1

ACCIDENTE DE MUNCA. GENERALITI

1.1. DEFINIRE

Termenul accident, conform definitiei DEX, desemneaza o intamplare

neprevazut\, survenit\ brusc ce curm\ o situa]ie sau evolu]ie normal\ fenomen.
Accidentul de munc\ va reprezenta deci, `n conformitate cu defini]ia de mai
sus, un astfel de eveniment, brusc, imprevizibil, circumscris unui proces de munc\ [i
implicand obligatoriu factorul uman.
~ ]ara noastr\, conform Legii nr. 90/1996 a protec]iei muncii, accidentul de
munc\ se define[te ca fiind:
V\t\marea violent\ a organismului, precum [i intoxica]ia acut\ profesional\
care se produc `n timpul procesului de munc\ sau `n `ndeplinirea `ndatoririlor de
serviciu, indiferent de natura juridic\ a contractului `n baza c\ruia se desf\[oar\
activitatea, [i care provoac\ incapacitate temporar\ de munc\ (ITM) de minim 3 zile,
invaliditate sau deces.
Din aceast\ defini]ie reies 4 elemente definitorii ale accidentului de munca :
 Lezarea organismului
 Coordonatele temporo – spa]iale ale producerii accidentului
 Calitatea celui accidentat
 Consecin]ele accidentului asupra capacit\]ii de munc\

 Lezarea organismului implica afectarea integrit\]ii anatomice a acestuia [i are

drept consecin]\ diminuarea sau anularea unor func]ii fiziologice. Caracteristicile pe
care trebuie s\ le `ndeplineasc\ aceste leziuni sunt :
- cauz\ extern\
- caracter violent, acut, nea[teptat
- involuntare

 Coordonatele temporo – spa]iale ale producerii accidentului se refer\ la timpul

[i locul `n care s-a produs accidentul.
 Timpul producerii accidentului
Pentru ca un accident s\ fie considerat accident de munc\, acesta trebuie s\ aib\
loc `n unul din urm\toarele momente:
- `n timpul procesului de munc\;
Procesul de munc\ reprezint\ totalitatea opera]iilor pe care le execut\ o
persoan\ `n cadrul unui proces tehnologic. ~n cadrul procesului de munc\ se
diferen]iaz\ 4 momente sau tipuri de ac]iuni :

ac]iuni exemple
 opera]ia propriu- - schimb de informa]ii
zis\ - monitorizare
- sudura
 controlul - evaluarea cantitativ\ sau calitativ\
obiectelor sau mijloacelor de munc\
 2

 a[teptarea - rezultatul sau efectul `ntreruperii

muncii din diferite cauze
 transportul - deplasarea persoanei cu sau f\r\
sarcini

- `n timpul `ndeplinirii sarcinilor de serviciu, inclusiv a sarcinilor de stat sau de

interes public, inclusiv `n afara programului obi[nuit de lucru
- `nainte [i dup\ `ncetarea lucrului
- `n timpul pauzelor din cadrul procesului de munc\
- `n timpul deplas\rii la [i de la serviciu
- `n timpul procesului de instruc]ie (practicii profesionale) pentru studen]i,
elevi, ucenici
- `n orice moment al programului oficial de lucru, `n timpul oric\rui tip de
activitate cu condi]ia ca evenimentul s\ se fi produs la un loc de munc\

 Locul producerii accidentului

Pentru ca un accident s\ fie considerat accident de munc\, acesta trebuie s\ se

produc\ :
- la locul de munc\.
Locul de munc\ reprezint\ spa]iul `n care unul sau mai mul]i angaja]i `[i desf\
[oar\ activitatea profesional\. Locul de munc\, prin urmare, poate fi reprezentat de un
atelier, o hal\, un spa]iu deschis (munci agricole, exploatare forestier\, activit\]i de
construc]ii). Sub aspect juridic, prin loc de munc\ se `n]elege incinta unit\]ii
respective [i punctele de lucru apar]inand aceleia[i unit\]i dar dispersate pe un teritoriu
(`n cadrul aceleia[i localit\]i sau `n localit\]i diferite).
- pe traseul de deplasare loc de munc\ – domiciliu, cu condi]ia ca accidentul
s\ se produc\ `n intervalul de timp considerat suficient parcurgerii acestui traseu.

