UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ-NAPOCA

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :

Prof. univ. dr. Adrian Mihai INCEU

Masterand:

Șerban Raluca Crina

2015
 UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ-NAPOCA

LUCRARE DE DISERTAȚIE
IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL
AGREGATELOR EU27, EU25, EU15 ȘI NMS 12

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :
PROF. UNIV. DR. ADRIAN MIHAI INCEU

Masterand: Șerban Raluca Crina

2015
CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................................................................................5
CAP 1: FISCALITATE DIRECTĂ – ABORDĂRI CONCEPTUALE..................................................8
1. EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE........................................................................................................................... 8

1.2. IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE..........................................................................10

CAP II: IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL AGREGATELOR EU27, EU 25, EU15 ȘI

NMS 12................................................................................................................................................................13
2.1. IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU15 – DATE ABSOLUTE...............................................................13

2.1.1 PREZENTAREA IMPOZITULUI PE CAPITAL LA NIVELUL EU15 – PONDERE IN PIB.....................................18

2.1.2 Impozitul pe capital la nivelul EU15 – Pondere în impozitele directe........................................19

2.1.3 Impozitul pe capital la nivelul EU15 – Pondere în venituri fiscale...............................................21

2.2. IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU25-DATE ABSOLUTE ...........................................................22

2.2.1 Impozitul pe capital la nivelul EU25-Pondere impozite directe....................................................26

2.2.2 Impozitul pe capital la nivelul EU25-Pondere în venituri fiscale..................................................28

2.3.IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU27-DATE ABSOLUTE....................................................................30

2.3.1.Impozitul pe capital la nivelul EU27-Pondere în PIB........................................................................35

2.3.2..Impozitul pe capital la nivelul EU27-Pondere în impozitele directe...........................................36

2.3.3Impozitul pe capital la nivelul EU27-Pondere în venituri fiscale.................................................38

2.4.IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL NM12-DATE ABSOLUTE..................................................................39

2.4.1.Impozitul pe capital la nivelul NM12-Pondere în PIB........................................................................42

2.4.2.Impozitul pe capital la nivelul NM12-Pondere în impozitele directe............................................43

2.4.3.Impozitul pe capital la nivelul NM12-Pondere în veniturile fiscale..............................................45

CAP III.ANALIZA COMPARATIVĂ A IMPOZITULUI PE CAPITAL ÎNTRE EU15, EU 25, EU27 ŞI

NMS12.................................................................................................................................................................46
CAP IV.CONCLUZII...........................................................................................................................................49
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................................................. 51
INTRODUCERE

Termenii de fisc și fiscalitate au o vechime considerabilă, existând dinaintea apariției

statale. În acea vreme, pentru obținerea unor bunuri de la cei cărora le prisoseau, se utiliza un
obiect obișnuit de colectare, care se numea fiscus sau cos. De aici deriva termenul de
fiscalitate ca fiind legat de mobilizarea unor resurse.
Gheorghe D. Bistriceanu definește fiscalitatea: "totalitatea reglementărilor juridice
care stabilesc încasarea veniturilor statului prin impozite directe și indirecte, taxe, în procesul
distribuirii și redistribuirii produsului național brut de la persoanele juridice și persoanele
fizice".
Din definițiile date, chiar dacă ele diferă, se poate observa că  fiscalitatea operează
cu câteva elemente comune și altor discipline cum sunt: macroeconomia, finanțele publice,
contabilitatea; dar ea operează și cu concepte și elemente proprii, înțelegând prin acestea
reglementările juridice proprii, instrumentele și tehnicile adecvate.
Într-o încercare de definire, fiscalitatea reprezintă ansamblul obligațiilor, al prelevărilor către
administrația financiară împreună cu reglementările, instumentele și mijloacele referitoare la
acest ansamblu.
Conținutul esențial al fiscalității este reprezentat de prelevările și vărsămintele cu
caracter obligatoriu catre administrația fiscală, în cadrul cărora își găsește câmpul de
manifestare economia publică.  

Pe baza cunoştinţelor acumulate la disciplinele de specialitate, în abordarea fenomenelor

economico-financiare și fiscale am ales să elaborez această lucrare pe tema impozitului pe capital . Consider ,
așadar , necesară o scurtă introducere a acestui tip de impozit.
Aşadar, impozitul pe capital se încadrează în categoria impozitelor directe, subiectul
fiind reprezentat de către societăţile de capital. Impozitul pe capital cuprinde atât stocul de
capital cât şi excedentul, rezervele si gradul de îndatorare. Pentru a face diferenţa între
impozitul pe venit şi cel pe capital, putem afirma că impozitul pe capital se plăteşte indifferent
dacă societatea este profitabilă sau nu.
Pornind de la funcțiile finanțelor publice, se pot formula și funcțiile fiscalității. Astfel,
fiscalitatea îndeplinește următoarele funcții:

Ø      Funcția de constituire a fondurilor bănești la dispoziția statului. Prin

intermediul fiscalității se formează majoritatea resurselor bănești a bugetului de stat.
Canalele prin care se îndepliește această funcție sunt date de prelevările obligatorii,
de vărsăminte, taxe și impozite
 Ø      Funcția de mobilizare a resurselor bănești pe baza reglementărilor legale la
dispoziția Guvernului sau a comunităților locale. Aceasta se realizează prin
concentrarea în centre de decizie a resurselor bănești de proveniență publică urmând
ca apoi acestea să primească destinațiile legiferate prin buget. Prin această funcție se
realizează o anumită redistribuire a veniturilor din economie pe seama practicării
unor vărsăminte diferențiate pe plătitori dar și a unor locuri de vărsare diferențiate pe
centre de decizie (locale, regionale). Sursa de formare a prelevărilor fiscale e avuția
țării care, pusă în exploatare formează producția națională exprimată în produsul
intern brut.

Ø      Funcția de control, urmărind modul în care sunt preluate de la plătitori veniturile

cuvenite statului precum și modalitățile de percepere a prelevărilor și de urmărire și
executare a răuplatnicilor sau a celor care se sustrag de la plata impozitului. Prin
controlul fiscal se realizează pe un alt plan și o funcție preventivă în materie de
abatere de la legalitate și de stimulare a laturilor pozitive ale activității economico-
sociale, precum și de economisire a resurselor de care dispune societatea. Cu ocazia
controlului se constată încălcările legislației privitoare la așezarea și perceperea
impozitelor și taxelor, stabilindu-se măsuri de eliminare a lor.

Etapa de verificare a rezultatului controlului fiscal include următoarele sarcini:

-          înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă;

-          corectarea și completarea bilanțului și vărsarea la buget a impozitelor și taxelor

constatate ca vărsăminte de efectuat suplimentar;

-          suspendarea aplicării măsurilor ce contravin reglementărilor legale în materie de

fiscalitate

-          corectarea inexactităților cuprinse în declarațiile de impunere

Functia de control a fiscalității se realizează prin organe specializate ale Aparatului

fiscal: Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția
Generală a Finanțelor Publice.

Din funcțiile prezentate rezultă rolul fiscalității în plan economic, financiar si social.

Fiscalitatea reprezintă un instrument la îndemana Guvernului pentru intervenție în

viața economică a statului. Prin intervenția statului, prin fiscalitate se creează obiective
economice noi în proprietate publică sau are loc finanțarea de către stat a unor domenii cu
rentabilitate marginală.

În plan social-fiscal urmărește pe de o parte protejarea celor mai defavorizate categorii sociale
și pe de altă parte influențarea comportamentelor insului și a colectivității umane.

            Rolul fiscalității este și de stimulare a investițiilor și de folosire a intregului potențial

al țării.

Pentru realizarea obiectivelor fiscalității în practică se au în vedere următoarele proceduri:

-          diminuarea și exonerarea de impozit a unor venituri sau creșterea impozitelor pe

alte categorii de venituri și contribuabili;

-          restrângerea/extinderea câmpului de acțiune a fiscalității;

-          practicarea de înlesniri fiscale sau restrângerea lor;

-          reducerea/creșterea unor taxe de consumație.

CAP 1: FISCALITATE DIRECTĂ – ABORDĂRI CONCEPTUALE

1. EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE

În evoluția lor, impozitele directe au ținut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece

ele se stabilesc fie pe anumite materiale sau genuri de activități, fie pe venit sau pe avere.

Impozitele directe, fiind individualizate, reprezintă forma cea mai veche de impunere.
Ele s-au practicat și în orânduirile premergatoare epocii moderne, însă, o extindere și o
diversificare mai mare au cunoscut abia in epoca modernă.

