Sunteți pe pagina 1din 22

Tema 4: Accidentele de munc

Planul:
1.
2.
3.
4.

Clasificarea i definirea accidentelor.


Comunicarea despre producerea accidentelor de munc.
Cercetarea accidentelor de munc.
nregistrarea i evidena accidentelor de munc.

1 Clasificarea i definirea accidentelor


Accidentele se clasific n:
accidente de munc;
accidente n afara muncii.
Accident de munc - eveniment care a produs vtmarea violent a organismului salariatului (leziune, stres
psihologic, electrocutare, arsur, degerare, asfixiere, intoxicaie acut, leziuni corporale provocate de insecte
i animale, de calamiti naturale etc.), ca urmare a aciunii unui factor de risc (nsuire, stare, proces,
fenomen, comportament) propriu unui element al sistemului de munc (executant, sarcini de munc, mijloace
de producie, mediu de munc) i care a condus la pierderea temporar sau permanent a capacitii de munc
ori la decesul salariatului, survenit:

n timpul ndeplinirii sarcinii de munc sau obligaiilor de serviciu;


nainte de nceperea sau dup ncetarea lucrului, cnd salariatul se deplaseaz de la intrarea n
incinta ntreprinderii, instituiei, organizaiei (n continuare - unitate) pn la locul de munc i invers,
i schimb mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie i de lucru i invers, preia
sau pred locul de munc i mijloacele de producie;
n timpul pauzelor stabilite, cnd salariatul se afl pe teritoriul unitii sau la locul su de munc,
precum i n timpul frecventrii ncperilor sanitaro-igienice sau auxiliare;
n timpul deplasrii de la domiciliu la lucru i invers, cu transportul oferit de unitate, n modul
stabilit, precum i n timpul mbarcrii sau debarcrii din acest mijloc de transport;

n timpul deplasrii de la unitatea n care este ncadrat salariatul, pn la locul de munc,


organizat n afara teritoriului unitii, sau pn la o alt unitate, i invers, pentru ndeplinirea unei
sarcini de munc sau a obligaiilor de serviciu, n timpul util pentru aceasta i pe traseul stabilit al
deplasrii, indiferent de modul de deplasare sau mijlocul de transport utilizat;

n cadrul participrii la aciuni culturale, sportive sau la alte activiti organizate de unitate n
baza ordinului sau dispoziiei emise de angajator;
n cadrul aciunii ntreprinse din proprie iniiativ pentru prevenirea sau nlturarea unui pericol
ori pentru salvarea altui salariat de la un pericol n timpul ndeplinirii obligaiunilor de munc;

n timpul instruirii de producie sau practicii profesionale n baz de contract ncheiat ntre
angajator i instituia de nvmnt, ntre angajator, elevi i studeni.

Accident n afara muncii - eveniment care a provocat vtmarea violent a organismului salariatului, chiar
dac s-a produs n timpul de munc al acestuia, la locul de munc sau pe teritoriul unitii, dar cauza direct a
1

cruia este determinat de fapte ce nu au legtur cu ndeplinirea sarcinii de munc sau obligaiilor de
serviciu (joac, ncierare, automutilare intenionat, sinucidere, cazuri de boal latent i moarte natural,
folosire a mijloacelor de producie n scopuri personale fr permisiunea angajatorului sau conductorului,
comitere a unui furt din avutul unitii, angajatorului persoan fizic i altele de acest gen). Activitile, actele
sau faptele menionate mai sus trebuie s fie confirmate prin documente corespunztoare.
Accidentele de munc i accidentele n afara muncii (n continuare - accidente) se divizeaz n trei tipuri:
a) accident care produce incapacitate temporar de munc - eveniment ce a provocat pierderea parial sau
total de ctre salariat a capacitii de munc pentru un interval de timp de cel puin o zi, cu caracter
reversibil dup terminarea tratamentului medical, confirmat de instituia medical n modul stabilit;
b) accident grav - eveniment care a provocat vtmarea grav a organismului salariatului, confirmat de
instituia medical n modul stabilit;
c) accident mortal - eveniment care a cauzat, imediat sau dup un anumit interval de timp de la producerea
lui, decesul salariatului, confirmat de instituia de expertiz medico-legal n modul stabilit.
Accidentele se clasific n:
a) accident individual, n urma cruia este afectat un singur salariat;
b) accident colectiv, n urma cruia snt afectai, n acelai timp, n acelai loc i din aceeai cauz, minimum
doi salariai.
2.Comunicarea despre producerea accidentelor
Fiecare accidentat sau martor ocular este obligat s anune imediat despre accidentul produs
conductorul su direct sau oricare conductor superior al acestuia i s acorde, dup caz, primul ajutor.
Conductorul, fiind anunat despre accident:

va organiza acordarea ajutorului medical accidentatului i, dac va fi necesar, l va transporta la o


instituie medical de la care va solicita certificatul medical cu privire la caracterul vtmrii violente
a organismului acestuia;
va evacua, dup caz, personalul de la locul accidentului;
va informa angajatorul despre accidentul produs;
va menine neschimbat situaia real, n care s-a produs accidentul, pn la primirea acordului
persoanelor care efectueaz cercetarea, cu excepia cazurilor n care meninerea acestei situaii ar
provoca alte accidente ori ar periclita viaa sau sntatea altor persoane.
n cazul n care se impune modificarea situaiei reale, n care s-a produs accidentul, n prealabil se vor
face fotografii i scheme ale locului unde s-a produs accidentul, se vor aduna probe, materiale ce pot
furniza informaii despre accidentul produs, pentru a fi predate persoanelor care efectueaz cercetarea.
Angajatorul va comunica imediat despre producerea accidentelor la locul de munc (prin telefon sau prin
orice alte mijloace de comunicare) Inspectoratului de Stat a Muncii, Casei Naionale de Asigurri Sociale
i, dup caz, forului superior, organului sindical de ramur sau interramural, organelor pentru
supraveghere tehnic sau energetic, Centrului de Medicin Preventiv teritorial (n cazurile de
intoxicaie acut).
n cazul producerii accidentelor grave i mortale, va comunica suplimentar comisariatului de poliie din raza
raionului sau sectorului n care s-a produs accidentul.
Dac printre accidentai se vor afla salariai ai altor uniti din ar sau din strintate, angajatorul la care s-a
produs accidentul va comunica imediat despre aceasta administraiei unitii respective i reprezentanei
diplomatice a rii, cetenia creia o avea accidentatul (n cazul accidentului mortal al salariatului unei
uniti din strintate, detaat n interes de serviciu la o unitate din Republica Moldova).
Instituia medical care acord asisten accidentatului este obligat s anune Inspecia Muncii sau
inspectoratul teritorial de munc, n raza cruia se afl, datele cunoscute ce in de identitatea accidentatului i
a unitii n care s-a produs accidentul.
Comunicarea despre producerea accidentelor va cuprinde urmtoarele date:
- denumirea, adresa unitii sau a angajatorului persoanei fizice;
2

numele, prenumele, starea familial, vrsta i profesia accidentatului / accidentailor;


data i ora producerii accidentului;
locul i circumstanele care se cunosc n legtur cu accidentul produs;
caracterul vtmrii violente a organismului accidentatului;
numele i funcia persoanei care a transmis comunicarea, numrul telefonului de legtur.

