Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia

acută profesională, care se produc în timpul procesului de

muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent
de natura juridică a contractului în baza caruia se desfăşoară
activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă
de cel puţin 3 zile, invaliditate ori deces.
De asemenea, sunt considerate accidente de muncă:
accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau
unitate, cu permisiunea angajatorului;
accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse
din proprie iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti;
accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii,
dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei
fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de muncă organizat de aceştia,
în timpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei exclusive a
accidentatului;
 Accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare a

pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de

practică;

 Accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol,

cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

 Accidentul suferit de elevi, studenţi şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale;

 Accidentul suferit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la

domiciliu şi invers.

Se consideră accident uşor acel accident care are drept consecinţe:

 leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale;
 care antrenează o incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile.
 Urmările accidentului de muncă sunt:
Incapacitate temporară de muncă
Invaliditate
Deces
 CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE
MUNCĂ
După numărul persoanelor accidentate:
 accident individual - dacă a fost accidentată o singură
persoană;
 accident colectiv - dacă au fost accidentate cel puţin 3
persoane, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul
aceluiaşi eveniment.
 După natura leziunilor:

 Contuzii, plăgi, înţepături, tăieturi, striviri

 Arsuri
 Entorse, fracturi, amputări
 Intoxicaţii
 Electrocutări
 Leziuni multiple
După locul leziunilor:
 La cap
 La trunchi
 La membrele superioare sau inferioare
 Cu localizări multiple
După momentul în care se resimt efectele:
 Cu efect imediat
 Cu efect ulterior
 PRINCIPALELE CAUZE ALE ACCIDENTELOR DE
MUNCĂ
Orientativ, aceste apor fi grupate după natura lor în două mari grupe:
Cauze tehnice:
 Starea tehnică necorespunzătoare a sculelor, utilajelor, instalaţiilor
mecanice, sau electrice;
 Lipsa dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de control şi
semnalizare sau starea lor necorespunzătoare;
 Defecte de structură sau lipsuri constructive la lucrările de construcţii
montaj.
Cauze organizatorice:
 Organizarea necorespunzătoare a locului de muncă sau a procesului
de muncă;
 Lipsa instructajului de protecţia muncii;
 Condiţii necorespunzătoare ale mediului de muncă (insuficienţa
volumului şi a suprafeţei locului de muncă, iluminat necorespunzător,
temperatură înaltă sau scăzută a aerului, combinată cu o umiditate
abundentă, degajări de praf, de pulberi toxice, vibraţii, zgomot,
radiaţii etc.);
 Manipularea necorespunzătoare a materialelor;
 Nerespectarea disciplinei în muncă şi a normelor de securitate a
muncii;
 Prelungirea zilei de muncă, regim neraţional de muncă, poziţia
forţată a corpului timp îndelungat sau solicitarea excesivă a
unor organe etc.;
 Anumite stări ale muncitorului cum ar fi: oboseala fizică,
nervoasă, starea afectivă necorespunzătoare, care pot conduce
şi ele la producerea accidentelor de muncă.
 Afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de factori nocivi fizici chimici sau biologici, caracteristici
locului de munca, precum si supra solicitarea diferitelor organe sau
sisteme ale organismului in procesul de munca
 CLASIFICAREA BOLILOR
PROFESIONALE
După natura factorului nociv care le-a generat bolile
profesionale se pot clasifica în următoarele grupe:
• intoxicaţii, provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu
substanţe toxice ;
• pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice
(pulberi de bioxid de siliciu, silicaţi, asbest, cărbune etc)
• boli prin expunere la energie radiantă;
• boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;
• boli prin expunere la zgomot sau vibraţii;
• boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută;
• alergii profesionale;
• dermatoze profesionale;
• cancerul profesional;
• boli infecţioase şi parazitare;
• boli prin suprasolicitare:
• alte boli (care nu intră în categoriile anterioare)
 Dupa tipul de expunere la actiunea factorului nociv, există:
 boli cronice, provocare, de regulă, de doze relative mici, dar care
acţionează timp îndelungat asupra organismului;
 boli acute, generate de o expunere de scurtă durată la acţiunea
factorului nociv, dar la doze mari.

Dupa modul de actiune a factorului nociv asupra organismului, se

pot distinge:
 boli cu acţiune generală, care afectează întregul organism;
 boli cu acţiune locală, care afectează o parte a organismului, un
aparat sau un organ.
Principalele efecte / consecințe ale accidentelor
și a îmbolnăvirilor profesionale
PENTRU ANGAJAT PENTRU PENTRU
ANGAJATOR SOCIETATE
 Suferință fizică și psihică, în  Pierderi de  Cheltuieli de
unele cazuri durerea trebuind producție asigurări sociale
suportată toată viața. (pensii, ajutoare)
 Incapacitate temporară sau  Deteriorări sau  Costuri pentru
permanentă de muncă distrugeri de îngrijire
mijloace fixe
 Pierderea încrederii în  Compensații  Costuri pentru
capacitatea de a reacționa materiale, pensii îngrijire
corespunzător la sarcinile de pe care trebuie
muncă să le plătească,
uneori pe viață
 Diminuarea veniturilor (ex:  Scăderea  Cunoștințe
pierderi de salariu, cheltuieli cu producției neutilizate
îngrijirea medicală etc.)
 PENTRU ANGAJAT
 Pierderea locului de muncă
și, eventual, a șanselor de
angajare.
 Imposibilitatea de a se
bucura din plin de viață și
chiar izolarea de societate
 Sentimentul că este o povară  Deteriorarea mediului
pentru societate
PENTRU ANGAJATOR PENTRU
SOCIETATE
 Costuri suplimentare cu  Diminuarea
formarea noilor angajați potențialului
care îi înlocuiesc pe cei creator
bolnavi/ accidentați general
 Cheltuieli în reinvestire
în forța de muncă și în
utilaje
social de muncă

Ca urmare, prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale trebuie să fie

o preocupare a tuturor părților evidențiate: firmă, angajat, societate.

Protecția muncii este considerată o problemă de stat, ce vizează

îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și înlăturarea cauzelor care
pun în pericol viața și sănătatea oamenilor în procesul de producție