peste 10 t unitate 4000

7. Autobuze cu capacitatea:*

a) de până la 11 locuri unitate 2925

b) de la 12 la 17 locuri inclusiv unitate 3600

c) de la 18 la 24 locuri inclusiv unitate 4275

d) de la 25 la 40 locuri inclusiv unitate 4725

e) de peste 40 locuri unitate 5400

* Pentru autobuze, numărul de locuri se calculează fără locul şoferului.

10
 Taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova decătre autovehiculele neînmatriculate în
Republica Moldova
Taxa, euro
Nr. Obiectul impunerii
pentru intrarea în pentru tranzitarea
crt. ţară ţării

1. Microbuze şi autobuze cu capacitatea:*

a) de 9 locuri 25 40

b) de la 10 la 16 locuri inclusiv 40 50

c) de la 17 la 24 locuri inclusiv 45 60

d) de la 25 la 40 locuri inclusiv 70 80

e) de peste 40 locuri
85 100
Remorci la microbuze
2. 20 30

3. Remorci la autobuze 40 50
Camioane cu sau fără remorcă (a căror sarcină masică pe osie nu
4.
depăşeşte limitele admise), cu masă totală:
25 40
a) de pînă la 3,6 t inclusiv

b) de la 3,6 la 10 t inclusiv 40 50

c) de la 10 la 40 t inclusiv 75 85

* Pentru microbuze şi autobuze, numărul de locuri se calculează fără locul şoferului.

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule înmatriculate

şi neînmatriculate în Republica Moldova a căror masă totală, sarcină
masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise

Nr. Obiectul impunerii Taxa, lei

crt.
Eliberarea avizului preliminar şi a autorizaţiei speciale la cerere
1. 43,2
Depăşirea sarcinii masice pe osie admise:
2.
1,1 pentru fiecare tonă
a) ordinară – 10,1–12 t
depăşire x km
1,1 pentru fiecare tonă
dublă – 16,1–18 t
depăşire x km
1,1 pentru fiecare tonă
triplă – 22,1–24 t

11
 depăşire x km

2,2 pentru fiecare tonă

b) ordinară – peste 12 t
depăşire x km
2,2 pentru fiecare tonă
dublă – peste 18 t
depăşire x km
2,2 pentru fiecare tonă
triplă – peste 24 t
depăşire x km
Depăşirea masei totale admise a autovehiculelor cu încărcătură (fără 3,2 pentru fiecare tonă
3.
depăşirea sarcinii masice pe osie) depăşire x km
Depăşirea gabaritelor admise, cu respectarea condiţiilor pentru sarcina
4. 4,3 pentru fiecare kilometru
masică:
a) lăţimea sau înălţimea pînă la 50 cm ori lungimea pînă la 100 cm
b) lăţimea sau înălţimea cu 50-100 cm ori lungimea cu 100-200 cm
8,6 pentru fiecare kilometru
c) lăţimea sau înălţimea cu 101-150 cm ori lungimea cu 201-350 cm
13,0 pentru fiecare kilometru

d) lăţimea sau înălţimea cu 151-200 cm ori lungimea cu 351-600 cm

17,3 pentru fiecare kilometru
e) lăţimea sau înălţimea cu 201-250 cm ori lungimea cu 601-900 cm
21,6 pentru fiecare kilometru
f) lăţimea sau înălţimea cu 251-300 cm ori lungimea cu 901-1200 cm
25,9 pentru fiecare kilometru
g) lăţimea sau înălţimea cu peste 301 cm ori lungimea cu peste 1201 cm
32,4 pentru fiecare kilometru
Recîntărirea autovehiculului sau măsurarea repetată
5. 21,6 pentru o operaţiune
a gabaritelor după transpunerea încărcăturii

Taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru efectuarea
lucrărilor de construcţie şi montaj

Nr. Obiectul impunerii Unitatea de măsură Taxa,

crt. lei
Examinarea şi perfectarea documentelor, coordonarea deciziilor de
1. 1 proiect 90
proiecte şi eliberarea de prescripţii tehnice
Invitarea specialistului la obiect
2. 1 proiect 108
Eliberarea de autorizaţii pentru efectuarea lucrărilor subterane de
3.
montare a comunicaţiilor inginereşti:
a) prin metodă deschisă (de tranşee) peste drum 1 m2 126

b) prin metodă închisă (perforare, străpungere) pe sub drum

1m 36

c) de-a lungul drumurilor 1m 18

d) sub trotuare 1m 27
Eliberarea de autorizaţii pentru efectuarea lucrărilor supraterane de
4.
montare a comunicaţiilor inginereşti:
1m 18