În primele decenii ale secolului al XX-lea, în locul impozitelor asezate pe obiecte

materiale sau pe diferite activități, cum sunt cele comerciale și industriale, deci al impozitelor
de tip real, și-au facut aparitia impozitele stabilite pe diferite venituri (salarii, profit, renta) sau
pe avere (mobiliara sau imobiliara), adică impozitele de tip personal, care au condus la
extinderea impunerii prin aducerea printre platitorii de impozite ți a marii mase a muncitorilor
și a funcționarilor. Deoarece treptat, și mai ales incepand cu ultimele decenii ale secolului al
XIX-lea, se inregistrează o creștere simțitoare a cheltuielilor publice, sporul de venituri
realizat de stat prin introducerea impozitelor personale nu a fost suficient pentru acoperirea
acestora, astfel încât asistăm și la extinderea impunerii directe.

Prin urmare, impozitele directe, fiind nominative și având un cuantum și termene de

plată precis stabilite și aduse din timp la cunoștința plătitorilor, sunt mai echitabile și deci mai
de preferat decât impozitele indirecte, deoarece la acestea din urmă consumatorii diferitelor
mărfuri și servicii, de regulă, nu știu cu anticipație când și mai ales cât vor plati statului, sub
forma taxelor de consumație și a altor impozite indirecte.

În evoluția lor, impozitele directe au ținut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece

ele se stabilesc fie pe anumite materiale sau genuri de activități, fie pe venit sau pe avere.

Impozitele directe, fiind individualizate, reprezintă forma cea mai veche de impunere.
Ele s-au practicat și în orânduirile premergatoare epocii moderne, însă, o extindere și o
diversificare mai mare au cunoscut abia in epoca modernă.

În primele decenii ale secolului al XX-lea, în locul impozitelor asezate pe obiecte

materiale sau pe diferite activități, cum sunt cele comerciale și industriale, deci al impozitelor
de tip real, și-au facut aparitia impozitele stabilite pe diferite venituri (salarii, profit, renta) sau
pe avere (mobiliara sau imobiliara), adică impozitele de tip personal, care au condus la
extinderea impunerii prin aducerea printre platitorii de impozite ți a marii mase a muncitorilor
și a funcționarilor. Deoarece treptat, și mai ales incepand cu ultimele decenii ale secolului al
XIX-lea, se inregistrează o creștere simțitoare a cheltuielilor publice, sporul de venituri
realizat de stat prin introducerea impozitelor personale nu a fost suficient pentru acoperirea
acestora, astfel încât asistăm și la extinderea impunerii directe.

Prin urmare, impozitele directe, fiind nominative și având un cuantum și termene de

plată precis stabilite și aduse din timp la cunoștința plătitorilor, sunt mai echitabile și deci mai
de preferat decât impozitele indirecte, deoarece la acestea din urmă consumatorii diferitelor
mărfuri și servicii, de regulă, nu știu cu anticipație când și mai ales cât vor plati statului, sub
forma taxelor de consumație și a altor impozite indirecte.

După criteriile care stau la baza așezării lor, impozitele directe se clasifică în reale și
personale.

1. Impozitele reale. Se caracterizează prin aceea că se stabilesc asupra obiectelor

materiale: pământ, clădiri, fabrici, magazine, capital bănesc, etc. fără a se ține seama de
situația personală a subiectului impozabil.

Cea mai larga arie de aplicare au avut-o impozitele reale în perioada descompunerii
feudalismului și în capitalismul timpuriu purtând denumiri diferite: impozit funciar, impozit
pe clădiri, patența, licență, impozit mobiliar, impozit pe locuințe, etc. În contemporaneitate
continuă să existe impozite de tip real, fiind reprezentate mai ales de cele funciare, precum și
de cele pe clădiri, facând parte din categoria impozitelor locale.

La impozitele reale caracteristic este faptul că stabilirea mărimii impozitului datorat

se face pe baza unor criterii exterioare, care nu permit evaluarea cu exactitate a materiei
impozabile. Evaluarea indirectă a materiei impozabile, prin semne exterioare, nu permite
stabilirea corectă a capacității de plată a contribuabilului, deoarece se au în vedere numai unii
factori ce determina  nivelul producției . De asemenea, baza de impunere o constituie venitul
(produsul) brut obținut cu ajutorul obiectului impozabil sau cel mediu prezumat, nu venitul
net sau cel efectiv cum ar fi normal. Totuși, unele avantaje sunt recunoscute impozitelor reale.
În primul rând, sunt relativ simplu de stabilit. Apoi, nu permit sustragerea de la impunere și
nici frauda. Odată cu dezvoltarea societăților neajunsurile s-au înmulțit, implicând schimbarea
sistemului de așezare a impozitelor directe.

2. Impozitele personale. Se așaza asupra veniturilor și averii, ținând seama, în primul

rând, de situația personală a subiectului, motiv pentru care ele se mai numesc și subiective.
 Trecerea de la impozitele reale la cele personale a avut loc în unele state incă de la
mijlocul secolului al XIX-lea. Cauzele care au determinat această schimbare au fost
numeroase. Cele mai importante sunt de natură economică, fiind vorba de:

·        nevoia sporită de resurse financiare la dispoziția statului pentru îndeplinirea

sarcinilor sociale în creștere, precum și a rolului său economic;

 Apariția unei surse noi de impunere, salariul, cu mare pondere in veniturile din
societate;
 impunerea veniturilor, indiferent de proveniență, este mai eficientă.

Față de impozitele reale, la cele de tip personal procedurile de evaluare asigură o mai
corectă dimensioanare a materiei impozabile și, în consecință, o mai echitabilă repartizare a
sarcinilor fiscale între cetățeni.

Impozitele directe personale, constituind o treaptă superioară în evoluția impunerii,

cuprind doua grupe de prelevări: impozitele pe venit și impozitele pe avere.

1.2. IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

Impozitul pe capital cuprinde capitalul social, excedentele, gradul de îndatorare și rezervele.

Acest tip de impozit se aplică pe capitalul deținut de o companie, nu pe cheltuielile sale.
Impozitele pe capital, spre deosebire de impozitele pe venit, se plătesc indiferent de
rentabilitatea firmei. De asemenea, acesta este cunoscut și sub numele de "impozit pe profit
de capital".

Între țările UE diferă substanțial modul și niveul acestui impozit pe capital. Aceste diefrențe
provin din evoluțiile istorice din structurile economice, juridice și sociale, diferite tradiții
politice, dimensiunea țării, dimensiunea dorită a sectorului public, precum și acceptabilitatea
și fezabilitatea diverselor taxe.Prin această lucrare voi incerca să scot la iveală diferențele de
impozitare a veniturilor de capital din Uniunea Europeană. Voi explora, de asemenea,
evoluțiile din aceste impozite în ultimul deceniu.

Sistemele de impozit capital

În codurile fiscale ale țărilor UE se relevă o serie de impozite distincte : impozite pe profit, pe
venit, impozite imobiliare, impozitele pe salarii, contribuțiile la asigurările sociale, reținerea
impozitelor pe dividende, dobânzi, redevențe, impozite pe venit personal, pe salarii , pe
câștigurile de capital impozitele pe avere, taxe imobiliare personale, contribuțiile personale de
asigurări sociale, impozite pe succesiuni și donații, etc. Țările operează prin sisteme de rate
divizate, prin sisteme de impunere dublă în care impozitul pe profitul corporației și cel
personal interacționează. Ce impact are impozitul pe profitul de capital asupra economiilor?

Impactul impozitului pe profitul de capital pasupra economisirii și investițiilor

Unele guverne susțin utilizarea impozitului pe capital din mai multe motive. Printre aceste
motive se numără realizarea echității pe orizontală și vericală. Altele, în schimb, găsesc
dificil de aplicat acest impozit pentru activitățile independente și micile întreprinderi deoarece
e mai greu de făcut distincția între categoriile de venituri. . Cu toate acestea, sistemul de
impozitare a veniturilor de capital pot avea implicații importante pentru piața de capital. Acest
lucru este valabil atât pentru ratele de impozitare legale cât și pentru factorii determinanți ai
bazei de impozitare, impozitul pe venit de capital schimbând prețurile relative pe piețele de
capital, afectând astfel mărimea și compoziția de economii și investiții.

Efectul asupra economiilor

Să începem cu efectele impozitului pe capital asupra economiilor. Impozitele pe capital

reduce rata netă de rentabilitate a economiilor și, astfel apare tendința de a denatura procesul
decizional intertemporal de întreprinderi private. În special, o rată mai scăzută de rentabilitate
netă are efecte care lucrează în direcții opuse. Pe de o parte, o rată mai scăzută de rentabilitate
netă crește prețul relativ viitor să prezinte un consum și induce substituirea celui precedent.
Acest efect advers în economii este cauzat de rata marginală de impozitare pe venitul de
capital. Pe de altă parte, o rată mai scăzută de rentabilitate netă scade durata de viață a averii
prin reducerea valoarii actualizate a veniturilor viitoare și induce eforturile spre uniformizare
consumului prezent și viitor.
Acest efect, indus de povara fiscală pe venit de capital, implică o creștere a economiilor.
Dovezile privind elasticitatea economiilor agregate sunt neconcludente: unele studii
sugerează că o rată netă mai mare de rentabilitate nu are niciun impact, în timp ce altele găsi
un impact pozitiv.