3.Cercetarea accidentelor
Scopul cercetrii accidentelor de munc const n clasificarea lor, determinarea circumstanelor, cauzelor i
nclcrilor actelor normative i altor reglementri ce au condus la accidentarea salariailor, stabilirea
persoanelor care au nclcat prevederile actelor normative i a msurilor corespunztoare ntru prevenirea
unor asemenea evenimente.
Accidentele grave i mortale produse la locul de munc snt cercetate de Inspectoratul de Stat a Muncii,
cele cu incapacitate temporar de munc - de comisia angajatorului, iar n unele cazuri - de Inspectoratul de
Stat a Muncii (n cazul n care angajatorul nu dispune de posibilitatea de a constitui o comisie de cercetare a
evenimentului).
La cercetarea accidentelor au dreptul s participe, dup caz, reprezentanii mputernicii ai forului superior, ai
autoritilor administraiei publice locale (specialiti pentru protecia muncii), Casei Naionale de Asigurri
Sociale i ai organului sindical, Centrului de Medicin Preventiv teritorial, precum i s asiste persoanele
care reprezint, n modul stabilit, interesele accidentailor sau ale familiilor acestora.
La cercetarea accidentelor care s-au produs la obiectele supuse controlului organelor pentru supraveghere
tehnic sau energetic au dreptul s participe i reprezentanii mputernicii ai acestor organe.
Persoanele desemnate s cerceteze accidentele au dreptul s pun ntrebri i s ia declaraii de la orice
persoan cu funcii de rspundere, salariat, persoan ce deine informaii referitoare la accident, s examineze
orice documente ale angajatorului necesare pentru identificarea circumstanelor i cauzelor producerii
accidentelor i s dispun, dup caz, efectuarea expertizei tehnice a mijloacelor de producie.
Fiecare participant la cercetarea unui accident, pe parcursul desfurrii acesteia, n prezena inspectorului de
munc, are dreptul s pun ntrebri persoanelor cu funcii de rspundere, salariailor, persoanelor ce dein
informaii referitoare la accident, s nainteze propuneri i, dup caz, s-i expun n scris opinia privind
circumstanele, cauzele producerii accidentului i despre persoanele care au nclcat actele normative i alte
reglementri, ce au condus la producerea accidentului. Opinia va fi naintat persoanelor care cerceteaz
evenimentul spre a fi inclus n dosarul de cercetare.
Cercetarea accidentelor n afara muncii se va efectua n modul stabilit de Regulament. Comisia unitii, iar,
dup caz, inspectorul de munc, va finaliza cercetarea, cu ntocmirea n form liber a unui proces-verbal de
cercetare a accidentului n afara muncii, n care vor fi expuse doar circumstanele i cauzele producerii
acestui eveniment. Procesul-verbal ntocmit de comisia unitii va fi aprobat de conductorul unitii
respective, cu aplicarea tampilei unitii. Inspectorul de munc va ntocmi procesul-verbal pe blancheta cu
antet a inspectoratului teritorial de munc.
n cazul n care angajatorul nu a comunicat accidentul produs, un atare accident poate fi cercetat i n baza
cererii depuse de persoanele interesate.
Cercetarea accidentelor cu incapacitate temporar de munc
. Pentru cercetarea unui accident cu incapacitate temporar de munc, n termen de cel mult 24 de ore din
momentul primirii comunicrii despre acest eveniment, angajatorul va desemna prin dispoziie scris comisia
de cercetare.
Comisia va fi format din cel puin trei persoane, n componena creia vor intra conductorul serviciului
(specialist) pentru protecie i prevenire a muncii i cte un reprezentant al angajatorului i al sindicatului
(salariailor).
Persoanele desemnate n comisia de cercetare trebuie s dispun de pregtire tehnic respectiv i s nu fac
parte dintre persoanele care aveau obligaia de a organiza, controla sau conduce procesul de munc la locul
unde s-a produs accidentul.
n unele cazuri, astfel de accidente vor fi cercetate de Inspectoratul de Stat a Muncii, n modul stabilit de
Regulament.
3

Accidentul suportat de salariatul unei uniti n timpul ndeplinirii sarcinii de munc sau obligaiilor de
serviciu la o alt unitate va fi cercetat de ctre comisia unitii la care s-a produs accidentul, cu participarea
reprezentantului unitii al crei salariat este accidentatul.
Un exemplar al dosarului de cercetare va fi expediat unitii al crei salariat este accidentatul.
Accidentul suportat de salariatul unitii care efectueaz lucrri pe un sector repartizat acesteia de o alt
unitate va fi cercetat de unitatea ce efectueaz lucrrile respective.
Accidentele suportate de elevi i studeni n timpul cnd presteaz munca sau i desfoar practica
profesional n uniti vor fi cercetate de comisia unitii, cu participarea reprezentantului instituiei de
nvmnt.
De la data emiterii dispoziiei respective, comisia unitii va cerceta circumstanele i cauzele producerii
accidentului, va ntocmi i va semna, n termen de cel mult 5 zile lucrtoare, procesul-verbal de cercetare
(conform anexei nr.1 la prezentul Regulament), care ulterior va fi aprobat i semnat de ctre angajator n
termen de 24 ore. Accidentele cercetate de Inspectoratul de Stat a Muncii se vor finaliza cu ntocmirea unui
proces-verbal de cercetare (conform anexei nr.2 la prezentul Regulament) pe blancheta cu antet a inspec iei
teritoriale de munc respectiv.
Cercetarea accidentelor grave i mortale
Accidentele grave i mortale vor fi cercetate de ctre Inspecoratul de Stat a Muncii, care va desemna
inspectorii de munc ce vor efectua cercetarea accidentelor fr a se preta influenelor de orice fel.
La cererea Inspectoratului de Stat a Muncii sau unitii, instituia medical care acord asisten
accidentatului va elibera, n termen de 24 ore, certificatul medical cu privire la caracterul vtmrii violente a
organismului acestuia, iar instituia de expertiz medico-legal, n termen de 5 zile dup finalizarea
expertizei, va elibera Inspectoratului de Stat a Muncii, n mod gratuit, concluzia din raportul de expertiz
medico-legal asupra cauzelor decesului accidentatului.
Evenimentul produs n timpul ndeplinirii obligaiilor de serviciu cu transport auto, aerian, fluvial, naval sau
feroviar va fi cercetat n conformitate cu prevederile prezentului Regulament, folosind, dup caz, materialele
de cercetare ntocmite de organele de supraveghere a traficului.
Organele de supraveghere a traficului, n temeiul unui demers, vor elibera angajatorului sau inspectorului de
munc, n termen de 5 zile de la momentul finalizrii cercetrii, concluzia asupra cauzelor producerii
accidentului i persoanelor care au nclcat prevederile actelor normative.
De la data emiterii dispoziiei de cercetare a accidentului, inspectorul de munc va ntocmi i va semna, n
termen de cel mult 30 zile (cu excepia cazurilor care necesit expertize tehnice, situaiilor n care
Inspectoratului de Stat a Muncii poate prelungi termenul pn la obinerea documentelor necesare i
rezultatelor expertizelor), procesul-verbal de cercetare (conform anexei nr.2 la prezentul Regulament) pe
blancheta cu antet a inspectoratului teritorial de munc respectiv.
n cazul participrii reprezentanilor, specificai la punctele 15 i 16 din prezentul Regulament, procesul verbal va fi semnat i de acetia.
Finalizarea cercetrii accidentelor
Cercetarea accidentelor se va finaliza cu ntocmirea dosarului de cercetare care va cuprinde:
a) procesul-verbal de cercetare a accidentului de munc (n cazul accidentelor colective, procesul-verbal se
va ntocmi pentru fiecare accidentat);
b) procesul-verbal de cercetare a accidentului n afara muncii;
c) opiniile participanilor la cercetarea accidentului (dup caz);
d) declaraiile accidentailor (dac va fi posibil);
e) declaraiile persoanelor care au obligaia s asigure msurile de protecie a muncii la locul de munc unde
s-a produs accidentul;
f) declaraiile martorilor oculari;
g) fotografii i scheme ale locului unde s-a produs accidentul;
h) alte acte i documente necesare pentru clarificarea circumstanelor i cauzelor ce au condus la producerea
accidentului;
i) ncheierea expertizei tehnice (dac este necesar);
j) certificatul medical cu privire la caracterul vtmrii violente a organismului accidentatului;
k) concluzia din raportul de expertiz medico-legal asupra cauzelor decesului accidentatului (n cazul
accidentelor mortale).
Toate materialele din dosar vor fi paginate i nuruite.
4