12
 a) pe piloni de-a lungul drumurilor

b) de-a lungul podurilor 1m 72

c) suspendate deasupra drumurilor
1m 54
Eliberarea de autorizaţii pentru construcţia căilor de acces la
5. 1 m2 9
drumuri, parcărilor şi benzilor suplimentare
Eliberarea de autorizaţii pentru construcţia de clădiri şi amenajări
6. 1 m2 54
(cu excepţia obiectivelor pentru prestarea de servicii rutiere)
Efectuarea de lucrări fără autorizaţia organelor de administrare
7. 1 obiectiv 1800
rutieră (fără a se lua în considerare plata pentru eliberarea autorizaţiei)

Taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara

perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare
şi taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara
perimetrului localităţilor pentru amplasarea obiectivelor de
prestare a serviciilor rutiere

Nr. Obiectul impunerii Unitatea Taxa,

crt. de măsură lei

Examinarea şi perfectarea documentelor, coordonarea

1. 1 proiect 90
deciziilor de proiecte şi eliberarea de prescripţii tehnice
Invitarea specialistului la obiect
2. 1 proiect 108
Obiective de publicitate exterioară amplasate în zona de 1 m2 de suprafaţă
3. 500
protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor publicitară
Obiective de prestare a serviciilor rutiere în zona de
4. 1 contor de evidenţă a 900
protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor:
combustibilului livrat
a) staţii de alimentare cu combustibil

b) staţii de deservire tehnică 1 post de prestare a 900

serviciilor*

c) puncte de vulcanizare 1 punct 360

d) unităţi de comerţ cu amănuntul, întreprinderi de
pînă la 100 m2 1800
alimentaţie publică, structuri de primire turistică cu funcţii de
cazare şi de servire a mesei 100 m2 şi mai mult 3600
e) tarabe (puncte comerciale) amplasate în afara
1 tarabă (punct) 180
localităţilor
* Numărul de posturi se determină pornind de la numărul de autovehicule ce pot fi deservite simultan

13
3 CONSIDERENTE PRACTICE. PRINCIPALELOR TIPURI DE
VENITURI ÎN CADRUL BPN AL REPUBLICII MOLDOVA
Dat fiind faptul că disponibilitatea datelor privind contribuția taxelor în formarea
bugetului public pentru anii precedenți este limitată, în următorul capitol vom anliza mai multe
tipuri de venituri și ponderea acestora în Bugetul Public Național.

3.1 Analiza în dinamică

În cadrul acestui compartiment vom analiza principalele tipuri de venituri publice si
citeva tipuri de taxe, conform disponibilitatii datelor. In concluzii si prezentari grafice vom
include limitat tipurile de taxe care au o pondere putin semnificativa in report cu ceilalti
indicatori, insa valorile acestora vor fi prezentate in tabele de calcul. La fel, vom proceda cu
tipurile de taxe care intra in componenta TVA.
Date inițiale pentru analiza veniturilor BPN, mil lei
Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014 20151
Taxa pe valoarea 9146,4 10464,3 10671,8 12174,1 12852,0 13714,0

adăugată

inclusiv - - - - 4369,8 4830,4

TVA la
mărfurile
produse şi la
serviciile
prestate pe
teritoriul RM
TVA la mărfurile - - - - 10892,4 10952,4
importate
Restituirea TVA - - - - -2410,2 -2068,8

Taxe rutiere, - - - - 516,8 706

Taxe și plăți - - - - 589,2 569,7

administrative
Contribuţii de 5985,3 6562,6 7150,0 7756,2 8362,6 9273,1

asigurări sociale de

stat obligatorii

Granturi 2002,0 1075,1 1636,4 2083,8 4127,1 2096,5

Accizele 2074,0 2666,7 2893,6 3508,2 3428,1 3843,9

Venituri nefiscale 1874,9 1628,8 2110,3 2130,2 3250,0 2113,9

Impozitul pe venit 1544,7 1769,1 2027,0 2205,7 2447,0 2745,4

din salariu

1
Sursa: http://www.mf.gov.md/files/reports/BPN_3.pdf
14
 Impozitul pe venit 483,9 571,4 1966,7 2052,4 2430,5 5553,7

Total venituri publice 27540,2 30139,7 33530,3 36899,5 42446,8 43681,1

Analiza în dinamică a veniturilor BPN

Modificarea Modificarea Modificarea Modificarea

absolută a absolută a relativă a relativă a
Indicatori veniturilor în veniturilor în veniturilor veniturilor în
2015 față de 2015 față de în 2015 față 2015 față de
2010, mil lei 2014, mil lei de 2010, % 2014,%