Prin urmare, o rată mai mică de impozitare marginală pe economii la un impozit mediu dat va
crește în mod clar ratele de impozitare pe venitul economisit.Capitalul afectează, de
asemenea, compoziția de economii a portofoliilor micilor întreprinzători. Impozitarea relativă
a diferitelor tipuri de venituri de capital, mai degrabă decât nivelul absolut de impozitare, este
de o importanță deosebită aici. De exemplu, tratamentul fiscal preferențial pentru economiile
de pensii și locuințele ocupate de proprietari induce contribuabililor să se angajeze în primul
rând în aceste tipuri de economisire. De asemenea, tratamentul fiscal al datoriilor și
capitalurilor proprii , a dividendelor și rezultatul reportat tinde să denatureze portofolii de
investiții de uz casnic.

Putem concluziona că diferenţele de impozitare au un impact semnificativ asupra investiţiilor

străine directe. Cu toate acestea, este dificil de interpretat fluxurile de ISD brute ca un proxy
pentru contribuţia la formarea brută de capital dintr-o ţară. În primul rând, ISD implică mai
multe lucruri, cum ar fi investiţiile reale în instalații de proprietate și echipament, fuziuni și
achiziții, precum și creșteri ale capitalurilor proprii. Aceste componente diferite nu au aceleaşi
implicaţii pentru formarea brută de capital într-o ţară. De exemplu, fuziunile şi achiziţiile sunt
doar o schimbare de proprietate care nu contribuie mult la formarea capitalului. Acelaşi lucru
este valabil pentru capitalul financiar care nu este însoţit de capitalul real , aşa numitul ISD
pasiv.

În măsura în care pieţele de capital tind să devină mai integrate, diferenţele de impozitare pot
provoca răspunsuri comportamentale mai severe care schimbă realocarea internaţională a
capitalului şi profitului.
CAP II: IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL AGREGATELOR
EU27, EU 25, EU15 ȘI NMS 12
2.1. IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU15 – DATE ABSOLUTE
Pe parcursul acestui proiect voi prezenta un studiu al impozitului pe capital la nivelul
ţărilor aparţinătoare agregatelor EU 15, EU25, EU27 si NMS 12. Pentru a realiza o imagine
cât mai clară a cuprinsului lucrării, voi incerca să încadrez, pe scurt, impozitul pe capital în
peisajul european.

Aşadar, impozitul pe capital se încadrează în categoria impozitelor directe, subiectul

fiind reprezentat de către societăţile de capital. Impozitul pe capital cuprinde atât stocul de
capital cât şi excedentul, rezervele si gradul de îndatorare. Pentru a face diferenţa între
impozitul pe venit şi cel pe capital, putem afirma că impozitul pe capital se plăteşte indifferent
dacă societatea este profitabilă sau nu.

În cuprinsul acestei lucrări vă voi aduce la cunoştinţă influenţa acestui impozit la

nivelul ţărilor EU 27 precum si pondrea acestora în impozitele directe care se evidenţiază prin
calculele indicilor cu bază fixă şi bază în lanţ. Ca să scot în evidenţă gradul în care acest tip de
impozit contribuie la încasarea impozitelor directe, voi arăta prin calcule ponderea
impozitului pe capital în veniturile fiscale şi în produsul intern brut. Acastă pondere este
importantă şi pentru a evidenţia modul în care acest impozit ifluenţează economia la nivelul
ţărilor europene şi la nivelul lor ca uniune economică.

Am ales să analizez acest impozit pe o perioadă mai extinsă de timp pentru o vedere
de ansamblu cât mai amplă. Astfel am ales o perioadă de 12 ani cuprinsă între anii 2000-2012.
În acastă lucrare am ales, de asemenea, să prezint şi mai in detaliu influenţa acestui impozit la
nivel comparativ, pentru a se vedea în detaliu diferenţele acestui impozit pe caital.

În încheiere, vă voi prezenta concluziile pe care vom reuşi să le deducem din studiul
realizat.
În schema următoare sunt prezentate structurile pe ţări ale uniunilor, astfel:

EU15

BELGIA DANEMRCA GERMANIA

IRLANDA GRECIA SPANIA

FRANŢ A ITALIA LUXEMBURG

OLANDA AUSTRIA PORTUGALIA

FINALANDA SUEDIA UK

CEHIA ESTONIA LETONIA CIPRU

LITUANIA UNGARIA MALTA POLONIA

SLOVENIA SLOVACIA

EU25

ROMÂ NIA BULGARIA

EU27
În continuare am expus datele specifice încasărilor din impozitul pe capital pentru uniunile
analizate. Acastă analiză a datelor din tabel exprimă cele mai importante încasări din
impozitul pe capital, precum şi perioada în care încasările au fost cele mai semnficative. Să
urmărim, aşadar evoluţia impozitului analizat:

Tabel 1 Impozit pe capital EU 15 - date absolute

Ţară/ 200 200 200 2003 200 200 200 200 2008 2009 201 2011 201
An 0 1 2 4 5 6 7 0 2

Belgia 1.1 1.2 1.2 1.39 2.1 1.8 2.1 2.2 2.37 2.23 2.4 2.66 3.1
74, 06, 55, 0,4 76, 72, 53, 15, 0,1 4,7 89, 6,5 39,
8 2 9 6 8 3 7 8 4

Dane 402 375 353 377, 447 429 466 523 638, 496, 507 630, 517
m ,5 ,5 ,5 2 ,6 ,7 ,3 ,7 7 5 ,4 0 ,9

Germ 2.9 3.0 3.0 3.37 4.2 4.1 3.7 4.2 4.77 4.54 4.4 4.25 4.3
a 90, 70, 30, 0,0 90, 00, 60, 00, 0,0 0,0 10, 0,0 10,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Irland 225 169 151 213, 190 254 315 405 348, 257, 235 702, 764
a ,1 ,4 ,7 7 ,4 ,7 ,7 ,2 6 9 ,1 2 ,8

Grecia 431 416 367 281, 315 394 310 333 599, 524, 249 250, 160
,2 ,0 ,0 0 ,0 ,0 ,0 ,0 0 0 ,0 0 ,0

Spani 2.4 2.5 2.7 3.11 3.6 4.3 4.8 5.3 4.84 4.31 4.2 3.89 3.8
a 89, 18, 56, 9,0 05, 17, 63, 52, 9,0 8,0 34, 6,0 26,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Franţ 6.9 7.3 7.1 7.37 8.6 9.0 8.3 8.9 7.89 7.46 7.7 10.3 9.6
a 07, 14, 52, 4,0 10, 06, 46, 10, 4,0 2,0 38, 39,0 16,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Italia 1.1 1.0 2.9 17.9 8.3 1.8 225 301 488, 12.2 3.4 6.98 1.5
17, 65, 86, 32,0 74, 71, ,0 ,0 0 56,0 97, 1,0 17,
0 0 0 0 0 0 0

Luxe 23, 23, 32, 47,7 40, 44, 47, 46, 53,3 52,3 50, 43,4 71,
mburg 0 7 4 7 0 5 6 2 1

Oland 1.4 1.3 1.6 1.46 1.5 1.7 1.8 1.8 1.79 1.81 1.7 1.53 1.3
a 87, 11, 96, 1,0 13, 10, 11, 82, 6,0 7,0 17, 8,0 83,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Austri 111 165 148 157, 154 139 131 155 142, 129, 44, 50,8 31,
a ,2 ,8 ,1 0 ,4 ,7 ,9 ,2 7 8 8 7
Portu 103 91, 105 105, 26, 68, 23, 9,6 8,2 0,3 87, 0,0 258
galia ,0 0 ,1 0 9 8 0 1 ,4

Finlan 368 384 452 411, 472 486 505 459 651, 440, 387 395, 509
d ,3 ,8 ,0 0 ,0 ,0 ,0 ,0 0 0 ,0 0 ,0

Suedia 330 301 324 272, 279 117 13, 2,5 1,7 0,2 1,0 0,3 -0,5
,0 ,0 ,7 9 ,6 ,6 0

UK 3.6 3.8 3.7 3.49 4.2 4.6 5.2 5.6 31.4 4.72 3.0 3.38 3.8
34, 52, 86, 1,4 30, 06, 44, 50, 87,7 0,9 79, 3,0 58,
2 9 4 4 6 0 7 8 8

Sursa: Eurostat

Evoluţia impozitului pe capital la nivelul agregatului EU15 în ceea ce priveşte datele absolute
prezintă un trend ascendent pe perioada analizată cu două oscilaţii semnificative. Prima se
poate observa în anul 2003 când valoare totală a încsărilor impozitului pe capital creşte de la
4.809,0 milioane euro , valoare înregistrată în anul precedent, la valoarea semnificativă de
33.857,8 milioane euro. Pentru o detaliere mai îndeaproape, în tabelul următor se poate
observa valoarea medie, minimă şi maximă a impozitului analizat la nivelul EU15.