 Calitatea victimei
Conform acestui criteriu un individ este considerat victima unui accident de
munc\ numai dac\ a fost v\t\mat prin participarea la procesul de munc\, indiferent de:
- natura productiv\ sau neproductiv\ (pauz\, transport) a activit\]ii `n
momentul `n care s-a produs accidentul
- natura cadrului legislativ de angajare.
Astfel, din acest ultim punct de vedere, victime ale accidentelor de munc\ pot fi
urm\toarele categorii de persoane :
 persoane angajate cu contract de munc\, conven]ie civil\ sau orice alt\
form\ de `ncadrare
 membrii cooperatori
 elevi, studen]i, ucenici afla]i `n practic\ sau vizit\ cu caracter didactic

 Consecin]ele accidentului asupra capacit\]ii de munc\

Impactul accidentului asupra capacit\]ii de munc\ a individului se poate
manifesta sub 3 forme:
 incapacitate temporar\ de munc\
 invaliditate
 3

 deces

 Incapacitatea temporar\ de munc\ reprezint\ imposibilitatea

individului de a-[i desf\[ura activitatea normal\ `n cadrul procesului de munc\ pe o
durat\ de minim 3 zile; are un caracter reversibil sub tratament adecvat. Aprecierea
acestei incapacit\]i este realizat\ de medic [i atestat\ printr-un certificat. ~n func]ie de
durata incapacit\]ii temporare de munc\ se diferen]iaz\ dou\ categorii de accidente de
munc\: cu consecin]e mici [i, respectiv medii :

Consecin]e Durata incapacit\]ii de munc\ Asisten]a medical\

mici 3 – 45 zile tratament
medii 45 – 180 zile tratament
spitalizare

 Invaliditatea reprezint\ pierderea permanent\, total\ sau par]ial\ a

capacit\]ii de munc\ prin afectarea sau pierderea unei func]ii, organ, segment din
organism.
~n func]ie de gradul de afectare a capacit\]ii de munc\, se descriu 3 grade de
invaliditate:

Invaliditate Caracteristici Consecin]e

grad I  pierderea total\ a capacit\]ii de munc\ foarte grave
 pierderea capacit\]ii de autoservire

grad II  pierderea total\ a capacit\]ii de munc\ grave

 p\strarea capacit\]ii de autoservire

grad III  pierdere par]ial\ a capacit\]ii de munc\ mari

 poate desf\[ura `n continuare aceea[i
activitate dar, cu program de munc\ redus

Evaluarea este realizat\ de medic [i confirmat\ printr-o decizie de `ncadrare

permanent\ sau temporar\ `ntr-un grad de invaliditate

 Decesul este cea mai grav\ consecin]\ a accidentelor de munc\, [i se

poate produce fie imediat, fie dup\ un interval de timp. Decesele tardive sunt
considerate consecin]a accidentului de munc\ `n baza unui certificat medico – legal de
confirmare. Accidentul de munc\ ce se soldeaz\ cu deces este denumit accident
mortal.

1.2. Clasificarea accidentelor de munc\

Criteriile `n func]ie de care pot fi clasificate accidentele de munc\ sunt

numeroase: num\rul persoanelor afectate, consecin]e asupra capacit\]ii de munc\,
 4

natura leziunilor produse, sediul v\t\marii, momentul `n care devin evidente efectele,
cauza.

Criteriu Tipuri de accidente de munc\

 cauza direct\  mecanice
 termice
 electrice
 chimice
 prin iradiere
 complexe

 consecin]e Accidente care produc :

 incapacitate temporar\ de  mici
munc\  medii
 invaliditate  mari
 grave
 foarte grave
 deces  mortale

 num\r persoane  individuale

afectate  colective (sunt afectate minim 3 persoane)

1.3. Mecanismele producerii accidentelor de munc\.

1.3.1. Sistamul de munc\

Sistemul de munc\ (ecosistemul uman profesional) este alc\tuit din trei
elemente :
 Mediul popula]ional – omul, subiectul muncii, executantul, cu caracteristicile
proprii psiho - somatice
 Mediul de munc\ ce include pe de o parte ambientul, iar pe de alt\ parte
mijloacele de produc]ie.
Ambientul de munc\ reprezint\ totalitatea factorilor fizici, chimici, biologici,
psiho - sociali, condi]iile ambientale concrete, `n care se desf\[oar\ munca indivizilor.
Mijloacele de produc]ie sunt reprezentate de do\a elemente:
- mijloacele de munc\: unelte, ma[ini, instala]ii, cl\diri, mijloace de transport
- obiectele muncii: materii prime, intermediare, finite
 Rela]iile dintre acestea reprezentate de sarcina de munc\
Sarcina de munc\ reprezint\ totalitatea ac]iunilor pe care trebuie s\ le efectueze
omul (executantul), prin intermediul mijloacelor de produc]ie, pentru `ndeplinirea
scopului (func]iei) sistemului de munc\.