Inspectorul de munc va expedia, n termen de cel mult 3 zile de la data semnrii procesului-verbal de
cercetare, cte un exemplar al dosarului de cercetare al accidentului: Inspectoratului de Stat a Muncii,
organului de poliie, inspectoratului teritorial de munc, unitii respective, dup caz, organelor i instituiilor
reprezentanii crora au participat la cercetare. Originalul dosarului de cercetare a accidentului se expediaz
unitii iar, dup caz, autoritii administraiei publice locale care nregistreaz i ine evidena accidentelor
produse la angajatori - persoane fizice.
Dac Inspectoratul de Stat a Muncii va constata c la cercetarea accidentului au fost comise erori sau au
aprut noi circumstane ale producerii accidentului, inspectorul general de stat al muncii este n drept s
dispun o cercetare nou sau suplimentar a accidentului n cauz.
4. nregistrarea i evidena accidentelor
Accidentele se nregistreaz i se in n eviden de ctre uniti, ale cror salariai snt sau au fost
accidentaii, iar cele produse la angajator - persoan fizic se nregistreaz i se in n eviden de ctre
autoritatea administraiei publice locale (primrie) pe teritoriul creia este nregistrat contractul individual de
munc.
Accidentele suferite de elevi i studeni n timpul prestrii muncii sau n cadrul practicii profesionale la
uniti se nregistreaz de unitate.
. Accidentele de munc se nregistreaz i se in n eviden separat de accidentele n afara muncii.
Dosarele de cercetare a accidentelor se in n eviden i se pstreaz la unitate (primrie) timp de 50 de ani,
iar la organele interesate - n funcie de necesitate.
n cazul lichidrii unitii (primriei) sau neasigurrii integritii documentelor, dosarele de cercetare a
accidentelor se vor transmite spre pstrare arhivei de stat.
Unitile (primriile) vor raporta anual organelor de statistic, n modul stabilit, despre situaia statistic a
accidentelor de munc nregistrate n perioada de referin.
. Responsabilitatea pentru comunicarea, cercetarea, raportarea, evidena corect i oportun a
accidentelor produse n munc, pentru ntocmirea proceselor-verbale i pentru realizarea msurilor de
lichidare a cauzelor accidentelor de munc o poart conductorul unitii.
Controlul asupra comunicrii, cercetrii, raportrii i evidenei accidentelor produse n munc, precum i
asupra realizrii msurilor de lichidare a cauzelor accidentelor de munc l exercit inspectoratele teritoriale
de munc.
Cheltuielile aferente cercetrii accidentelor, efecturii expertizelor, perfectrii i expedierii dosarelor
cercetrii le suport angajatorul al crui salariat este sau a fost accidentatul.
Persoanele culpabile de mpiedicarea sau tergiversarea cercetrii accidentelor poart rspundere n
conformitate cu legislaia n vigoare.

Asfixie (greac , asfixa - lipsa pulsului) este o stare special care se manifest prin imposibilitatea
de a respira. Aceast stare prin blocarea schimbului de gaze la nivelul pulmonului, duce la creterea
concentraiei de bioxid de carbon n snge i o stare de oc, cianoz cu pierderea cunotinei, stare comatoas.
Cauzele sunt diferite astfel o stare de asfixie se poate datora

obstruciei mecanice a cilor respiratorii

paralizia centrului respirator

paralizia muchilor respiratori

asphyxia neonatorum (a noului nscut)

intoxicaii cu substane asfixiante

AUTOMUTILAREA Automutilarea sau auto-lezarea defineste actiunea prin care o persoana isi produce rani sau lovituri cu buna
stiinta. Automutilarea este un mod de exprimare a unor emotii adanci sau a unor probleme cu care se
confrunta persoana.
Taierea pielii este probabil cea mai comuna forma de automutilare. De obicei taieturile nu sunt adanci, dar in
unele cazuri este necesara interventia medicala pentru curatarea, coaserea sau pansarea ranii. Cele mai
frecvente locuri de taiere sunt incheietura mainii, partea superioara a bratului, partea interioara a coapselor si
toracele superior. Cele mai putin folosite zone sunt fata, sanii, abdomenul si organele genitale. Deseori
persoanele care se taie folosesc una sau doua obiecte taioase cum ar fi cutitul, sticla sau lama. Fiecare
persoana tinde sa aiba o anumita zona preferata de taiere, cum ar fi antebratul.
La fel de comuna este si arderea pielii (de obicei cu tigara). Unele persoane se pot de asemeni autoleza prin
zgariere sau lovire, uneori folosind un obiect. Alte forme de automutilare includ: ciupirea pielii, smulgerea
parului, inghitirea de substante toxice, inghitirea de supradoze de medicamente sau droguri sau ruperea
oaselor in mod deliberat.
Alte cateva forme de comportament pot fi considerate ca tipuri de autolezare:
- folosirea gresita a medicamentelor
- ingestia crescuta de alcool
- fumatul
- infometarea sau mancatul compulsiv
- provocarea de varsaturi.
6

LATNT, -, lateni, -te, adj. Care exist, dar nu se manifest n exterior, putnd izbucni oricnd. Din fr.
latent, lat. latens, -ntis.
Boal latent boal ascuns

METODOLOGIA INVESTIGARII ACCIDENTELOR DE MUNCA; CERCETAREA


ACCIDENTELOR DE TRAFIC RUTIER
Cadrul metodologic general al investigarii accidentelor de munca
Aspecte introductive
Accidentele produse, in ultimi ani, demonstreaza ca aplicarea de masuri destinate prevenirii si
combaterii unor fapte sau evenimente de natura sa prejudicieze, intr-o forma sau alta,
protectia muncii este absolut necesara intr-un stat de drept.

Pe plan legislativ, in tara noastra sunt aplicabile o se 343d35d rie de acte normative destinate, pe de o
parte, asigurarii protectiei muncii, iar pe de alta parte asigurarii exploatarii si intretinerii corespunzatoare a
instalatiilor, utilajelor si masinilor.
Principalele aspecte, obiect al probatiunii, care trebuie clarificate prin investigarea accidentelor de munca
Principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea unui accident de munca, probleme care
sunt comune si evenimentelor sau avariilor din industria miniera si petrochimica, provocate de explozii sau
incendii, sunt, in esenta, urmatoarele:
Stabilirea cauzelor accidentului. Cauzele accidentului care, desi sunt de o mare diversitate, se clasifica,
de regula, in doua mari categorii: cauze de natura tehnica si cauze de natura organizatorica
Determinarea imprejurarilor in care a avut loc accidentul. Determinarea imprejurarilor in care a avut
loc accidentul sau evenimentul prezinta interes pentru stabilirea elementelor pe baza carora sa se faca o
incadrare juridica corecta a faptei.
Determinarea consecintelor accidentului. In investigarea acestor cauze, organul judiciar are obligatia sa
stabileasca cu exactitate consecintele accidentului de munca, inclusiv pericolele aparute prin nerespectarea
normelor de protectie a muncii.
.