De asemenea, o imagine şi mai clară va fi evidenţiată prin graficul corespunzător tabelului

valorilor absolute totale înregistrate de EU15 pe perioada analizată
 Tabel 2 Impozit pe capital EU 15 total date absolute

An/An EU15

2000 4.809,0
Astfel se poate observa cum în perioada 2000-2012 minimul încasărilor
2001 5.059,1 din impozitul pe capital se înregistrează în anul 2000, cu o valoare
2002 5.042,3 absolută de 4.809,0 milioane euro. Această valoare se află mult sub
2003 4.881,8 media calculată în această perioadă, valoarea acesteia fiind de 19.333,4

2004 6.407,0 milioane euro.

2005 6.479,4 Maximul acestui impozit are loc în anul 2008, atingând valoarea de
2006 7.397,3 33.857,8 milioane euro. Această creştere bruscă se poate explica prin
2007 7.866,4 faptul că în acest an se declanşează şi criza economica mondială, iar

2008 33.857,8
statele au mărit ratele de impozitare ca o metodă de apărare împotriva
crizei. Această creştere a ratei de impozitare se poate observa şi la
2009 6.955,6
nivelul impozitului pe capital, ale cărui încasări aproape se triplează faţă
2010 5.569,6
de încasările din primul an analizat.
2011 6.049,5
Cea mai mare creştere la nivel de stat se dovedeşte a fi în Marea
2012 6.998,2
Britanie, aceast înregistrând în anul în care se atinge maximul perioadei
MIN 4.809,0
analizate o creştere de aproape 6 ori mai mare ca în anul precedent.
MAX 33.857,8
Marea Britanie adoptă o nouă cotă de impotitare în acel an al acestui
MEDIE 19.333,4
impozit, ajungând la 28 % pentru câştigurile din capital ce depăşesc
37.400 GBP.

Figură 1 Impozit pe capital EU 15 - date absolute -

Din graficul de mai sus ne putem crea şi o imagine vizuală a celor prezentate mai sus.
Astfel, se poate vedea surplusul de încasări din impozitul pe capital pe perioada crizei
economice. Datorită influenţelor între ţările comunităţilor europene putem deduce o
creştere la comun a încasărilor din acest impozit fapt care evidenţiază impactul pe
care un stat îl are asupra vecinătăţilor .

2.1.1 PREZENTAREA IMPOZITULUI PE CAPITAL LA NIVELUL EU15 – PONDERE IN PIB

Tabel 3 Ponderea in PIB a impozitului pe capital - EU15-

Ani EU15

2000 0,2 Ponderea impoyitului pe capital in produsul intern

2001 0,2 brut prezinta valori reduse, dar in crestere in
2002 0,3 perioada aleasa sprea a fi analizata.

2003 0,4
Valoarea minima este 0,2 % , inregistrata in primii
2004 0,3 doi ani ai perioadei analizate, iar valoarea maxima se
2005 0,3 poate observa in anul 2008, aceasta fiind de 0,5 %
2006 0,3
Aceste valori reduse denota inferioritatea
2007 0,3
impozitului pe capital fata de celelalte impozite.
2008 0,5

2009 0,4

2010 0,3 Sa observam mai indeaoproape fluctuatile

2011 0,3 inregistrate de acest impoizit cu ajutorul urmatorului

grafic:
2012 0,3
 Figură 2 Ponderea impozitului pe
capital in PIB

Asa dar, putem observa doua fluctuatii

mai semnificative ale acestui impozit, una
avand loc in anul 2003, iar cealalta in
anul 2008. Pe restul perioadei se
identifica o tendinta de crestere relativ
constanta, in special in primii si ultimii
doi ani ai perioadei analizate.

Sa ne indreptam acum atentia sper ponderile impozitului pe capital in totalul impozitelor

directe la nivelul EU15.

2.1.2 IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU15 – P ONDERE ÎN IMPOZITELE DIRECTE

Tabel 4 Ponderea impozitului pe capital in impozitele directe

TIME/GEO EU15 imp. Directe Impozit pe capital Ponderea imp

pe cap in imp.
Directe

2000 3.629.230,5 4.809,00 0,001325

2001 3.690.598,1 5.059,10 0,001371
2002 3.770.178,4 5.042,30 0,001337
2003 3.839.315,5 4.881,80 0,001272
2004 4.014.009,9 6.407,00 0,001596
2005 4.193.799,8 6.479,40 0,001545
2006 4.469.382,8 7.397,30 0,001655
2007 4.696.087,4 7.866,40 0,001675
2008 4.667.770,9 33.857,80 0,007254
2009 4.352.283,8 6.955,60 0,001598
2010 4.532.101,5 5.569,60 0,001229
2011 4.715.213,3 6.049,50 0,001283
2012 4.891.863,7 6.998,20 0,001431
Ponderile in impozitele directe intareste ideea ca impozitul pe capital nu reprezinta prioritatea
principala a statelor de a atrage venituri bugetare, acestea avand valori foarte reduse. De
aceea, am considerat necesar s expun graficul corespunzator acesti tabel, pentru a determina o
situatie cat mai clara asupra situatiei.

Figură 3 Ponderea impozitului pe capital in totalul impozitelor directe - EU15 -

Dupa reprezentarea grafică putem concluziona ca ponderile impozitului in cadrul impozitelor

directe prezinta o evolutie aproximativ contanta, dar cu o modificare brusca in anul 2008, an
ul cu cele mai mari repercursiuni asupra sistemelor de impozitare. Din nou gasesc necesar sa
mentionez ca aceasta modificare provine din incercarea statelor de a lua masuri de precautie si
rezistenta impotriva crizei economice.

2.1.3 IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU15 – P ONDERE ÎN VENITURI FISCALE

Ponderea impozitului pe capital în totalul veniturilor fiscale prezintă următoarea evoluție:
Figură 4 Ponderea impozitului pe capital în total venituri fiscale - EU15 -

După cum se putea concretiza și din evoluțiile anterioare ale acestui impozit, ponderea
acestuia în totalul veniturilor fiscale este una foarte redusă. Cu toate că nu aduce o contribuție
semnificativă veniturilor bugetare, din graficul de mai sus, se pot obeserva variațiile ponderii
impozitului pe capital în totalul veniturilor fiscale. Anul 2008 se remarcă din nou cu încasări
maxime ale impozitului pe capital, ponderea fiinde de 1,23%. Cea mai mică pondere se
îregistrează în primul an al perioadei analizate, cu un procent de numai 0,6165%. În general,
pe toată perioada analizată, valorile se păstreaza în intervalul de 0,6-1% , cu o tendință de
scădere sper sfârșitul perioadei.

FIGURĂ 5 INDICI CU BAZA ÎN LANȚ - EU15

Indicii cu baza în lanț, în ceea ce privesc modificările ponderilor impozitului pe
capital în totalul veniturilor fiscale, prezintă modififcări mai semnificative doar în anii
2003, 2008 și 2011. În ceilalți ani, valorile nu se modifică semnificativ față de anii
precedenți.

2.2. IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU25-DATE ABSOLUTE

Tabel 5 Impozit pe capital EU25 - date absolute -

Ţări/An 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 201 201 201
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2

Belgia 1.1 1.2 1.2 1.39 2.1 1.8 2.1 2.2 2.37 2.23 2.4 2.66 3.1
74, 06, 55, 0,4 76, 72, 53, 15, 0,1 4,7 89, 6,5 39,
8 2 9 6 8 3 7 8 4

Cehia 16, 20, 24, 27,2 19, 24, 28, 16, 10,3 8,9 9,0 9,3 9,0
5 2 3 5 7 4 7

Denemar 402 375 353 377, 447 429 466 523 638, 496, 507 630, 517
ca ,5 ,5 ,5 2 ,6 ,7 ,3 ,7 7 5 ,4 0 ,9

Germani 2.9 3.0 3.0 3.37 4.2 4.1 3.7 4.2 4.77 4.54 4.4 4.25 4.3
a 90, 70, 30, 0,0 90, 00, 60, 00, 0,0 0,0 10, 0,0 10,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Irlanda 225 169 151 213, 190 254 315 405 348, 257, 235 702, 764
,1 ,4 ,7 7 ,4 ,7 ,7 ,2 6 9 ,1 2 ,8

Grecia 431 416 367 281, 315 394 310 333 599, 524, 249 250, 160
,2 ,0 ,0 0 ,0 ,0 ,0 ,0 0 0 ,0 0 ,0

Spania 2.4 2.5 2.7 3.11 3.6 4.3 4.8 5.3 4.84 4.31 4.2 3.89 3.8
89, 18, 56, 9,0 05, 17, 63, 52, 9,0 8,0 34, 6,0 26,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Franţa 6.9 7.3 7.1 7.37 8.6 9.0 8.3 8.9 7.89 7.46 7.7 10.3 9.6
07, 14, 52, 4,0 10, 06, 46, 10, 4,0 2,0 38, 39,0 16,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Italia 1.1 1.0 2.9 17.9 8.3 1.8 225 301 488, 12.2 3.4 6.98 1.5
17, 65, 86, 32,0 74, 71, ,0 ,0 0 56,0 97, 1,0 17,
0 0 0 0 0 0 0