Ecosistemul uman profesional `mbrac\ caracteristicile generale ale

ecosistemelor umane dar [i o serie de particularit\]i :
 5

- integralitatea – reprezint\ capacitatea diferitelor subsiteme (elemente componente)

de a func]iona `ntr-un sistem generand caracteristici noi. Astfel propriet\]ile
sistemului nu se reduc la propriet\]ile elementelor componente.
- autoreglarea (feed back-ul) – capacitatea de a utiliza informa]iile despre efectele
unei ac]iuni pentru a corecta eventualele erori precum [i pentru a perfec]iona
ac]iunea.
- caracterul dinamic – sistemul de munc\ este un sistem dinamic, st\rile sale
schimbandu-se `n timp. Din punct de vedere al probabilit\]ii producerii unor
disfunc]ionalit\]i generatoare de accidente, se diferen]iaz\ trei momente evolutive :
 Stare cu tendin]\ optimizatoare – de realizare a echilibrului, corespunde
perioadei de adaptare `ntre elementele compotente; posibilitatea de apari]ie a
disfunc]ionalit\]ilor scade progresiv pe m\sura realiz\rii adapt\rii
 Stare optim\ – starea de echilibru – caracterizat\ prin func]ionarea optim\,
eficient\ a sistemului `n condi]iile date [i prin cea mai mic\ probabilitate de
apari]ie a disfunc]iilor
 Stare involutiv\ – sc\derea performan]ei sistemului spre limita critic\ de
toleran]\, cu cre[terea propor]ional\, progresiv\ a probabilit\]ii de apari]ie a
disfunc]iilor

1.3.2. Factorii de risc ai producerii accidentelor de munc\

Analizate prin prisma ecosistemului uman de munc\, accidentele de munc\ pot

fi considerate ca fiind rezultatul disfunc]ionalitatilor ap\rute la nivelul p\r]ilor
componente (executant, mijloace de produc]ie, ambian]a de munc\) [i/sau a rela]iilor
dintre acestea (sarcina de munc\). Rezult\ de aici ca factorii de risc ai producerii
accidentelor de munc\ pot fi clasifica]i `n:

 Factori de risc proprii executantului - eroarea uman\ – reprezint\ un

comportament inadecvat din punct de vedere al securit\]ii muncii ce se poate
manifesta sub forma unei ac]iuni gre[ite sau omisiuni. ~n func]ie de etapele activit\]ii
se diferen]iaz\ erori de:
- recep]ie, prelucrare [i interpretare a informa]iilor
- decizie
- execu]ie
- autoreglare
Cauzele care genereaz\ astfel de factori de risc [in de: deficien]e `n preg\tirea
profesional\, caracteristici individuale necorespunz\toare

 Factori de risc proprii sarcinii de munc\ – sunt dou\ categorii:

- con]inut necorespunz\tor al sarcinii de munc\ `n raport cu cerin]ele de
securitate
- dispropor]ie `ntre sarcina de munc\ [i posibilit\]ile executantului (sub- sau
supradimensionarea sarcinii de munc\)
Factorii de substrat cauzal la acest nivel sunt deficien]e ale proiect\rii sarcinii
de munc\ fie prin nealegerea tehnologiilor [i proceselor adecvate fie prin stabilirea
nera]ional\ a parametrilor ac]iunii umane.
 6

 Factori de risc proprii mijloacelor de produc]ie – se clasific\ `n

func]ie de natura lor `n fizici, chimici, biologici, ergonomici:

FACTORI MECANISM
FIZICI mecanici Ac]iunea brusc\, necontrolat\, contraindicat\ a
energiei cinetice `ncorporat\ `n mijloacele de
produc]ie

termici Ac]iunea energiei termice `ncorporat\ `n

mijloacele de produc]ie

electrici Ac]iunea energiei electrice vehiculat\ de

mijloacele de produc]ie

CHIMICI - propriet\]ile nocive sau poten]ial accidentogene ale substan]elor

chimice utilizate `n procesul muncii

BIOLOGICI - agresivitatea [i patogenitatea macro – [i microorganismelor

utilizate `n procesul muncii

ERGONOMIC - sub- sau suprasolicitarea organismului

I

Mijloacele de produc]ie pot genera factori de risc de accidentare prin natura

concep]iei, proiect\rii, execu]iei mijloacelor de munc\ [i/sau calitatea necorspunz\
toare a obiectelor muncii.

 Factori de risc proprii ambientului

}inand cont de cele dou\ componente ale mediului ecologic uman, mediul fizic
[i mediul social, factorii de risc ambientali se diferen]iaz\ astfel :

Componenta Factori de risc

ambiental\
Mediul fizic  Varia]ii ale componentelor normale sau apari]ia unor
componente anormale
  ~n func]ie de natur\ sunt fizici, chimici, biologici, sub-
sau suprasolicitare psiho-fiziologic\ a executantului
Mediul social  rela]ii psiho-sociale `n plan orizontal (intercolegiale) [i
vertical (de subordonare) necorespunzatoare
 neconcordan]e `ntre statusuri [i roluri
 competen]e necorespunz\toare nivelului de
responsabilitate