Taxa pe valoarea
4567,6 862 49,94% 6,71%
adăugată
inclusiv

TVA la
mărfurile
produse şi la - 460,6 - 10,54%
serviciile
prestate pe
teritoriul
RM
TVA la
mărfurile - 60 - 0,55%
importate
Restituirea
- 341 - 14,14%
TVA
Taxe rutiere,
- 189,2 - 36,6%
Taxe și plăți
- -19,5 - -3,3%
administrative

Contribuţii de
asigurări sociale 3287,8 910,5 54,93% 10,89%
de stat obligatorii

Granturi 94,5 -2030,6 4,72% -49,20%

Accizele 1769,9 415,8 85,34% 12,13%

Venituri nefiscale 239 -1136,1 12,75% -34,96%

Impozitul pe
1200,7 298,4 77,73% 12,19%
venit din salariu

Impozitul pe
5069,8 3123,2 1047,70% 128,50%
venit

Total venituri 16140,9 1234,3 58,61% 2,91%

Modul de calcul

15
∆CPTVA 2015-2010=CPTVA 2015-CPTVA2010=13714,0-9146,4=4567,6 mil. lei
∆CPTVA 2015/2010 =((CPTVA -CPTVA2010)/ CPTVA2010)*100%= ((13714,0-9146,4)/9146,4)*100% =
2015

49,93%
∆CPTVA 2015-2014=CPTVA 2015-CPTVA2014=13714,0-12852,0=862 mil. lei
∆CPTVA 2015/2014=((CPTVA 2015-CPTVA2014)/ CPTVA2013)*100%= ((13714,0-12852,0)/ 12852,0)*100% =
6,70%

Grafic, Concluzii:

16
 În urma calculelor efectuate şi a analizei datelor din grafic am constatat că în perioada
analizată statul a asigurat o creştere continuă a veniturilor publice care au crescut în sumă
absolută cu 16140,9 şi respectiv 1234,3 milioane lei în anul 2015 comparativ cu 2010 şi
respectiv 2015 comparativ cu 2014. Astfel observăm că în anul 2015 veniturile publice au
crescut într-un ritm mult mai înalt ca în anul precedent.
Ritmul de creştere a veniturilor publice în 2015 a fost de 2,91% comparativ cu anul
precedent şi de 58,61% comparativ cu anul 2010. În sumă absolută cel mai mult au crescut
Impozitul pe Venit (cu 3123,2 milioane lei în 2015 faţă de 2014), urmate de Contribuţii de
asigurări sociale de stat obligatorii (cu 910,5 mil. Lei în 2015 faţă de 2014). TVA (cu 862
milioane lei în 2015 faţă de 2014) şi accize (cu 415,8 milioane lei în 2015 faţă de 2014), apoi
urmează Impozitul pe venit din salariu (cu 298,4 milioane lei în 2015 faţă de 2014), restul
indicatorilor inregistrind o modificare negativa: Venituri nefiscale ( -1136,1 mil lei), granturi (-
2030,6). Totodată din indicatorii mentionati, observăm că cel mai puţin au crescut Venituri
nefiscale (-1136,1 mil lei) şi granturi (-2030,6).
În termeni relativi observăm că în politica bugetară pentru anul 2014 a fost pus accentul
pe creşterea veniturilor pentru granturi, iar politica bugetara pentru anul 2015 a pus accentul pe
crestera veniturilor din Impozitul pe venit înregistrînd o modificare relativă în 2015 de 128,5%
faţă de anul 2014 .Totodată observăm o scadere semnificativa a veniturlor din granturi, şi anume
de -49,20% în 2015 faţă de anul 2014.

3.2 Analiza în structură

Analiza în structură a veniturilor BPN, % în totalul veniturilor bugetare
Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Taxa pe valoarea 33,21 34,71 31,82 32,99 30,27

31,40
adăugată

inclusiv - - - - 10,29 11,5

TVA la
mărfurile
produse şi la
serviciile
prestate pe
teritoriul RM
TVA la mărfurile - - - - 25,66 25,87
importate
Restituirea TVA - - - - -5,67
-4,63
Taxe rutiere, - - - - 1,21
1,61

17
 Taxe și plăți - - - - 1,38
1,3
administrative
Contribuţii de 21,73 21,07 21,32 21,01 19,70

asigurări sociale de

stat obligatorii 21,23

Granturi 7,26 3,56 4,88 5,64 9,72

4,80

Accizele 7,53 8,84 8,62 9,50 8,07

8,80

Venituri nefiscale 6,80 5,40 6,29 5,77 7,65

4,84
Impozitul pe venit 5,60 5,86 6,04 5,97 5,76

din salariu 6,29

Impozitul pe venit 1,75 1,89 5,86 5,56 5,72

12,71

Total 83,88 81,33 84,83 86,44 86,89

90,07

Modul de calcul
gsCPTVA2010= (CP2010/CPt)*100%= (9146,4/27540,2)*100%=33,21%
gsCPTVA2011= (CP2011/CPt)*100%= (10464,3/30139,7)*100%=34,71%
gsCPTVA2012= (CP2012/CPt)*100%= (10671,833530,3)*100%=31,82%
gsCPTVA2014= (CP2013/CPt)*100%= (12174,1/36899,5)*100%=32,99%
gsCPTVA2015= (CP2014/CPt)*100%= (12852,0/42446,8)*100%=30,27%
gsCPTVA2015= (CP2015/CPt)*100%= (13714,0/43681,1)*100%=31,40%

Grafic, concluzii:

18
 În urma analizei datelor din tabelul şi graficul de mai sus am constatat că din totalul
veniturilor publice cele mai importante venituri sunt veniturile din taxa pe valoarea adăugată
(31,4% în total venituri publice), urmate de veniturile din contribuţii de asigurări sociale de stat
obligatorii( 21,23% în total venituri publice), impozitul pe venit (12,71% în total venituri
publice), accize (8,8% în total venituri publice). Totuşi celelate venituri au şi ele un anumit aport
în cadrul veniturilor publice, doar că într-o măsură mai mică,deţinînd o pondere nesemnificativă
şi anume veniturile nefiscale (4,84% în total venituri publice) şi impozitul pe venitul din salariu
(6,29% în total venituri publice)
În dinamică observăm că structura veniturilor nu a suferit modificări semnificative şi este
evidentă o tendinţă de reducere a TVA de la 33,21 % în anul 2010 la 31,4% în anul 2015, a
Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii de la 21,73 % în anul 2010 la 21,23% în anul 2015,
a Granturi de la 7,26 % în anul 2010 la 4,8% în anul 2015, a Venituri nefiscale de la 6,8 % în anul
2010 la 4,84% în anul 2015, iar pe fonul acestei reduceri are loc o creştere a ponderii în total
venituri publice a celorlalte categorii de venituri . Totodată observăm o creştere mai pronunţată
în cazul impozitului pe venit de la 1,75 % în 2010 la 12,71% în anul 2015, celelate categorii de
venituri înregistrînd mici creşteri de 1-2%.

3.3 Scutirile și evaziunea fiscală

Fiecare sistem de taxe este facilitat de scutiri pe o perioadă de timp. Oricare cetățean are
dreptul la aceste avantaje conform legii. Desigur, dacă persoana în cauză își cunoaște pe deplin
drepturile.
Conform unui studiu efectuat de Institutul „Viitorul” , veniturile nedeclarate sau oferite „în plic”
anual lipsesc bugetul de stat de aproape 5 miliarde de lei. Acești bani ar fi suficienți pentru a
reduce deficitul bugetar, cât și alte probleme sociale:
-întreținerea drumurilor la un nivel înalt;
-investiții în învățământ (fără contribuția fiecărei familie impuse în fondul școlii în particular);
-medicina la prețuri reduse, sau în unele cazuri gratis;
- salarii și pensii adecvate.
Prin eschivarea de la achitarea acestor taxe , conștient sau inconștient, fiecare cetățean sau agent
economic aduce un prejudiciu enorm statului.

CONCLUZII
În cadrul acestei lucrări am analizat taxele, pornind de la definerea și clasificarea
acestora. Am evidențiat cunatumul și modalitatea de impunere a respectivelor în țara noastră.

19
Aportul acestora, dar și a altor tipuri de venituri publice a fost analizat din punct de vedere
practic in capitolul doi al acestei lucrări.
Cu părere de rău, datele privind taxele au fost limítate, doar cele privind TVA ca venit
agregat sunt disponibile, exceptie facînd unele categorii de taxe pentru perioada 2014-2015.
Utilizînd aceste date am reușit să evidențiem evoluția în dinamică și în structură a diferitor tipuri
de venituri și în special a taxelor. Aportul acestora este de neinlocuit, totodata trebuie sa
mentionam ca ele reprezinta un instrument practic foarte bun atit din perspectiva statului, cit si a
cetatenilor.

BIBLIOGRAFIE
1. www.fisc.md (10.01.2017)
2. www.lex.md (12.01.2017)
3. www.timpul.md (18.01.2017)
4. www.contabilitate.md (13.01.2017)
5. http://contabilsef.md/l (16.01.2017)
6. http://lex.justice.md/ (19.01.2017)
7. https://monitorul.fisc.md/catalog/tematic/tolls/ (11.01.2017)
8. http://www.helpauto.md/impozitul-rutier.html (15.01.2017)
9. http://www.mf.gov.md/files/reports/BPN_3.pdf (20.01.2017)

20