Cipru 7,1 5,5 3,2 7,7 87, 125 0,9 3,4 1,2 1,5 0,5 0,8 2,4
8 ,7

Letonia 0,0 0,0 0,0 0,0 : : : 4,5 5,3 4,4 2,9 3,1 3,1

Lituania 0,5 0,6 0,7 0,3 0,5 0,7 1,2 1,8 1,8 1,8 1,1 1,0 1,2
Luxemb 23, 23, 32, 47,7 40, 44, 47, 46, 53,3 52,3 50, 43,4 71,
urg 0 7 4 7 0 5 6 2 1

Ungaria 27, 34, 44, 49,6 73, 84, 81, 68, 65,7 48,8 524 525, 505
3 5 2 8 2 0 0 ,2 1 ,1

Malta 4,7 4,9 5,6 6,3 9,4 17, 14, 15, 15,1 14,0 14, 14,8 16,
5 7 7 7 1

Olanda 1.4 1.3 1.6 1.46 1.5 1.7 1.8 1.8 1.79 1.81 1.7 1.53 1.3
87, 11, 96, 1,0 13, 10, 11, 82, 6,0 7,0 17, 8,0 83,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Austria 111 165 148 157, 154 139 131 155 142, 129, 44, 50,8 31,
,2 ,8 ,1 0 ,4 ,7 ,9 ,2 7 8 8 7

Polonia 42, 59, 51, 44,1 50, 60, 65, 86, 97,9 72,3 72, 67,7 70,
9 6 1 8 2 5 7 6 0

Portugal 103 91, 105 105, 26, 68, 23, 9,6 8,2 0,3 87, 0,0 258
ia ,0 0 ,1 0 9 8 0 1 ,4

Slovenia 18, 24, 19, 5,8 15, 8,0 5,7 8,7 11,0 11,0 13, 11,8 17,
8 9 4 7 6 0

Slovacia 5,8 5,8 6,4 5,7 3,0 0,4 0,2 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0

Finlanda 368 384 452 411, 472 486 505 459 651, 440, 387 395, 509
,3 ,8 ,0 0 ,0 ,0 ,0 ,0 0 0 ,0 0 ,0

Suedia 330 301 324 272, 279 117 13, 2,5 1,7 0,2 1,0 0,3 -0,5
,0 ,0 ,7 9 ,6 ,6 0

United 3.6 3.8 3.7 3.49 4.2 4.6 5.2 5.6 31.4 4.72 3.0 3.38 3.8
Kingdo 34, 52, 86, 1,4 30, 06, 44, 50, 87,7 0,9 79, 3,0 58,
m 2 9 4 4 6 0 7 8 8
 Tabel 6 Impozit pe capital EU 25 total şi indici cu baza în lanţ

TIME/GEO EU25 Indici baza in Evoluţia încasărilor la nivelul EU25 prezintă

lant o tendinţă generală crescătoare, ca şi cea a
celei prezentate la EU 15, prezentând doar
2000 21.793,4 100,00%
două oscilaţii puternice, una descrescătoare în
2001 22.264,2 102,16%
anul 2004, cand indicele cu baza în lanţ
2002 24.596,9 110,48% denotă o scădere csemnificativă faţă de anul
2003 40.003,3 162,64% 2003, care exprimată în date absolute arată o
valoare cu aproximativ 6000 milioane euro
2004 34.725,5 86,81%
mai scăzută.
2005 29.417,9 84,72%
Cealaltă perioadă marcantă din perioada
2006 28.214,7 95,91%
analizată se dovedeşte a fi în anul 2008 când
2007 30.446,1 107,91%
încasările din impozitul pe capital cresc dublu
2008 56.098,0 184,25% faţă de anul precedent şi aproape triplu faţă
2009 39.249,6 69,97% de anul de bază.

2010 28.727,4 73,19% Maximul se înregistrează in acelaşi an al

2011 35.125,3 122,27% declanşării crezei economice, şi anume, în

2012 29.962,6
2008, atingând valoarea de 56.098 milioane
85,30%
euro. Încă o dat se poate observa impactul pe
MIN 21.793,4 69,97%
care recesiunea la avut la nivelul statelor
MAX 56.098,0 184,25% europene, acestea fiind nevoite să majoreze
MEDIE 31.601,3 103,97% semnificativ ratele de impozitare pentru a
putea face faţă impasului economic. Minimul
încasărilor din impozitul pe capital se remarcă în anul 2000, acesta fiind un an stabil şi fără
evenimente neplăcute la nivelul economiei mondiale. Touşi, media se dovedeşte a avea o
valoare considerabilă, datorită majorărilor din 2008 a ratei de impozitare care se încearcă a se
stabiliza.
 Figură 6 Impozit pe capital EU25 - date absolute -

Din graficul datelor absolute putem vizualiza mai clar situaţia expusă, precum şi punctele de
maxim şi de minim. De asemenea, se poate obsrva cum după creşterea bruscă a încasărilor din
anul 2008, s-a încercat o diminuare a ratelor de impozitare pentru a atrage mai mult
investitorii şi pentru a-i motiva în participarea la dezvoltarea economică.

Figură 7 Iimpozitul pe capital la nivelul EU25 - date absolute -

Evoluţia anuală a încasărilor din acest impozit la nivelul EU25 este una oscilantă, cele mai
bruşte mişscări ale acestora având loc în aceiaşi ani menţionaţi mai sus, 2004 şi 2008. După
cum deja am precizat, evoluţia anuală întăreşte şi ea modificările prezentate anterior.

2.2.1 I MPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU25-PONDERE IMPOZITE DIRECTE

Tabel 7 Ponderea impozitului pe capital în total impozitelor directe

Ani/Tara EU25 IMP CAPITAL EU 25 Venituri Ponderea in impozitele

fiscale directe

2000 21.917,1 3.759.497,7 0,58

2001 22.420,2 3.835.925,7 0,58

2002 24.751,7 3.926.925,1 0,63

2003 40.149,9 3.994.352,4 1,01

2004 34.986,1 4.179.737,5 0,84

2005 29.739,3 4.386.117,0 0,68

2006 28.412,2 4.683.306,4 0,61

2007 30.650,4 4.947.663,4 0,62

2008 56.304,8 4.949.131,0 1,14

2009 39.410,9 4.590.998,0 0,86

2010 29.365,2 4.788.116,2 0,61

2011 35.758,0 4.985.316,3 0,72

2012 30.585,6 5.168.559,7 0,59

Figură 8 Ponderea impozitului pe capital în impozitele directe

Ponderea impozitului pe capital în total impozitelor directe este una general redusă valorile
fiind cuprinse în intrevalul 0% şi 1 %, ce mai mare valoare a ponderii fiind de 1,14 procente,
în acelaşi an tumultuos , 2008. În primii 3 ani ai perioadei analizate valorile cres uşor
ajungând de la 0,58 în anul 2000, la 0,63 în anul 2003. În anul 2004 se observă o creştere
bruscă , valoarea atingând pragul de 1,01. După acest an valorile scad până în 2008 , când se
înregistrează maximul, după care urmează din nou un trend descendent ajungând în ultimul an
al perioadei analizate la o valoare aproximativă cu cea initial.
2.2.2 IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU25-PONDERE ÎN VENITURI FISCALE

Figură 9 Ponderea impozitului pe capital în total venituri fiscale – EU25

Ponderea impozitului pe capital în totalul veniturilor fiscale prezintă o evoluție aproximativ

constantă în primii 3 ani, după care are loc o creștere mai semnificativă în anul 2003. Această
creștere este urmată de un trend descrescător până in anul 2008 cănd are loc din nou o creștere
bruscă, ponderea atingând procentajul maxim de 1,17 %.

Figură 10 Indici cu baza în lanț - EU25

Din graficul de mai sus se concretizează de la an la an modificări relative ușoare a ponderii
impozitului pe capital în totalul veniturilor fiscale la nivelul EU 25. Indicii se păstrează în
același interval (0,1) , valoarea cea mai însemnată rezultând în același an , 2008.

Aşa se prezintă evoluţia impozitului analizat la nivelul uniunii EU25. În continuare vom
analiza şi situaţia acestuia la nivelul EU 27.
2.3.IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU27-DATE ABSOLUTE
Tabel 8 Impozit pe capital EU27 - date absolute -

Ţară/Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Belgia 1.174, 1.206, 1.255, 1.390,4 2.176, 1.872, 2.153, 2.215, 2.370,1 2.234,7 2.489, 2.666,5 3.139,
8 2 9 6 8 3 7 8 4

Bulgaria 16,4 20,4 21,8 33,0 43,2 61,9 107,8 161,7 185,7 97,6 86,8 96,9 96,8

Cehia 16,5 20,2 24,3 27,2 19,5 24,7 28,4 16,7 10,3 8,9 9,0 9,3 9,0

Denmarca 402,5 375,5 353,5 377,2 447,6 429,7 466,3 523,7 638,7 496,5 507,4 630,0 517,9

Germania 2.990, 3.070, 3.030, 3.370,0 4.290, 4.100, 3.760, 4.200, 4.770,0 4.540,0 4.410, 4.250,0 4.310,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Estonia : : : : : : : : : : : : :

Irlanda 225,1 169,4 151,7 213,7 190,4 254,7 315,7 405,2 348,6 257,9 235,1 702,2 764,8

Grecia 431,2 416,0 367,0 281,0 315,0 394,0 310,0 333,0 599,0 524,0 249,0 250,0 160,0

Spania 2.489, 2.518, 2.756, 3.119,0 3.605, 4.317, 4.863, 5.352, 4.849,0 4.318,0 4.234, 3.896,0 3.826,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Franţa 6.907, 7.314, 7.152, 7.374,0 8.610, 9.006, 8.346, 8.910, 7.894,0 7.462,0 7.738, 10.339, 9.616,
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Italia 1.117, 1.065, 2.986, 17.932, 8.374, 1.871, 225,0 301,0 488,0 12.256, 3.497, 6.981,0 1.517,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cipru 7,1 5,5 3,2 7,7 87,8 125,7 0,9 3,4 1,2 1,5 0,5 0,8 2,4

Letonia 0,0 0,0 0,0 0,0 : : : 3,2 3,7 3,1 2,0 2,2 2,2
Lituania 0,5 0,6 0,7 0,3 0,5 0,7 1,2 1,8 1,8 1,8 1,1 1,0 1,2

Luxemburg 23,0 23,7 32,4 47,7 40,7 44,0 47,5 46,6 53,3 52,3 50,2 43,4 71,1

Ungaria 27,3 34,5 44,2 49,6 73,8 84,2 81,0 68,0 65,7 48,8 524,2 525,1 505,1

Malta 4,7 4,9 5,6 6,3 9,4 17,5 14,7 15,7 15,1 14,0 14,7 14,8 16,1

Olanda 1.487, 1.311, 1.696, 1.461,0 1.513, 1.710, 1.811, 1.882, 1.796,0 1.817,0 1.717, 1.538,0 1.383,
0 0 0 0 0 0 0 0 0

Austria 111,2 165,8 148,1 157,0 154,4 139,7 131,9 155,2 142,7 129,8 44,8 50,8 31,7

Polonia 42,9 59,6 51,1 44,1 50,8 60,2 65,5 86,7 97,9 72,3 72,6 67,7 70,0

Portugalia 103,0 91,0 105,1 105,0 26,9 68,8 23,0 9,6 8,2 0,3 87,1 0,0 258,4

România 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Slovenia 18,8 24,9 19,4 5,8 15,7 8,0 5,7 8,7 11,0 11,0 13,6 11,8 17,0

Slovacia 5,8 5,8 6,4 5,7 3,0 0,4 0,2 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0

Finlanda 368,3 384,8 452,0 411,0 472,0 486,0 505,0 459,0 651,0 440,0 387,0 395,0 509,0

Suedia 330,0 301,0 324,7 272,9 279,6 117,6 13,0 2,5 1,7 0,2 1,0 0,3 -0,5

United Kingdom 3.634, 3.852, 3.786, 3.491,4 4.230, 4.606, 5.244, 5.650, 31.487, 4.720,9 3.079, 3.383,0 3.858,
2 9 4 4 6 0 7 7 8 8
Figură 11 Impozit pe capital - date absolute -
Impozitul pe capital pe perioada analizată, la nivelul EU27 are un curs general ascendant,
după cum se poate vedea din rezultatele datelor absolute. Nu se poate lasă la o parte, imaginea
data de discrepanţa încasărilor acestui impozit în ţările dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate.
Astfel, ţări precum Franţa, Marea Britanie, Germania aduc un aport mult mai semnificativ la
încasările de la nivelul Europei decât ţări precum cele nordice, pe de o parte, şi ţările în curs
de dezvoltare precum Bulgaria sau Cehia.

Tabel 9 Total impozit pe capital "EU27 şi indici cu baza în lanţ

EU 27 Total imp pe capital Indici cu baza in lant Din totalul încasărilor la

2000 21933,3 1,00 nivelul EU27 rezultă o valoare

minimă a încasărilor în primul
2001 22440,7 102,31
an al perioadei analizate, de
2002 24773,5 110,40
21933,3 ceea ce înseamnă
2003 40183 162,20 jumătate din valoarea maxima
2004 35029,3 87,17 atinsă în 2008, reprezentată de

2005 29801,2 85,08 suma de 56490,5 milioane

euro. Chiar dacă se poate
2006 28520,1 95,70
observa din detalierea pe ţări
2007 30812,2 108,04
expusă mai sus, o tendinţă de
2008 56490,5 183,34 descreştere în majoritatea
2009 39508,6 69,94 ţărilor până în 2004, după

2010 29451,7 74,55 acest an situaţia se schimbă şi

valorile încasărilor cresc
2011 35854,8 121,74
semnificativ.
2012 30682,4 85,57

MINIM 21933,30 1,00 Cea mai mare creştere la nivel

de stat, se poate observa în
MAXIM 56490,50 183,34
Italia, unde încasările cresc în
MEDIE 32729,33 99,00
2004 faţă de 2003 cu 11768
milioane euro, trecând de la valoare absolută
de 488 milioane euro la 12.256 milioane euro.
Figură 12 Evoluţia anuală a impozitului pe capital

Indicii cu baza în lanţ detaliază evoluţia

anuală a încasărilor impozitului analizat,
scoţând în evidenţă cele mai bruşte oscilaţii
şi anii cu cel mai mare impact asupra modificărilor intevenite în rata de impozitare a acestui
impozit.

În graficul alăturat putem vizualiza din nou efectele crzei asupra încasărilor la nivelul EU27 şi
variaţiile care au avut loc de-a lungul perioadei analizate.

În continuare voi analiza ponderea impozitului pe capital ca pondere în PIB şi impozite

directe. Aşadar, ponderea în produsul intern brut prezintă următoarea evoluţie:

Tabel 10 Ponderea în PIB a impozitului pe capital în EU27

TIME/GEO EU27 Indici cu baza in lant

2000 0,2 100,00%

2001 0,2 100,00%
2002 0,2 100,00%
2003 0,4 200,00%
2004 0,3 75,00%
2005 0,3 100,00%
2006 0,2 66,67%
2007 0,2 100,00%
2008 0,5 250,00%
2009 0,3 60,00%
2010 0,2 66,67%
2011 0,3 150,00%
2012 0,2 66,67%
MIN 0,2 60,00%

MAX 0,5 250,00%

MEDIE 0,3 118,85%

2.3.1.IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU27-PONDERE ÎN PIB

Pondera în produsul intern brut a impozitului pe capital este una redusă şi aproximativ
constantă pe toată perioada analizată, având valori în jurul mediei de 0,3 procente. Prin
calculul indicilor cu baza în lanţ putem diferenţia de la un an la altul ponderile încasărilor.
Astfel putem observa o pondere constantă în primii trei ani ai perioadei analizate, după care
urmează o crştere de aproape 100% . Aceasta este urmată de o perioadă oscilantă, cea mai
mare creştere înregistându-se ăn acelaşi an problematic pe plan mondial, anul 2008.

Să urmărim pe graficul următor cum se prezintă situaţia prezentată mai sus:

2.3.1.IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU27-PONDERE ÎN PIB

Figură 13 Evoluţia anuală a impozitului pe capital ca procent în PIB-

O altă metodă de analizare a impozitului este calculul ponderii impozitului pe capital în

totalul impozitelor directe. În urma calculelor efectuate avem următoarele rezultate:

2.3.2..I MPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU27-PONDERE ÎN IMPOZITELE DIRECTE

Tabel 11 Ponderea impozitului pe capital în totalul impozitelor directe

EU 27 Total imp pe capital Total impozite %

 directe

2000 21933,30 3829228,20 0,57%

2001 22440,70 3903297,90 0,57%

2002 24773,50 3984718,40 0,62%

2003 40183,00 4050624,50 0,99%

2004 35029,30 4234134,70 0,83%

2005 29801,20 4450842,40 0,67%

2006 28520,10 4757243,60 0,60%

2007 30812,20 5034982,10 0,61%

2008 56490,50 5041702,20 1,12%

2009 39508,60 4664956,00 0,85%

2010 29451,70 4865568,80 0,61%

2011 35854,80 5069751,60 0,71%

2012 30682,40 5253336,90 0,58%

Ponderea impozitului în impozitele directe este una foarte redusă, valoarea gravitând în
jurului unui procentaj de aproximativ 0,6 %. Doar în anul 2008 reuşeste să depăşească un
procent din totalul impozitelor directe. Aceaste ponderi mici denotă faptul că impozitul pe
capital nu este sursa cea mai importantă de venit bugetar, şi nici un impozit care modifică
semnificativ încasările impozitelor directe. Acest fapt este valbil nu numai la nivel general de
uniune, dar şi la nivel de stat , după cum vom observa mai târziu în studiul de caz efectuat.
Figură 14 Pondere impozitului pe capital în impozitele directe EU27

În graficul alăturat
putem observa mai în
detaliu oscilaţiile
ponderilor impozitului
analizat în cadrul
încasărilor impozitelor
directe. Din nou se
remarcă oscilaţii în anii
menţionaţi şi mai sus,
2004 şi 2008.