O clasificare mai succint\ a factorilor de risc `n producerea accidentelor de

munc\ const\ `n diferen]ierea a dou\ categorii de factori de risc :
 obiectivi – proprii mediului de munc\ cu cele dou\ componente ale
sale, independen]i de factorul uman
 7

 subiectivi – proprii executantului [i sarcinii de munc\, dependen]i de

factorul uman.
O alt\ clasificare a factorilor de risc, deosebit de important\, este cea `n raport
cu momentul producerii efective a v\t\marii :
- ini]iali – ac]iunea lor se manifest\ cel mai departe `n timp fa]\ de momentul
producerii v\t\m\rii
- intermediari – ac]iunea se manifest\ `n intervalul dintre momentul ini]ial [i v\t\
marea efectiv\
- finali – sunt factorii care ac]ioneaz\ direct asupra organismului, lezandu-l

1.3.3. Dinamica producerii accidentelor de munc\

~n producerea accidentelor de munc\ se diferen]iaz\ 3 faze :

 faza I – constituirea situa]iei de accidentare :
- ac]ioneaz\ factorii de risc ini]iali
- accidentul poate fi prevenit de executant sau factorii de decizie

 faza II – desf\[urarea situa]iei de accidentare:

- ac]ioneaz\ `nl\n]uit sau `mbinat factori de risc intermediari
- posibilitatea prevenirii leziunilor este mult mai limitat\ fa]\ de faza anterioar\
[i, datorit\ crizei de timp ac]iunile de prevenire ale executantului pot fi
agravante

 faza III – producerea leziunii:

- ac]ioneaz\ factorii de risc finali
- mijloacele de prevenire a leziunilor sunt limitate la reflexele de autoap\rare ale
executantului

MECANISMUL PRODUCERII LEZIUNILOR ~N ACCIDENTELE

DE MUNC|.
REAC}IA ORGANIC| POSTAGRESIV|

Agresiunea reprezint\ fenomenul prin care unul din factorii mediului extern
ac]ioneaz\ asupra organismului, lezandu-l.
 8

~n func]ie de natura energiei cu care ac]ioneaz\, ace[ti factori pot fi clasifica]i

`n:
 mecanici – factori cu ac]iune direct distructiv\; leziunile pe care le determin\
sunt:
 leziuni ale tegumentului
 zdrobiri musculare
 fracturi
 rupturi ale organelor
Consecin]a sistemic\ major\ a acestor leziuni este pierderea de sange cu
apari]ia hipovolemiei.

 termici – pot ac]iona :

 localizat determinand leziuni tisulare de diferite grade (arsuri sau deger\turi)
care la randul lor genereaz\ efecte sistemice
 generalizat sub forma de hipertermie sau hipotermie

 radia]ii – determin\ apari]ia unor ioni nefiziologici cu impact :

 local, afectand direct organul iradiat cu apari]ia a[a numitor leziuni de
remaniere (caracterizate de reducerea ]esutului activ [i proliferarea celui
fibros)
 sistemic: afectarea organelor hematopoietice, modific\ri metabolice [i
func]ionale ale organelor `n func]ie de zona iradiat\ [i de doza de iradiere,
boal\ inflamatorie generalizat\

 chimici – determin\ efecte

 locale, `n general arsuri `n diferite grade pan\ la necroz\
 general – boala intoxicatului

 biologici (microorganisme) – determin\ infec[ii locale `nso]ite [i de un r\spuns

sistemic sau infec]ii sistemice

Se remarc\ din aceast\ clasificare c\ indiferent de natura agentului agresiv, `n

organism apar atat leziuni locale cat [i o reac]ie sistemic\, cunoscut\ sub numele de
reac]ie organic\ postagresiv\ sau sindrom general de adaptare sau r\spuns fiziologic
de stress. Aceast\ reac]ie `mbrac\ o serie de caracteristici esen]iale :
 nu depinde de natura agentului de agresiune nici de cea a speciei ci
reprezint\ un patern universal al reac]iei de ap\rare, scopul fiind
protejarea [i conservarea integrit\]ii individului
 evolueaz\ fazic
 daca reac]ia este sever\ [i prelungit\ `[i pierde caracterul protector,
adaptativ, generand boala
 amplitudinea reac]iei este variabil\ de la exagerat\ (anafilaxie) la nul\
(imunitate) `n func]ie de memoria unui stres / agresiuni anterioare

Reac]iei organice postagresive i se descriu mai multe faze, num\rul acestora

fiind diferit `n func]ie de autor . O stadializare optim\ este cea `n 5 faze :
1. faza de dezechilibru imediat (faza de [oc)
2. faza catabolic\
3. faza de inversiune
 9

4. faza anabolic\
5. faza tardiv\, de cre[tere `n greutate

1. FAZA DE DEZECHILIBRU IMEDIAT (FAZA DE {OC)

- se instaleaz\ imediat dup\ ac]iunea agentului de agresiune
- este nespecific\
- are intensitate variabil\ putand ajunge la deces datorit\ decompens\rii acute
prin suma]ia `ntre gradul de afectare direct\ a organelor vitale [i hipovolemia
acut\.