Cercetarea la fata locului a accidentelor de munca


Luarea primelor masuri. Este firesc ca primele masuri sa vizeze, in exclusivitate, acordarea primului
ajutor victimelor accidentului de munca sau avariei, limitarea sau inlaturarea pericolelor iminente, repunerea
in functiune cat mai urgent a instalatiilor si utilajelor.
Obiectivele cercetarii propriu-zise la fata locului. Directiile principale asupra carora trebuie sa-si
concentreze atentia membrii echipei de cercetare pot fi structurate astfel:
a. Stabilirea pozitiei, starii initiale a instalatiilor, masinilor si utilajelor
b. Cercetarea minutioasa a urmelor,
c. Examinarea minutioasa a victimei,
d. Verificarea si ridicarea documentelor (registre, jurnale), a inregistrarilor, diagramelor etc.,
Fixarea rezultatelor cercetarii locului faptei. Fixarea rezultatelor cercetarii locului unui accident de
munca se face prin mijloacele cunoscute, procesul-verbal fiind principala modalitate de consemnare a
acestora.
Procesul-verbal va fi insotit de fotografii, de schite, de revelari, de inregistrari videomagnetice ori de
filmare.
Efectuarea altor acte de urmarire penala
Efectuarea altor acte de urmarire penala, in mod evident necesara pentru clarificarea, sub toate aspectele, a
accidentului, pentru stabilirea vinovatiei, a responsabilitatii juridice sau administrative care revine fiecarei
persoane implicate in accident. Dintre actele de urmarire penala efectuate in aceste cazuri, mai frecvente sunt
urmatoarele:
Audierea martorilor
Ascultarea invinuitului sau inculpatului.
Dispunerea de expertize judiciare. Prin dispunerea de expertize judiciare se urmareste indeosebi
clarificarea aspectelor de natura tehnica, a circumstantelor de loc, de timp si de mod in care s-a produs
accidentul ori avaria.
Aspecte de aprofundat
Aspecte de clarificat prin investigarea accidentelor de munca.
Cercetarea la fata locului.
Efectuarea actelor de urmarire penala.
Particularitati metodologice privind investigarea accidentelor de munca sau avariilor
din domeniul minier, petrochimic si al constructiilor
Particularitati metodologice privind investigarea accidentelor de munca din domeniul minier
Principalele cauze ale accidentelor de munca din domeniul minier. Specificul investigarii penale a
accidentelor de munca din domeniul minier este determinat nu numai de specificul activitatii din exploatarile
miniere, ci si de cauzele acestor accidente, care se clasifica in:
Accidente de munca in legatura cu deschiderea, saparea si sustinerea lucrarilor miniere,
8

Accidente de munca in legatura cu circulatia si transportul in subteran,


Accidente de munca in legatura cu lucrarile cu materiale explozive, incendiile din subteran si
focurile de mina.
Cercetarea la fata locului. Cercetarea la fata locului este esentiala pentru clarificarea cauzelor si imprejurarilor accidentului, in conditiile grele din subteran, ea necesitand multa atentie, calm, concentrare si
perseverenta.
In faza de pregatire a cercetarii se impune delimitarea exacta a locului producerii accidentului, prin
natura exploatarilor miniere, acesta putand avea o intindere destul de mare.
In faza statica a cercetarii se vor examina, stabili si fixa aspectul de ansamblu al locului accidentului,
starea si pozitia instalatiilor, a utilajelor si victimelor.
In faza dinamica a cercetarii, care este preferabil sa inceapa din punctul in care se afla victima, socotit
centrul locului accidentului - desi in accidentele de mina este dificil sa se impuna o astfel de regula.
Particularitati metodologice ale investigatiilor accidentelor de munca sau avariilor din domeniul
petrochimic
Aspecte generale. Tratarea principalelor particularitati metodologice ale investigarii accidentelor de
munca, ale altor evenimente, indeosebi de tipul avariilor din domeniul petrochimic se impune, pe de o parte,
din cauza specificului acestei activitati, iar pe de alta parte, prin faptul ca o anumita pondere o detin
incendiile si exploziile. Fireste, in practica se intalnesc si alte categorii de accidente, multe dintre ele comune
majoritatii ramurilor industriale.
Cercetarea la fata locului. Particularitatile acestui segment al investigatiei penale sunt impuse de tipul si natura
evenimentului, de modificarile intervenite in aspectul locului faptei, deseori proportionale cu intensitatea exploziei
sau incendiului, precum si de posibila extindere a evenimentului asupra zonelor invecinate.
In faza statica a cercetarii, in multe cazuri este posibila, daca nu examinarea, cel putin fixarea prin
fotografiere si inregistrare videomagnetica a aspectului de ansamblu si chiar a unor detalii (prin folosirea
teleobiectivelor sau transfocatoare.
In faza dinamica a cercetarii locului faptei, se procedeaza la examinarea minutioasa a locului faptei,
pentru descoperirea tuturor urmelor, a mijloacelor materiale de proba, fara a se porni cu idei preconcepute
referitoare la valoarea lor probatorie sau la semnificatia lor in ansamblul datelor obtinute.
Fixarea rezultatelor cercetarii se face prin proces-verbal, insotit de planse fotografice, de regula color,
de desene schita, de relevari.
Efectuarea altor acte de urmarire penala. Efectuarea altor acte de urmarire penala este absolut necesara
pentru elucidarea sub toate aspectele a cauzelor accidentului, a imprejurarilor in care a avut loc si a stabilirii
persoanelor responsabile de producerea lui. De exemplu; Ascultarea martorilor, Ascultarea invinuitilor sau a
inculpatilor, Dispunerea expertizelor judiciare.
Particularitati metodologice privind investigarea accidentelor de trafic rutier
Notiuni generale
Cauzele accidentelor de circulatie. Referitor la cauzele accidentelor de circulatie exista o bogata
literatura de specialitate, in intreaga lume remarcandu-se o serioasa preocupare in directia prevenirii si
combaterii acestor evenimente.
Accidentele datorate factorului uman detin o pondere covarsitoare, reprezentand circa 90% din totalul
evenimentelor de trafic, ceea ce a facut sa se afirme ca nu exista accidente de automobile, ci de
automobilisti.
9

Accidente datorate factorilor tehnici, apartinand autovehiculului, cum sunt, de exemplu, cele cauzate de
defectarea sau proasta functionarea a sistemelor de franare, de directie, de rulare si de semnalizare.
Accidentele datorate factorilor rutieri specifici caracteristicilor constructive si de amenajare a cailor de
comunicatie (drumuri, sosele, autostrazi).
Imprejurari prin care trebuie stabilita cercetarea accidentelor de trafic. Cercetarea accidentelor de
circulatie presupune stabilirea unor elemente sau clarificarea unor aspecte care sa serveasca la conturarea
naturii juridice a evenimentului, la determinarea raspunderii penale si civile ce revine persoanei vinovate de
producerea accidentului.
Imprejurarile care trebuie stabilite in legatura cu producerea unui eveniment rutier sunt, in majoritatea
cazurilor, urmatoarele:
Cauzele si imprejurarile in care s-a produs accidentul.,
Regulile de circulatie care au fost incalcate,
Persoanele raspunzatoare
Consecintele produse de accident.
Particularitati privind cercetarea la fata locului a accidentelor de trafic rutier
Cercetarea la fata locului in cazul accidentelor de circulatie reprezinta unul dintre cele mai importante acte
de urmarire penala, cu caracter imediat si necesar, de modul in care este efectuata depinzand direct
solutionarea cauzei.
Pregatirea cercetarii locului accidentului.
Pregatirea cercetarii va consta in:
q

Verificarea si completarea masurilor luate initial de lucratorul de politie sosit primul la locul faptei,
indeosebi de protejarea si conservarea urmelor.

Delimitarea exacta a locului faptei, care nu se reduce numai la locul in care se afla victima sau
autovehiculul.

Obtinerea unor prime informatii cu privire la imprejurarile de producere a evenimentului.

