Consecintele Nerespectării Legislației Muncii

3.
RISCURILE PROFESIONALE
Factorii de risc proprii executantului
Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pe ndeplinirea sarcinii de munca
reprezinta ntotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai
multora dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv:
- erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;
- erori de decizie;
- erori de executie;
- erori de autoreglaj.
Eroarea executantului se concretizeaza ntr-un comportament inadecvat din pun de vedere al securitatii muncii,
sub forma unei actiuni gresite sau omisiuni. Analiznd
posibilitatile de eroare ale executantului n raport cu celelalte elemente ale sistemului de munca
rezulta lista factorilor de risc proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de munca.
Factorii de risc proprii sarcinii de munca
La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de accidentare sau mbolnavire
profesionala:
- continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca n raport cu scop sistemului de munca sau cu
cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee
gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare);
- sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv necorespunzatoare
posibilitatilor acestuia.
Analiznd aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sa de munca (respectiv care se
regasesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare a
locului de munca.
Factorii de risc proprii mijloacelor de productie
Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot mani-festa sub urmatoarele
forme:
- factori de risc mecanic, a caror actiune consta n eliberarea brusca, necontrola contraindicata, a energiei
cinetice incorporate n mijloacele de productie sau n parti ale
acestora;
- factori de risc termic, n cazul carora pericolul potential este dat de actiunea energiei termice incorporate n
mijloacele de productie la contactul sau manipularea
acestora de catre executant;
- factori de risc electric, la care pericolul consta n posibilitatea contactului direc indirect al executantului cu
energia electrica vehiculata de mijloacele de productie;
- factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice nocive sau potential
accidentogene ale substantelor utilizate n procesul de munca;
- factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential accidentogena, n functie de
caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor
utilizate n procesul de munca.
Factorii de risc proprii mediului de munca
Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sa intensitatii functionale a
parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice,
radiatii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate
(suprasolicitare fizica).
Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezu este suprasolicitarea
executantului.
Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, n raport cu actiunea lor negat generatoare de accidente sau
boli profesionale asupra executantului, conduce la lista
generica de factori de risc din Fisa de evaluare a locului de munca.
Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare n sistemul de munca
Prin transformarea din posibilitate n realitate, actiunea factorilor de risc devine u

pericol efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vatamarea violenta a organismului, prin
lezarea integritatii anatomice, determinnd anularea uneia sau a mai multora dintre functiile
fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n cazul producerii unor asemenea evenimente,
nseamna ca factorii de risc s-au constituit n cauze (reale) de accidentare sau mbolnavire
profesionala.
Nu este nsa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. n anum conditii, diferenta specifica est
data numai de nivelul si durata de expunere a organismului
uman, astfel nct un factor de mbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers. De
exemplu, pna la un anumit nivel zgomotul este factor de mbolnavire producnd
afectiuni ale organului auditiv; aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce nsa
la accidente de munca, fie sub forma traumatizarii organului auditiv, fie prin acoperirea unui semnal
tehnologic important, determinnd implicit o reactie accidentogena a executantului. Reciproc, un
factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina si o mbolnavire
profesionala, n functie de agentul transportat care este emanat n mediul de munca prin fisura.
n legatura cu delimitarea n factori generatori de accidente si de boli profesional are la baza si o alta diferenta,
care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc n
sistemul de munca: variatii sau stari.
Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bru ale elementelor implicate n
realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specifice accidentelor de munca. Variatiile sunt proprii
tuturor elementelor sistemului de munca: se
rostogolesc obiecte, o masina porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de oprire,
executantul se mpiedica si cade, jeturi de fluide, balans, recul etc.
Starile sunt nsusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de produc-tie cu caracter relativ
permanent, motiv pentru care le ntlnim mai ales n etiologia
bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin caracterul
ei relativ permanent, si miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare, care poate conduce
nsa la aparitia unui accident de munca si nu a unei boli profesionale.
Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel p
variatie, care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate conduce
la accidentare.
n anumite cazuri, starile se pot transforma n variatii; prin cresterea brusca a intensitatii, starile pot deveni
variatii accidentogene. n ultima instanta, nsa, aceasta
transformare este ea nsasi o variatie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de munca
reprezinta, n mod normal, un factor de mbolnavire deoarece afecteaza analizorul vizual (prin
oboseala accentuata). Cresterea brusca a aceluiasi nivel de iluminare poate provoca nsa un
accident, prin orbirea directa a executantului.
n ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca a-numite conditii o stare sa
genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De
exemplu, prezenta gazelor explozive rezultate n mod permanent din procesul tehnologic n
atmosfera locului de munca reprezinta o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita de
explozivitate) determina declansarea unei variatii - explozia. Invers, fisurarea unei
conducte reprezinta o variatie; n conditiile n care prin conducta circula un agent nociv, care
se raspndeste si se mentine n atmosfera continuu, nseamna ca variatia a generat o stare.
Un alt criteriu de clasificare util n analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a gen
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:
- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai mijloacelor de productie si
mediului (fizic) de munca;
- factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si sarcinii de munca.
n functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de m sau a unei boli profesionale,
factorii de risc pot fi:
-in a caror suprimare se elimina n mod cert posibilitatea producerii vatamarii organismului;
care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare nu constituie o garantie a
evitarii accidentarii sau mbolnavirii.
Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman

Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinnd anularea sau diminuarea uneia sau
a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n primul caz survine
un accident de munca, iar n al doilea, o boala profesionala.
n prezent, n functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci ti de vatamari: mecanice,
termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice nsa, legislatia din diverse tari
limiteaza n mod conventional numarul bolilor considerate
profesionale. n functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot fi:
- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substa toxice;
- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
- boli de iradiere;
- boli prin expunere la temperaturi nalte sau scazute;
- boli prin expunere la zgomot si vibratii;

- boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
- alergii profesionale;
- dermatoze profesionale;
- cancerul profesional;
- boli infectioase si parazitare;
- boli prin suprasolicitare;
- alte boli.
Relatia factori de risc cauze
Potrivit conceptiei deterministe, n realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fo provocat de o cauza:
orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la rndul sau alte
efecte. Realitatea nconjuratoare ntr-o continua transformare se prezinta deci ca o multitudine de
nlantuiri cauza - efect. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta momentele finale efectele - unor nlantuiri cauzale nedorite.
n paragrafele anterioare am aratat ca n sistemul de munca exista anumiti factor
(nsusiri, stari, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului care, n
anumite conditii, pot provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumit prescurtat acesti
factori de risc de accidentare si mbolnavire profesionala factori de risc. Ei constituie deci cauze
potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale.
n momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potenti factorii de risc - se
transforma n cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.
Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat ca re-prezinta factori (nsusiri,
stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocat
accidentul sau boala profesionala.
n continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebiril aparnd doar n raport cu
momentul n care se analizeaza vis--vis de producerea leziunii.
De regula, nainte de accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, cnd
posibilitatea s-a transformat n realitate, de cauze.
Dinamica fenomenelor de accidentare si mbolnavire profesionala
Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauz
una obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre
victima si agentul material care i afecteaza organismul.

Mentinndu-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea ai-ba
loc este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv,
propriu executantului, si anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De
regula, nsa, aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor adevarate
lanturi cauzale. Cunoasterea nlantuirii de cauze - efecte care conduc la
accident este necesara deoarece
ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs n situatii similare, precum si
de stabilire a masurilor de prevenire.
Prin urmare, dinamica accidentarii n munca poate fi descrisa ca o nlantuire cauze - efecte,
indiferent ca este analizata n stadiul de potentialitate sau dupa
produce-rea evenimentului, care se deruleaza n cursul realizarii procesului de
munca. La un capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe n
timp de momentul producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si
intrarea n functiune a sistemului de munca. La celalalt capat se afla cauza
finala, aflata cel mai aproape de producerea leziunii.
n dinamica producerii accidentului, cauzele se nlantuie si se mbina din
"amonte" spre "aval", distingndu-se din acest punct de vedere doua modalitati de
legaturi:
li-neara a cauzelor, astfel nct cauza din "aval" constituie efectul cauzei
din "amonte" si, la rndul ei, cauza efectului care i succede n aval;
d- oua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se
constituie ntr-o cauza situata n "aval" fata de acestea, si care, la rndul
sau, poate determina un alt efect sau poate constitui cauza finala.
n orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lantur
legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este
suficienta
pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot
distinge alte doua tipuri de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele
principale sunt cele a caror anihilare ntrerupe lantul cauzal, cele care constituie
verigile obligatorii pentru producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele
care se mbina cu cauzele principale, contribuind la producerea altei cauze
principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este obligatorie pentru aparitia unui
anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale,
n sensul producerii efectului.
n dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :
a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care ncepe cu cauza situata ce
aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin

urmatoarele:
- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel nct pericolul nu po sesizat
dect daca este urmarit n mod special;
- apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;
- de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului att de catre execu ct si
de catre factorii de decizie;
b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta n nlantuirea mbinarea
mai multor cauze, genernd cauza finala; caracteristicile fazei sunt:
- are loc nlantuirea si mbinarea mai multor cauze, ntr-un interval scurt de timp;
- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;
- exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interve pentru
prevenirea leziunii;
c) faza a III-a: producerea leziunii, faza n care actioneaza cauza finala:
- este faza definitorie a accidentului;
- are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului
ambiant, care provoaca leziunea prin mbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare;
- se produce ntr-un timp foarte scurt, astfel nct singurele posibilitati de a action sunt
reactiile reflexe de autoaparare ale executantului.
n raport cu locul lor n dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de cauze: initiale,
intermediare si finale, iar n functie de efectul produs: cauze directe,
respectiv cauza finala al carui efect este nsasi leziunea, si cauze indirecte, care
produc o alta cauza, intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele
intermediare sunt ntotdeauna indirecte; cu ct sunt mai n amonte fata de
momentul producerii accidentului, cu att ofera posibilitati mai largi si mai
sigure de prevenire a vatamarii.
Practica a dovedit ca exista situatii n care identificarea tuturor
cauzelor din interi
unui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta.
Facnd abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori
disfunctiile elementelor implicate n realizarea procesului de munca si au
originea n afara sistemului de munca si nainte de constituirea si intrarea sa n
functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea sau executarea mijloacelor
de munca).
n consecinta, n modelarea fenomenului de accidentare, viziunea
trebuie extinsa spatiu si timp, incluznd si deficientele generate n etapele de conceptie,
proiectare si
executie (respectiv formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului de
munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.

Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi,
prezinta trei caracteristici definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de
accidentare":
a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut n
vedere, ea rev altor sisteme de munca, distincte.
b) n general, nu exista posibilitatea de stabilire, n momentul
constituirii lor ca deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat.
c) n cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica
bipolara c
- efect; unei singure deficiente i pot corespunde efecte diferite, n functie de
caracteristicile celorlalte elemente mpreuna cu care elementul deficitar va
constitui un sistem de munca.
n baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra ntr-un
sistem de munca elementele implicate n realizarea unui proces de munca le vom desemna
ca
substrat cauzal al accidentelor de munca.
Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui
element se pot des-prinde si posibilele deficiente de natura substratului cauzal.
n cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza ntr-un
comportament riscant, poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca
individuale. La rndul sau,
aceasta este caracterizata de o serie de variabile, att cvasistatice (cum sunt
aptitudinile, experienta), ct si de moment (ca oboseala), care pot constitui
incompatibilitati permanente sau temporare cu cerintele impuse de un anumit
proces de munca, si care apar nainte ca individul sa participe la realizarea
acestuia.
Att un nivel corespunzator n raport cu sarcina de munca al
cunostintelor si deprinderilor profesionale, ct si oboseala, boala, emotiile etc.
reprezinta deficiente ale elementului "executant" care, desi iau nastere n afara
sistemului de munca, genernd un
factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de
munca.
Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt
elemente relationale, care nu pot exista independent si premergator sistemului de
munca. n
consecinta, nu se pot stabili alte deficiente proprii acestora n afara celor de
natura factorilor de risc.

Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra n
sistemu munca si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura
conceptiei si
proiectarii, fie a executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii .
Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, n cazuri foarte
rare, limite atinse de cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac
posibila utilizarea,
daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri
intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori,
riscurile nu sunt nici macar constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea
identificarii n timp a efectelor lor.
n cele mai multe cazuri este vorba nsa de vicii ascunse, generate de
greseli de conceptie si proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin
metodele
obisnuite.
Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea
mijloacelor de munca constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de
risc.
Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si
materiile p materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie.
Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra
n discutie fiind precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic
ambiant. n
cazul sau se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si n cazul
mijloacelor de productie.
Lund n considerare si substratul cauzal se poate construi modelul
global al din
accidentarii, alegndu-se ca punct de plecare momentul n care ncepe
formarea, respectiv conceptia elementelor sistemului de munca. n consecinta,
vom distinge doua faze ale dinamicii producerii unui accident de munca:
- Prima se desfasoara n afara sistemului de munca n care are loc
evenimentul, anterior constituirii acestuia, respectiv n etapele de conceptie/formare,
proiectare si
executie a elementelor sistemului de munca (cu exceptia celor relationale), si
consta n aparitia unor deficiente de natura substratului cauzal; ofera
posibilitatea stabilirii si aplicarii celor mai eficiente masuri de prevenire.
- Cea de a doua faza se deruleaza n interiorul sistemului de munca,
din moment constituirii si intrarii acestuia n functiune, pna la ntreruperea sa prin
accident. Ea se
manifesta ca o nlantuire de cauze - efecte, care reprezinta materializarile
actiunii factorilor de risc existenti n sistem, si parcurge trei subfaze:
constituirea situatiei de accidentare, desfasurarea situatiei si producerea
leziunii.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in

cadrul S.C. I S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de
lucru, personal
existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica,istoric evenimente
(accidentesi/sau boli profesionale inregistrate).
Etapa 2 stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire

profesionala la activit
identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de producere a
unui accident de munca sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a
riscurilor si scala de incadrare a nivelului de risc.
Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii
medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca.
Gravitatea consecintelor impactului asupra executantului se incadreaza in sapte
clase de gravitate: neglijabil
consecinte minore, incapacitate temporara de munca de 3 - 45 zile, 45
180 zile, invaliditate gradul III, II, I si deces.
In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima
previzi posibila.
Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile
este asimilata standardele Uniunii Europene.
Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana
la 6 (foarte frecvente). In stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul
de persoane
expuse, numarul de accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o
perioada determinata (ultimii 10 ani), precum si gradul de tehnicitate al locului
de munca (activitate) evaluat.
Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu sapte

linii si sas coloane clasele de gravitate si probabilitate a producerii consecintelor maxime
previzibile.
Etapa 3 Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate
analizata pe formulei de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fiecare
activitate analizata se
calculeaza ca medie ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de risc identificati.
Formula de calcul al nivelului de risc global este:
Nr
=
i=1
n
i=1
Ri X ri
ri
unde
:
- Nr: nivelul de risc global pe loc de munca;
- ri: rangul factorului de risc i;
- Ri: nivelul de risc pentru factorul i;
- n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.

Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe scala de
incadrare a nivelurilor de risc / securitate, constituita pe principiul proportionalitatii
diverse intre
nivelurile de risc si securitate.

Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul
identificarii tuturor riscurilor de accidente existente la locul de munca, precum si
gravitatea actiunii acestora
asupra organismului, permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a
accidentelor sau imbolnavirilor profesionale prin luarea masurilor de evitare a
fiecarui risc.
Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor
de munca, documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati.
Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7
reprezentand nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La
aceasta limita
desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu
producerea accidentului / imbolnavirii profesionale. Se accepta ca risc maxim
acceptabil nivelul 3,5
peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru
reducerea acestuia.
Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de
accidentare pentru fiecare activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de
risc, precum si fisele de masuri(dupa caz), in care, in functie de nivelul de risc se propun
principalele masuri de
diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca analizat.
Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere
a accident si imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea
personalului
asupra acestui risc, putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o
securitate sporita a muncii. Ea va fi utilizata si la instruirea personalului (la
angajare si periodic), pentru ca
acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si obligatiile ce-i revin pentru
evitarea producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. Totodata
aceasta lucrare va fi folosita
la elaborarea documentatiei de prevenire (plan de prevenire) ceruta de legea
securitatii si sanatatii in munca.
3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1

TESA
3.1.1 PROCESUL DE MUNCA
Executantul se ocupa de
culegerea, intr date, folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator.
Colaboreaza cu
utilizatorii de sisteme informatice din cadrul societatii .
Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de
lucru n domeniul software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce
acesta a fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze).
3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Echipamentele de munca folosite sunt:
Calculatoare (PC) videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;
Imprimanta;
Fotocopiator;
Fax;
Scaner;
UPS;
Valori monetare;
Seif;
Telefon;
Accesorii de birotica / papetarie;
Foarfeca, cuter;
Mobilier specific de birou.
Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:
Dozator apa;
Aparat filtru pentru cafea;
Frigider.
Mijloace de protectie:
Trusa medicala de acordare a primului ajutor;
Extinctor;
Materiale igienico-sanitare.
B. SARCINA DE MUNCA
Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrareade date,folosind
sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator;
Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe
specifice;
Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent
acestuia;
Prelucreza, indosariaza si arhiveazatoate documentele societatii
asigurand accesibilitatea ulterioara la informatii;
Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;
Se ingrijeste de inregistrarea si intampinarea vizitatorilor pana ce acestia
sunt preluati de persoanele de contact din cadrul companiei;
Se ocupa de bunul demers al rezervarilor de bilete de avion si/sau
cazare si de emiterea corecta a acestora;
Administreaza programarea cursurilor de pregatire in cadrul
departamentului;
Programeaza si participa la sedinte;
Implementeaza simentine o corecta administrare a diferitelor
programe sau documente ce tin de fluxul departamentului de care
apartine;
Planifica, organizeaza si controleaza activitatea organizatiei;
Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din
organizatie, in vederearealizarii obiectivelor propuse;
Organizeaza, coordoneaza si realizeaza ntregul proces de recrutare si
selectie de personal pentru posturile vacante;
Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor;