2. FAZA CATABOLIC|
- interval 0 – 3 zile
- are drept scop ob]inerea energiei necesare pentru rezisten]a la agresiune prin
mecanisme neuro – endocrino – umorale;
- este intens\
- are o evolu]ie bifazic\ : reac]ie vegetativ\ urmat\ de reac]ia neuro – endocrin\.
Reac]ia vegetativ\ este predominant simpatico – adrenergic\, este o reac]ie de
ap\rare de mare complexitate mobilizand totalitatea mecanismelor ce concur\
la supravie]uirea imediat\ [i la p\strarea capacit\]ii motorii optime ce permite
ie[irea de sub influen]a factorului traumatic. Inundarea organismului cu
mediatori adrenergici (adrenalina, noradrenalina) confer\ un aspect
caracteristic individului :
 agitat sau indiferent
 palid, transpirat
 extremit\]i reci, cianotice
 cre[terea frecven]ei cardiace, cre[terea sau sc\derea tensiunii arteriale,
sc\derea debitului urinar, inhibi]ia tranzitului intestinal.
Reac]ia neuro – endocrin\ (activarea axului hipotalamo – hipofizo –
corticosuprarenalian) urmare[te activarea proceselor metabolice eliberatoare
de energie (cre[te rata metabolic\) [i se `nso]e[te de acumulare de ap\
`n ]esuturi [i celule generand edemul traumatic.

3. FAZA DE INVERSIUNE
- se instaleaz\ la 3 – 7 zile
- dureaz\ 1-2 zile
- se caracterizeaz\ printr-o virare brusc\ sau lent\ spre un tablou neuro –
endocrin diametral opus :
 predominen]\ parasimpatic\: tendin]\ la sc\derea frecven]ei cardiace,
reluarea tranzitului intestinal
 reducerea catabolismului
 cre[terea elimin\rii excesului de ap\ (cre[te brusc debitul urinar)
 `ncepe procesul de vindecare al leziunii locale (plaga)

4. FAZA ANABOLIC|
- are o durat\ de 2 – 5 s\pt\mani
- se caracterizeaz\ prin:
 endocrin – predomin\ hormonii steroizi de tip androgen, anabolizant
 metabolic – bilan]ul devine pozitiv
 leziunea localizat\ (plaga) este vindecat\
 10

5. FAZA TARDIV| DE CRE{TERE ~N GREUTATE

- debuteaz\ progresiv spre sfar[itul fazei anabolice [i continu\ pan\ la refacerea
depozitelor ini]iale
- dureaza s\pt\mani – luni
- se caracterizeaz\ prin :
 endocrin – normalizare complet\
 metabolic – tendin]\ de dep\[ire a greut\]ii anterioare accidentului
 leziunea localizat\ (plaga) este cicatrizat\

RESUSCITAREA CARDIO – RESPIRATORIE

1. Etiologia stopului cardio – respirator 

Stopul cardio – respirator poate surveni brutal, `n plin\ s\n\tate aparent\ sau ca
o consecin]\ aunei afec]iuni preexistente:
 moarte subit\:
 stop cardiac
 apnee (oprirea respira]iei) secundar obstruc]iei c\ilor aeriene
 hemoragie cu exsanguinare
 11

 st\ri terminale – stopul apare cao decompensare acut\ a func]iilor

vitale:
 boli cu evolu]ie ireversibil\
 boli reversibile sau prevenibile:
o traumatisme care afecteaz\ direct sau indiract organele vitale
o mecanisme reflexe
o mecanisme umorale – hipoxie sau asfixie, hipoglicemie, tulbur\ri hidro-
electrolitice, substan]e toxice
o ischemie, [oc

Din punct de vedere patogenic, se diferen]iaz\ dou\ tipuri majore de cauze:

 stop cardiac primar – secundar unor aritmii, sc\derii performan]ei
miocardului.
 stop cardiac secundar – urmarea unor fenomene generale: stop
respirator (asfixie, bronhopneumonie, `nec, droguri), exsanguinare, etc.

Stopul cardiac - oprirea activit\]ii mecanice a inimii, se traduce clinic prin

dispari]ia pulsului, zgomotelor cardiace [i este cauzat, de regul\, de trei tulbur\ri de
ritm:
 fibrila]ia ventricular\ / tahicardia ventricular\ f\r\ puls
 activitate electric\ f\r\ puls (activitate electric\ prezent\ f\r\
activitate mecanic\)
 asistolia – lipsa activit\]ii mecanice [i electrice, [poate fi
primar\ sau secundar\ celorlalte tipuri de aritmii.

Stopul respirator reprezint\ o alterare major\ a ventila]iei pan\ la apnee.