..
Efectuarea cercetarii propriu-zise.
In faza statica a cercetarii se procedeaza la examinarea si fixarea aspectului de ansamblu a locului
accidentului, la stabilirea pozitiei si a raportului de distanta dintre vehicule, dintre victima si vehicul, dintre
acesta si urmele descoperite.
In faza dinamica, cea mai laborioasa etapa a cercetarii, se trece la examinarea amanuntita a locului
accidentului in vederea descoperirii, fixarii, ridicarii, si interpretarii urmelor accidentului.
Prin examinarea si interpretarea urmelor descoperite la locul accidentului este posibil sa se rezolve mai
multe probleme importante, inca din prima faza a cercetarilor, cum ar fi, de exemplu:
stabilirea tipului de vehicul;
-

determinarea directiei de deplasare;


10

stabilirea vitezei de circulatie;

Fixarea rezultatelor cercetarii se face prin proces-verbal, fotografiere, schita. In situatiile deosebite este
preferabil sa se recurga la inregistrarea pe banda videomagnetica si, eventual, la filmare.
Efectuarea altor acte de urmarire penala
In vederea solutionarii complete a accidentului de circulatie, pe langa cercetarea la fata locului, organul de
urmarire penala va initia si alte acte procesuale menite sa serveasca la elucidarea cauzei. Astfel:
Ascultarea martorilor. Ascultarea martorilor, in primul rand a celor oculari, este de natura sa serveasca la
completarea sau clarificarea unor aspecte cu privire la imprejurarile in care s-a produs accidentul, interesand
viteza de circulatie, comportamentul victimei, mai ales daca acesta era un pieton, modul in care conducatorii
autovehiculelor intrate in coliziune au respectat anumite reguli de circulatie s.a.
Ascultarea persoanelor implicate in accident. Ascultarea persoanelor implicate in accident
(conducatorii autovehiculelor, victimele), va fi efectuata, de asemenea, cu maxima operativitate, declaratiile
acestora aducand date utile clarificarii cauzei.
Dispunerea, efectuarea si valorificarea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor judiciare.
Dispunerea, efectuarea si valorificarea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor judiciare se face in
conformitate cu regulile generale care guverneaza aceasta activitate.
Efectuarea altor acte de urmarire penala. Alte aspecte de urmarire penala, cum sunt, de exemplu,
reconstituirea, perchezitia, confruntarea sunt efectuate in functie de particularitatile fiecarui caz, toate servind
la stabilirea adevarului.
Aspecte de aprofundat
Cauzele accidentelor de trafic rutier si principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea
acestora.
Particularitatile cercetarii la fata locului.
Efectuarea principalelor acte de urmarire penala.

PREVEDERI GENERALE
Prin vatamarea violenta a organismului, precum i intoxicatia acuta profesionala, care au loc n timpul
procesului de munca sau n ndeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de
munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces (Art. 5, lit. g din Legea 319/2006)
Este, de asemenea, accident de munca:

accidentul suferit de elevi, studenti si ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale;

accidentul suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor
activitati culturale, sportive, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;

11

accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa, pentru
prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public sau pentru salvarea de vieti
omenesti;

accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si


invers;

accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca are loc la sediul persoanei
juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de
acestia, in timpul programului de munca si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului.

Accidentul de munca se clasifica in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate in:

accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile;

accident care produce invaliditate;

accident mortal;

accident colectiv, cind sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.
( art.31, din Legea 319/2006)

Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dupa caz, urmat de invaliditate sau
deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de indata de catre conducerea persoanei
juridice sau, dupa caz, de persoana fizica, in calitate de angajator,inspectoratului teritorial de munca si, dupa
caz, organelor de urmarire penala competente. Datele necesare comunicarii sunt prevazute in articolul 109,
din HG 1425/2006.
Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel:

de catre persoana juridica in cazul accidentului care a produs incapacitate temporara de munca;

de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, al
accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca ce au produs incapacitate temporara
de munca salariatilor angajati la persoane fizice;

de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cazul accidentelor de munca colective, generate
de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile.( art. 29 din Legea 319/2006 )

Persoana fizica, precum si persoana juridica care nu dispune de personal competent, sau nu are personal
suficient, trebuie sa asigure cercetarea apelind la servicii externe abilitate sa presteze activitati in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.

12

Not informativ privind activitatea Inspeciei Muncii


n perioada ianuarie-septembrie anul 2011

Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-septembrie ale anului 2011, sub aspectul respectrii actelor
legislative i normative din domeniul legislaiei muncii, securitii i sntii n munc, au fost efectuate
4780 controale la circa 3900 ageni economici cu un numr de peste 165 mii salariai, din care peste 82 mii
femei i 93 minori, astfel:
- n domeniul relaiilor de munc au fost efectuate 2419 controale;
- n domeniul securitii i sntii n munc au fost efectuate 2361 controale.
Din numrul total de controale 3114 constituie controale de fond, 1547 controale efectuate n baza
petiiilor i sesizrilor, 80 cu ocazia cercetrii accidentelor de munc, 30 controale repetate i 9 controale
efectuate n cadrul comisiilor de recepie pentru darea n exploatare a obiectelor de menire social.
n urma vizitelor de control au fost ntocmite proceseverbale de control n care au fost consemnate
58038 nclcri i abateri de la prevederile actelor legislative i normative din domeniul muncii, din care
26458 nclcri n domeniul relaiilor de munc i 31580 n domeniul securitii i sntii n munc.
La Inspecia Muncii, pe parcursul celor nou luni, au fost comunicate 279 evenimente de accidentare
n cmpul muncii, din care 3 evenimente produse n anii precedeni. Au fost dispuse spre cercetare
inspectorilor de munc 106 evenimente, din care 48 accidente cu caracter mortal. Ca rezultat al cercetrii 37
cazuri au fost clasificate ca accidente de munc grave i 22 mortale, n urma crora a avut de suferit grav 42
persoane (din care 5 femei) i mortal 23 persoane (din care 1 femeie). De ctre comisiile unitilor economice
au fost cercetate 173 accidente cu incapacitate temporar de munc. n proces de cercetare se afl 15
accidente din care 4 cu caracter mortal.
n vederea asigurrii monitorizrii permanente a respectrii legislaiei n domeniul raporturilor de
munc pentru protejarea drepturilor salariailor i contracararea muncii la negru, n lunile ianuarie-septembrie
la 177 ageni economici, n rezultatul vizitelor de control de ctre inspectorii de munc au fost depistate 660
persoane ce activau fr forme legale de angajare.
n aceeai perioad au fost examinate i ntreprinse msuri pentru soluionarea 2398 petiii parvenite
de la ceteni, din care: n 1700 petiii au fost abordate probleme din domeniul relaiilor de munc i 698
din domeniul securitii i sntii n munc. De asemenea au fost examinate 476 sesizri de la alte organe
de control, persoane juridice, instituii i organizaii. Pe parcursul lunilor ianuarie-septembrie au fost repuse
n drepturi 1471 persoane. Concomitent, de ctre inspectorii de munc, a fost acordat ajutor metodologic i
consultativ la circa 1200 ceteni.
Ca rezultat al neconformrii conductorilor unitilor economice supuse controalelor la prevederile
legislaiei muncii, pe parcursul perioadei nominalizate, de ctre inspectorii de munc au fost ncheiate 638
procese-verbale cu privire la contravenie, din care 25 au fost ntocmite n baza art.349 al.1 al Codului
contravenional i naintate spre examinare CCCEC. Concomitent, de ctre inspectorii de munc, au fost
naintate organelor de procuratur, comisariatelor de poliie, inspectoratelor fiscale, camerei nregistrrii de
stat 38 sesizri.
13

n perioada ianuarie-septembrie a anului n curs la inspectoratele teritoriale de munc au fost


nregistrate, n baza art.40 al Codului muncii, 827 contracte colective de munc de la ageni economici din
ar.
Despre activitatea Inspeciei Muncii i despre cele mai eficiente metode de respectare a prevederilor
legislaiei muncii au fost aduse la cunotina cetenilor prin intermediul mass-media central i local.
Astfel, pe parcursul celor nou luni ale anului 2011 n presa local au fost publicate 47 articole, au avut loc
13 participri n cadrul emisiunilor radiofonice i 28 televizate.
De ctre inspectorii de munc din ITM Clrai i ITM Cueni, n luna ianuarie 2011, au fost
organizate i desfurate seminare pe tema Respectarea legislaiei muncii n contextul Legii securitii i
sntii n munc cu participarea agenilor economici din cadrul Primriei Valea Mare raionul Ungheni,
Primriilor Ciufleti, Slcua, Taraclia, Cinari, Chircietii Noi i Crnenii Noi raionul Cueni.
Reprezentanii Inspeciei Muncii la 12 ianuarie 2011 au participat la lucrrile seminarului cu tematica
Plata indemnizaiei unice n cazul reducerii capacitii de munc sau decesul lucrtorului n urma unui
accident de munc sau a unei boli profesionale, organizat de Sindicatul Federativ Sindenergo al
lucrtorilor din Energetic RM i desfurat n or. Dondueni..
La 19 i 26 ianuarie 2011 colaboratorii ITM Orhei au participat la iniierea programului UNIFEM
Abilitatea economic a femeilor prin creterea oportunitilor la angajare n cmpul muncii n Republica
Moldova lansat de MMPSF i MEC cu susinerea guvernului suedez i instituirea biroului comun de
informaii i servicii n raionul Teleneti.
n temeiul asigurrii suportului metodologic pentru implementarea msurilor stipulate n Acordul de
colaborare dintre Inspecia Muncii i Institutul Muncii, reprezentantul IM a participat la lucrrile seminarelor
de instruire n domeniul securitii i sntii n munc a lucrtorilor din domeniul educaiei i tiinei, care
au avut loc n perioada ianuarie-iunie 2011.
n cadrul programului de instruire continu a inspectorilor de munc, la 1518 februarie 2011 au fost
desfurate seminare cu tematica Tehnici de cercetare a accidentelor de munc. Perfectarea proceselorverbale de cercetare a accidentelor de munc i Evaluarea riscurilor profesionale. Perfectarea documentelor
de evaluare.
Pe parcursul lunilor februarie i martie 2011 de ctre conducerea Inspeciei Muncii n colaborare cu
Oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat au fost organizate i desfurate ntruniri de lucru cu organele
administraiei publice locale din mun. Bli, raioanele Orhei, Cueni cu participarea
preedinilor/vicepreedinilor de raioane (Cantemir, Cahul, Taraclia), primarilor, secretarilor consiliilor
locale, conductorilor direciilor, seciilor i serviciilor din cadrul Consiliului raional Cahul, conductorilor
serviciilor publice desconcentrate din raionul Cahul i reprezentanilor comitetelor sindicale din unitile
bugetare din raionul Cahul n scopul colaborrii n continuare cu serviciile desconcentrate n teritoriu prin
elaborarea unor direcii strategice n activitate.
La compartimentul colaborarea cu organele sindicale din teritoriu n vederea elaborrii unor planuri
de aciuni n comun, se nscrie ncheierea Acordului de colaborare ntre ITM Cueni i Consiliul
Interramural al Sindicatelor din Cueni. ntre ITM Cueni i Centrul de sntate public Cueni a fost
elaborat Planul de aciuni comune pentru anul 2011.
La solicitarea Sindicatului nvmntului din raionul Hnceti, inspectorul de munc din ITM
Cimilia a luat parte la lucrrile seminarului Reglementarea prevederilor Legii securitii i sntii n
munc i Regulamentului privind modul de organizare a activitilor de protecie a lucrtorilor la locul de
14

munc i prevenire a riscurilor profesionale, cu participarea reprezentanilor salariailor gimnaziilor i


liceelor din Hnceti.
Colaboratorii Inspeciei Muncii, n perioada 14 februarie 08 aprilie 2011, au luat parte la cursurile
de dezvoltare profesional a personalului din autoritile publice cu tematicile Adaptarea i integrarea n
funcia public, Management i planificare strategic, Managementul i elaborarea programelor i
proiectelor i Noul management public, organizate n cadrul Academiei de Administrare Public de pe
lng Preedintele RM.
Inspectorul-ef ITM Cahul a participat la consultrile publice la Proiectul Strategiei Naionale de
Descentralizare, organizate de Cancelaria de Stat la Consiliul raional Cahul.
n comun cu Agenia pentru ocuparea forei de munc Basarabeasca, reprezentantul ITM Cimilia au
organizat i desfurat seminarul cu tematica Completarea, evidena carnetului de munc cu participarea
cadrelor didactice din colile i grdiniele de copii din raionul Basarabeasca.
Reprezentantul ITM Clrai a luat parte la lucrrile seminarului cu genericul Securitatea i
sntatea n munc n instituiile de nvmnt precolar i secundar, organizat de Direcia nvmnt,
tineret i sport cu participarea reprezentanilor instituiilor de nvmnt din or. Ungheni.
n legtur cu instituirea Zilei securitii i sntii n munc (28 aprilie) au fost organizate n
mun.Chiinu, n comun cu reprezentanii organelor sindicale de ramur din nvmnt i administraia
public local, seminare consacrate muncii fr pericole de accidentare, cu participarea reprezentanilor
patronatelor i specialitilor de protecia muncii de la uniti economice din municipiu.
La 14 aprilie 2011 inspectorii din ITM UTA Gguzia au organizat o ntrunire cu elevii claselor 9-11 a
colii medii nr.2 din or. Comrat pe tema Prevederile legislaiei muncii n RM.
Inspectorul-ef ITM Drochia n comun cu reprezentantul Confederaiei Naionale a Sindicatelor
Agroindsind la 19 aprilie 2011 au organizat o mas rotund cu tematica 28 aprilie Ziua Naional privind
securitatea i sntatea n munc.
La 26-27 aprilie 2011 colaboratori ai Inspeciei Muncii au luat parte la seminarul organizat de
FNSAA Agroindsind cu genericul Consolidarea eforturilor structurilor FNSAA Agroindsind i Inspecia
Muncii ntru soluionarea problemelor angajailor n domeniul relaiilor de munc.
La 27-28 aprilie 2011 colaboratorii Inspeciei Muncii au participat la lucrrile seminarului cu privire
la implementarea proiectului UN WOMEX Consultri naionale privind mbuntirea prestrii serviciilor
publice pentru abilitarea femeilor i brbailor n RM.
n conformitate cu programul de reciclare a funcionarilor publici, n perioada februarie-mai 2011 de
ctre Academia de administraie public n colaborare cu Cancelaria de Stat, au fost organizate cursuri de
perfecionare, unde au fost antrenai funcionari publici de conducere i de execuie din cadrul Inspeciei
Muncii.
De ctre inspectorii ITM Clrai pe parcursul lunii mai 2011 au fost organizate seminare de instruire
a persoanelor mai tinere de 18 ani privind modul de angajare n munc n perioada estival la 4 instituii de
nvmnt din raionul Clrai, 2 din raionul Streni i 3 din raionul Nisporeni.
Reprezentanii Inspeciei Muncii au participat i au contribuit la desfurarea Trgului locurilor de
munc pentru tineret, n cadrul Forului meseriilor/profesiilor, care a avut loc la 26 mai curent, n cadrul
15