2.3.3IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL EU27-PONDERE ÎN VENITURI FISCALE

Figură 15 Ponderea impozitului pe capital în total venituri fiscale-EU27

Ponderea în veniturile fiscale ale impozitului pe capital la nivelul EU 27 przintă aceeași
evoluție ca și in cazurile precedente, acest impozit neinfluențand foarte mult veniturile fiscale.
Astefel, putem deduce că indiferent de numărul țărilor care fac parte din agregta, impozitul pe
capital are cam aceleași cote , neducând la modificări extreme. De asemenea, am putea
observa și o reținere a țărilor în a impozita prea dur capitalul. Armonizarea la nivelul UE ar
putea fi si ea un alt motiv pentru care se păstrează valori ușor constante pe toată perioada
analizată.Indicii cu baza în lanț susțin cele menționate și sunt prezentați prin următorul grafic:

Figură 16 Indici cu baza în lanț - EU27

2.4.IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL NM12-DATE ABSOLUTE
Tabel 12 Impozit pe capital date absolute în NMS12-date absolute- (milioane euro)

Ani/Ţară Bulgaria Cehia Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Romania Slovenia Slovacia

2000 16,4 16,5 : 7,1 0,0 0,5 27,3 4,7 0,0 18,8 5,8

2001 20,4 20,2 : 5,5 0,0 0,6 34,5 4,9 0,0 24,9 5,8

2002 21,8 24,3 : 3,2 0,0 0,7 44,2 5,6 0,0 19,4 6,4

2003 33,0 27,2 : 7,7 0,0 0,3 49,6 6,3 0,0 5,8 5,7

2004 43,2 19,5 : 87,8 : 0,5 73,8 9,4 0,0 15,7 3,0

2005 61,9 24,7 : 125,7 : 0,7 84,2 17,5 0,0 8,0 0,4

2006 107,8 28,4 : 0,9 : 1,2 81,0 14,7 0,0 5,7 0,2

2007 161,7 16,7 : 3,4 4,5 1,8 68,0 15,7 0,0 8,7 0,1

2008 185,7 10,3 : 1,2 5,3 1,8 65,7 15,1 0,0 11,0 0,1

2009 97,6 8,9 : 1,5 4,4 1,8 48,8 14,0 0,0 11,0 0,0

2010 86,8 9,0 : 0,5 2,9 1,1 524,2 14,7 0,0 13,6 0,0

2011 96,9 9,3 : 0,8 3,1 1,0 525,1 14,8 0,0 11,8 0,0

2012 96,8 9,0 : 2,4 3,1 1,2 505,1 16,1 0,0 17,0 0,0
Datele absolute ale noilor state membre arată o desfaşurare crescătoare a încasărilor
impozitului pe capital, valorile semnificative fiind înregistrate de Bulgaria şi Ungaria, a doua
ţară menţionată atngând chiar maximul din aceste încasări în anul 2010, cu o valoare absolută
de 524,2 milioane euro. Se poate observa la nivelul acestei ţări vecine cu ţara noastră, o
creştere bruscă a impozitului pe capital în acelaşi an menţionat, când Ungaria renunţă la cota
unică de impozitare. Astfel valorea încasărilor impozitului analizat creşte de la 48 de milioane
euro la 524,2 milioane euro.

Tabel 13 Impozitul pe capital al noilor state membre-total şi indici cu baza în lanţ

TIME/GEO NMS 12 Indici baza in lant

2000 97,1 100,00%

2001 116,8 120,29%

2002 125,6 107,53%

2003 135,6 107,96%

2004 252,9 186,50%

2005 323,1 127,76%

2006 239,9 74,25%

2007 280,6 116,97%

2008 296,2 105,56%

2009 188 63,47%

2010 652,8 347,23%

2011 662,8 101,53%

2012 650,7 98,17%

MIN 97,1 63,47%

MAX 662,8 347,23%

MEDIE 309,4 127,48%

Din totalul impozitului pe capital al noilor state membre putem deduce o creştere de 6 ori mai
mare spre sfârşitul perioadei analizate în
comparaţie cu anul de bază 2000. Punctul Figură 17 Impozit pe capital NMS 12 total date
maxim se înregistrează în acelaşi an 2010, iar
absolute

valoarea media pe toată perioada analizată

ajunge la o valoare de 309,4 milioane euro.
Indici cu baza în lanţ permit analiza anuală a
acestui impozit şi prezintă o evoluţie crescătoare până în anul 2009 ,c u valori oscilante,
urmând un tronson uşor descrescător spre sfârşitul perioadei analizate. Cu toate acestea
sfârşitul perioadei analizate prezintă valori mult superioare perioadei iniţiale de calcul.

Să analizăm acum ponderile în produsul intern brut ale impozitului pe capital la nivelul noilor
state membre. Totalul ponderilor pe perioada analizată sunt următoarele:

TIME/GEO Total

2000 0,5
2001 0,5
2002
2.4.1.IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL NM12-PONDERE
0,4
ÎN PIB
2003 0,5
2004 1,3
Tabel 14 Totalul ponderilor impozitului pe capital în
2005 1,7
PIB-NMS12
2006 0,8
Din tabelul alăturat putem deduce că ponderile impozitului pe
2007 0,9
capital în produsul intern brut la nivelul noilor state membre sunt
2008 0,9
reduse, ca şi în cazul ponderilor analizate pentru EU15, EU25 şi
2009 0,6 EU27.
2010 0,9 În cazul NMS12 valorile se păstrează relativ constante în primii 3
2011 1
2012 0,9 41

Total 10,9
ani din cei 12 analizaţi. Anul 2004 aduce cu sine o creştere a ponderilor cu aproximativ 1
procent, valoarea atingând maximul în anul 2005, cu o pondere a impozitului pe capital în
produsul intern brut de 1,7%.
În următorii ani identificăm o diminuare care se păstrează pe parcusul, excepţie fiind anul
2011 când ponderea atinge din nou valoarea de 1%, datorită Ungariei care îşi măreşte atunci
încasările din acest impozit.

Ca să scoatem în relief mai sus prezentata situaţie, sa primivim graficul alăturat care
evidenţiază cursul acestor ponderi:

Figură 18 Ponderile în PIB ale impozitului pe capital la nivelul NMS12

Graficul prezintă panta ascendentă a ponderilor până în anul 2006, când putem observa o
diminuare a acesteia şi un curs oscilant care fluctuează până la sfârşitul perioadei analizate.
Aceste fluactuaţii provin şi din încercarea statelor de a adopta o rată de immpozitare optima,
de a căuta varianta care să diminueze rata evaziunii fiscale atât de dezbătută în zilele noastre.

2.4.2.IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL NM12-PONDERE ÎN IMPOZITELE DIRECTE

Tabel 15 Ponderea impozitului pe capital în totalul impozitelor directe

Ani/NMS12 Total impozit pe capital Total impozite directe Ponderi imp cap. In totalul imp. Directe

2000 97,1 84100,8 0,001154567

2001 116,8 92199,8 0,001266814

42
2002 125,6 104069,9 0,001206881

2003 135,6 110926,6 0,00122243

2004 252,9 122810 0,002059279

2005 323,1 139999,5 0,002307865

2006 239,9 155518 0,001542587

2007 280,6 186513 0,001504453

2008 296,2 204269,6 0,001450044

2009 188 179818 0,001045502

2010 652,8 184760,6 0,003533221

2011 662,8 194773,4 0,003402929

2012 650,7 197209,5 0,003299537

Ponderea impozitului pe capital din noile state membre în totalul impozitelor directe încasate
de acestea este una aproape nesemnificativă, valorile apropiindu-se de valoarea zero.
Acest fapt denotă că noile state care aparţin Uniunii Europene nu pun accent pe atragrea
veniturilor bugetare din impozitele pe capital ci din alte impozite directe cu ponderi mult mai
semnificative.

Totuşi, pentru a ne forma o imagine a evoluţiei acestor ponderi, am alăturat un graphic

relevant:

43
Figură 19 Pondere impozitului pe capital în totalul impozitelor directe

Cu ajutorul graficului ne putem da seama ca evoluţia ponderilor în impozitele directe la

nivelul NMS12 este aproximativ constantă până în anul 2004 când acestea înregistrează o
usşoară creştere faţă de începutul perioadei analizate. După anul 2005, ponderile cresc până în
2010 când are loc o încasare maxima la nivelul NM12 a impozitului pe capital care generează
o pondere maxima în totalul impozitelor directe , procentajul ajungând la 0,035 %.