Cauzele sunt variate:
 obstruc]ia c\ilor aeriene prin corp str\in
 `nec, inhalare de fum
 intoxica]ii medicamentoase
 electrocu]ie, traumatism
 accident vaascular cerebral
 infarct miocardic
 com\ de etiologie variat\.
Cand primar apare stopul respirator inima continu\ s\ func]ioneze cateva
minute, asigurand oxigenarea organelor vitale. De regul\ astfel de pacien]i au puls.
Interven]ia precoce de resuscitare respiratorie poate preveni stopul cardiac.

2. Fiziopatologia stopului cardio – respirator

~n succesiunea stop cardio – rerspirator  moarte se diferen]iaz\ mai multe
intervale de timp ce determin\ succesul sau insuccesul manevrelor de resuscitare:
1. timpul de paralizie (de supravie]uire) – cuprinde 2 intervale :
 alezional – intervalul de la oprirea cardio – respiratorie la
apari]ia primelor semne de disfunc]ie, la randul s\u cu 2
perioade :
 laten]\ extern\ - perioada de la oprirea cardiac\ la
consumul rezervelor de oxigen din organism; acest
interval este diferit `n func]ie de organ, fiind, de
 12

exemplu, pentru creier de 10’’, pentru cord de 20 –

30’’.
 laten]\ intern\ - perioada de la instalarea
metabolismului anaerob la apari]ia primelor semne de
disfun]ie ; dureaz\ pentru creier 5 – 20’’,
manifestandu-se prin convulsii, pierderea con[tien]ei,
midriaz\ (pupil\ mare, dilatat\).
 lezional – intervalul de la apari]ia primelor semne de disfunc]ie
la pierderea complet\ a func]iei.

2. Timpul de resuscitabilitate – cuprinde timpul de paralizie [i faza de

paralizie.
Faza de paralizie reprezint\ perioada caracterizat\ prin pierderea total\ a
func]iei dar f\r\ apari]ia modific\rilor anatomice. Se diferen]iaz\ un timp de resuscitare
global, al `nteregului organism [i un timp de resuscitabilitate specific diferitelor
organe. Timpul de resuscitabilitate global este de 3 – 5 minute, dac\ prin manevrele
de resuscitare se ob]in un debit cardiac [i o tensiune arterial\ suficiente. Timpul de
resuscitabilitate cardiac este de 5 – 25 minute, al creierului de 8 – 10 minute (de[i
exist\ neuroni la care acest interval este de 20 – 60’’).

3. Timpul de manifestare – reprezint\ intervalul de timp de la oprirea

cardio – respiratorie la apari]ia primelor semne de leziuni anatomice
(depistabile la microscopia electronic\).

4. Laten]a recuper\rii – intervalul de la `ncetarea insultei (`nceperea

manevrelor de resuscitare) la apari]ia primelor semne de reluare a
func]iilor.

5. Timpul de recuperare – intervalul de timp de la `ncetarea insultei la

recuperarea integral\ a func]iilor organismului

3. Resuscitarea cardio – respiratorie [i cerebral\

~n conformitate cu statisticile europene, aproximativ 70% din stopurile cardio
– respiratorii se produc `n afara spitalelor. ~n aceste condi]ii, prognosticul victimei
este influen]at hotarator de atitudinea adoptat\ de persoanele aflate `n imediata
apropiere a evenimentului. Prin urmare, acordarea suportului vital de baz\ de persone
f\r\ specialitate medical\ dar instruite `n acest sens este unul din elementele de baz\ ale
lan]ului supravie]uirii.
Pentru evitarea gre[elilor [i a haosului `n timpul efectu\rii resuscit\rii cardio –
respiratorii s-au stabilit algoritmi clari care asigur\ un tratament uniform [i corect
tuturor bolnavilor afla]i `n stop cardio – respirator, oferindu-le tuturor acestora [ansa
maxim\ de supravie]uire.
Manevrele de resuscitare au fost codificate prin succesiunea literelor
alfabetului astfel:
A. calea aerian\ (airway)
B. respira]ia (breath)
C. circula]ia
D. droguri – oxigen, antiaritmice, de suport cardiac
 13

E. monitorizare electrocardiografic\
F. defibrilare sau stimulare
G. evaluarea st\rii generale `n timpul resuscit\rii pentru a
depista cauza sau leziunile existente (gauge)
H. resuscitarea cerebral\ (humanizing)
I. terapia intensiv\

Suportul vital de baz\ (BLS) este asigurat de primele trei litere sau obiective –
ABC [i poate fi `ndeplinit de orice persoan\ instruit\ `n acest sens. Suportul vital
avansat (Advanced Life Support, ALS) include al\turi de ABC-ul resuscit\rii [i urm\
toarele 3 obiective, DEF [i poate fi realizat de personalul medical atat `n mediu
prespitalicesc, cat [i `n spital. Suportul vital prelungit (PLS – Prolonged Life
Support) are ca obiectiv principal resuscitarea cerebral\.