cruia mai multe persoane, rmase fr un loc de munc, au beneficiat de diverse informaii, consultaii, iar
pentru unii gsirea unui loc de munc.
Inspecia Muncii a fost prezent la seminarul internaional Experiene i perspective de combatere a
traficului de fiine umane n scopuri de exploatare prin munc n Ucraina, Moldova i Belarusi, organizat de
Centrul Internaional pentru protecia drepturilor femeilor La Strada Ukraina, care a avut loc la Kiev n
perioada 26-27 mai curent.
Reprezentanii Inspeciei Muncii au contribuit la desfurarea cursurilor de instruire n domeniul
securitii i sntii n munc pentru specialitii din sntate, organizate de Sindicatul de ramur n perioada
mai-iunie 2011.
La iniiativa dlui Reibmayr Georg, Ataat al Ministerului Federal al Muncii, Afacerilor Sociale i
Proteciei Consumatorului al Republicii Austria, n perioada 31 mai 01 iunie a fost organizat primul seminar
bilateral de experi din Republica Moldova i Austria, consacrat temei dreptului muncii, securitii i sntii
la locul de munc i dialogului social.
n perioada 06-10 iunie 2011 au fost organizate i desfurate Cursuri de formatori pentru inspectorii
de munc, oferit de OIM n contextul programului muncii decente.
Cu suportul financiar al Guvernului Suediei, n perioada 29-30 iunie 2011 a fost desfurat Cursul de
instruire pentru Inspecia Muncii cu tematica Egalitatea de gen n contextul accesului pe piaa muncii i a
condiiilor la locul de munc, organizat de OIM pentru instruirea a 25 inspectori de munc.
Cu colaborarea ITM Clrai, la 28 iulie a avut loc seminarul de instruire a conductorilor APL pentru
organizarea instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc, organizat de Oficiul teritorial
de probaiune raionul Streni.
Inspectorii de munc din cadrul ITM Orhei la 17 august au luat parte la lucrrile seminarului
instructiv, organizat de Uniunea teritorial Agroindsind Orhei.
Reprezentantul ITM Bli a participat la seminarul dedicat securitii la lucrrile agricole, organizat de
sindicatul din agricultur.
n perioada 12-16 septembrie de ctre Biroul Internaional al Muncii a fost organizat un curs de
instruire privind Evaluarea factorilor de risc la locurile de munc i modul de gestionare a lor, n cadrul
cruia au fost instruii 20 inspectori de munc.
Reprezentantul ITM Cahul, n perioada 19-21 septembrie, a luat parte la lucrrile seminarului de
instruire cu tematica Abilitatea economic a femeilor prin creterea oportunitilor de angajare n cmpul
muncii, organizat de UN Women cu participarea experilor din Georgia, Romnia i Mongolia.
Inspectorii din cadrul ITM Clrai la 27 septembrie au organizat seminarul de instruire pentru agenii
economici din raionul Clrai pe tema Procedura reducerii statelor de personal i calcularea indemnizaiei
de concediere, cu participarea preedinilor organelor sindicale.
Reprezentantul ITM Clrai a participat, n perioada 28-29 septembrie, la lucrrile seminarului de
instruire n materie de comunicare i fortificare a echipei din cadrul Biroului Comun de informaii i servicii.
n perioada 26-30 septembrie de ctre Biroul internaional al muncii cu sediul la Budapesta a fost
organizat un curs de trening pentru 20 de inspectori Inspecia muncii n agricultur cu lansarea Campaniei
naionale privind controlul modului de conformare la prevederile actelor legislative i altor acte normative la
16

exploatarea mainilor i mecanismelor, utilizarea ngrmintelor minerale i a pesticidelor, n domeniul


agriculturii i industriei prelucrtoare, moderat de ctre preedintele cursului Juaquim Pintado Nunes.
Din timpul total de lucru 83% a fost utilizat la activiti pe teren (efectuarea vizitelor de control,
cercetarea accidentelor, examinarea petiiilor, aciuni n instana de judecat, deplasri de serviciu, seminare
de instruire). Restul timpului a fost utilizat la activiti de sediu (acordarea consultaiilor agenilor economici
i persoanelor fizice, ntocmirea rspunsurilor la adresri i planificarea activitilor de inspecie).

Inspecia Muncii
octombrie 2011
Imbolnavirile cauzate de amoniac - pe ultimul loc
Surditatea este cea mai frecventa boala profesionala la combinatul chimic AZOMURES Targu Mures, in timp
ce bolile cauzate de amoniac se situeaza pe ultimul loc, fiind inregistrate doar trei cazuri, a declarat, miercuri,
intr-o conferinta de presa, directorul economic al societatii comerciale, ing. Angela Podina.
'Efectele amoniacului asupra organismului nu sunt grave. Ficatul poate prelucra o cantitate foarte mare de
amoniac. In schimb, amoniacul creeaza cel mai mare disconfort, nu neaga nimeni. Dar nu este noxa cea mai
mare, pentru ca si un miros de parfum poate crea disconfort', a aratat Angela Podina.
Reprezentantul AZOMURES a explicat ca angajatii societatii sunt afectati de surditate din cauza faptului ca
nu poarta casti de protectie, in special cei care lucreaza in salile de cazane, si ca, desi se recunoaste acest
lucru, legislatia din Romania nu prevede sanctiuni, asa cum se intampla in alte state.
'In special in cazangerii, unde sunt compresoare foarte mari, exista zgomot. In echipamentul lor de protectie
exista casca, dar nu o poarta. Desigur ca sunt sanctionati, dar cand merg la medic tot boala profesionala este
inregistrata', a sustinut directorul executiv.
Angela Podina a afirmat ca in cazul bronsitelor inregistrate s-a constatat ca 90% dintre cei care contacteaza
aceasta boala sunt fumatori, drept pentru care nu se poate stabili cu exactitate cauza reala a imbolnavirii.
In privinta imbolnavirilor din cauza amoniacului, Podina a precizat ca la AZOMURES exista doar trei
persoane care manifesta boli profesionale generate de amoniac, toate trei fiind implicate, de-a lungul anilor,
in incidente tehnologice.

Amoniac
De la Wikipedia, enciclopedia liber

17

Structur

Amoniacul denumire ce provine de la clorura de amoniu care a fost


pentru prima oar descoperit n Oaza lui Ammon azi Oaza
Siwa, Egipt. Starea de agregare a amoniacului fiind gazoas,
avnd proprietile chimice unei baze, toxice cu miros neptor,
mai uor ca aerul.

Cuprins
[ascunde]

1 Proprieti

2 Structur

Caractere generale
Nume

Amoniac

Alte denumiri Soluie de amoniac

3 Producere pe cale sintetic

Formula
chimic

4 Utilizare

Numrul-CAS 7664-41-7

Proprieti
Amoniacul este uor solubil n ap la temperatura de 0 C, se
dizolv 90,7 g amoniac n 100 ml de ap, soluie cu un miros
neptor i care o reacie alcalin. Amoniacul sub form de gaz
ntr-un amestec ntre 15,5 - 30 % cu aerul este explosiv. La
contactul cu suprafee cu o temperatur de peste 630 C se
descompune n ap i azot, reacie de descompunere care este
catalizat prin prezena unui metal, care coboar tempratura de
descompunere de la 630 C la 300 C. Gazul de amoniac are
aciune caustic n contact cu suprafeele umede, fiind iritant al
pielii, mucoaselor cilor respiratorii, digestive sau ochilor. O
concentraie de amoniac de 0,5% n aerul inspirat produce n timp
de 30-60 de minute moartea.
Structur
Molecula de amoniac are o structur piramidal-trigonal, avnd
suprafee tetraedrice, care au n col un atom de azot cu o pereche
liber de electroni. Amoniacul are un caracter amfoter, formeaz
baze prin acceptare de protoni dnd natere la ioni a srurilor de
amoniu, sau are proprieti acide prin pierdere de protoni n
prezena bazelor tari formnd ioni de amide:

[modificare] Producere pe cale sintetic


Producerea pe scar industrial a amoniacului este realizat ntr-un
procent de 90 % din azot i hidrogen (n raport de 1:3) dup
procedeul Haber-Bosch, procedeu descoperit de chimitii germani
Fritz Haber (18681934) i Carl Bosch (18741940).

NH3

Descriere
scurt

gaz incolor cu
miros neptor
Proprieti

Mas molar 17 g gmol1


Stare de
agregare

gaz

Densitate

0,7198 kgm

Refracia
Duritate
Punct de
topire C

-77,73

Punct de
fierbere C

33

Presiune
vapori

8,5737 bar (20 C)

Solubilitate

541 gl1 (20 C)


[1],
solubil n ap,
alcool
i aceton, greu
solubil in hexan

Indicaii de protecie
18
Simbol de pericol

Acest procedeu obine amoniacul dintr-un amestec gazos de hidrogen i azot, n prezena unui catalizator de
oxid de fier Fe3O4, K2O, CaO, Al2O3 i bioxid de siliciu SiO2 supus la o presiune de 300 bari i o temperatur
de 450 C.

[modificare] Utilizare
Amoniacul este unul din produsele principale ale industriei chimice, azi producia mondial de amoniac
ajunge cca. la 125 milioane tone, pentru aceast producie fiind necesar 3 % din energia globului. Cea mai
mare parte cantitii de amoniac este folosit pentru ngrmintele chimice cu azot.

Amoniacul lichid este folosit n agregatele frigorifice, sau la distilare fracionat n


cercetarea carbonului (Institutul Max Planck Germania).

De asemenea este utilizat n industria textil, sau la plasticizarea lemnului prin tratare
cu o soluie cu amoniac.

In metalurgie este folosit ca gaz de protecie n timpul tratrii termice a metalului

Folosit sub form de soluie n curtoriile chimice, ca i dup aciunile de dezinfectare,


la neutralizarea clorului sau formaldehidei (formolului).

La curarea aerului de fumul produs de emisia motoarelor cu ardere intern

In medicin sau industria farmaceutic la preparare de medicamente, sau n producerea


explosivilor

O aciune patogen o are amoniacul n stomac produs cu ajutorul enzimei ureaz de


bacteria Helicobacter pylori o cauz frecvent a ulcerului gastric.

Amoniacul - efectele asupra sanatatii si asupra mediului.


Amoniacul are formula chimica NH3.

Este un gaz incolor cu miros caracteristic.


In continuare vom raspunde unor intrebari legate de amoniac.
1) Cum proceseaza corpul nostru amoniacul ?
Datorita faptului ca amoniacul este un gaz extrem de solubil in apa, el se dizolva in caile nazale si intr-un
final e inghitit ajungand in stomac. O foarte mica parte din amoniacul inhalat ajunge in plamani. Din plamani
si stomac amoniacul ajunge in sange. De notat ca si consumul unei cantitati mari de carne produce cresterea
valorii de amoniac din sange.
19

Corpul uman foloseste amoniacul in mai multe scopuri, inclusiv la mentinerea unui pH normal necesar
vietii.Amoniacul este procesat in ficat, rinichi si muschi, unde este transformat in uree sau glutamina (unul
din cei 20 de aminoacizi esentiali.)Ficatul are capacitatea de a transforma in jur de 130 de grame de amoniac
in uree in fiecare zi (in mod normal el transform cam 1/8 din aceasta canitate).
Principala cale de eliminare a amoniacului din organism este prin urina sub forma de uree; se mai elimina
insa si prin respiratie intre 0,1 si 0,3 ppm.
In concluzie: organismul uman poate face fata unei expuneri destul de mare la amoniac.
2) Evaluarea efectelor pe sanatate
Amoniacul este iritant pentru ochi, sistemul respirator si piele datorita faptului ca este alcalin
Expunerea acuta
Efectele biologice in cazul expunerii acute depind foarte mult de concentratia din aer, de cantitatea ingerata si
de durata expunerii.
Concentratia in aer

Efecte pe sanatate

0-35 ppm (mg/m3)

Unii oameni pot detecta concentratii in


aer mai mici de 5 ppm (mg/m3) - in
medie insa valoarea e undeva la 16-17
ppm in aer.

Daca insa vorbim de amoniacul dizolvat in apa


atunci concentratia detectata in medie de
oameni este in jur de 35 ppm (mg/l).
50 ppm (mg/m3)

Cea mai mica concentratie de amoniac


din aer care este iritanta pentru ochi, nas
si gat este in jur de 50 ppm (mg/m3).

100 ppm (mg/m3)

Concentratia maxima in aer la care


aproape toti indivizii (subiectii) dezvolta
reactii adverse severe daca nu poarta
echipamente de protectie personale,
este de aproximativ 100 ppm (mg/m3).

500 ppm (mg/m3)

La o expunere de 30 de minute fara


echipament de protectie la o
concentratie de amoniac de aproximativ
500 ppm (mg/m3) nu apar efecte care ar
putea ameninta viata individului expus.

700-1000 ppm (mg/m3)

La concentratii intre 700-1000 ppm


(mg/m3) apare bronhospasmul, iritatii
grave ale ochilor si tuse severa.

5000 ppm (mg/m3)

La concentratii mai mari de 5000 ppm


20

(mg/m3) amoniacul provoaca acumularea


de fluide in plamani, arsuri ale pielii si
uneori moartea individului expus.

Expunerea cronica
In general nu exista efecte cronice la expunerea de lunga durata la concentratii mici de amoniac (sub 35
ppm).
3) Cum putem reduce riscul de expunere la amoniac?
Pastrati produsele ce contin amoniac departe de copii.
Cand curatati cu produse ce contin amoniac asigurativa ca aveti incaperea bine aerisita (ventilata).
Evitati plimbarile prin sau pe langa culturile fertilizate cu ingrasaminte pe baza de amoniu.
Daca lucrati intr-un mediu cu concentratii ridicate de amoniac protejati-va.
4) Ce se intampla cu amoniacul care ajunge in mediu?
Amoniacul nu rezista mult in mediu, este absorbit de plante, bacterii si animale; serveste ca nutrient (sursa de
azot).

Unul dintre principalii poluatori cu amoniac sunt fermele de pasari si porci. Conform ultimelor date
inregistrate de Uniunea Europeana, fermele de porci si pasari sunt responsabile pentru mai mult de 70% la
suta din totalul emisiilor de amoniac.

Amoniacul este un gaz incolor cu miros intepator caracteristic. in forma lichida este utilizat in
industria frigorifica, deoarece in momentul evaporarii absoarbe o cantitate mare de caldura. De asemenea el
mai este utilizat si la prepararea unor coloranti, ingrasaminte, mase plastice, fabricarea oglinzilor, matase
artificiala, la degresarea lanii in acarii. in stere naturala el se degaja prin putrefactia materiilor organice, in
special al urinei care a stat mult timp in contact cu aerul.
Amoniacul este un iritant puternic care are atat o actiune de suprafata (in concentratii mari produce
distrugerea mucoasei pulmonare) cat si o actiune interna cu aparitia edemului pulmonar acut, hemoptizie sau
bronsita cronica. La o expunere masiva apare fie o sincopa respiratorie reflexa, fie un edem pulmonar
supraacut care poate duce la moartea in decurs de cateva minute pana la cateva ore.
La o concentratie de 1% a amoniacului in aer, apare o usoara irilatie a pielii (accentuata daca pielea este
umeda), iar la o concentratie de 3% de amoniac in aer. dupa o expunere de 1-2 minute pot aparea arsurile
chimice cu culaiie.
Primul ajutor consta in scoaterea ctimei din mediu si instituirea oxigenolerapiei. Dispozitivele de exhaustare
de la locurile de munca trebuie sa fie completate cu instalatii de ventilatie suplimentara. Proiectia indiduala
se realizeaza cu masti filtrante si costume izolante.

21

22