Se asigura ca toate activitatile sunt realizate conform politicilor si
procedurilor stabilite de companie la nivel global;
Asigura in mod proactiv solutionarea problemelor angajatilor ce tin de
competenta si latura profesionala a activitatilor realizate de acestia;
Coordoneaza simentine intr-un mod corect si eficient dosarele
angajatilor, inregistrarea acestora in baza de date folosita de
companie;
Pastreaza documentele ce contin detalii referitoare la sistemul de
recompensarea al angajatilor conform performantei in serviciu, sub
supravegherea Directorului de Resurse Umane;
Acorda asistenta noilor angajati, instruindu-i pe acestia conform politicilor
companiei;
Intermediaza relatia dintre angajatii companiei si furnizorii de servicii
medicale, de asigurari de viata, furnizorii de servicii de personal si de
salarizare, pe baza contractelor incheiate intre companie si acestia;
Primeste si da comunicari;
Participa la culegerea datelor pentru intocmirea situatiilor statistice sau
situatii cerute de diverse foruri;
Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati;
Colaborarea cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea
indeplinirii obiectivelor macroeconomice si cele organizationale;
Incheie contracte cu agenti economici, organizatii nonguvernamentale si alte organizatii privind prestari reciproce
de servicii;
Verifica documentele de intrare in gestiuni si intocmirea acestora;
Intocmeste fise si balante analitice pentru gestiuni;
Intocmeste note contabile privind salarizarea personalului finantat din
fonduri locale si de stat;
Intocmeste declaratiile lunare cu privire la contributiile salariale si le
depune la
Administratia
Financiara;
Intocmeste registrul de casa si verifica concordanta incasari-plati;
Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe
departamente;
Emite si inregistreaza facturi pentru vanzarile efectuate;
Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor

materiale, conform prevederilor legale si raspunde de corecta realizare a
acestei activitati;
Asigura indeplinirea obligatiilor societatii catre bugetul de stat, unitati
bancare,
furnizori, etc.;
Efectueaza raportari fiscale specifice legislatiei in vigoare;
Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizorii, clientii
si institutiile statului;
Participa la negocierea contractelor cu furnizorii si/sau clientii;
Urmareste derularea contractelor cu subcontractorii;
Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile
ca suport n luarea deciziilor;
Asigura interfata in relatiile cu clientii;
Desfasoara operatiuni de caserie;
Desfasoara activitati de curierat in vederea depunerii
documentatiei specifice societatii, la institutiile statului si la diverse
unitati comerciale;
Respecta normele de conduita si procedurile interne;
Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a
muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, de medicina a muncii si de
protectie a mediului, prevazute de reglementarile si normele legislative
in vigoare;
La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform
pregatirii si instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a
atributiilor cuprinse in fisa postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor
IPA cat si in trafic;
Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de
furnizare a aerului conditionat;
Este asigurata ergonomia locului de munca;
Iluminatul este mixt si suficient;
Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare;
Incaperea este curata;
Pardoseala este neteda, nealunecoasa;
Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu
presupune
utilizarea unor echipamente generatoare de noxe

fizice.
3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n
sarcina de munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale
sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte
stari periculoase sau nocive;
Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin
mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n incinta sau n
perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de
lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele
colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din
dotare;
Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de
securitate si sanatate in munca;
Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;
Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;
Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;
Comunicari si actiuni accidentogene ;
Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu
avansat de oboseala sau dup administrarea unor medicamente
(sedative halucinogene si narcotice) ;
Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager);
Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/
stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau
stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;
Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara

mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest

lucru nu este
permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;
Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea
pedestr a traseelor n perimetrul exterior;
Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe
locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si
sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de
cerintele locului de munca;
Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara
respectarea regulilor ergonomice;
Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;
Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si
expunerea acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor;
OMISIUNI
Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si
sanatatii in munca;
Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului
tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice:
nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa
truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul
preponderent n pozitia asezat;
Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere
indelungata in fata videoterminalelor;
Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia

scapulo-humerala si articulatia pumnului;
Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;
Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;
SUPRASOLICITARE PSIHICA
Ritm mare de munca;
Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;
Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si
subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului);
Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;
Monotonia muncii;
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de
acces sau a echipamentelor tehnice din dotare;
Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea
manual;
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase
(nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul
desfasurarii activitatii;
Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul
normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de
traseu;
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de
directie sau a sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei
pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului,
etc., executantul avand calitatea de pasager;
Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a
mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a
aparaturii electrocasnice;
Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
FACTORI DE RISC TERMIC

Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in
care sunt preparate fierbinti;
Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii
autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;
Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;
FACTORI DE RISC ELECTRIC

Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;
Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci
de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;
Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor
la instalatia de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice;
FACTORI DE RISC CHIMIC

Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism);
Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor
executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de
deschiderea geamurilor si a usilor;

Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);
FACTORI DE RISC BIOLOGIC

Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele
exterioare de deplasare.
NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99
UNITATEA:
S.C. IPA S.A.
SECTIA(DEPARTAMENT):
TEHNICO-ADMINISTRATIV
3.1.4
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA
FISA NR.1
LOCUL
TESA DE MUNCA:
COMPONENTA
SISTEMULUI
DE MUNCA
EXECUTANT
FACTORI
DE RISC
IDENTIFICATI
ACTIUNI GRESITE
FORMA CONCRETA
DE MANIFESTARE A FACTORILOR
DE RISC(descriere,parametri)
DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator
autorizat
Octavian Luchian- Medic primar medicina
muncii
CONSECINTA
MAXIMA
PREVIZIBILA
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie

initiativa neprevzute n sarcina de munc
DECES
sau de o
alt manier dect prevederile procedurale
sau cele
2.Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare,
ITM 45-180
prin
alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea
zile
pedestr a traseelor n incinta sau n
3.Utilizarea necorespunzatoare sau
DECES
neutilizarea
echipamentului de lucru si a mijloacelor de
4.Utilizarea
si pregatirea
necorespunzatoare
DECES
tehnice din dotare; a echipamentelor
5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
DECES
instructiunilor de lucru si de securitate si
sanatate in
6.Parasirea
locului de munca fara
acordul
DECES
munca; conducatorului locului de
CLASA DE
GRAVITATE
CLASA DE
FRECVENT
A
NIVEL
PARTIAL
DE RISC
7.Aprecierea
necorespunzatoare a
riscurilor existente;
DECES
8.Interventii P.S.I. periculoase,
DECES
necorespunzatoare;
9.Comunicari si actiuni accidentogene ;

10.Desfasurarea activitatii sub influenta
buturilor
alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala
sau
11.Circulatia
fr nchiderea
de
sigurant(in
calitate de centurii
pasager);
12.Expunerea in afara sarcinii de munca la
factori
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri
sau
13.Nerespectarea
instructiunilor
specifice de electrosecuritate;
14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte,
cu
sisteme improvizate sau fara mijloacele de
15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari
aprinse) n locuri n care acest lucru nu este
permis
16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de
EXECUTANT
OMISIUNI
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
ITM 3-45 zile
17.Cdere,
pasire in gol, alunecare in canale,
munca;
santuri, etc. la parcurgerea pedestr a
traseelor n
18.Repartizare executant cu pregatire
profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu
instruire incompleta n domeniul securitatii si
sanatatii n munca sau cu incompatibilitati
19.Pozitionare
incorecta
elementelor
sistemului
de calcul
fara arespectarea
regulilor ergonomice;
ITM 45-180
20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de
zile
ITM 3-45 zile
DECES
DECES
21.Nepastrarea
confidentialitatii asupra
display;
valorilor
monetare manipulate cat si expunerea
22.Neefectuarea
in timp
util a unor
operatii
securitatii
si
sanatatiiindispensabile
in munca;
NECORESPUNZATO
SARCINA DE MUNCA CONTINUT
R
FIZICA
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE
PSIHICA
23.Necomunicarea in timp util, celorlalti

DECES
utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor
24.Lucrul n conditii de neconformitate cu
DECES
reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii
de
lucru pe unele prize de curent electric, lipsa
25.Suprasolicitari ale articulatiilor dorsoITM 45-180
lombare
zile
26.Suprasolicitarea
analizatorului
vizual la
expunere
indelungata
in fata
INV gr.III
videoterminalelor;
27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
ITM 3-45 zile
superioare in special articulatia scapulohumerala si
28.Miscari
repetitive-suprasolicitarea
articulatiilor
interfalangiene;
ITM 3-45 zile
29.Suprasolicitare
laringiana datorita
discutiilor prelungite;
ITM 3-45 zile
30.Ritm mare de munca;
ITM 3-45 zile
31.Efectuare
de operatii cu grad de
raspundere mare;
ITM 3-45 zile
32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii

neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii
neprincipiale intre membrii colectivului);
DECES
33.Reactii spontane inadecvate in situatii de
DECES
NEGLIJABILE
ITM 45-180
zile
ITM 3-45 zile
ITM 3-45 zile
pericol;
34.Monotonia muncii;
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
FACTORI
MECANICDE RISC
35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere,

etc.) la
utilizarea usilor de acces sau a
36.Cdere
liber de obiecte, materiale
pozitionate
manual; incorect sau la manipularea
37.Contact direct al pielii cu suprafete sau
contururi
periculoase (nteptoare, tioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul
38.Lovire de ctre mijloacele de transport

auto la
deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu
si
39.Accidente rutiere datorate: autoblocarii
functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frnare a autoturismului n
mers,
exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri
(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului,
40.Deterioararea accidentala a
echipamentului
individual de protectie cat si a mijloacelor de
41.Deteriorarea
accidentala
a
echipamentelor
tehnice
din dotare
sau a
42.Explozie,
prabusire,
deplasarilor cu
avionul; in timpul
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
FACTORI
TERMIC DE RISC
43.Ardere, oparire cauzate de caderea

(rasturnarea) unor recipienti in care sunt
preparate
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti
in
timpul alimentarii autoturismului sau in trafic
45.Incendii
provocate de izolatii
electrice necorespunzatoare;
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
ITM 45-180
zile
FACTORI
ELECTRICDE RISC
46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;
DECES
DECES
DECES
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
FACTORI
CHIMIC DE RISC
47.Electrocutare prin atingere direct la

atingerea
accidental a unor ci de curent neprotejate
48.Electrocutare prin atingere indirect
deteriorarea
accidentala a legaturilor la instalatia de
49.Lucrul
cu diluant,
substante
iritante,
toxice
toner, lipici,
pasta
corectoare;
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI
DE RISC
FIZIC
50.Calamitti
naturale
incint de ctre
seism);(surprinderea n
DECES
NEGLIJABILE
51.Apar
pulberidin
dearhiva
praf la
utilizarea
documentelor
unitatii
;
ITM 3-45 zile
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI
CHIMIC DE RISC
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI
BIOLOGICDE RISC
52.Apar curenti de aer favorizati de

amplasamentul
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul
casetelor de evacuare a aerului sau de
53.Prezenta
in zone cu potential
pericol de explozie(statie
carburanti);
54.Animale si insecte periculoase (caini,
viespi, etc.)
ITM 3-45 zile
DECES
DECES
Locul de munca nr.1

Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71
54
Ri X ri
Nrgi
=
i=1
6(2x2)
+ 13(1x1)
54
=
ri
i=
1
0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) +