2.4.3.IMPOZITUL PE CAPITAL LA NIVELUL NM12-PONDERE ÎN VENITURILE FISCALE

Figură 20 Ponderea impozitului pe capital în totalul veniturilor fiscal-NM12

44
În ceea ce privește ponderea în totalul veniturilor fiscale, noile state membre nu aduc un aport
important veniturilor fiscal prin acest tip de impozit. Focusul se îndreaptă spre impozitarea
altor venituri în țările UE, impozitul pe capital nefiind un punct important spre care țările să
iși îndrepte atenția.Mai jos, vă prezint indicia cu bază în lanț, aceștia având aceleași valori
subunitare:

Figură 21 Indici cu baza în lanț - NM12

CAP III.ANALIZA COMPARATIVĂ A IMPOZITULUI PE CAPITAL

ÎNTRE EU15, EU 25, EU27 ŞI NMS12

45
 În această parte a lucrării am ales să fac o analiză comparativă a datelor prezentate
anterior, între EU15, EU25, EU27 şi NMS 12 pentru a vedea cum au evoluat încasările
impozitului analizat odată cu aderarea statelor pe parcurs.
Astfel, am structrat datele absolute pe toate uniunile analzate şi am calculat valorile maxime,
minime şi medii ale acestora. De asemnea, am calculate indicia cu bază cu bayă cu lanţ pentru
o persepctviă mai detaliată.

În primă etapă voi analiza datele absolute prezentate în tabelul următor:

Tabel 16 Evoluţia comparativă a impozitului pe capital

TIME/GEO EU27 EU25 EU15 NMS 12 MIN MAX MEDIE

2000 21.933,5 21.917,1 21.793,4 97,1 97,1 21.933,5 16.435,3

2001 22.440,6 22.420,2 22.264,2 116,8 116,8 22.440,6 16.810,5
2002 24.773,5 24.751,7 24.596,9 125,6 125,6 24.773,5 18.561,9
2003 40.182,9 40.149,9 40.003,3 135,6 135,6 40.182,9 30.117,9
2004 35.029,3 34.986,1 34.725,5 252,9 252,9 35.029,3 26.248,5
2005 29.801,2 29.739,3 29.417,9 323,1 323,1 29.801,2 22.320,4
2006 28.520,0 28.412,2 28.214,7 239,9 239,9 28.520,0 21.346,7
2007 30.813,4 30.651,7 30.446,1 280,6 280,6 30.813,4 23.048,0
2008 56.492,1 56.306,3 56.098,0 296,2 296,2 56.492,1 42.298,2
2009 39.509,8 39.412,3 39.249,6 188 188,0 39.509,8 29.589,9
2010 29.452,8 29.366,0 28.727,4 652,8 652,8 29.452,8 22.049,8
2011 35.855,8 35.759,0 35.125,3 662,8 662,8 35.855,8 26.850,7
2012 30.683,4 30.586,6 29.962,6 650,7 650,7 30.683,4 22.970,8

Datele din tabel ne ajută să observăm cum odată cu aderarea noilor state membre încasările
din impozitul pe capital cresc şi veniturile bugetare la nivelul Uniunii Europene se amplifică.
Cu toate acestea, valorile absolute arată o creştere cu aproximativ 200 milioane de euro pentru
EU25 faţă de EU15 şi o valoare aproximativă pentru EU27 în comparaţie cu EU25.

Astfel, de-a lungul timpului veniturile bugetare la invel european au crescut cu aproximativ
400 milioane euro odată cu extinderea Uniunii Europene., valoarea medie crescând de la
16.435,3 milioane euro în anul 2000, la 22.970,8 în ultimul an al perioadei analizate.

46
Figură 22 Evoluţia comparativă a impozitului pe capital-date absolute (mil.Eur)

Din acest grafic rezultă o valoare aproximativ constantă a impozitului pe capital pe fiecare an
în parte şi o evoluţie crescătoare de-a lungul timpului. Cea mai mare valoare se observă în
anul declanşării crezei economice , 2008, când valorile încasate din impozitul pe capital ajung
la o valoare aproximativă de 60.000 milioane euro.

Pe ansamblul perioadei analizate, trendul este unul uşor crescător , excepţie făcând anul
menţionat mai sus care denotă şi o modificare a graficului. După acest an valorile descresc
puţin, dar îşi păstrează valori mai mari decât cele iniţiale.

Prin graficul de mai jos, se prezintă ponderea agregatelor în veniturile fiscale, tratată
comparativ:

Figură 23 Ponderea în total venituri fiscal-analiză comparativă

47
Concluzia care o putem treage din această analiză este că impozitul pe capital nu suferă
modificări drastice odată cu integrarea altor state la Uniunea Europeană, acesta neinfluenţând
semnificativ nivelul impozitelor directe.

Veniturile bugetare se amplifică semnificativ datorită altor impozite directe, precum impozitul
pe venit sau pe profit, care au ponderi mult mai ridicate la veniturile bugetare decât cel
analizat în lucrarea de faţă.

48
CAP IV.CONCLUZII

După cum precizam şi în introducere, pentru o analiză mai detaliată a impozitului pe capital la
nivelul ageratelor Uniunii Europene, am ales să dezbat mai mulţi indicatori pentru EU15,
EU25, EU27 şi NMS 12. Aceştia sunt:

 Date absolute

 Indici cu baza în lanţ

 Ponderea în prosul intern brut al impozitului pe capital

 Ponderea în impozitele directe

 Calculul valorii minime, maxime şi medii pe perioada analizată.

De asemnea, particularizarea studiului pe Franţa a permis o focusare a evoluţiei impozitului

prezentat la nivel de detaliu.

Din studiul realizat putem concluziona că încasările din impozitul pe capital prezintă un trend
ascendent general, cu puţine fluctuaţii , exceptând perioada în care s-a instalat criza
economică mondială.

Impozitul pe capital la nivel european nu prezintă valori excepţionale, faţă de alte impozite,
valorile fiind chiar reduse dacă luăm în considerare ponderea acestuia în produsul intern brut.
Nici în cazul ponderilor în impozitele directe nu prezinte valori semnficative, acesta abia
atingând un procent din acestea.

Indicii cu baza în lanţ au arătat o evoluţie uşor fluctuantă a impozitului pe capital, cu puţine
modificări de la un an la altul. O modificare anuală semnificativă am putut-o observa în cazul
Ungariei care a trecut de la valoarea de 40 milioane euro la 524 milioane euro, la diferenţă de
1 an.

Observăm faptul că în Franța se înregistrează cele mai mari încasări din acest impozit, urmată
fiind de Marea Britanie și Germania. La polul opus, cele mai mici încasări din acest impozit
se înregistrează în Slovenia, Cipru, respectiv Danemarca. Acest lucru se datorează în principal
diferențelor legislative, dar și mărimii țărilor analizate și a gradului de dezvoltare al acestora.

În Franța, analizând tabelul indicilor cu bază fixă, observăm că pe întrega perioadă analizată,
încasările din impozitul pe capital au avut o tendință crescătoare față de anul de baza,
creșterile cele mai semnificative înregistrându-se în anii 2004-2005.

49
Din analiza comparativă între EU 15, EU25, EU27 şi NMS 12 putem concluziona că valorile
impozitului pe capital nu se modifică semnificativ odată cu intrarea altor ţări în spaţiul
european, dar cu toate acestea, tendinţa este una de creştere constantă.

O altă concluzie generată de studiul de faţă arată modul în care mărimea impozitului depinde
de suprafaţa teritorială şi de gradul de dezvoltare al fiecărei ţări. Astfel, în ţările dezvoltate se
observă incăsările cu valorile cele mai mari, iar în ţările în curs de dezvoltare, mărimea
impozitului este mai redusă.

Cu ajutor indicatorilor şi a graficelor am încercat să creez o imagine cât mai amplă a modului
în care impozitul analizat influenţează veniturile bugetare la nivel european.

50
BIBLIOGRAFIE
1. http://ec.europa.eu/eurostat

2. http://www.oecd.org/

3. Allais, M., Pour la réforme fiscale, Paris, 1993

4. Nistor Ioan (2004), Teorie şi practică în finanţarea întreprinderilor, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;

5. Stoian A.,Contabilitatea si fiscalitatea societatilor comerciale, Bucuresti,

Editura Infomedica, 1997
6. Nistor Ioan, Stâneanu Gheorghe, Bojan Daniela (2005), Finanţele firmei, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca;

7. Ristea M.,Contabilitatea între gestional si fiscal, Bucuresti, Editura Tribuna

Economica, 1998

8. Stancu Ion (2002), Finanţe, Editura Economică, Bucureşti;

9. Topciu C., Tehnici si metode fiscale , Editura Economica, Bucuresti 1997

10. http://www.statista.com/topics/921/european-union/

11. http://www.statista.com/topics/921/european-union/

51