4. Resuscitarea cardio – respiratorie de baz\ (BLS – Basic Life Support)

4.1. ABC-ul resuscit\rii

A. Calea aerian\

 Obiectiv: asigurarea libert\]ii [i paten]ei c\ii aeriene

 Cauze de obstruc]ie a c\ii aeriene:
 corpi str\ini
 secre]ii, v\rs\turi, sange
 ]esut moale (limb\, epiglot\, faringe, laringe)– principala cauz\ la pacientul
incon[tient sau cu stare de con[tien]\ alterat\. Mecanismull implicat este o
anormalitate a tonusului musculaturii faringelui sau laringelui:
o absent (relaxare) – com\, traumatism – frecvent, c\derea bazei limbii cu
obturarea par]ial\ sau total\ a glotei
o crescut (spasm) - `ncercare de a vorbi, reac]ie la corpi str\ini
 Tablou clinic :
 obstruc]ia prin corp str\in:
o aspira]ie dovedit\ a corpului str\in (existen]a martorilor)
o imposibilitatea fona]iei (nu poate vorbi)
o lipsa ventila]iei – exist\ mi[c\ri respiratorii dar fluxul gazos este
absent
o respira]ia artificial\ `ntampin\ rezisten]\ de[i manevrele de
deschidere a c\ii aeriene au fost aplicate.
 obstruc]ia prin ]esut moale, secre]ii - `n func]ie de gradul obstruc]iei:
o par]ial\ - inspir zgomotos – tonalitatea sunetelor variaz\ `n
func]ie de gradul, cauza [i sediul obstruc]iei (sfor\it - faringe) –
la care se adaug\ semnele de hipoxie (cianoz\, tahicardie,
cre[terea tensiunii arteriale, etc).
o complet\ :
- lipsa sunetelor respiratorii
- nu se simte mi[carea aerului
- utilizarea mu[chilor accesori ai gatului
- lipsa expansiunii toracice `n inspir
 14

- agita]ie
 Metode de evaluare a libert\]ii c\ii aeriene:
 pacient con[tient – stabilirea contactului verbal [i evaluarea fona]iei:
o clar\  calea aerian\ liber\
o absent\  calea aerian\ obstruat\
 pacient incon[tient – evaluarea respira]iei:

o prezent\ - look, listen, feel – prive[te, ascult\, simte fluxul

aerian  calea aerian\ este liber\
o absent\ - 2 respira]ii artificiale cu urm\rirea expansiunii
toracie: prezent\  cale aerian\ liber\, absent\  calea aerian\ obstruat\.
 Metode de asigurare a libert\]ii c\ii aeriene
 `ndep\rtarea secre]iilor, corpilor str\ini prin :
o control digital al cavit\]ii bucale [i extragere
o manevra Heimlich:
- resuscitatorul plasat `n spatele victimei o cuprinde cu bra]ele [i aplic\ o lovitur\
puternic\ `n abdomenul superior
- resuscitatorul a[eaz\ victima pe genunchi [i aplic\ lovituri puternice `ntre
omopla]i
 `ndep\rtarea obstruc]iei prin ]esut moale – manevre simple care cresc
lungimea gatului anterior (cresc distan]a b\rbie – cartilaj tiroid):
o extensia capului – poate fi realizat\ prin ridicarea gatului sau a b\rbiei:
 ridicarea gatului:
- pacientul `n decubit dorsal (culcat pe spate), resuscitatorul la capul pacientului
- o man\ pe gat [i cealalt\ pe frunte
- extensie prin deplasarea frun]ii posterior [i, simultan, ridicarea occipului
 ridicarea b\rbiei
- pacientul `n decubit dorsal (culcat pe spate), resuscitatorul la capul pacientului
- o man\ pe frunte [i primele dou\ degete ale celeilalte maini sub b\rbie
- simultan se face extensia frun]ii [i tranc]ionarea `n sus a b\rbiei
o subluxa]ia mandibulei
- pacientul `n decubit dorsal (culcat pe spate), resuscitatorul la capul
pacientului.
- degetul mare a[ezat pe b\rbie, celelalte degete cuprind ramul ascendent al
mandibulei `n spatele unghiului acesteia
- mi[carea: deschidere, ridicare, deplasare anterioar\ a mandibulei

o tripla manevr\: extensia capului, subluxa]ia mandibulei, deschiderea gurii.

Deschiderea gurii este realizat\ dup\ subluxarea mandibulei prin `ndep\ratrea buzei
inferioare cu ajutorul degetelor mari.

B. Respira]ia
 Evaluare :
 3 – 5 secunde
 prive[te mi[c\rile toracelui, ascult\ [i simte fluxul gazos cu calea aerian\
deschis\
 15

 Metode bazale de respira]ie artificial\: gur\ la gur\ sau gur\ la nas. Reguli:
 Tehnic\ - degetul mare [i ar\t\tor ale unei maini astup\ n\rile, cealalt\
man\ ]ine mandibula ridicat\
- dup\ inspir profund resuscitatorul `[i pune gura larg
deschis\ `n jurul gurii pacientului [i insufl\ aer cat mai
ermetic posibil, urm\rind, `n paralel, mi[c\rile toracelui.
 Primele 4 insufl\ri sunt rapide pentru o desxchidere cat mai bun\ a
alveolelor, dup\ care se face o insuflare la fiecare 5 secunde, astfel
`ncat frecven]a respiratorie s\ fie de 10 – 12 respira]ii / minut.
 Volumul insuflat trebuie s\ fie suficient pentru a determina
expansiunea toracelui; aceasta presupune c\ volumul inspirat de
resuscitator s\ fie dublul volumului inspirat `n condi]ii normale (adic\
dublul volumului curent).
Cea mai frecvent\ complica]ie a respira]iei artificiale este p\trunderea aerului
`n stomac cu apari]ia distensiei gastrice [i a riscului de v\rs\tur\ cu aspirarea sau p\
trunderea pasiv\ a con]inutului gastric `n pl\man. Este total contraindicat\
compresiunea stomacului pentru a elimina aerul acumulat. La apari]ia unui episod de
v\rs\tur\ se `ntoarce rapid victima pe o parte pentru eliminarea con]inutului gastric.

C. Circula]ia
 Evaluare :
 5 – 10 secunde
 palparea pulsului la artera carotid\ (`ntre laringe – m\rul lui Adam [i
mu[chii gatului) sau la artera femural\ (plica inghinal\)
 Metode de restabilire a circula]iei – masaj cardiac extern (MCE) – reguli :
 victima culcat\ pe spate, orizontal, pe un plan dur
 sediul compresiunilor – jum\tatea inferioar\ a sternului – metoda de
identificare :
o se identific\ marginea inferioar\ a rebordului costal
o se deplaseaz\ mana pan\ se identific\ articula]ia coaste – stern
o se aplic\ podul palmei `n mijloc [i deasupra cealalt\ man\ astfel
`ncat mainile s\ fie paralele `ntre ele [i cu axul lung al sternului.
Observa]ie: aceast\ pozi]ionare a mainilor asigur\ for]a compresiunii [i
evit\ fracturile costale
 trebuie men]inut un contact permanent `ntre mainile resuscitatorului [i
toracele victimei
 compresiile :
o pozi]ia bra]elor: umerii perpendiculari pe maini, cotul [i
antebra]ul `n extensie
o adancimea – deplasarea posterioar\ a sternului trebuie s\ fie de
3 – 4 cm astfel `ncat compresiunea s\ genereze pulsa]ie la
carotid\
o fiecare compresie trebuie urmat\ de decompresie complet\ dar f\
r\ ridicarea mainilor de pe torace
o durata compresiei trebuie s\ fie egal\ cu cea a decompresiei
o frecven]a: 80 – 100 compresii / minut
 16

Un masaj cardiac extern adecvat realizeaz\ o tensiune arterial\ sistolic\ de 60 –

80 mmHg [i un debit cardiac de o p\trime pan\ la o treime din cel normal.

4.2. Secven]a resuscit\rii

1. evaluarea st\rii de con[tien]\ - prin stimulare verbal\ sau tactil\
2. solicitarea ajutorului specializat
3. a[ezarea pacientului pe o suprafa]\ plan\ [i dur\:
 `ntors pe partea stang\ dac\ respir\ [i are puls (decubit lateral stang –
pozi]ia de siguran]\)
 culcat pe spate (decubit dorsal)
4. asigurarea libert\]ii c\ii aeriene
5. stabilirea prezen]ei sau absen]ei respira]iei [i `nceperea respira]iei artificiale
6. asigurarea absen]ei obstruc]iei c\ii aeriene prin corpi str\ini
7. stabilirea prezen]ei sau absen]ei activit\]ii cardiace [i `nceperea masajului
cardiac extern.

Raportul respira]ie masaj cardiac a fost diferen]iat `n func]ie de num\rul de

resuscitatori :
 1 resuscitator: 2 respira]ii – 15 compresii cardiace
 2 resuscitatori: 1 respira]ie – 5 compresii
Actual nu se mai face aceast\ diferen]iere [i, indiferent de num\rul de
resuscitatori raportul respira]ie – masaj cardiac este de 1 – 5.
~n cursul resuscit\rii cardio – respiratorii la fiecare 4 cicluri trebuie reevaluat
pulsul (3 – 5 secunde) [i respira]ia.
Evaluarea eficien]ei resuscit\rii :
 prezen]a pulsului la arterele mari
 tensiunea arterial\
 dimensiunea pupilei – prognosticul este favorabil dac\ pupila se
men]ine mic\ sau dac\ din mare devine mic\.