0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1
2.71
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de munca
nr.1
NIVEL GLOBAL DE RISC:
2.71
LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt.
Denumirea factorului de risc
Nivel
partial
de
F4
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa

neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier
dect
prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile
Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare,
prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea
echipamentului
de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare
Utilizarea si pregatirea
a
echipamentelor
tehnicenecorespunzatoare
din dotare;
F5
Minimalizarea de
pericolului
prin
nerespectarea
instructiunilor
lucru si de
securitate
si sanatate in
munca;
F6
Parasirea
locului de munca fara acordul conducatorului
locului
de munca;
F7
F8
F9
F1
F2
F3
F10
F11
F12
Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor

alcoolice,
ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup
administrarea
Circulatia fr
nchiderea
centurii de
sigurant(in
calitate
de pasager);
Expunerea in afara sarcinii de munca la factori
periculosi,
prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol
temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
2
3
3
3
3
F13
Nerespectarea instructiunilor specifice de
F14
Utilizarea
echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme
electrosecuritate;
improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a
fost
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n
locuri n
care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor
F16
F17
Cdere,
pasire in gol,
alunecare in canale, santuri,
etc.
la parcurgerea
perimetrul
exterior; pedestr a traseelor n
F15
F19
Repartizare executant cu pregatire profesionala

necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire
incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca
sau cu
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele
Pozitionare
incorecta a regulilor
elementelor
sistemului de
calcul
fara respectarea
ergonomice;
F20
F21
Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor

monetare
manipulate cat si expunerea acestora in public fara a
Neefectuarea in
timp utilsia sanatatii
unor operatii
indispensabile
securitatii
in munca;
F26
Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai

echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in
timpul
Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile
specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize
de
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort
static)
Suprasolicitarea
analizatorului
vizual la expunere
indelungata
in fata
videoterminalelor;
F27
Suprasolicitarea
membrelor
superioare in
special
articulatiaarticulatiilor
scapulo-humerala
si articulatia
pumnului;
F28
Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor
F29
interfalangiene;
Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor
F30
prelungite;
Ritm mare de munca;
F31
F32
Climat psihosocial necorespunzator ( relatii

neprincipiale intre
sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii
F33
F34
Monotonia muncii;
F35
Leziuni membre
(lovire,
prindere, etc.) la
utilizarea
usilor
de
accesstrivire,
sau a echipamentelor
tehnice din
dotare;
F36
Cdere liber
obiecte, materiale
incorect
sau lade
manipularea
manual;pozitionate
F37
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi

periculoase
(nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in
Lovire de ctre mijloacele de transport auto la
deplasarea pe
traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.
F18
F22
F23
F24
F25
F38
3
2
2
F41
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii

mecanismului de directie sau a sistemului de frnare a
autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii
de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
Deterioararea accidentala a echipamentului individual
de
protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este
Deteriorarea
echipamentelor tehnice
din
dotare sauaccidentala
a aparaturiiaelectrocasnice;
F42
F43
Ardere, oparire
cauzate
de caderea
(rasturnarea)
unor
recipienti
in care sunt
preparate fierbinti;
Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul
alimentarii
autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre
F45
Incendii provocate de izolatii electrice
F46
necorespunzatoare;
F39
F40
F44
3
3
F49
Electrocutare prin atingere direct la atingerea

accidental a
unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub
Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea
accidentala
a legaturilor la instalatia de mpmntare a unor
Lucrul cu
substante
iritante, toxice toner, lipici,
diluant,
pasta
corectoare;
F50
Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre
F51
seism);
Apar
pulberi
arhiva
unitatiide
; praf la utilizarea documentelor din
F47
F48
3
1
F53
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul

defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul casetelor de
Prezenta in zone
cu potential pericol de
explozie(statie
carburanti);
F54
Animale si
periculoase
viespi, etc.)
prezente
peinsecte
traseele
exterioare(caini,
de deplasare.
F52
3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU

LOCUL DE MUNCA NUMARUL 1
Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71
valoare ce l ncadreaza n categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr. 1, din care se observa ca
din totalul de 54 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse n limita de
acceptabilitate. n ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se
prezinta dupa cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
42.59% - factori proprii executantului;
20.37% - factori proprii sarcinii de munca;
27.78% - factori proprii mijloacelor de productie;
9.26% - factori proprii mediului de munca;
Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc
identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau
INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
Locul de munca nr.1
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71

IT
implementarea de
Executantul
este
responsabil
cu
intretinerea aplicatiilor in functionare.Totodata acesta asigura si gestioneaza

dotarea cu tehnica de calcul, comunicatii si software si ofera suport tehnic
utilizatorilor de programe informatice din cadrul companiei;
Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru n
domeniul software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a
fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze).
Imprimanta;
Fotocopiator;
Fax;
Scaner;
Telefon;
Foarfeca, cuter;
Retroproiector;
Trusa scule de mana de tip electronist (patent, surubelnita manuala si
electrica, chei fixe si dinamometrice,sfic, cleste sertizare, mufe retea,
ciocan de lipit );
Echipamente specifice activitati, precum servere, switch-uri, routere,
firewall-uri, modemuri analogice si digitale;
Aparate de masura precum analizoarele de spectru sau multimetrele;
Cabluri, mufe, etc.;
Ghilotina hartie;
UPS;
KVM;

Dozator apa;
Frigider.
Trusa medicala de de accordare a primului ajutor;
Extinctor;
B. SARCINA DE MUNCA
Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind
sistemul
informatic pus la dispozitie de catre
angajator;
Se ocupa de monitorizare infrastructurii de retea, a echipamentelor
instalate in toate unitatile teritoriale;
specifice;
Foloseste echipamentul tehnic(P.C.) cat si echipamentul conex aferent
acestuia;
Monitorizeaza functionarea site-ului de web al societatii;
Asigura asistenta tehnica pentru exploatarea aplicatiilor informatice
implementate;
Asigura mentenanta retelei de calculatoare ;
Urmareste exploatarea tehnicii de calcul n reteaua locala de
calculatoare conform conditiilor normative adecvate;
Propune masuri de optimizare a exploatarii tehnicii de calcul si a retelei

locale de
calculatoare;
Primeste sesizari pentru defectiunile aparute la sistemele de calcul;
Face constatarea defectiunilor si procedeaza la remedierea lor;
Service tehnica de calcul imprimante, scanere ( evidenta lor ), trimiterea
catre firma care se ocupa de depanarea acestora reinstalarea sistemelor
de calcul n retea dupa depanare;
Remediaza defectiuni la servere verificare, constatare, schimbare hard
discuri (
salvarea datelor );
Administrare servere acces la servere de la distanta, configurari pe
servere, UP
date programe ( fisiere );
Cablari asigurarea materialelor, deplasarea la oficii, masuratori,
cablarea propriuzisa, instalare prize de retea, cablu de retea, Patch
panel, switch-uri, conectare statie de lucru si server, conectare
Router, verificare functionalitate;
Raspunde de pastrarea resurselor hardware si software, a dreptului si
accesului la baza de date, a disciplinei n retea;
Raspunde de ntretinerea tehnicii de calcul, a instrumentelor informatice, a
bazelor de date, comunicatii n retea si transmiterii informatiei pe mediu
magnetic spre interiorul directiei si n relatie cu alte subunitati, indifferent
daca ntretinerea se efectueaza
direct sau prin intermediar;
Raspunde de implementarea la nivelul subunitatii de noi aplicatii, n
conformitate cu instructiunile si documentatia primita, inclusiv: instalarea
aplicatiei, concordanta cerintelor cu resursele, pregatirea programului ce
exploateaza aplicatia, asigurarea asistente intensive pe perioada de
experimentare si n exploatarea incipienta;
ntocmeste si propune spre avizare si aprobare conducerii societatii planul
de ncarcare a tehnicii de calcul si proiectul tehnic de interconectare a
tehnicii de calcul, asigurnd implementarea lor.
Semnalizeaza eventualele anomalii de conceptie a aplicatiilor n

exploatare, propune solutii sau perfectionari, analizeaza mpreuna cu
celelalte compartimente functionale noi cerinte de activitati informatizate;
Stabileste necesarul de echipamente de calcul al societatii pe criterii
de ncarcare optima a configuratiilor de calcul;

Asigura asistenta metodologica si lucrativa a personalului de
informatizare din societate;
Organizeaza activitatea de pregatire a personalului functional si operativ

de
exploatare pentru utilizarea tehnicii de calcul si a aplicatiilor
specifice;
Executa dezvoltarea de aplicatii software pentru companie si pentru
beneficiari;
Organizeaza si urmareste lucrarile de ntretinere si reparare a
echipamentului de calcul din dotarea societatii;
Se preocupa de buna functionare a retelelor de calculatoare din
dotare si de implementarea n sistemele de retele a programelor
de aplicatii specifice;
Raspunde de asigurarea securitatii documentelor si pastrarea secretului
de serviciu;
Mentine curatenia la locul de munca;
Isi insuseste si aplica prevederile legislatiei si a normelor interne in
domeniul securitatii si sanatatii in munca si cele privind apararea
impotriva incendiilor;
Participa la instruirile privind securitatea si sanatatea in munca, si
cele privind apararea impotriva incendiilor, organizate in cadrul
societatii;
Aplica masurile de prim ajutor adecvate tipului de accident;
Aplica masurile de urgenta si evacuare respectand procedurile specifice;
Indeplineste orice alta sarcina primita de la conducatorul direct al locului
de munca, pentru care are pregatirea necesara si pentru care este
autorizat si instruit.
C. MEDIUL DE MUNCA
Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor
IPA cat si in trafic;

presupune utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute n
sarcina de munca sau de o alta maniera dect prevederile procedurale
sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual
de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele
colective);
Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor
tehnice din dotare;
Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din
dotare cat si a materialelor utilizate;
Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare;
Comunicari si actiuni accidentogene;
Supraaprecierea limitelor personale;
Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente;
Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin
mpiedicare la parcurgerea pedestra a traseelor n incinta sau n
perimetrul exterior;
Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor
(sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala
avansata;
Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de

deplasare;
Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora

impotriva
caderilor necontrolate;
lucru nu este permis;
Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii
acestora;
Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant (in calitate de pasager);
Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund
(defecte sau neomologate);
Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua
electrica si fara asigurarea masurilor care sa previna punerea
accidentala sub tensiune;
Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana;
Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite /
absenta unor operatii;
OMISIUNI
Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a
echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de protectie
specifice;
Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii;
B. SARCINA DE MUNCA

nemarcarea tensiunii
de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale
omologate;
Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special
articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului;
Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale
sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ;
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare lucrul preponderent n
pozitia asezat;
Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de
pasager;
Ritm mare de munca;
Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere
mare sau extrem de complexe;
Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a
echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate
manual sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si
intretinerii;

(ntepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timul
Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la
manipularea manual;
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare

amplasate
fara asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate;
normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. accidente de
circulatie de traseu;
Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul
activitatilor de curatare si intretinere;


de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune;
Potential electrostatic la deteriorarea accidentala a legaturii la
instalatia de mpamntare in contact cu un bun conductor electric;

Lucrul cu substante iritante, toxice lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA

Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de
amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul
casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si in timpul
interventiilor in camera tehnica a serverelor;
Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;

Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);
UNITATEA:
S.C. IPA S.A.
3.3.4
FISA NR.3
IT
LOCUL
DE MUNCA:
IT
COMPONENTA
SISTEMULUI
DE MUNCA
EXECUTANT
FACTORI
DE RISC
IDENTIFICATI
ACTIUNI GRESITE
FORMA CONCRETA

ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator autorizat
muncii
Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.
CLASA DE
GRAVITATE
CLASA DE
FRECVENT
A
NIVEL
PARTIAL
DE RISC
DECES
DECES
DECES
CONSECINTA
MAXIMA
PREVIZIBILA

DECES
initiativa neprevazute n sarcina de munca
sau de o
alta maniera dect prevederile procedurale
DECES
neutilizarea
echipamentului individual de protectie de
lucru si a
3.Utilizarea, intretinerea si pregatirea
DECES
necorespunzatoare a echipamentelor tehnice
din
DECES
cu
5.Manipulare si transport defectuos a
ITM 45-180
echipamentului tehnic din dotare cat si a
zile
materialelor utilizate;
6.Interventii PSI periculoase,
necorespunzatoare;
7.Parasirea
acordul
factori
sau
9.Comunicari si actiuni accidentogene;
DECES
10.Minimalizarea pericolului prin

nerespectarea
DECES
11.Supraaprecierea limitelor personale;
DECES
12.Apreciere
necorespunzatoare a
DECES
ITM 3-45 zile
14.Cadere
la acelasi nivel: prin dezechilibrare,
munca;
ITM 45-180
prin
zile
pedestra a traseelor n incinta sau n
15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice
DECES
sau a
medicamentelor (sedative, halucinogene si
16.Nerespectarea
instructiunilor
DECES
17.Transport
materiale
mare ce
poate acoperide
raza
vizuala in
devolum
deplasare;
DECES
18.Depozitare defectuasa a echipamentelor

prin
neasigurarea acestora impotriva caderilor
permis;
20.Interventii
la componente
masini in
miscare in timpul
functionarii de
acestora;
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
21.Circulatia fr nchiderea centurii de

sigurant
22.Utilizare
de aparate
de masura
si control
care
nu corespund
(defecte
sau
neomologate);
23.Interventii la echipamente tehnice fara
deconectarea de la reteaua electrica si fara
asigurarea masurilor care sa previna punerea
accidentala sub tensiune;
24.Verificarea absentei tensiunii electrice cu
DECES
mana;
25.Succesiunea
gresita a operatiilor
operatii,
reguli,
procedee
gresite / /
absenta unor
operatii;
DECES
EXECUTANT
OMISIUNI
NECORESPUNZATO
R
FIZICA
ITM 3-45 zile
display;
27.Pozitionare
incorecta
elementelor
sistemului
de calcul
fara arespectarea
ITM 45-180
28.Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, zile DECES
traseelor n
profesionala
DECES
30.Omiterea utilizarii echipamentului
DECES
individual de
protectie, a echipamentului individual de lucru
31.Neefectuarea
in timp util a unor
operatii
DECES
muncii; indispensabile securitatii
DECES
utilizatori ai
DECES
de
ITM 3-45 zile
superioare in special articulatia scapulo-humerala si
articulatia pumnului;
35.Suprasolicitarea
analizatorului
vizual la
expunere
indelungata
in fata
INV gr.III
videoterminalelor;
36.Suprasolicitari osteo-musculo-articulare
ITM 45-180
prin
zile
manipulare de materiale sau obiecte grele
37.Miscari
articulatiilor
interfalangiene;
ITM 3-45 zile
38.Suprasolicitari ale articulatiilor dorsolombare

39.Efort
pozitie
fixade
la pasager;
parcurgerea
traseelorstatic,
lungi in
calitate
PSIHICA
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
FACTORI
MECANICDE RISC
ITM 45-180
zile
ITM 3-45 zile
ITM 3-45 zile

DECES
DECES
ITM 3-45 zile
ITM 3-45 zile
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
43.Efectuarea
de operatii repetitive, de ciclu
pericol;
scurt
cu grad de raspundere mare sau extrem de
44.Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la
utilizarea usilor de acces, a echipamentelor
tehnice,
dispozitive, accesorii sau scule actionate
manual
contururi
periculoase (ntepatoare, taioase, alunecoase,
46.Cdere
pozitionate
47.Cadere libera de materiale sau echipament
tehnic de la cotele superioare amplasate fara
asigurarea mpotriva deplasarilor
necontrolate;
48.Deterioararea
accidentala a
echipamentului
49.Deteriorarea
accidentala
a
echipamentelor
tehnice
din dotare
sau a
auto la
si
51.Autodeclansari, porniri accidentale ale
echipamentelor in timpul activitatilor de
curatare si
ITM 3-45 zile
ITM 45-180
zile
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
FACTORI
TERMIC DE RISC
52.Incendii
FACTORI
ELECTRICDE RISC

preparate
atingerea
deteriorarea
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
FACTORI
CHIMIC DE RISC
57.Potential electrostatic la deteriorarea

accidentala a legaturii la instalatia de
mpamntare
58.Lucrul
cu substante
iritante, toxice
lipici, diluant,
pasta corectoare;
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI
DE RISC
FIZIC
59.Calamitti
naturale
incint de ctre
DECES
ITM 45-180
zile
ITM 3-45 zile

DECES
60.Curenti de aer favorizati de deschiderea

geamurilor, a usilor, de amplasamentul
ITM 3-45 zile
defectuos a
evacuare a aerului conditionat cat si in timpul
61.Apar
de praf in timpul efectuarii
anumitorpulberi
activitati;
NEGLIJABILE
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI
CHIMIC DE RISC
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI
BIOLOGICDE RISC
62.Prezenta in zone cu potential pericol de

explozie
viespi, etc.)
Locul de munca nr.3

63
Ri X ri
Nrgi
=
i=1
8(2x2)
+ 12(1x1)
63
=
ri
i=
1
0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 43(3x3) +

0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 43x3 + 8x2 + 12x1
=
2.75

Locul de munca
nr.3
2.75
LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt.
Nivel
partial
de
F5

neprevazute n sarcina de munca sau de o alta maniera
dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului;
echipamentului
individual de protectie de lucru si a mijloacelor de
Utilizarea, intretinerea
si pregatirea tehnice din
necorespunzatoare
a echipamentelor
dotare;
Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme
fost
Manipulare
si transport
a echipamentului
tehnic
din dotare
cat si adefectuos
materialelor
utilizate;
F6
Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare;
F7
Parasirea
locului
de munca;
F1
F2
F3
F4
F8

periculosi,
3
3
3
3
2
F9
Comunicari si actiuni accidentogene;
F10
Minimalizarea de
pericolului
prin
nerespectarea
instructiunilor
lucru si de
securitate
si sanatate in
munca;
F11
Supraaprecierea limitelor personale;
F12
Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente;
F13
F14
Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin

alunecare,
prin mpiedicare la parcurgerea pedestra a traseelor
Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a
medicamentelor
(sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de
F16
F17
electrosecuritate;
Transport
devizuala
materiale
in volum mare ce poate
acoperi
raza
de deplasare;
F18
Depozitare defectuasa a echipamentelor prin

neasigurarea
necontrolate; acestora impotriva caderilor
F15
F19
Utilizarea
de acest
foc deschis
(chibrituri,
tigari aprinse) n
locuri
n care
lucru nu
este permis;
F20
Interventii
la componente
de masini in miscare in
timpul
functionarii
acestora;
F21
Circulatia
nchiderea centurii de sigurant (in
calitate
defr
pasager);
F22
F23
Utilizare de aparate de masura si control care nu

corespund
Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea
de la
reteaua electrica si fara asigurarea masurilor care sa
3
3
F24
Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana;
F25
Succesiunea
gresita
a operatiilor
/ operatii, reguli,
procedee
gresite
/ absenta
unor operatii;
F26
F27
Pozitionare
elementelor
sistemului de
calcul
fara respectarea
ergonomice;
F28
Cdere,
pasire in gol,
etc.
la parcurgerea
perimetrul
sau cu
Omiterea utilizarii echipamentului individual de
protectie, a
echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de
Neefectuarea in
timp utilmuncii;
a unor operatii
indispensabile
securitatii
F34

timpul
de
Suprasolicitarea
membrelor
superioare in
special
scapulo-humerala
si articulatia
pumnului;
F35
Suprasolicitarea
analizatorului
vizual la expunere
indelungata
in fata
videoterminalelor;
F36
Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin

manipulare de
materiale sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari
F37
F38
interfalangiene;
Suprasolicitari
ale articulatiilor
dorso-lombare
lucrul
preponderent
n pozitia asezat;
F39
Efort in
static,
pozitie
fixa la parcurgerea traseelor
lungi
calitate
de pasager;
F29
F30
F31
F32
F33
3
3
3
1
F40
Ritm mare de munca;
F41

neprincipiale intre
F42
F43
Efectuarea
de operatii
repetitive,
de ciclu
scurt cu
grad
de raspundere
mare
sau extrem
de complexe;
F44
F45
F46
Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea

usilor de
acces, a echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii
sau
periculoase
(ntepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in
Cdere liber
obiecte, materiale
pozitionate
incorect
sau lade
manipularea
manual;
2
1
1
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de

la cotele
superioare amplasate fara asigurarea mpotriva
de
Deteriorarea
din
F51

deplasarea pe
traseul normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C.
Autodeclansari, porniri accidentale ale
echipamentelor
si intretinere; in timpul activitatilor de curatare
F52
F47
F48
F49
F50
F53
F54
F55
necorespunzatoare;
Ardere,
oparire
cauzate
de caderea
(rasturnarea)
unor
recipienti
in care sunt
accidental a
accidentala
3
3
2
3
3
F56
F57
F58
Potential electrostatic la deteriorarea accidentala a

legaturii
la instalatia de mpamntare in contact cu un bun
Lucrul cu
substante
iritante, toxice lipici,
diluant,
pasta
corectoare;
F59
seism);
F60
Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a

usilor,
de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor
in
F61
Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor
F62
activitati;
Prezenta
in zone cu potential pericol de explozie
(statie
carburanti);
F63
Animale si
periculoase
viespi, etc.)
prezente
peinsecte
traseele
exterioare(caini,
de deplasare.

INVALIDITATE).

Locul de munca nr.3

AUTOMATIST ELECTRONIST
Executantul se ocupa de
redactarea , d proiectelor de cercetare cerute de beneficiari.Totodata acesta se ocupa de
realizarea
prototipurilor, de punerea lor in functiune cat se de testare acestora.
Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de
lucru n domeniul software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce
acesta a fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze).
Imprimanta;
Fotocopiator;
Fax;
Scaner;
Floter;
UPS;
Boxe;
Telefon;
Foarfeca, cuter;
Letcon;
Trusa scule electro-mecanice;
Sfic;
Cleste sertizare;
Liza;
Carucior marfa;

Dozator apa;
Frigider.
Trusa medicala de acordare a primului ajutor;
Extinctor;
B. SARCINA DE MUNCA
Realizeaza documentarea privind proiectul de cercetare;
Elaboreaza documentatia necesara realizarii proiectului;
Gaseste si stabileste solutia tehnica pentru fiecare proiect;
Realizeaza modele si prototipuri;
Monteaza echipamentul tehnic;
Pune in functiune modele si prototipuri;
Efectueaza teste pe modele si prototipuri
Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrareade date,folosind
sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator;
specifice;
Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent
acestuia;
Prelucreza, indosariaza si arhiveazatoate documentele societatii
asigurand accesibilitatea ulterioara la informatii;
Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;
La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform

pregatirii si
instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor
cuprinse in fisa postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA,
in aer liber cat si in trafic;
Apar variatii de temperatura in timpul activitatilor desfasurate in
aer liber cat si temperaturi extreme generate de fiecare anotimp;
presupune utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice;
In timpul deplasarilor la clienti executantul este supus conditiilor
specifice de mediu locului unde se deplaseaza.
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n
sarcina de munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale
sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase

sau nocive;
Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin
mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n incinta sau n
perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de
lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele
colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din
dotare;
Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu
avansat de oboseala sau dup administrarea unor medicamente
(sedative halucinogene si narcotice) ;
Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager);
lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;
OMISIUNI
Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si
sanatatii in munca;
B. SARCINA DE MUNCA
nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa
truselor medicale omologate;
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul
preponderent n pozitia asezat;
Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special
articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului;
Ritm mare de munca;

Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de
acces sau a echipamentelor tehnice din dotare;
Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea
manual;
(nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul
normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de
traseu;
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de
directie sau a sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei
pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului,
etc., executantul avand calitatea de pasager;
Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse
accidental din echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in
timpul deplasarilor le beneficiari);
Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea
prin incintele fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor
(in timpul deplasarilor le beneficiari);
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare
amplasate fara asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate (in timpul
deplasarilor le beneficiari);

Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii
autoturismului sau in
trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;


de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;

Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor
executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de
deschiderea geamurilor si a usilor;
Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in
aer liber cat si temperaturile extreme generate de anotimp;
Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la beneficiari);

Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);
Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice
variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul
deplasarilor la beneficiari);

UNITATEA:
S.C. IPA S.A.
TEHNICO-ADMINISTRATIV
3.8.4
FISA NR.8
LOCUL
DE MUNCA:
AUTOMATIST
ELECTRONIST
COMPONENTA
SISTEMULUI
DE MUNCA
EXECUTANT
FACTORI
DE RISC
IDENTIFICATI
ACTIUNI GRESITE
FORMA CONCRETA

ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator
autorizat
muncii
Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.
CONSECINTA
MAXIMA
PREVIZIBILA

initiativa neprevzute n sarcina de munc
DECES
sau de o
alt manier dect prevederile procedurale
sau cele
2.Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare,
ITM 45-180
prin
zile
pedestr a traseelor n incinta sau n
DECES
neutilizarea
echipamentului de lucru si a mijloacelor de
4.Utilizarea
si pregatirea
necorespunzatoare
DECES
tehnice din dotare; a echipamentelor
5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
DECES
sanatate in
6.Parasirea
acordul
DECES
CLASA DE
GRAVITATE
CLASA DE
FRECVENT
A
NIVEL
PARTIAL
DE RISC
7.Aprecierea
necorespunzatoare a
DECES
8.Interventii P.S.I. periculoase,
DECES
necorespunzatoare;
9.Comunicari si actiuni accidentogene ;

10.Desfasurarea activitatii sub influenta
buturilor
alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala
sau
11.Circulatia
fr nchiderea
de
sigurant(in
calitate de centurii
pasager);
factori
sau
13.Nerespectarea
instructiunilor
cu
permis
EXECUTANT
OMISIUNI
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
ITM 3-45 zile
17.Cdere,
pasire in gol, alunecare in canale,
munca;
traseelor n
profesionala
19.Pozitionare
incorecta
elementelor
sistemului
de calcul
fara arespectarea
ITM 45-180
zile
ITM 3-45 zile
DECES
DECES
display;
21.Neefectuarea
in timp
util a unor
operatii
securitatii
si
sanatatiiindispensabile
in munca;
utilizatori ai
NECORESPUNZATO
R
FIZICA
PSIHICA
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
FACTORI
MECANICDE RISC

DECES
de
24.Suprasolicitari ale articulatiilor dorsoITM 45-180
lombare
zile
25.Suprasolicitarea
analizatorului
vizual la
expunere
indelungata
in fata
INV gr.III
videoterminalelor;
ITM 3-45 zile
superioare in special articulatia scapulohumerala si
27.Miscari
articulatiilor
interfalangiene;
ITM 3-45 zile
ITM 3-45 zile
29.Efectuare
de operatii cu grad de
raspundere mare;
ITM 3-45 zile

DECES
DECES
32.Leziuni
membre (lovire, strivire, prindere, ITM 45-180
pericol;
etc.) la
zile
utilizarea usilor de acces sau a
33.Cdere
pozitionate
ITM 3-45 zile
ITM 3-45 zile
contururi
periculoase (nteptoare, tioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul
DECES
auto la
si
36.Accidente rutiere datorate: autoblocarii

functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frnare a autoturismului n
mers,
exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri
(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului,
37.Deterioararea accidentala a
echipamentului
38.Deteriorarea
accidentala
a
echipamentelor
tehnice
din dotare
sau a
39.Explozie,
prabusire,
deplasarilor cu
avionul; in timpul
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
FACTORI
TERMIC DE RISC
FACTORI
ELECTRICDE RISC
DECES
DECES
DECES
DECES
40.Desprinderea, caderea si proiectarea de

INV gr.I
corpuri,
particule desprinse accidental din
echipamente in
41.Lovire de catre lize, motostivuitoare sau
DECES
poduri
rulante la deplasarea prin incintele fabricilor
sau pe
42.Cadere libera de materiale sau echipament
DECES
tehnic de la cotele superioare amplasate fara
asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate
(in
ITM 45-180
zile
preparate
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti
DECES
in
timpul alimentarii autoturismului sau in trafic
45.Incendii
DECES
DECES

atingerea
DECES
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE
FACTORI
CHIMIC DE RISC

deteriorarea
49.Lucrul
cu diluant,
substante
iritante,
toxice
toner, lipici,
pasta
corectoare;
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI
DE RISC
FIZIC
50.Calamitti
naturale
incint de ctre
51.Apar
pulberidin
dearhiva
praf la
utilizarea
documentelor
unitatii
;
DECES
DECES
NEGLIJABILE
ITM 3-45 zile
52.Apar curenti de aer favorizati de

ITM 3-45 zile
amplasamentul
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul
casetelor de evacuare a aerului sau de
53.Variatii de temperatura aparute in timpul
ITM 45-180
activitatilor desfasurate in aer liber cat si
temperaturile extreme generate de anotimp; zile
54.Expunere
ocazionala
la zgomot (in
timpul deplasarilor
la beneficiari);
INV gr.I
MEDIUL DE MUNCA
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI
CHIMIC DE RISC
FACTORI
BIOLOGICDE RISC
55.Prezenta
in zone cu potential
pericol de explozie(statie
carburanti);
DECES
56.Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici,

ITM 45-180
substante chimice variate, pulberi
pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in zile
timpul
DECES
viespi, etc.)
Locul de munca nr.8

57
Ri X ri
Nrgi
=
i=1
8(2x2)
+ 11(1x1)
57
=
ri
i=
1
0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 38(3x3) +

0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 38x3 + 8x2 + 11x1
=
2.73

Locul de munca
nr.8
2.73
LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt.
Nivel
partial
de
F4

neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier
dect
prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile
Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare,
prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor
echipamentului
de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare
Utilizarea si pregatirea
a
echipamentelor
tehnicenecorespunzatoare
din dotare;
F5
Minimalizarea de
pericolului
prin
nerespectarea
instructiunilor
lucru si de
securitate
si sanatate in
munca;
F6
Parasirea
locului
de munca;
F7
F8
F9
F1
F2
F3
F10
F11
F12
Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor

alcoolice,
ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup
administrarea
Circulatia fr
nchiderea
centurii de
sigurant(in
calitate
de pasager);
periculosi,
2
3
3
3
3
F13
F14
Utilizarea
echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme
electrosecuritate;
fost
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n
locuri n
care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor
F16
F17
Cdere,
pasire in gol,
etc.
la parcurgerea
perimetrul
F15
F19

sau cu
Pozitionare
elementelor
sistemului de
calcul
fara respectarea
ergonomice;
F20
F21
Neefectuarea in
timp utilsia sanatatii
unor operatii
indispensabile
securitatii
in munca;
F22
F25

timpul
de
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort
static)
Suprasolicitarea
analizatorului
vizual la expunere
indelungata
in fata
videoterminalelor;
F26
Suprasolicitarea
membrelor
superioare in
special
scapulo-humerala
si articulatia
pumnului;
F27
F28
interfalangiene;
Ritm mare de munca;
F29
F30

neprincipiale intre
F31
F32
Leziuni membre
(lovire,
prindere, etc.) la
utilizarea
usilor
de
accesstrivire,
sau a echipamentelor
tehnice din
dotare;
F33
Cdere liber
obiecte, materiale
incorect
sau lade
manipularea
manual;pozitionate
F34

periculoase
(nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in
deplasarea pe
traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii
mecanismului de directie sau a sistemului de frnare a
autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii
de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
de
F18
F23
F24
F35
F36
F37
3
2
2
F38
Deteriorarea
din
F39
F40
Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri,

particule
desprinse accidental din echipamente in miscare, din
Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante
la
deplasarea prin incintele fabricilor sau pe traseul de
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de
la cotele
superioare amplasate fara asigurarea mpotriva
Ardere, oparire
cauzate
de caderea
(rasturnarea)
unor
recipienti
in care sunt
Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul
alimentarii
autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre
F45
F46
necorespunzatoare;
F41
F42
F43
F44
3
3
2
3
F49

accidental a
accidentala
Lucrul cu
substante
iritante, toxice toner, lipici,
diluant,
pasta
corectoare;
F50
F51
seism);
Apar
pulberi
arhiva
unitatiide
; praf la utilizarea documentelor din
F47
F48
3
1
F54
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul

defectuos a
Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor
desfasurate in aer liber cat si temperaturile extreme
generate
Expunere ocazionala
la zgomot (in timpul
deplasarilor
la beneficiari);
F55
Prezenta in zone
cu potential pericol de
explozie(statie
carburanti);
F56
Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante

chimice
variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura,
Animale si
periculoase
viespi, etc.)
prezente
peinsecte
traseele
exterioare(caini,
de deplasare.
F52
F53
F57
2
3

INVALIDITATE).

Locul de munca nr.8
CAP.4. CONCLUZII GENERALE

4.1.CONCLUZIILE EVALUARII
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatete in
muncain vigoare referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a
stabili factorii de risc si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea
asigurarii masurilor de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor profesionale si
alocarii fondurilor necesare reducerii
acestora.
Accidentele de munca sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul
unor disfunctii componentelor sistemului de munca (mijloace de munca, mediu de
munca, sarcina de
munca, executant), care interactioneaza si se influenteaza reciproc.
Specificam ca, in cadrul unitatii dumneavoastra (conform declaratiei date de
angajator ), nu au fost inregistrate evenimente de acest gen.
Abaterile de la functionarea optima a sistemului conduc la vatamarea
organismului uman numai cand se constituie un lant cauzal (din cel putin doua
elemente, unul obiectiv si altul subiectiv), a carui ultima veriga este impactul intre
persoana si agentul material care o
lezeaza. Din acest motiv, disfunctiile elementelor sistemului de munca sunt
considerate cauze potentiale de accidentare, respectiv factori de risc.
Actiunea factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin
transformarea acestora din posibilitate in realitate.
Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre
factorii de risc accidentare si factorii de risc de imbolnavire profesionala, diferenta fiind
numai nivelul si
durata de expunere a organismului, astfel incat un factor de imbolnavire poate
deveni factor de accidentare si invers.
Metoda utilizata a urmarit identificarea factorilor de risc la locurile
de munca cu pericol de accidentare / imbolnaviri profesionale pentru activitatile
analizate, in vederea
stabilirii nivelului de risc atat pentru fiecare loc de munca, cat si la nivel de
unitate, prin cuantificarea si ierarhizarea riscurilor de accidentare pentru
cunoasterea acestora de catre toti salariatii de la locul de munca respectiv.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor declarate de
angajator desfasoara in cadrul S.C. IPA S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la
data evaluarii
(metode de lucru, personal existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica, istoric
evenimente, etc.).
Odata identificate principalele riscuri de accidentare, acestea au fost
ierarhizate (in functie de valoarea nivelului de risc) pentru a putea fi urmarite si
asigurate conditiile si masurile necesare inlaturarii sau reducerii acestora.
Lucrarea de fata contine evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala pentru 9 posturi de muncadin cadrul S.C. IPA S.A. identificat si
evaluat in conformitate cu prevederile legale.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M.de evaluare a
riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pe loc de munca avizata de
Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale in anul 1993.
Tinand seama de conditiile concrete existente la data analizei activitatii
desfasurate in cadrul societatii, a rezultat oportunitatea evaluarii nivelului de risc
pentru urmatoarele
activitati, fiind ierarhizate si prezenate locurile de munca in functie de
nivelul de risc, in tabelul urmator :
Nr. loc
munc
a
1
2
3
4
5
6
7
8
9
DENUMIREA LOCULUI DE MUNCA

TESA
CONDUCATOR AUTO
IT
PERSONAL CURATENIE
MEDIC
LEGATOR MANUAL
GESTIONAR MAGAZIE
AUTOMATIST ELECTRONIST
LACATUS MECANIC
Nivelul
de risc
global
2.71
2.83
2.75
2.74
2.79
2.76
2.71
2.73
2.74
Situatia pozitiva din unitate se reflecta in nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munca ( NgA) determinat astfel :
9
Nga
=
i=1
Nrgi X Nrgi
=
i=1
Nrgi
2.71*2.71+2.83*2.83+2.75*2.75+2.74*2.74+2.79*2.79+2.76*2.76+2.71*2.71+2.
73*2.73+2.74*2.74
2.75
=
2.71+2.83+2.75+2.74+2.79+2.76+2.71+2.73+2.74
Nivelurile partiale de risc pe fiecare loc de munca:
Rezultatele procesului de evaluare s-au materializat in fisele de evaluare pentru fiecare

loc
de munca identificat stabilindu-se nivelul riscului atat pe loc de munca cat si
la nivel de unitate.
Completarea fiselor de masuri preventive se intocmesc pentru fiecare loc
de munca al caror nivel de risc partial se situeaza peste 3,5 valoare limita
acceptata.
Este necerar sa facem precizarea ca ansamblul de activitati supuse analizei se
desfasoara cu maxim de responsabilitate. Reamintim ca scala nivelului de risc
este de la 1 la 7, nivelul
7 reprezentand un nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului
este minima. La aceasta limita desfasurarea procesului de munca nu mai
poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii
profesionale.
Se considera risc maxim acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impune
asigurarea masurilor preventive tehnice si organizatorice pentru dimunuarea
riscurilor.
Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca din activitatea
de baza prin identificarea pericolelor posibile si probabilitatea manifestarilor in
conditiile de tehnicitate si calificarea personalului au rezultat valori ale nivelului
de risc cuprinse in intervalul
2,71-2,83.
Se mentioneaza faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe
activitati cumulate conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc
specificii categoriei de lucrari pe care le executa.
Nivelul de risc rezultat pentru activitatile evaluate permite desfasurarea
procesului de munca in conditii de securitate a muncii, la situatia existenta
adaugandu-se preocuparea factorilor de raspundere pentru realizarea si
respectarea recomandarilor propuse pentru fiecare activitate precum si a
prevederilor legale in vigoare pentru activitatile evaluate.

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA LA NIVELUL UNITATII
Conform prevederilor legislatiei in vigoare angajatorul are obligatia s asigure

evaluarea
riscurilor de accidentare si mbolnvire profesional la locurile de munc,
precum si s reevalueze riscurile privind securitatea si sntatea angajatilor
n vederea stabilirii msurilor de prevenire ori de cte ori sunt modificate
conditiile de munc,incluznd schimbarea echipamentului tehnic,a
procesului tehnologic, a substantelor chimice si a preparatelor utilizate,
amenajarea locurilor de munc, etc.;
Angajatorul trebuie s dispun reevaluarea riscurilor de accidentare si
mbolnvire profesional pentru toate locurile de munc, inclusiv pentru acele
grupuri de angajati care sunt expusi la riscuri particulare; n urma acestei
reevaluri, msurile preventive si metodele de lucru stabilite de ctre
angajator trebuie s asigure o mbunttire a nivelului de protectie a angajatilor
si s fie integrate n toate activittile unittii respective, la toate nivelurile
ierarhice.
4.2.RECOMANDARI
Reamintim inca odata faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe
activitati cumulate conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc
specificii categoriei de lucrari pe care le executa.
La nivelul unitatii se vor avea in vedere
urmatoarele:
Completarea semnalizarii de securitate si/sau sanatate in munca:
marcarea prizelor, marcarea tablourilor, marcarea elementelor electrice,
marcarea cailor de acces, achizitionarea de noi veste reflectorizante;
Efectuarea periodica a verificarilor PRAM;
Asigurarea si completarea (dupa caz) cu echipament de protectie
pentru toate categoriile de personal care necesita protectie
suplimentara in timpul activitatii;
Amenajarea biroului aferent departamentului IT astfel incat sa
fie posibila deschiderea ferestrelor;
Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice;
Imbunatatirea sistemului de racire in camera serverelor;
Dotarea cu truse medicale omologate de acordare a primului ajutor
pentru toate punctele de lucru ale unitatii cat si verificarea periodica a
chiturilor;
Acordarea de materiale igienico-sanitare pentru toate cateroriile
de salariati corespunzator activitatii desfasurate;
Acordarea facilitatilor prevazute de legislatia in vigoare in cazul temperaturilor
extreme: perioada calda(apa minerala carbogazoasa - 2-4 l/ persoana / zi);
perioada rece(ceai- 0.5 l / persoana/zi);
Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si
repararea acestora(la centre specializate) ori de cate ori este nevoie;
Elaborarea planului de prevenire si protectie;
4.2.1 TESA
Recomandari tehnico-organizatorice:
In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii,
salariatii care desfasoara activitatea de birou, prelucrare automata a datelor, sunt
obligati sa respecte urmatoarele prevederi:
Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:
1. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere
utilizatorilor echipamentelor confort si libertate de miscare si sa
diminueze, in masura cat mai mare, riscurile de natura vizuala,
mentala datorate postului.
2. Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei
directii de privire inclinate intre 10-20 grade sub planul orizontal care
trece la nivelul ochilor.
3. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre
brat si antebrat de minimum 90.
4. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere
trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm..
5. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la
distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv
600 mm+/-150mm..
6. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie
paralela cu sursele de lumina (naturala sau artificiala).
7. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le
cunosc si pentru care nu au instruirea necesara.
8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata
numai de catre personal autorizat in acest scop.
9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa
intervina la tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare,
grupuri stabilizatoare, instalatii de climatizare sau la orice alte
instalatii auxiliare specifice.
10. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta,
in ordine urmatoarele prevederi: :
a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului
corespunzator de pe panoul unitatii centrale;

d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor
corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in
documentatia tehnica a calculatorului..
11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in
succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.
12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face
numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris
ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.
13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul..
14. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii.
15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata
o defectiune a acestuia..
17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere
autorizat.
18. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote
deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere pentru control
si remediere.
19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura
la pamant.
20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal
autorizat in acest scop.
21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot
conduce la incendii.
22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de
carbon.
23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis;
deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai
dupa deconectarea acestora de la sursa.
24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia
tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de
catre
imprimanta.
26. Se interzice fumatul in incaperile n care se gaseste un volum mare de
documente.
27. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau
deasupra tastaturii.
28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor
colorati.
29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.
30. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:
conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta

defectiuni sau crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea
supraincarcarii si supraincalzirii peste puterea maxima pe care o
suporta priza;
punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa
permita operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in
caz de necesitate;
prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de
alimentare cu energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse,
scanner, unitate centrala, etc.
Reguli de protectie impotriva electrocutarii:
1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare;
Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor,
fara inadiri sau crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz,
isolate corespunzator impotriva atingerilor directe;
2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate
clemele si suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.
3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie
dotate cu intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului)
decuplarea imediata de la sursa de current, in caz de pericol;
4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct
introduse in priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric;
5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai

in conditiile evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor
de alimentare;
6. In situatii de necesitate:
se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;

se scoate consumatorul din priza;
interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform
prevederilor legale.
Se vor asigura urmatoarele:

Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.
Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
Acordare de materiale igienico-sanitare;
Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea
acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.
4.2.3 IT
salariatii care desfasoara activitatea de birou/ IT, prelucrare automata a datelor,
sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi:
Reguli de securitate la utilizarea calculatorului:
600 mm+/-150mm..
8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata
numai de catre personal autorizat in acest scop.

c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea
butonului corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea
butoanelor corespunzatoare de pe panourile de comanda, in
succesiunea indicata in documentatia tehnica a calculatorului..
11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va
realiza in succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub
tensiune.
12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va
face
numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii
confirma in scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de
functionare.
13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului
de calcul..
15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata
pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand
se constata o defectiune a acestuia..
17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de
intretinere autorizat.
deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere
pentru control si remediere.
19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau
fara legatura la pamant.
20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de
catre personal autorizat in acest scop.
21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita
supraincalzirile care pot conduce la incendii.
22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf
si bioxid de carbon.
23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi
mentinut inchis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite
reglaje se va realiza numai dupa deconectarea acestora de la sursa.

24.
La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.

25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in
documentatia tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a
antrenarii partilor corpului de catre imprimanta.
documente.
28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.

suporta priza;
caz de necesitate;
Reguli de securitate privind manipularea marfurilor/ produselor/materialelor:
1. Operatiile de manipulare, transport si depozitare al marfurilor grele
sau cu
forme geometrice deosebite, care presupun dificultati mai mari de
asigurare a
stabilitatii si manevrabilitatii acestora, vor fi supravegheate
permanent de catre
conducatorii locurilor de munca, sau de catre alte persoane
competente care
vor verifica:
sa nu fie prezente persoane straine, fara responsabilitati, in

zona in care sedesfasoara activitatea;
astfel de operatii sa nu fie executate de persoane sub 18 ani.
2. Pentru evitarea oricarui accident, in timpul manipularii maselor ,
angajatii si
ceilalti participanti la procesul de munca sunt obligati:

Sa se deplaseze numai pe caile de acces.
Distantele de transport manual al maselor nu pot depasi 60(m), iar
diferentele de nivel nu pot fi mai mari de 4(m)-pe scara sau pe plan
inclinat.
Inaltimea maxima la care se pot ridica individual mase pe verticala
(fata de talpile manipulantului) este de1,5(m).
In timpul manipularii maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba
vizibilitate.
Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Reguli de securitate impotriva electrocutarii:

2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate
clemele si suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.
3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie
dotate cu intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului)
decuplarea imediata de la sursa de current, in caz de pericol;
4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct
introduse in priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric;
5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai
in conditiile evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor
de alimentare;

interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai
lucratorilor calificati si instruiti cu utilizarea echipamentului individual de
protectie acordat conform prevederilor legale.
4.2.8 AUTOMATIST ELECTRONIST

salariatii care desfasoara activitatea de automatist electronist sunt obligati sa
respecte urmatoarele prevederi:
Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:
600 mm+/-150mm..
8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de
catre
personal autorizat in acest scop.

c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea
butonului corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea
butoanelor corespunzatoare de pe panourile de comanda, in
succesiunea indicata in documentatia tehnica a calculatorului..
11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va
realiza in succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub
tensiune.
12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va
face
numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii
confirma in scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de
functionare.
13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului
de calcul..
15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata
pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand
se constata o defectiune a acestuia..
17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de
intretinere autorizat.
deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere
pentru control si remediere.
19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau
fara legatura la pamant.
20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de
catre personal autorizat in acest scop.

21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile
care pot
conduce la incendii.
22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf
si bioxid de carbon.
23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi
mentinut inchis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite
reglaje se va realiza numai dupa deconectarea acestora de la sursa.
24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in
documentatia tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a
antrenarii partilor corpului de catre imprimanta.
documente.
28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor
colorati.

suporta priza;
caz de necesitate;
Reguli de protectie impotriva electrocutarii:

2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si
suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.

3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu
intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la
sursa de current, in caz de pericol;
4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in
priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric;
5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile
evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare;

interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform
prevederilor legale.
Se vor asigura urmatoarele:

Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.
Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
Acordare de materiale igienico-sanitare;
Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea
acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.

Consecintele Nerespectării Legislației Muncii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consecintele Nerespectării Legislației Muncii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3.

generica de factori de risc din Fisa de evaluare a locului de munca.

Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare n sistemul de munca

Prin transformarea din posibilitate n realitate, actiunea factorilor de risc devine u

Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman

- boli prin expunere la zgomot si vibratii;

victima si agentul material care i afecteaza organismul.

aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin

munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.

natura factorilor de risc.

Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in

Etapa 2 stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire

Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu sapte

- n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.

nivelurile de risc si securitate.

3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1

3.1.1 PROCESUL DE MUNCA

3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

selectie de personal pentru posturile vacante;

Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor;

Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor

utilizarea unor echipamente generatoare de noxe

3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara

Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest

indelungata in fata videoterminalelor;

Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia

FACTORI DE RISC TERMIC

FACTORI DE RISC ELECTRIC

FACTORI DE RISC CHIMIC

FACTORI DE RISC CHIMIC

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99

DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

1.Executarea de operatii si lucrari din proprie

8.Interventii P.S.I. periculoase,

9.Comunicari si actiuni accidentogene ;

ITM 3-45 zile

20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de

23.Necomunicarea in timp util, celorlalti

ITM 3-45 zile

30.Ritm mare de munca;

ITM 3-45 zile

ITM 3-45 zile

32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii

33.Reactii spontane inadecvate in situatii de

ITM 3-45 zile

ITM 3-45 zile

35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere,

38.Lovire de ctre mijloacele de transport

43.Ardere, oparire cauzate de caderea

46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;

47.Electrocutare prin atingere direct la

ITM 3-45 zile

52.Apar curenti de aer favorizati de

ITM 3-45 zile

Locul de munca nr.1

0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) +

Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

LEGENDA FIGURA Nr.1

Denumirea factorului de risc

Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa