TEMA 1.

LEGISLATIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND SECURITATEA SI

SANATATEA
IN MUNCA
1.DOCUMENTE LEGISLATIVE DIN UNIUNEA EUROPEANA
Uniunea Europeana (UE) isi genereaza legislatia care se aplica direct cetatenilor europeni si creaza
drepturi specifice in profitul acestora.Legislatia primara a UE are aplicabilitate genarala,este in
intregime obligatorie si se aplica in mod direct tuturor statelor membre.Din legislatia primara fac
parte:
TRATATUL !"U#$TAT$$ EUR!%E#E A AR&U#ELU$ '$ !TELULU$
(E'(EA),)*+),
TRATATUL DE LA R!"A, )*+-, de constituire a omunitatii Economice Europene
(EE), cu modificarile aduse prin Actul Unic European, care stabileste regulile de baza
pentru %iata interna unica,
TRATATUL !"U#$TAT$$ EUR!%E#E DE E#ER.$E AT!"$A (EUR!AT!"),
)*+-,
TRATATUL DE LA "AA'TR$/T (Uniunea Europeana) )**0 si alte )1 acte.
Legislatia secundara
$ntrucat la punerea in practica a actiunilor comunitare, statele membre trebuie sa2si pastreze
libertatea de decizie , legea comunitara ia forma unei directi3e.Acesta este un document obligatoriu
in ceea ce pri3esc rezultatele care trebuie atinse, lasandu2se la latitudinea statelor membre alegerea
formei si a metodelor de transpunere si implementarea in legislatia nationala. $n afara directi3elor,
din legislatia secundara mai fac parte deciziile, recomandarile si opiniile.
.TRATATUL DE LA ROMA SI ART. 11!A
La 0+ martie )*+-, prin Tratatul de la Roma se fondeaza omunitatea Economica Europeana (EE)
si se decide crearea unei 4piete comune5, care garanteaza libera circulatie a muncitorilor ,
marfurilor si capitalurilor. Doua articole ale acestui tratat se refera la imbunatatirea conditiilor de
3iata si de munca si la protectia contra accidentelor si imbolna3irilor profesionale.
La 67 de ani dupa Tratatul de la Roma, in )*1-, incepe a doua etapa de edificare europeana, ca
urmare a deciziei celor )0 de a crea in )**6 o mare piata fara frontiere
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

%aralel se impune necesitatea de a da consistenta Europei sociale, in acelasi timp cu Europa
economica.
$n )*19 prin adoptarea de catre cei )0 a ATULU$ U#$ EUR!%EA#, articolele )77 A si ))1 A
adaugate Tratatului de la Roma constituie fundamentul :uridic care permite omunitatii integrarea
conditiilor de munca in proiectul sau de realizare a marii piete europene.$ntrarea in 3igoare in )*1-
a Actului Unic European a dat un nou a3ant masurilor luate de comunitate in domeniul securitatii si
sanatatii in munca. %entru prima oara securitatea si sanatatea in munca sunt incluse direct in Tratatul
EE. Articolul )77 A din Tratatul de la Roma (art.*62*+ din Tratatul de la Amsterdam) pre3ede ca
produsele care circula liber in omunitate trebuie sa respecte 4un ni3el de securitate si sanatate
ridicat5, art. ))1 A din Tratatul de la Roma (art.)6- din Tratatul de la Amsterdam ) stipuleaza ca
4'tatele membre se anga:eaza sa promo3eze in special imbunatatirea mediului de munca, pentru a
prote:a securitatea si sanatatea lucratorilor si sa aiba ca obiecti3 armonizarea progresi3a a
conditiilor e;istente in acest domeniu5. %entru a e3ita orice diminuare a ni3elului de securitate din
tarile puternic dez3oltate, art.))1 A acorda libertate tarilor care doresc sa impuna reguli mai se3ere
decat legiferate de dreptul comunitar. Acest sistem legislati3 este denumit 4sistem de prescriptii
minimale5 . Astfel spus, art.)77 A permite realizarea armonizarii te<nice prin aproprierea
legislatiilor , art.))1 A desc<ide posibilitatea adoptarii unei 4temelii sociale5 comunitare in
domeniul securitatii muncitorilor.
". AL III#lea PROGRAM DE ACTIUNE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII LA
LOCUL DE MUNCA
'uccesi3 adoptarii Actului Unic, in )*11 s2a adoptat cel de2al $$$2lea program de actiune in
domeniul securitatii si sanatatii in munca , pe care onsiliul l2a recunoscut ca un cadru util pentru
inceperea aplicarii art.))1 A la ni3el comunitar, marcand a $$2a etapa legislati3a in domeniul
securitatii si sanatatii in munca. Acest program pune accent pe dimensiunea sociala a realizarii
pietei interne si, datorita acestui fapt, se bazeaza pe aplicarea cartei sociale.
Al $$$2lea program de actiune se bazeaza pe trei idei fundamentale:
$mbunatatirea continua a protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor in domenii multiple,
!bligatia de a asigura o protectie adec3ata a lucratorilor impotri3a riscurilor de accidente si
imbolna3irii profesionale,
ontributia, prin realizarea pietei unice, la o mai buna protectie a securitatii si sanatatii in
munca.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L


$n aceasta tripla perpecti3a s2a adoptat urmatoarea strategie legislati3a in domeniul securitatii si
sanatatii in munca:
a) a ac$%eri &a'i&u& de riscuri si &ini&u& de directi(e in sc$%ul e(itarii
)rag&entarii legislatiei
b) a ac$%erii cerinte s%eci)ice anu&it$r acti(itati sau anu&it$r sect$are cu
riscuri ridicate %recu& si a anu&it$r categ$rii de &uncit$ri (ulnera*ili
in &$d de$se*it.
c) a asigura c$erenta intre dis%$+itiile c$&unitare ad$%tate de securitate si
sanatate ce tre*uie res%ectate in stadiul de c$nce%tie,)a*ricare si %unere
%e %iata a %r$dusel$r, si dis%$+itiile directi(el$r ad$%tate %e *a+a art. 11!
A, care se re)era la utili+area %r$dusel$r la l$cul de &unca
omisia, de asemenea, a initiat o serie de actiuni complementare in atentia statelor membre, a
intreprinderilor, a patronilor si muncitorilor, in primul rand promo3andu2se initiati3ele de informare
si indrumare a partilor interesate. $n sfarsit, trebuie remarcat ca metodele urmate de omisie se
caracterizeaza, de asemenea, prin recurgerea la o larga consultare, atat a reprezentantilor
gu3ernelor statelor membre, cat si a partenerilor sociali.
-.STRATEGIA UE IN DOMENIUL SSM PENTRU PERIOADA ..#../
%entru perioada 077020779 a fost adoptata o noua serie europeana in domeniul ''", care prezinta 6
caracteristici noi:
o abordare globala a starii de bine la locul de munca, prin luarea in considerare a
sc<imbarilor aparute in lumea muncii si aparitia unor noi riscuri, fiind destinata
cresterii calitatii muncii,
consolidarea unei culturi de pre3enire a riscului, prin combinarea unei 3arietati de
instrumente politice2legislatie, dialog social, masuri si bune practici, responsabilitatea
sociala si stimulente economice2bazate pe constuirea de parteneriate intre factorii
implicati in acti3itatea de ''",
e;istenta unei politici sociale adec3ate care reprezinta un factor in ecuatia de
competiti3itate stiind ca 4non2politica5 genereaza riscuri.
O*iecti(e 0
#$*iecti(e c$&%le&entare ale strategiei in d$&eniul SSM0
a) =reducerea continua a accidentelor si bolilor profesionale,
=pre3enirea riscurilor sociale,
=luarea in considerare a sc<imburilor demografice in pri3inta riscurilor, accidentelor si
bolilor profesionale,
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L



=luarea in considerare a sc<imburilor in tipurile de anga:are si formele contractuale, in
organizarea muncii si timpul de munca,
=luarea in considerare a marimii intreprinderii,
=analiza riscurilor noi
b) =educatie,sensibilizare,anticipare:accentuarea constientizarii riscurilor,
=aplicarea mai eficienta a legislatiei e;istente,
#$*iecti(e c$&%le&entare ale strategiei in d$&eniul SSM0
c) =adaptarea cadrului :uridic si institutional,
=incura:area abordarilor ino3atoare,
=promo3area intregarii ''" in alte politici comunitare,
=pregatirea pentru e;tindere:programe de asistenta te<nica, acorduri de sc<imb de e;perienta,
intensificarea dialogului social la toate ni3elele, promo3area analizei statistice referitoare la
accidentele de munca si bolile profesionale.
1. DIRECTIVELE EUROPENE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
Asa cum rezulta din cele de mai sus, in domeniul securitatii si sanatatii in munca se disting clar
doua faze legislati3e. %rima serie de acte legale obligatorii se bazeaza pe art. )77 A al Tratatului de
la Roma si a demarat cu Directi3a onsiliului --(+-9(EE cu pri3ire la semnele de securitate la
locurile de munca (reluata de directi3e *0(+1(EE), urmata de Directi3a -1(9)7(EE pri3ind
alinierea dispozitiilor legislati3e, reglementati3e si administrati3e a statelor membre referitoare la
protectia sanitara a muncitorilor e;pusi la monomerul clorurii de 3inil. $n )*17 este elaborata prima
directi3a2cadru 17())7-(EE cu pri3ire la protectia lucratorilor impotri3a riscurilor datorate
e;punerii in timpul lucrului la agenti c<imici, fizici si biologici.
Directi3a2cadru 17())>7-(EE defineste responsabilitatea si drepturile tuturor partilor la care se
face referire la ni3elul intreprinderilor, precum si obligatiile statelor membre.Aceasta este
completata de urmatoarele directi3e specifice, deri3ate din art. 1 al directi3ei:
Directi3a 1)(97+(EE referitoare la protectia lucratorilor impotri3a riscurilor legate de
e;punerea la plumb metalic si compusii sai ionici (prima directi3e specifica conform art.1),
Directi3a 16(>--(EE referitoare la protectia lucratorilor impotri3a riscurilor legate de
e;punerea la azbest (a doua directi3e specifica conform art.1),
Directi3a 19()11(EE modificata in anul 0776,referitoare la protectia lucratorilor contra
riscurilor datorate e;punerii la zgomot.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

'uccesi3 adoptarii Actului Unic in )*11 s2a elaborate cel de2al $$$2lea program de actiune in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, pe care onsiliul l2a recunoscut ca un cadru util pentru
inceperea aplicarii art. ))1A la ni3elul omunitatii. Asa cum s2a aratat, acest program pune accent
pe dimensiunea sociala a realizarii pietei interne si datorita acesui fapt se bazeaza pe punerea in
aplicare a cartei sociale. El consta dintr2o serie de propuneri de te;te legislati3e in domeniile in care
e;ista probleme ma:ore de sanatate si securitate. %rin acest program s2a dez3oltat a doua faza
legislati3a in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Aceasta structura cuprinde o noua directi3e cadru 1*(6*)(EE din care, conform art. )9()) al
acesteia, decurg )6 directi3e specifice (elaborate pana in prezent). Directi3a2cadru 1*(6*)(EE a
fost adoptata la )0 iunie )*1* si reprezinta prima si probabil cea mai importanta dintre directi3ele
referitoare la prescriptiile minimale cu pri3ire la securitate si sanatate in munca, in conformitate cu
art. ))1A din Tratatul de la Roma. Directi3a2cadru cuprinde punerea in practica a masurilor care
3izeaza promo3area ameliorarii securitatii si sanatatii in munca.'trategia omisiei in ceea ce
pri3este directi3ele din domeniul sanatatii si securitatii in munca se bazeaza pe adoptarea unei
directi3e2cadru din care decurg toate directi3elele ulterioare.Directi3a cadru trebuie sa fie
completata prin directi3e particulare referitoare la domeniile specifice, ea fi;eaza,de
asemenea,cadrul general pentru 3iitoarelele directi3e la care se raporteaza.Directi3a2cadru este
aplicabila tuturor lucratorilor din omunitatea europeana, din sectorul pri3at sau public, cu e;ceptia
lucratorilor independenti si a personalului casnic, asa cum reiese din art. 0 ()).
!biecti3ul sau este de a acoperi toate aspectele de securitate si sanatate in munca si de a asigura un
ni3elde protectie ridicat si egal tuturor lucratorilor din toate statele membre.
Directi3ele specifice cere decurg din Directi3a2cadru 1*(6*)(EE, conform art. )9()) si care contin
cerinte minime de securitate si sanatate sunt urmatoarele:
%rima directi3a specifica: 1*(9+>(EE ?locul de munca,
A202a directi3a specifica: 1*(9++(EE ?utilizarea ec<ipamentului te<nic,
A262a directi3a specifica :1*(9+9(EE ? utilizarea ec<ipamentului indi3idual de protectie ,
A2>2a directi3a specifica: *7(09*(EE ?manipularea manuala a maselor,
A2+2a directi3a specifica: *7(0-7(EE ? acti3itati cu 3ideoterminale,
A292a directi3a specifica: *7(6*+(EE ? agenti cancerigeni,
A2-2a directi3a specifica: *7(9-*(EE si *6(11(EE ? agenti biologici,
A212a directi3a specifica: *0(+-(EE ? santiere temporare sau mobile,
A2*2a directi3a specifica: *0(+1(EE ? semnalizare de securitate,
A2)72a directi3a specifica: *0(1++(EE 2 lucratoare gra3ide,
A2))2a directi3a specifica: *0(*)(EE ? industria e;tracti3a prin foar:,
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

A2)02a directi3a specifica: *)()7>(EE ? $ndustria e;tracti3a de suprafata sau subteran,
A2)62a directi3a specifica: *6()76(EE ? na3e de pescuit.
De asemenea, in baza art. ))1A a fost modificata directi3a ?cadru 17())7-(EE prin directi3a
11(9>0(EE si completata cu directi3ele specifice:
11(69>(EE ? referitoare la protectia lucratorilor prin interzicerea anumitor agenti specifici
si(sau anumitor acti3itati,
*)(600(EE ? referitoare la stabilirea 3alorilor limita cu caracter orientati3,
*)(610(EE ? modificare a directi3ei 16(>--(EE (e;punerea la azbest).
Tot in baza art. ))1A au fost elaborate directi3e ce 3izeaza urmatoarele aspecte:
asisteta medicala la bordul na3elor ? directi3a *0(*0(EE,
organizarea timpului de lucru ? directi3a *6()7>(EE,
grupe speciale de lucratori ? directi3a *6()7>(EE ? completarea masurilor pri3ind
promo3area ameliorarii securitatii si sanatatii in munca pentru lucratorii temporari sau
interimari, directi3a *>(66(EE pri3ind protectia tinerilor in timpul lucrului.
%rin urmare, legislatia UE pri3ind securitatea si sanatatea in munca are ca baza :uridica art.))1A
din Tratatul omunitatii Europene si se materializeaza printr2un ansamblu de directi3e: directi3e2
cadru si directi3e specifice, deri3ate din directi3ele cadru.Directi3ele cadru 1*(6*)(EE si 17())7-(
EE cu modificarile aduse prin direci3a 11(9>0(EE 3izeaza conditiile de securitate si sanatate in
munca, acestea sunt completate cu directi3ele secifice care acopera o arie mare de acti3itati, in
special cele in care e;ista un ni3el de risc ridicat.
Adoptarea unei noi strategii a UE in domeniul ''" pentru perioada 077020779, care prezinta 6
caracteristici noi :
o abordare globala a starii de bine la locul de munca, prin luarea in considerare a
sc<imbarilor aparute in lumea muncii si aparitia unor noi riscuri, fiind destinata cresterii
calitatii muncii,
consolidarea unei culturi de pre3enire a riscului, prin combinarea unei 3arietati de
instrumente politice2legislatie, dialog social, masuri si bune practici, responsabilitatea
sociala si stimulente economice ? bazate pe constituirea de parteneriate intre factorii
implicati in acti3itatea de ''",
e;istenta unei politici sociale adec3ate care reprezinta un factor in ecuatia de competiti3itate
stiind ca 4non2politica5 genereaza riscuri.
O*iecti(e c$&%le&entare ale strategiei in d$&eniul SSM0
reducerea continua a accidentelor si bolilor profesionale,
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

pre3enirea riscurilor sociale,
luarea in considerare a sc<imbarilor demografice in pri3inta riscurilor, accidentelor si
bolilor profesionale,
luarea in considerare a sc<imbarilor in tipurile de anga:are si formele contractuale, in
organizarea muncii si timpul de munca,
luarea in considerare a marimii intreprinderii,
analiza riscurilor noi
educatie, sensibilizare, anticipare:accentuarea constientizarii riscurilor,
aplicarea mai eficienta a legislatiei e;istente,
adaptarea cadrului :uridic si institutional ,
incura:area abordarilor ino3atoare,
promo3area integrarii ''" in alte politici comunitare,
pregatirea pentru e;tindere: programe de asistenta te<nica, acorduri de sc<imb de
e;perienta, intensificarea dialogului social la toate ni3elele, promo3area analizei
statistice referitoare la accidentele de munca si bolile profesionale.
Dez3oltarea cooperarii internationale.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L


TEMA
SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA
).%R$#$%$$
Din analiza principalelor norme :uridice actuale prin care se realizeaza institutia :uridica a
securitatii si sanatatii in munca in Romania se pot desprinde o serie de rind ii, prin care se rele3a
importanta acordata legislatiei de protectie a muncii in cadrul dreptului muncii.De asemenea,
principiile respecti3e conditioneaza si e;pliciteaza modul de abordare, de organizare si de
desfasurare efecti3a a acti3itatii concret aplicati3e de pre3enire a accidentelor de munca si
imbolna3irilor profesionale.
Securitate in &unca#dre%t )unda&ental al tutur$r %artici%antil$r la %r$cesul de &unca
onstitutia Romaniei, afirmand dreptul la protectie sociala, face referire la masurile de
securitate si igiena a muncii."ai concret, Legea securitatii si sanatatii in munca nr.6)*(0779
stabileste cadrul general pri3ind organizarea si desfasurarea acti3itatii in domeniul ''".
Legatura indis$lu*ila dintre dre%tul la &unca si %r$tectia s$ciala
Romania fiind un stat social, dreptul la munca nu numai ca este consacrat ca un drept
fundamental cetatenesc, dar el se afla in stansa corelatie cu dreptul la protectie sociala al
anga:atilor, care include si securitate si sanatate in munca, si care este garantat.
Integrarea securitatii si sanatatii in &unca in %r$cesul de &unca
Este principiul clar e;primat in Legea securitatii si sanatatii in munca nr.6)*(0779, care pre3ede
ca la locul de munca 4obligatia si raspunderea pentru realizarea masurilor de securitate a muncii
re3ine persoanelor cu atributii de organizare si conducere a proceselor de munca5
Caracaterul %re(enti( al securitatii si sanatatii in &unca
%rin esenta sa, securitate si sanatate in munca are un caracter pre3enti3, menirea ei fiind
preintampinarea producerii accidentelor de munca si(sau a imbolna3irilor
profesionale.Reglementarile legale in domeniu sunt astfel stabilite, incat sa apere 3iata,
sanatatea si integritatea corporala a participantilor la procesul de productie.
A*$rdarea %re(enirii accidentel$r de &unca si a i&*$lna(iril$r %r$)esi$nale ca
%r$*le&a unica
Tinand seama ca, din punct de 3edere al cauzelor determinante,al spatiului de manifestare, al
subiectilor susceptibili sa le suporte, ca si al masurilor si mi:loacelor de combatere, fenomenele
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L


de accidentare si imbolna3ire profesionala sunt indentice (mai mult, in nenumeroase cazuri
acelasi factor de risc2cauza2poate produce,in functie de conditiile concrete, fie la accident de
munca, fie la boala profesionala), legiuitorul a urmarit tratarea lor ca o problema unica.
0.'TRUTURA
%entru a prezenta elementele componente ale sistemului legislati3e al securitatii si sanatatii in
munca din Romania este necesara mai intai delimitarea acestuia si a structurii sale.
Astfel, in functie de subiectul reglementarii, respecti3e de natura problemei legiferata, se pot
distinge doua categorii de acte :uridice:
Acte care legifereaza strict numai acti3itati in legatura directa cu masurile de
securitate a muncii,formand o asa2numita 4legislatie de baza5, dintre care fac parte:
Legea securitatii si santatii in munca 6)*(0779,
/. care transpun directi3ele UE,
#ormele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca.
Acte care contin, dar numai in subsidiar si norme :uridice de securitate si sanatate in
munca (onstitutia Romaniei,odul "uncii2 capitolele referitoare la protectia muncii
si asigurarile sociala, precum si la munca femeilor si tinerilor) sau norme de drept
care, desi in principiu au un obiecti3 diferit si specific altor acti3itati, contribuie prin
aplicarea lor la apararea 3ietii si sanatatii persoanelor incadrate in munca.
Totalitatea actelor specifice la punctual & o putem grupa sub denumirea de 4legislatie cone;a5
legislatiei de baza a securitatii si sanatatii in munca.'tructura sistemului legislati3 al securitatii
si sanatatii in munca (legislatie de baza) poate fi e3identiata dupa mai multe criterii, fiecare
reliefand anumite caracteristici.
Daca se tine seama de aria de obligati3itate, dar si de caracterul general sau particularizat,
concret aplicati3,aceleasi acte se pot grupa dupa cum urmeaza:
Legislatie primara 2 care cuprinde acte caracterizate prin faptul ca stabilesc cadrul general,
principiile si regulile de baza pentru protectia muncii,
Legislatia secundara ?din care fac parte acte obligatorii fie pentru toti agentii economici, fie
numai pentru o acti3itate, o categorie de persoane etc,
Legislatie tertiara 2 cuprinde instructiuni de securitate a muncii , care se elaboreaza de
utilizatorul lor si sunt obligatorii numai in acesta.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

Tinand seama de problema reglementatata in cadrul legislatiei de baza se gasesc o serie de
reglementari dintre care mentionam:
Reglementari pri3ind persoanele care beneficiaza de securitate si sanatate in munca,
Reglementari pri3ind persoanele care raspund pentru realizarea masuratorilor de securitate si
sanatate in munca,
Acte referitoare la obligatiile agentilor economici (din punct de 3edere al securitatii si
sanatatii in munca) , ale conducatorilor acestora , ale compartimentelor si persoanelor
desemnate ca responsabili cu securitatea si sanatatea in munca, precum si ale persoanelor
incadrate in munca, beneficiare ale masurilor de securitate si sanatate in munca,
Reglementari pri3ind accidentele si imbolna3irile profesionale ? definire, elemente,
clasificare, declarare , cercetare si e3identa ,masuri de pre3enire.
6.!#T$#UT
Actualmente, principalele elemente componente ale legislatiei (de baza) romane de securitate si
sanatate in munca sunt cele prezentate in continuare.
Legea securitatii si sanatatii in &unca
Actul normati3e in baza caruia se desfasoara intreaga acti3itate de securitate si sanatate in munca in
Romania il reprezinta Legea securitatii si sanatatii in munca. u alte cu3inte, ea indeplineste rolul
de lege fundamentala pentru realizarea securitatii si sanatatii in munca, fiind din acest punct de
3edere elemental generator pentru toate pre3ederile normati3e cu caracter de securitate si sanatate
in munca, indiferent ca acestea se regasesc in actele componente ale legislatiei de baza sau cone;e
( cu e;ceptia pre3erilor din onstitutie si odul "uncii).
'tructura Legii securitatii si sanatatii in munca asigura acoperirea tuturor problemelor de baza ale
organizarii si desfasurarii acti3itatii practice de pre3enire a riscurilor profesionale.
%roiectul de /. pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii
in munca 6)*(0779 reglementeaza urmatoarele aspecte:
Autorizarea functionarii anga:atorilor din punct de 3edere al securitatii si sanatatii in munca,
'er3iciile de pre3enire si protectie ,
Reprenzentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in
munca,
!rganizarea si functionarea omitetului de securitate si sanatate in munca la ni3elul
intreprinderii si (sau unitatii,
$nstruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
Locurile de munca cu pericol gra3 iminent,
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

@onele cu risc ridicat si specific,
omunicarea si cercetarea e3enimentelor, inregistrarea si e3identa accidentelor de munca si
a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor
profesionale,
A3izarea documentatiilor cu caracter de informare si intruire in domeniul securitatii si
sanatatii in munca.
%rocedura de autorizare a functionarii din punct de 3edere al securitatii si sanatatii in munca se
realizeaza pe baza declaratiei pe propria raspundere si se desfasoara prin inspectoratele teritoriale de
munca, in a caror raza teritoriala anga:atorul isi desfasoara acti3itatea.
!rganizarea acti3itatilor de pre3enire si protectie este realizata de catre anga:ator, in urmatoarele
moduri:
%rin asumarea de catre anga:ator a atributiilor pentru realizarea masurilor pre3azute de
Legea 6)*(0779,
%rin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de acti3itatiile de
pre3enire si protectie,
%rin infiintarea unui serciciu intern de pre3enire si protectie,
%rin apelarea la ser3icii e;terne de pre3enire si protectie.
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sunt
alesi de catre si dintre lucratorii din intreprindere si (sau unitate, conform pre3ederilor
regulamentului intern.
%otri3it pre3ederilor proiectului de #orma "etodologica, omitetul de securitate si sanatate in
munca este organul paritar constituit la ni3elul anga:atorului , in 3ederea participarii si consultarii
periodice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu pre3ederile Legii nr .
6)* (0779.
! alta componenta importanta a pre3enirii o reprezinta instruirea in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, care are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate
in munca si se realizeaza in timpul programului de lucru.
'tarea de pericol gra3 si iminent si zonele de risc ridicat si specific au fost pre3azute in 3ederea
stabilirii masurilor de securitate care trebuiesc intreprinse in aceste situatii.
$n ceea ce pri3este comunicarea si cercetarea e3enimentelor, inregistrarea si e3identa accidentelor
de munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor
profesionale, obiecti3ele principale sunt urmatoarele:
'tabilirea unui sistem coerent si eficient de colectare a datelor in acest domeniu,
Aalidare unor metode de comparare in 3ederea efectuarii de analize statistice, pe diferite
criterii,
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

Asigurarea e3identei prin care se inregistreaza si se conser3a drepturile ce decurg dintr2un
accident de munca si boala profesionala,
'tabilirea unor masuri de pre3enire si profilactice pentru e3itarea unor e3enimente similare
in 3iitor,
'tabilirea unor proceduri unitare la ni3el national in ceea ce pri3este comunicarea si
cercetarea e3enimentelor, inregistrarea si e3identa accidentelor de munca si a incidentelor
periculoase, semnalarea , cercetarea , declararea si raportarea bolilor profesionale.
Lista reglementarilor care transpun in legislatia romana Directi3ele europene pre3azute de art. )6-=
din Tratatul de la Amsterdam (art. ))1A din Tratatul de la Roma):
/otararea de .u3ern nr. ))69 din 67(71(0779 pri3ind cerintele minime de securitate si
sanatate referitoare la e;punerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice
/otararea de .u3ern nr. ))6+ din 67(71(0779 pri3ind cerintele minime de securitate si
sanatate in munca la bordul na3elor de pescuit
/otararea de .u3ern nr. )7*6 din )9(71(0779 pri3ind stabilirea cerintelor minime de
securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotri3a riscurilor legate de e;punerea la
agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca
/otararea de .u3ern nr. )7*0 din )9(71(0779 pri3ind protectia lucratorilor impotri3a
riscurilor legate de e;punerea la agenti biologici in munca
/otararea de .u3ern nr. )7*) din )9(71(0779 pri3ind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
/otararea de .u3ern nr. )7+1 din 7*(71(0779 pri3ind cerintele minime pentru imbunatatirea
securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi e;pusi unui potential risc datorat
atmosferelor e;plosi3e
/otararea de .u3ern nr. )7+7 din 7*(71(0779 pri3ind cerintele minime pentru asigurarea
securitatii si sanatatii lucratorilor din industria e;tracti3a de fora:
/otararea de .u3enr nr. )7>* din 7*(71(0779 pri3ind cerintele minime pentru asigurarea
securitatii si sanatatii lucratorilor din industria e;tracti3e de suprafata sau subteran
/otararea de .u3ern nr. )7>1 din 7*(71(0779 pri3ind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a ec<ipamentelor indi3iduale de protectie la locul
de munca
/otararea de .u3ern nr. )701 din 7*(71(0779 pri3ind cerintele minime de securitate si
sanatate in munca referitoare la utilizarea ec<ipamentelor cu ecran de 3izualizare
/otararea de .u3ern nr. )77- din 70(71(0779 pri3ind cerintele minime de securitate si
sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul na3elor
/otararea de .u3ern nr. )7+) din 7*(71(0779 pri3ind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care reprezinta riscuri pentru lucratori, in
special de afectiuni dorsolombare
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

/otararea de .u3ern nr. *-) din 09(7-(0779 pri3ind cerintele minime pentru semnalizarea
de securitate si (sau de sanatate la locul de munca
/otararea de .u3ern nr. 677 din 70(76(0779 pri3ind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santierele temporare sau mobile
/otararea de .u3ern nr. )1-9 din 00()0(077+ pri3ind cerintele minime de securitate si
sanatate referitoare la e;punerea lucratorilor la riscurile generate de 3ibratii
/otararea de .u3ern nr. )1-+ din 00()0(077+ pri3ind protectia sanatatii si securitatii
lucratorilor fata de riscurile datorate e;punerii la azbest
/otararea de .u3ern nr. -+0 din )>(7+(077> pri3ind stabilirea conditiilor pentru
introducerea pe piata a ec<ipamentelor destinate utilizarii in atmosfere potential e;plozi3e
/otararea de .u3ern nr. >*6 din )0(7>(0779 pri3ind cerintele minime de securitate si
sanatate referitoare la e;punerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot.
Standardele de securitate a &uncii
'tandardele de securitate a muncii sunt acte :uridice care reglementeaza aspectele de securitate si
sanatate in munca 3izand produsele, si anume: terminologia, principiile constructi3e, cerinte,
metode de masurare. Respectarea pre3ederilor standardelor se asigura de e;emplu prin certificarea
produselor.
Instructiunile %r$%rii de securitate a &uncii
$nstructiunile sunt acte :uridice emise de persoanele :uridice sau fizice aflate sub incidenta Legii
securitatii si sanatatii in munca si au ca scop stabilirea tuturor masurilor de securitate si sanatate
in munca necesare pentru pre3enirea accidentelor de munca si a imbolna3irilor profesionale care
se pot produce in propria unitate. Ele sunt obligatorii numai pentru emitent si pot fi elaborate
pentru intreaga unitate, loc de munca, operatie, etc.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

TEMA "
LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
2Legea "134../5
A3and drept sursa generatoare pre3ederile onstitutiei Romaniei care in art. 00, a).), garanteaza
4dreptul la 3iata precum si dreptul la integritatea fizica si psi<ica a personalului5, iar in art. >)(0)
e3identiaza faptul ca 4'alariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea pri3esc securitatea
si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, precum si alte situatii specifice,
stabilite prin lege5. Legea 6)*(0779 reprezinta legea fundamentala in baza careia se realizeaza
politica de securitate si sanatate in munca in societatea romaneasca.
Legea este structurata in unsprezece capitole, si anume:
apitolul $ : Dispozitii generale
apitolul $$ : Domenii de aplicare
apitolul $$$ : !bligatiile anga:atorilor
apitolul $A : !bligatiile lucratorilor
apitolul A : 'upra3eg<erea sanatatii
apitolul A$ : omunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea e3enimentelor
apitolul A$ $: .rupuri sensibile la risc
apitolul A$$$: $nfractiuni
apitolul $B : ontra3entii
apitolul B : Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu
apitolul B$ : Dispozitii finale
Ca%. I 6 7Dis%$+itii generale8 6 %re+inta sc$%ul si c$ntinutul legii
'copul transpare c<iar din titlul legii, aceasta propunandu2si instituirea de masuri pri3ind
promo3area imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
Legea stabileste principii generale referitoare la pre3enirea riscurilor profesionale, protectia
sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea,
consultarea, participare ec<ilibrata potri3it legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor,
precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

Este specificata necesitatea unei colaborari internationale in domeniul securitatii si sanatatii in
munca.
Ca%. II 6 7D$&eniu de a%licare82 stabileste faptul ca legea se adreseaza anga:atorilor, lucratorilor
si reprezentantilor lucratorilor din toate sectoarele de acti3itate, atat publice cat si pri3ate.
'unt e3identiate e;ceptiile si sunt definiti principalii termeni utilizati in cadrul legii si anume:
Anga:ator,
Lucrator,
Alti participanti la procesul de munca,
Reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor,
%re3enire,
E3eniment,
Accidente de munca,
&oala profesionala,
Ec<ipament de munca,
Ec<ipament indi3idual de protectie,
Loc de munca,
%ericol gra3 si iminent de accidentare, stagiu de practica,
'ecuritate si sanatate in munca, incident periculos,
'er3icii e;terne, accident usor, boala legata de profesiune.
Ca%. III 6 7O*ligatiile anga9at$ril$r8 ? este unul dintre cele mai substantiale capitole ale legii
6)*(0779 si este grupat in sapte sectiuni:
'ectiunea ) ?a: !bligatii generale ale anga:atorilor
'ectiunea 0 ?a : 'er3icii de pre3enire si protectie
'ectiunea 6 ?a : %rimul2 a:utor, stingerea incendiilor, e3acuarea lucratorilor, pericol gra3 si iminent
'ectiunea > ?a : Alte obligatii ale anga:atorilor
'ectiunea + ?a : $nformarea lucratorilor
'ectiunea 9 ?a : onsultarea si participarea lucratorilor
'ectiunea - ?a : $nstruirea lucratorilor
Anga:atorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de
munca.
$n cazul in care un anga:ator apeleaza la ser3icii e;terne, acesta nu este e;onerat de
responsabilitatile sale in domeniu.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

!bligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului
responsabilitatii anga:atorului.
%rincipalele principii de pre3enire pe care anga:atorul este obligat sa le utilizeze pentru
implementarea masurilor pre3azute sunt urmatoarele:
e3itarea riscurilor,
e3aluarea riscurilor care nu pot fi e3itate,
combaterea riscurilor la sursa,
adaptarea muncii la om, in special in ceea ce pri3este proiectarea posturilor de munca,
alegerea ec<ipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in 3ederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor
acestora asupra sanatatii,
adaptarea la progresul te<nic,
inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin
periculos,
dez3oltarea unei politici de pre3enire coerente care sa cuprinda te<nologiile, organizarea
muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influentarea factorilor din mediul de munca,
adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colecti3a fata de masurile de protectie
indi3iduala,
furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
"asurile pri3ind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte, in nicio
situatie, obligatii financiare pentru lucratori.
Anga:atorul desemneaza unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de acti3itatile de
protectie si de acti3itatile de pre3enire a riscurilor profesionale din intreprindere si(sau unitate,
denumiti lucratori desemnati.
Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie pre:udiciati ca urmare a acti3itatii lor de protectie si a
celei de pre3enire a riscurilor profesionale.
Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a2si putea indeplini obligatiile
ce le re3in prin prezenta lege.
Daca in intreprindere si(sau unitate nu se pot organiza acti3itatile de pre3enire si cele de
protectie din lipsa personalului competent, anga:atorul trebuie sa recurga la ser3icii e;terne.
Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal atributii pri3ind securitatea si sanatatea in
munca si, cel mai mult, atributii complementare.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

%re3enirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, trebuie asadar sa fie
asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un ser3iciu sau de ser3icii distincte, din interiorul
sau din e;teriorul intreprinderii si( sau unitatii.
"inisterul "uncii, 'olidaritatii 'ociale si Camiliei stabileste prin norme metodologice de
aplicare a pre3ederilor prezentei legi, capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul de
lucratori desemnati considerat suficient.
Anga9at$rul este $*ligat sa ia &asurile necesare %entru ac$rdarea %ri&ului# a9ut$r,
stingerea incendiil$r si e(acuarea lucrat$ril$r si sa sta*ileasca legaturile necesare cu
ser(iciile s%eciali+ate, inde$se*i in ceea ce %ri(este %ri&ul#a9ut$r ser(iciul &edical de
urgenta, sal(are si %$&%ieri.
Anga:atorul trebuie sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi
e;pusi unui pericol gra3 si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre
masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor.
De asemenea, trebuie sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor
posibilitatea sa opreasca lucrul si( sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte
spre o zona sigura, in caz de pericol gra3 si iminent.
Alte $*ligatii ale anga9at$ril$r :
sa realizeze si sa fie in posesia unei e3aluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea
in munca, inclusi3 pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice,
sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, masura
ec<ipamentului de protectie care trebuie utilizat,
sa tina e3identa accidentelor de munca, ce au ca urmare o incapacitate de munca mai
mare de 6 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale si a incidentelor
periculoase,
sa elaboreze, pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile
legale, rapoarte pri3ind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.
$n 3ederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru pre3enirea accidentelor
de munca si a bolilor profesionale, anga:atorii au urmatoarele obligatii:
sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si e;ecutie a constructiilor, a ec<ipamentelor
de munca, precum si de elaborare a te<nologiilor de fabricatie, solutii conforme
pre3ederilor legale in 3igoare pri3ind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror
aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolna3ire
profesionala a lucratorilor,
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

sa intocmeasca un plan de pre3enire si protectie compus din masuri te<nice, sanitare,
organizatorice si de alta natura, bazat pe e3aluarea riscurilor, pe care sa il aplice
corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii,
sa obtina autorizatia de functionare din punct de 3edere al securitatii si sanatatii in
munca, inainte de inceperea oricarei acti3itati, conform pre3ederilor legale,
sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si(sau
aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de
particularitatile acti3itatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor,
sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea, de catre toti lucratorii, a masurilor
pre3azute in planul de pre3enire si de protectie stabilit, precum si a pre3ederilor legale in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria
competenta sau prin ser3icii e;terne,
sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor,
cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu pri3ire la securitatea si sanatatea in munca,
sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior anga:arii in munca, asupra riscurilor la
care aceasta este e;pusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de pre3enire si de
protectie necesare,
sa ia masuri pentru autorizarea e;ercitarii meseriilor si a profesiilor pre3azute de
legislatia specifica,
sa anga:eze numai persoane care, in urma e;amenului medical si, dupa caz, a testarii
psi<ologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o e;ecute si
sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psi<ologic periodic, ulterior
anga:arii,
sa tina e3identa zonelor cu risc ridicat si specific,
sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispoziti3elor de protectie,
a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si
neutralizare a substantelor noci3e dega:ate in desfasurarea proceselor te<nologice,
sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul
controlului sau al efectuarii cercetarii e3enimentelor,
sa asigure realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prile:ul 3izitelor
de control si al cercetarii e3enimentelor,
sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea e3enimentelor,
sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colecti3,
in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar
periclita 3iata accidentatilor si al altor persoane,
sa asigure ec<ipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
sa asigure ec<ipamente indi3iduale de protectie,
sa acorde obligatoriu ec<ipament indi3idual de protectie nou, in cazul degradarii sau al
pierderii calitatilor de protectie.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

Anga:atorii informeaza si consulta lucratorii si(sau reprezentantii lor si permit participarea acestora
la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
Anga:atorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta
si adec3ata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si
instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:
la anga:are,
la sc<imbarea locului de munca sau la transfer,
la introducerea unui nou ec<ipament de munca sau a unor modificari ale ec<ipamentului
e;istent,
la introducerea oricarei noi te<nologii sau proceduri de lucru,
la e;ecutarea unor lucrari speciale.
$nstruirea trebuie sa fie:
adaptata e3olutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri,
periodica si ori de cate ori este necesar.
Anga:atorul se 3a asigura ca lucratorii din intreprinderi si(sau unitati din e;terior, care desfasoara
acti3itati in intreprinderea si(sau unitatea proprie, au primit instructiuni adec3ate referitoare la
riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii acti3itatilor.
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca au
dreptul la instruire corespunzatoare.
Ca%. IV 6 7O*ligatiile lucrat$ril$r8 ? impune fiecarui lucrator sa2si desfasoare acti3itatea in
conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea
anga:atorului, astfel incat sa nu e;puna la pericol de accidentare sau imbolna3ire profesionala atat
propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul
procesului de munca.
$n mod deosebit, lucratorii au urmatoarele obligatii:
sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, ec<ipamentele de
transport si alte mi:loace de productie,
sa utilizeze corect ec<ipamentul indi3idual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna a locul destinat pentru pastrare,
sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, sc<imbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispoziti3elor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor te<nice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispoziti3e,
sa comunice imediat anga:atorului si( sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au moti3e intemeiate sa o considere in pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie,
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si(sau anga:atorului accidentele
suferite de propria persoana,
sa coopereze cu anga:atorul si(sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru
a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor,
sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu anga:atorul si( sau cu lucratorii desemnati, pentru
a permite anga:atorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si
fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de acti3itate,
sa isi insuseasca si sa respecte pre3ederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora,
sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
!bligatiile de mai sus se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca, potri3it
acti3itatilor pe care acestia le desfasoara.
Ca%. VI 6 7C$&unicarea, cercetarea, inregistrarea si ra%$rtarea e(eni&entel$r8 ? contine
sectiunile E3enimente, Accidente de munca si &olile profesionale.
'unt prezentate modalitatile de comunicare, cercetare, inregistrare si raportare a e3enimentelor
cu particularitati speciale pentru cazul accidentelor de munca si pentru cazul bolilor
profesionale.
Ca%. VII 6 7Gru%uri sensi*ile la risc8 ? ridica problema femeilor gra3ide, a lauzelor sau
femeilor care alapteaza, a tinerilor si a persoanelor cu dizabilitati.
Ca%. VIII si I: 6 7In)ractiuni8 res%ecti( 7C$ntra(entii8 ? reglementeaza incadrarea :uridica
pentru nerespectarea pre3ederilor legii si prezinta pedepsele si sanctiunile stabilite.
Ca%. : 6 7Aut$ritati c$&%etente si institutii cu atri*utii in d$&eniu82 enumera aceste
autoritati si institutii (".".'.'.C., ".'.%.$."., Asiguratorul, $.#..D.%."., alte autoritati) si le
prezinta atributiile.
Ca%. :I 6 7Dis%$+itii )inale8 ? pre3ede aparitia #ormelor metodologice de aplicare a legii si a
<otararilor de .u3ern prin care se preiau directi3ele europene specifice.
$ntrarea in 3igoare a Legii 6)*(0779 este stabilita pentru 7).)7.0779, moment in care se abroga
pre3ederile Legii *7()**9 republicata precum si orice alte dispozitii contrare.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L


Tema 4
;$tarare nr.1-1 din 11 $ct$&*rie ../ %entru a%r$*area N$r&el$r
&et$d$l$gice de a%licare a %re(ederil$r Legii securitatii si sanatatii in &unca nr0
"134../
EMITENT 0GUVERNUL
PU<LICAT0 MONITORUL O=ICIAL nr.!! din ". $ct$&*rie ../
n temeiul art. 108 din Constituia Romniei, republicat, i al art. 51 alin. (1) lit. a) din e!ea
securitii i sntii "n munc nr. #1$%&00',
Guvernul Romniei adopt prezenta hotrre.
Artic$l unic. 2 'e aprobD #ormele metodologice de aplicare a pre3ederilor Legii securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD nr. 6)*(0779, pre3Dzute Gn ane;a care face parte integrantD din prezenta <otDrHre.
%R$"2"$#$'TRU
IL$# %!%E'U2TIR$EA#U
ontrasemneazD:
JJJJJJJJJJJJJJJ
"inistrul muncii, solidaritDEii sociale
Fi familiei,
.<eorg<e &arbu
"inistrul sDnDtDEii publice,
.<eorg<e Eugen #icolDescu
"inistrul integrDrii europene,
Anca Daniela &oagiu

&ucureFti, )) octombrie 0779.
#r. ).>0+.
'. R8D %R! !#'ULT ".T


ANE:>
#!R"E "ET!D!L!.$E
de aplicare a pre3ederilor Legii securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD nr. 6)*(0779
CAPITOLUL I
DispoziEii generale
Art. 1. 2 %rezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a pre3ederilor Legii securitDEii
Fi sDnDtDEii Gn muncD nr. 6)*(0779, denumitD Gn continuare lege.
Art. . 2 Kn GnEelesul prezentelor norme metodologice, termenii Fi e;presiile folosite au urmDtoarea
semnificaEie:
1. autorizare a funcEionDrii din punct de 3edere al securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD 2 asumarea de
cDtre anga:ator a responsabilitDEii pri3ind legalitatea desfDFurDrii acti3itDEii din punct de 3edere al
securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD,
. ser3iciu intern de pre3enire Fi protecEie 2 totalitatea resurselor materiale Fi umane alocate pentru
efectuarea acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie Gn Gntreprindere Fi(sau unitate,
". comitet de securitate Fi sDnDtate Gn muncD 2 organul paritar constituit la ni3elul anga:atorului, Gn
3ederea participDrii Fi consultDrii periodice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, Gn
conformitate cu art. )1 alin. ())2(6) din lege,
-. zone cu risc ridicat Fi specific 2 acele zone din cadrul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii Gn care au fost
identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinEe gra3e, ire3ersibile,
respecti3 deces sau in3aliditate,
1. accident care produce incapacitate temporarD de muncD ($T") 2 accident care produce
incapacitate temporarD de muncD de cel puEin 6 zile calendaristice consecuti3e, confirmatD prin
certificat medical,
/. accident care produce in3aliditate ($#A) 2 accident care produce in3aliditate confirmatD prin
decizie de Gncadrare Gntr2un grad de in3aliditate, emisD de organele medicale Gn drept,
?. accident mortal (D) 2 accident Gn urma cDruia se produce decesul accidentatului, confirmat
imediat sau dupD un inter3al de timp, Gn baza unui act medico2legal,
!. accident colecti3 2 accidentul Gn care au fost accidentate cel puEin 6 persoane, Gn acelaFi timp Fi
din aceleaFi cauze, Gn cadrul aceluiaFi e3eniment,
3. accident de muncD de circulaEie 2 accident sur3enit Gn timpul circulaEiei pe drumurile publice sau
generat de traficul rutier, dacD persoana 3DtDmatD se afla Gn Gndeplinirea Gndatoririlor de ser3iciu,
1.. accident de muncD de traseu:

'. R8D %R! !#'ULT ".T


a5 accident sur3enit Gn timpul Fi pe traseul normal al deplasDrii de la locul de muncD la domiciliu
Fi in3ers Fi care a antrenat 3DtDmarea sau decesul,
*5 accident sur3enit pe perioada pauzei reglementare de masD Gn locuri organizate de anga:ator, pe
traseul normal al deplasDrii de la locul de muncD la locul unde ia masa Fi in3ers, Fi care a antrenat
3DtDmarea sau decesul,
c5 accident sur3enit pe traseul normal al deplasDrii de la locul de muncD la locul unde GFi GncaseazD
salariul Fi in3ers Fi care a antrenat 3DtDmarea sau decesul,
11. accident Gn afara muncii 2 accident care nu GndeplineFte condiEiile pre3Dzute la art. + lit. g) Fi la
art. 67 din lege,
1. in3aliditate 2 pierdere parEialD sau totalD a capacitDEii de muncD, confirmatD prin decizie de
Gncadrare Gntr2un grad de in3aliditate, emisD de organele medicale Gn drept,
1". in3aliditate e3identD 2 pierdere a capacitDEii de muncD datoratD unor 3DtDmDri e3idente, cum ar fi
un braE smuls din umDr, produse Gn urma unui e3eniment, pHnD la emiterea deciziei de Gncadrare
Gntr2un grad de in3aliditate de cDtre organele medicale Gn drept,
1-. into;icaEie acutD profesionalD 2 stare patologicD apDrutD brusc, ca urmare a e;punerii
organismului la no;e e;istente la locul de muncD,
11. Gndatoriri de ser3iciu 2 sarcini profesionale stabilite Gn: contractul indi3idual de muncD,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare Fi funcEionare, fiFa postului, deciziile scrise,
dispoziEiile scrise ori 3erbale ale conducDtorului direct sau ale Fefilor ierar<ici ai acestuia,
1/. comunicare 2 procedura prin care anga:atorul comunicD producerea unui e3eniment, de GndatD,
autoritDEilor pre3Dzute la art. 0- alin. ()) din lege,
1?. e3idenED 2 mi:loacele Fi modalitDEile de pDstrare a informaEiilor referitoare la e3enimentele
produse,
1!. cercetare a bolilor profesionale 2 procedurD efectuatD Gn mod sistematic, cu scopul de a stabili
caracterul de profesionalitate a bolii semnalate,
13. semnalare a bolilor profesionale 2 procedurD prin care se indicD pentru prima oarD faptul cD o
boalD ar putea fi profesionalD,
..raportare a bolilor profesionale 2 procedurD prin care se transmit informaEii referitoare la bolile
profesionale declarate potri3it legii la entrul naEional de coordonare metodologicD Fi informare
pri3ind bolile profesionale Fi la entrul #aEional pentru !rganizarea Fi Asigurarea 'istemului
$nformaEional Fi $nformatic Gn Domeniul 'DnDtDEii &ucureFti.
CAPITOLUL II
Autorizarea funcEionDrii din punct de 3edere al
securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
Art. ". 2 Kn 3ederea asigurDrii condiEiilor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD Fi pentru pre3enirea
accidentelor Fi a bolilor profesionale, anga:atorii au obligaEia sD obEinD autorizaEia de funcEionare din
punct de 3edere al securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, Gnainte de Gnceperea oricDrei acti3itDEi.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. -. 2 #u se autorizeazD, potri3it pre3ederilor prezentelor norme metodologice, persoanele fizice,
asociaEiile familiale Fi persoanele :uridice pentru care autorizarea funcEionDrii, inclusi3 din punct de
3edere al securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, se efectueazD Gn temeiul Legii nr. 6+*(077> pri3ind
simplificarea formalitDEilor la Gnregistrarea Gn registrul comerEului a persoanelor fizice, asociaEiilor
familiale Fi persoanelor :uridice, Gnregistrarea fiscalD a acestora, precum Fi la autorizarea
funcEionDrii persoanelor :uridice, cu modificDrile Fi completDrile ulterioare.
Art. 1. 2 Asumarea de cDtre anga:ator a responsabilitDEii pri3ind legalitatea desfDFurDrii acti3itDEii
din punct de 3edere al securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD se face pentru acti3itDEile care se desfDFoarD
la sediul social, la sediile secundare sau Gn afara acestora.
Art. /.
215 Kn 3ederea autorizDrii din punct de 3edere al securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, anga:atorul are
obligaEia sD depunD la inspectoratul teritorial de muncD pe raza cDruia GFi desfDFoarD acti3itatea o
cerere, completatD Gn douD e;emplare semnate Gn original de cDtre anga:ator, conform modelului
pre3Dzut Gn ane;a nr. ).
25 ererea pre3DzutD la alin. ()) 3a fi GnsoEitD de urmDtoarele acte:
a5 copii de pe actele de GnfiinEare,
*5 declaraEia pe propria rDspundere, conform modelului prezentat Gn ane;a nr. 0, din care rezultD cD
pentru acti3itDEile declarate sunt Gndeplinite condiEiile de funcEionare pre3Dzute de legislaEia
specificD Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD.
2"5 %entru actele depuse Gn susEinerea cererii se 3a completa opisul prezentat Gn ane;a nr. ).
Art. ?. 2 Kn 3ederea autorizDrii din punct de 3edere al securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, inspectoratele
teritoriale de muncD procedeazD dupD cum urmeazD:
a5 GnregistreazD cererile de autorizare a funcEionDrii din punct de 3edere al securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD,
*5 3erificD actele depuse Gn susEinerea acestora, precum Fi declaraEia pe propria rDspundere
pre3DzutD la art. 9,
c5 completeazD Fi emit certificatul constatator, conform modelului prezentat Gn ane;a nr. 6,
d5 asigurD e3idenEa certificatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat Gn ane;a nr.
>,
e5 asigurD ar<i3area documentaEiei Gn baza cDreia s2au emis certificatele constatatoare.
Art. !. 2 Termenul de eliberare a certificatului constatator este de + zile lucrDtoare, calculat de la
data GnregistrDrii cererii.
Art. 3. 2 ertificatul constatator, emis Gn baza declaraEiei pe propria rDspundere, dD dreptul
anga:atorilor sD desfDFoare acti3itDEile pentru care au obEinut certificatul.
Art. 1..
215 Kn cazul Gn care Gn cadrul controalelor se constatD abateri de la respectarea pre3ederilor legale
din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, inspectorul de muncD sisteazD acti3itatea Fi propune
inspectoratului teritorial de muncD Gnscrierea menEiunii Gn certificatul constatator.
25 $nspectoratul teritorial de muncD menEioneazD sistarea acti3itDEii pre3Dzute la alin. ()) Gn
certificatul constatator.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 11.
215 Kn situaEia pre3DzutD la art. )7, anga:atorul poate relua acti3itatea numai dupD ce demonstreazD
cD a remediat deficienEele care au condus la sistarea acti3itDEii Fi a obEinut autorizarea conform art.
9.
25 Kn situaEia pre3DzutD la alin. ()), cererea 3a fi GnsoEitD de certificatul constatator eliberat iniEial, Gn
original.
2"5 $nspectoratul teritorial de muncD 3a menEiona Gn certificatul constatator data reluDrii acti3itDEii.
CAPITOLUL III
'er3icii de pre3enire Fi protecEie
SEC@IUNEA 1
%re3ederi generale
Art. 1. 2 %rezentul capitol stabileFte cerinEele minime pentru acti3itDEile de pre3enire a riscurilor
profesionale din Gntreprindere Fi(sau unitate Fi protecEia lucrDtorilor la locul de muncD, cerinEele
minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, organizarea acti3itDEilor de
pre3enire Fi protecEie Gn cadrul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii, a ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi
protecEie, stabilirea criteriilor de e3aluare Fi a procedurii de abilitare a ser3iciilor e;terne, precum Fi
reglementarea statutului de reprezentant al lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul
securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD.
Art. 1". 2 Anga:atorul trebuie sD asigure planificarea, organizarea Fi mi:loacele necesare acti3itDEii
de pre3enire Fi protecEie Gn unitatea Fi(sau Gntreprinderea sa.
SEC@IUNEA a #a
!rganizarea acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie
Art. 1-. 2 !rganizarea acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie este realizatD de cDtre anga:ator, Gn
urmDtoarele moduri:
a5 prin asumarea de cDtre anga:ator, Gn condiEiile art. * alin. (>) din lege, a atribuEiilor pentru
realizarea mDsurilor pre3Dzute de lege,
*5 prin desemnarea unuia sau mai multor lucrDtori pentru a se ocupa de acti3itDEile de pre3enire Fi
protecEie,
c5 prin GnfiinEarea unui ser3iciu intern de pre3enire Fi protecEie,
d5 prin apelarea la ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie.
Art. 11. 2
215 Acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie desfDFurate prin modalitDEile pre3Dzute la art. )> Gn cadrul
Gntreprinderii Fi(sau al unitDEii sunt urmDtoarele:
'. R8D %R! !#'ULT ".T

1. identificarea pericolelor Fi e3aluarea riscurilor pentru fiecare componentD a sistemului de muncD,
respecti3 e;ecutant, sarcinD de muncD, mi:loace de muncD(ec<ipamente de muncD Fi mediul de
muncD pe locuri de muncD(posturi de lucru,
. elaborarea Fi actualizarea planului de pre3enire Fi protecEie,
". elaborarea de instrucEiuni proprii pentru completarea Fi(sau aplicarea reglementDrilor de securitate
Fi sDnDtate Gn muncD, EinHnd seama de particularitDEile acti3itDEilor Fi ale unitDEii(Gntreprinderii,
precum Fi ale locurilor de muncD(posturilor de lucru,
-. propunerea atribuEiilor Fi rDspunderilor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, ce re3in
lucrDtorilor, corespunzDtor funcEiilor e;ercitate, care se consemneazD Gn fiFa postului, cu aprobarea
anga:atorului,
1. 3erificarea cunoaFterii Fi aplicDrii de cDtre toEi lucrDtorii a mDsurilor pre3Dzute Gn planul de
pre3enire Fi protecEie, precum Fi a atribuEiilor Fi responsabilitDEilor ce le re3in Gn domeniul securitDEii
Fi sDnDtDEii Gn muncD, stabilite prin fiFa postului,
/. Gntocmirea unui necesar de documentaEii cu caracter te<nic de informare Fi instruire a lucrDtorilor
Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD,
?. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitDEii adec3ate pentru
fiecare loc de muncD, asigurarea informDrii Fi instruirii lucrDtorilor Gn domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD Fi 3erificarea cunoaFterii Fi aplicDrii de cDtre lucrDtori a informaEiilor primite,
!. elaborarea programului de instruire2testare la ni3elul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii,
3. asigurarea Gntocmirii planului de acEiune Gn caz de pericol gra3 Fi iminent, conform pre3ederilor
art. )7)2)7-, Fi asigurarea ca toEi lucrDtorii sD fie instruiEi pentru aplicarea lui,
1.. e3idenEa zonelor cu risc ridicat Fi specific pre3Dzute la art. )7)2)7-,
11. stabilirea zonelor care necesitD semnalizare de securitate Fi sDnDtate Gn muncD, stabilirea tipului
de semnalizare necesar Fi amplasarea conform pre3ederilor /otDrHrii .u3ernului nr. *-)(0779
pri3ind cerinEele minime pentru semnalizarea de securitate Fi(sau sDnDtate la locul de muncD,
1. e3idenEa meseriilor Fi a profesiilor pre3Dzute de legislaEia specificD, pentru care este necesarD
autorizarea e;ercitDrii lor,
1". e3idenEa posturilor de lucru care necesitD e;amene medicale suplimentare,
1-. e3idenEa posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesitD
testarea aptitudinilor Fi(sau control psi<ologic periodic,
11. monitorizarea funcEionDrii sistemelor Fi dispoziti3elor de protecEie, a aparaturii de mDsurD Fi
control, precum Fi a instalaEiilor de 3entilare sau a altor instalaEii pentru controlul no;elor Gn mediul
de muncD,
1/. 3erificarea stDrii de funcEionare a sistemelor de alarmare, a3ertizare, semnalizare de urgenED,
precum Fi a sistemelor de siguranED,
1?. informarea anga:atorului, Gn scris, asupra deficienEelor constatate Gn timpul controalelor
efectuate la locul de muncD Fi propunerea de mDsuri de pre3enire Fi protecEie,
1!. Gntocmirea rapoartelor Fi(sau a listelor pre3Dzute de <otDrHrile .u3ernului emise Gn temeiul art.
+) alin. ()) lit. b) din lege, inclusi3 cele referitoare la azbest, 3ibraEii, zgomot Fi Fantiere temporare
Fi mobile,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

13. e3idenEa ec<ipamentelor de muncD Fi urmDrirea ca 3erificDrile periodice Fi, dacD este cazul,
GncercDrile periodice ale ec<ipamentelor de muncD sD fie efectuate de persoane competente, conform
pre3ederilor din /otDrHrea .u3ernului nr. ).)>9(0779 pri3ind cerinEele minime de securitate Fi
sDnDtate pentru utilizarea Gn muncD de cDtre lucrDtori a ec<ipamentelor de muncD,
.. identificarea ec<ipamentelor indi3iduale de protecEie necesare pentru posturile de lucru din
Gntreprindere Fi Gntocmirea necesarului de dotare a lucrDtorilor cu ec<ipament indi3idual de
protecEie, conform pre3ederilor /otDrHrii .u3ernului nr. ).7>1(0779 pri3ind cerinEele minime de
securitate Fi sDnDtate pentru utilizarea de cDtre lucrDtori a ec<ipamentelor indi3iduale de protecEie la
locul de muncD,
1. urmDrirea GntreEinerii, manipulDrii Fi depozitDrii adec3ate a ec<ipamentelor indi3iduale de
protecEie Fi a Gnlocuirii lor la termenele stabilite, precum Fi Gn celelalte situaEii pre3Dzute de
/otDrHrea .u3ernului nr. ).7>1(0779,
. participarea la cercetarea e3enimentelor conform competenEelor pre3Dzute la art. )712)--,
". Gntocmirea e3idenEelor conform competenEelor pre3Dzute la art. )712)--,
-. elaborarea rapoartelor pri3ind accidentele de muncD suferite de lucrDtorii din Gntreprindere Fi(sau
unitate, Gn conformitate cu pre3ederile art. )0 alin. ()) lit. d) din lege,
1. urmDrirea realizDrii mDsurilor dispuse de cDtre inspectorii de muncD, cu prile:ul 3izitelor de
control Fi al cercetDrii e3enimentelor,
/. colaborarea cu lucrDtorii Fi(sau reprezentanEii lucrDtorilor, ser3iciile e;terne de pre3enire Fi
protecEie, medicul de medicina muncii, Gn 3ederea coordonDrii mDsurilor de pre3enire Fi protecEie,
?. colaborarea cu lucrDtorii desemnaEi(ser3iciile interne(ser3iciile e;terne ai(ale altor anga:atori, Gn
situaEia Gn care mai mulEi anga:atori GFi desfDFoarD acti3itatea Gn acelaFi loc de muncD,
!. urmDrirea actualizDrii planului de a3ertizare, a planului de protecEie Fi pre3enire Fi a planului de
e3acuare,
3. propunerea de sancEiuni Fi stimulente pentru lucrDtori, pe criteriul Gndeplinirii atribuEiilor Gn
domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD,
".. propunerea de clauze pri3ind securitatea Fi sDnDtatea Gn muncD la Gnc<eierea contractelor de
prestDri de ser3icii cu alEi anga:atori, inclusi3 la cele Gnc<eiate cu anga:atori strDini,
"1. Gntocmirea unui necesar de mi:loace materiale pentru desfDFurarea acestor acti3itDEi.
25 Acti3itDEile legate de supra3eg<erea stDrii de sDnDtate a lucrDtorilor se 3or efectua Gn
conformitate cu pre3ederile art. 0> Fi 0+ din lege.
Art.1/
215 Kn cazul Gntreprinderilor cu pHnD la * lucrDtori inclusi3 anga:atorul poate efectua acti3itDEile din
domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, dacD se Gndeplinesc cumulati3 urmDtoarele condiEii:
a5 acti3itDEile desfDFurate Gn cadrul Gntreprinderii nu sunt dintre cele pre3Dzute Gn ane;a nr. +
*5 anga:atorul GFi desfDFoarD acti3itatea profesionalD Gn mod efecti3 Fi cu regularitate Gn
Gntreprindere Fi(sau unitate,
c5 anga:atorul GndeplineFte cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD, corespunzDtoare cel puEin ni3elului de bazD, conform pre3ederilor art. >-2+).
25 Kn situaEia Gn care nu sunt Gndeplinite condiEiile pre3Dzute la alin. ()), anga:atorul trebuie sD
desemneze unul sau mai mulEi lucrDtori, conform pre3ederilor art. 07200, sau poate organiza
'. R8D %R! !#'ULT ".T

ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie, conform pre3ederilor art. 0620-, Fi(sau sD apeleze la
ser3icii e;terne.
2"5 Kn situaEia Gn care sunt Gndeplinite condiEiile de la alin. ()), dar anga:atorul nu realizeazD Gn
totalitate acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie, pentru acti3itDEile pe care nu le realizeazD anga:atorul
trebuie sD apeleze la ser3icii e;terne.
Art. 1?. 2
215 Kn cazul Gntreprinderilor care au Gntre )7 Fi >* de lucrDtori inclusi3, anga:atorul poate efectua
acti3itDEile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, dacD se Gndeplinesc cumulati3 urmDtoarele
condiEii:
a5 acti3itDEile desfDFurate Gn cadrul Gntreprinderii nu sunt dintre cele pre3Dzute Gn ane;a nr. +,
*5 riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinEe gra3e,
ire3ersibile, respecti3 deces sau in3aliditate,
c5 anga:atorul GFi desfDFoarD acti3itatea profesionalD Gn mod efecti3 Fi cu regularitate Gn Gntreprindere
Fi(sau unitate,
d5 anga:atorul GndeplineFte cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD corespunzDtoare cel puEin ni3elului de bazD, conform pre3ederilor art. >-2+).
25 Kn situaEia Gn care nu sunt Gndeplinite condiEiile pre3Dzute la alin. ()), anga:atorul trebuie sD
desemneze unul sau mai mulEi lucrDtori, conform pre3ederilor art. 07200, sau poate organiza
ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie, conform pre3ederilor art. 0620-, Fi(sau sD apeleze la
ser3icii e;terne.
2"5 Kn situaEia Gn care sunt Gndeplinite condiEiile pre3Dzute la alin. ()) Fi (0), dar anga:atorul,
lucrDtorii desemnaEi sau ser3iciul intern nu realizeazD Gn totalitate acti3itDEile de pre3enire Fi
protecEie pre3Dzute la art. )+, anga:atorul trebuie sD apeleze la ser3icii e;terne.
Art. 1!. 2
215 Kn cazul Gntreprinderilor Fi(sau unitDEilor Gntre +7 Fi )>* de lucrDtori, anga:atorul trebuie sD
desemneze unul sau mai mulEi lucrDtori sau sD organizeze ser3iciu intern de pre3enire Fi protecEie
pentru a se ocupa de acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie din cadrul Gntreprinderii.
25 Kn cazul Gntreprinderilor Fi(sau unitDEilor pre3Dzute la alin. ()), care desfDFoarD acti3itDEi dintre
cele pre3Dzute Gn ane;a nr. +, anga:atorul trebuie sD organizeze ser3iciu intern de pre3enire Fi
protecEie.
2"5 Kn cazul Gn care lucrDtorii desemnaEi(ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie nu au capacitDEile Fi
aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie pre3Dzute la art.
)+, anga:atorul trebuie sD apeleze la unul sau mai multe ser3icii e;terne.
Art. 13. 2
215 Kn cazul Gntreprinderilor Fi(sau unitDEilor care au peste )+7 de lucrDtori, anga:atorul trebuie sD
organizeze ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie.
25 Kn cazul Gn care ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie nu are capacitDEile Fi aptitudinile
necesare pentru efectuarea tuturor acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie pre3Dzute la art. )+,
anga:atorul trebuie sD apeleze la unul sau mai multe ser3icii e;terne.
'. R8D %R! !#'ULT ".T


SEC@IUNEA a "#a
LucrDtori desemnaEi
Art. .. 2
215 Desemnarea nominalD a lucrDtorului(lucrDtorilor pentru a se ocupa de acti3itDEile de pre3enire Fi
protecEie se face prin deciziea anga:atorului.
25 Anga:atorul 3a consemna Gn fiFa postului acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie pe care lucrDtorul
desemnat are capacitatea, timpul necesar Fi mi:loacele adec3ate sD le efectueze.
Art. 1. 2 %entru a putea sD desfDFoare acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie, lucrDtorul desemnat
trebuie sD GndeplineascD cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
corespunzDtoare cel puEin ni3elului mediu, conform pre3ederilor art. >-2+).
Art. . 2
215 Anga:atorul 3a stabili numDrul de lucrDtori desemnaEi Gn funcEie de mDrimea Gntreprinderii Fi(sau
unitDEii Fi(sau riscurile la care sunt e;puFi lucrDtorii, precum Fi de distribuEia acestora Gn cadrul
Gntreprinderii Fi(sau unitDEii.
25 Anga:atorul trebuie sD asigure mi:loacele adec3ate Fi timpul necesar pentru ca lucrDtorii
desemnaEi sD poatD desfDFura acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie conform fiFei postului.
SEC@IUNEA a -#a
'er3iciile interne de pre3enire Fi protecEie
Art. ". 2
215 'er3iciul intern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD fie format din lucrDtori care Gndeplinesc
cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare ni3elului
mediu Fi(sau superior, conform pre3ederilor art. >-2+), Fi, dupD caz, alEi lucrDtori care pot desfDFura
acti3itDEi au;iliare.
25 onducDtorul ser3iciului de pre3enire Fi protecEie trebuie sD GndeplineascD cerinEele minime de
pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare ni3elului superior, conform
pre3ederilor art. >-2+).
Art. -. 2
215 'er3iciul intern de pre3enire Fi protecEie se organizeazD Gn subordinea directD a anga:atorului ca
o structurD distinctD.
25 LucrDtorii din cadrul ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD desfDFoare numai
acti3itDEi de pre3enire Fi protecEie Fi cel mult acti3itDEi complementare cum ar fi: pre3enirea Fi
stingerea incendiilor Fi protecEia mediului.
2"5 Anga:atorul 3a consemna Gn regulamentul intern sau Gn regulamentul de organizare Fi
funcEionare acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie pentru efectuarea cDrora ser3iciul intern de
pre3enire Fi protecEie are capacitate Fi mi:loace adec3ate.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 1. 2 'er3iciul intern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD aibD la dispoziEie resursele materiale Fi
umane necesare pentru Gndeplinirea acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie desfDFurate Gn
Gntreprindere.
Art. /. 2
215 Anga:atorul 3a stabili structura ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie Gn funcEie de mDrimea
Gntreprinderii Fi(sau unitDEii Fi(sau riscurile la care sunt e;puFi lucrDtorii, precum Fi de distribuEia
acestora Gn cadrul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii.
25 Anga:atorul trebuie sD asigure mi:loacele adec3ate pentru ca ser3iciul intern de pre3enire Fi
protecEie sD poatD desfDFura acti3itDEile specifice.
2"5 Hnd anga:atorul GFi desfDFoarD acti3itatea Gn mai multe puncte de lucru, ser3iciul de pre3enire Fi
protecEie trebuie sD fie organizat astfel GncHt sD se asigure Gn mod corespunzDtor desfDFurarea
acti3itDEilor specifice.
2-5 Kn situaEia Gn care acti3itatea de pre3enire Fi protecEie este asiguratD prin mai multe ser3icii
interne, acestea 3or acEiona coordonat pentru asigurarea eficienEei acti3itDEii.
Art. ?. 2 'er3iciul intern de pre3enire Fi protecEie poate sD asigure Fi supra3eg<erea medicalD, dacD
dispune de personal cu capacitate profesionalD Fi de mi:loace materiale adec3ate.
SEC@IUNEA a 1#a
'er3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie
Art. !. 2 'er3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie asigurD, pe bazD de contract, acti3itDEile de
pre3enire Fi protecEie Gn domeniu.
Art. 3. 2 Anga:atorul apeleazD la ser3iciile e;terne, cu respectarea pre3ederilor art. )1 alin. (6) lit.
d) din lege.
Art. ".. 2 'er3iciul e;tern trebuie sD aibD acces la toate informaEiile necesare desfDFurDrii acti3itDEii
de pre3enire Fi protecEie.
Art. "1. 2 'er3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD GndeplineascD urmDtoarele cerinEe:
a5 sD dispunD de personal cu capacitate profesionalD adec3atD Fi de mi:loacele materiale necesare
pentru a2Fi desfDFura acti3itatea,
*5 sD fie abilitat de omisia de abilitare a ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi protecEie Fi de a3izare a
documentaEiilor cu caracter te<nic de informare Fi instruire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD, Gn conformitate cu procedura stabilitD la art. 6+2>+.
Art. ". 2
215 'er3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD fie format din lucrDtori care Gndeplinesc
cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare ni3elului
mediu Fi(sau superior, conform pre3ederilor art. >-2+), Fi, dupD caz, alEi lucrDtori care pot desfDFura
acti3itDEi au;iliare.
25 onducDtorul ser3iciului e;tern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD GndeplineascD cerinEele
minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare ni3elului superior,
conform pre3ederilor art. >-2+).
'. R8D %R! !#'ULT ".T

"5 Kn cazul Gn care ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie este format dintr2o singurD persoanD,
aceasta trebuie sD GndeplineascD cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD corespunzDtoare ni3elului superior, conform pre3ederilor art. >-2+).
Art. "". 2 ontractul Gnc<eiat Gntre anga:ator Fi ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD
cuprindD cel puEin urmDtoarele:
a5 acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie care 3or fi desfDFurate de cDtre ser3iciul e;tern de pre3enire
Fi protecEie,
*5 modul de colaborare cu lucrDtorii desemnaEi(ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie Fi(sau cu
alte ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie,
c5 clauze pri3ind soluEionarea litigiilor apDrute Gntre pDrEi.
Art. "-. 2
215 'er3iciul e;tern are obligaEia sD transmitD inspectoratului teritorial de muncD pe raza cDruia GFi
are sediul, domiciliul sau reFedinEa o copie de pe certificatul de abilitare, Gn termen de )7 zile de la
data primirii acestuia.
25 'er3iciul e;tern trebuie sD GntocmeascD, Gn douD e;emplare, un raport de acti3itate semestrial,
conform modelului pre3Dzut Gn ane;a nr. )7.
2"5 Rapoartele 3or fi Gnaintate inspectoratului teritorial de muncD pe raza cDruia GFi are sediul,
domiciliul sau reFedinEa ser3iciul e;tern.
2-5 $nspectoratul 3a analiza rapoartele de acti3itate Fi 3a restitui un e;emplar ser3iciului e;tern, iar
un e;emplar Gl 3a ar<i3a.
SEC@IUNEA a /#a
Abilitarea ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi protecEie
Art. "1. 2 Abilitarea ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi protecEie se efectueazD conform procedurii
pre3Dzute de prezenta secEiune, elaboratD cu respectarea pre3ederilor art. * alin. ()) lit. b) Fi alin.
(+), precum Fi pre3ederilor art. >+ alin. (0) lit. e) din lege.
Art. "/. 2
215 'er3iciile e;terne de pre3enire Fi protecEie pot sD GFi desfDFoare acti3itatea numai dupD obEinerea
certificatului de abilitare pentru ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie, denumit Gn continuare
certificat de abilitare, emis de direcEiile de muncD, solidaritate socialD Fi familie teritoriale, respecti3
a municipiului &ucureFti, pe raza cDrora GFi au sediul, domiciliul sau reFedinEa.
25 DupD data aderDrii RomHniei la Uniunea EuropeanD, prin e;cepEie de la pre3ederile alin. ()),
persoanele fizice Fi :uridice a3Hnd cetDEenia, respecti3 naEionalitatea unui stat membru al Uniunii
Europene sau aparEinHnd 'paEiului Economic European, care au fost supuse procedurii de abilitare
sau unei proceduri similare Gn unul dintre aceste state, Gn 3ederea furnizDrii de ser3icii de pre3enire
Fi protecEie, nu trebuie sD obEinD certificatul de abilitare pre3Dzut de prezentele norme metodologice.
2"5 Kn cadrul direcEiilor de muncD, solidaritate socialD Fi familie teritoriale, respecti3 a municipiului
&ucureFti, se constituie, prin ordin al ministrului muncii, solidaritDEii sociale Fi familiei, omisia de
abilitare a ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi protecEie Fi de a3izare a documentaEiilor cu caracter
te<nic de informare Fi instruire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, denumitD Gn continuare
omisia de abilitare Fi a3izare.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

2-5 "embrii comisiei pre3Dzute la alin. (6) sunt:
a5 directorul e;ecuti3 al direcEiei de muncD, solidaritate socialD Fi familie,
*5 inspectorul Fef ad:unct cu atribuEii de securitate Fi sDnDtate Gn muncD al inspectoratului teritorial
de muncD,
c5 conducDtorul structurii asigurDtorului pentru accidente de muncD Fi boli profesionale de la ni3el
teritorial,
d5 reprezentantul desemnat de comisia de autorizare :udeEeanD GnfiinEatD de onsiliul #aEional de
Cormare %rofesionalD a AdulEilor, dupD o procedurD proprie stabilitD de onsiliul #aEional de
Cormare %rofesionalD a AdulEilor.
215 %reFedintele omisiei de abilitare Fi a3izare este directorul e;ecuti3 al direcEiei de muncD,
solidaritate socialD Fi familie teritoriale.
2/5 'ecretariatul omisiei de abilitare Fi a3izare este asigurat de direcEia de muncD, solidaritate
socialD Fi familie teritorialD, respecti3 a municipiului &ucureFti.
Art. "?. 2 Kn 3ederea abilitDrii pentru acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie pre3Dzute la art. )+,
solicitanEii 3or transmite un dosar care 3a cuprinde urmDtoarele documente:
a5 cerere de abilitare pentru ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie, conform modelului prezentat
Gn ane;a nr. 1,
*5 copie de pe certificatul de Gnregistrare la registrul comerEului Fi, dupD caz, copie de pe actul
constituti3,
c5 copii de pe documentele care atestD pregDtirea profesionalD Fi ni3elul de pregDtire Gn domeniul
securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, conform pre3ederilor art. 6) Fi 60,
d5 curriculum 3itae pentru personalul care 3a desfDFura acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie,
e5 documente care atestD e;perienEa de cel puEin + ani Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
pentru personalul care 3a desfDFura acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie,
)5 memoriu de prezentare din care sD rezulte mi:loacele materiale Fi resursele umane de care
dispune,
g5 copii de pe decizia de numire Fi contractul indi3idual de muncD pe perioadD nedeterminatD pentru
conducDtorul ser3iciului e;tern,
A5 copii de pe contractele indi3iduale de muncD ale personalului de e;ecuEie din ser3iciul e;tern,
i5 declaraEii ale personalului ser3iciului e;tern pri3ind pDstrarea confidenEialitDEii, Gn timpul Fi dupD
Gncetarea desfDFurDrii acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie, asupra informaEiilor la care are acces.
Art. "!. 2 'olicitantul trebuie sD transmitD prin poFtD dosarul pre3Dzut la art. 6-, cu cel puEin )7 zile
Gnainte de data Gntrunirii omisiei de abilitare Fi a3izare.
Art. "3. 2 omisia de abilitare Fi a3izare are urmDtoarele obligaEii:
a5 sD afiFeze data Gntrunirii la sediul direcEiei de muncD, solidaritate socialD Fi familie teritoriale,
respecti3 a municipiului &ucureFti, Fi sD o facD publicD Fi prin alte mi:loace, cum ar fi internet sau
presD localD, cu cel puEin o lunD Gnainte,
*5 sD se GntruneascD, cel puEin o datD pe trimestru, Gn funcEie de numDrul de dosare primite,
c5 sD analizeze dosarele solicitanEilor cu conEinutul pre3Dzut la art. 6-,
d5 sD elibereze certificatele de abilitare, conform modelului pre3Dzut Gn ane;a nr. *, pentru
solicitanEii care Gndeplinesc condiEiile pentru ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie pre3Dzute de
prezentele norme metodologice,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

e5 sD restituie solicitanEilor, prin poFtD, dosarele care nu conEin toate documentele pre3Dzute la art.
6- Fi moti3area acestei decizii,
)5 sD transmitD titularilor, prin poFtD, cu confirmare de primire, Gn termen de )7 zile de la data
Gntrunirii omisiei de abilitare Fi a3izare, certificatele de abilitare emise,
g5 sD EinD e3idenEa certificatelor de abilitare emise Fi sD ar<i3eze dosarele Gn baza cDrora s2au emis,
A5 sD facD publicD lista actualizatD a ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi protecEie abilitate.
Art. -.. 2
215 'olicitantul cDruia i s2a restituit dosarul are dreptul, Gn termen de 67 de zile de la data primirii, sD
facD contestaEie la "inisterul "uncii, 'olidaritDEii 'ociale Fi Camiliei.
25 RDspunsul la contestaEie 3a fi transmis prin poFtD Gn termen de 67 de zile.
Art. -1. 2 Aalabilitatea certificatului de abilitare este de 6 ani.
Art. -. 2
215 ReGnnoirea certificatului de abilitare se face la e;pirarea termenului de 3alabilitate sau la
modificarea condiEiilor Gn baza cDrora s2a emis.
25 %entru reGnnoirea certificatului de abilitare, solicitantul 3a prezenta urmDtoarele documente:
a5 dosarul pre3Dzut la art. 6-,
*5 rapoartele semestriale Gnregistrate la inspectoratul teritorial de muncD,
c5 copii de pe documentele care atestD absol3irea cursurilor de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD, Gn cazul Gn care au fost efectuate.
Art. -". 2
215 "odificarea oricDrei condiEii Gn baza cDreia s2a emis certificatul de abilitare, fDrD comunicarea Fi
transmiterea documentelor do3editoare omisiei de abilitare Fi a3izare Gn termen de ma;imum +
zile lucrDtoare, conduce la Gncetarea 3alabilitDEii acestuia.
25 DupD analizarea noilor condiEii pre3Dzute la alin. ()), omisia de abilitare Fi a3izare 3a decide
dacD certificatul de abilitare GFi menEine sau GFi pierde 3alabilitatea Fi 3a comunica Gn scris titularului
de certificat aceastD decizie.
Art. --. 2
215 $nspectoratele teritoriale de muncD 3erificD respectarea de cDtre ser3iciile e;terne a condiEiilor Gn
baza cDrora a fost emis certificatul de abilitare Fi propun, Gn scris, omisiei de abilitare Fi a3izare,
dacD este cazul, anularea certificatului.
25 omisia de abilitare Fi a3izare analizeazD argumentele aduse Gn susEinerea propunerii de anulare
a certificatului de abilitare Fi, pe baza acestora, poate emite decizia de anulare.
2"5 Decizia de anulare a certificatului de abilitare Fi moti3aEia acesteia se transmit titularului, Gn
termen de )7 zile de la data emiterii.
2-5 Titularul certificatului de abilitare anulat poate face contestaEie la "inisterul "uncii,
'olidaritDEii 'ociale Fi Camiliei, Gn termen de 67 de zile de la data primirii deciziei de anulare.
215 RDspunsul la contestaEie 3a fi transmis prin poFtD, cu confirmare de primire, Gn termen de 67 de
zile.
Art. -1. 2 %ersoanele fizice Fi :uridice abilitate pentru a presta ser3icii Gn domeniul protecEiei
muncii, Gn temeiul Legii protecEiei muncii nr. *7()**9, trebuie sD GFi reGnnoiascD certificatul Gn
termen de )0 luni de la data intrDrii Gn 3igoare a prezentelor norme metodologice.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

SEC@IUNEA a ?#a
%lanul de pre3enire Fi protecEie
Art. -/. 2
215 onform pre3ederilor art. )6 lit. b) din lege anga:atorul trebuie sD GntocmeascD un plan de
pre3enire Fi protecEie care 3a fi re3izuit ori de cHte ori inter3in modificDri ale condiEiilor de muncD,
respecti3 apariEia unor riscuri noi.
25 Kn urma e3aluDrii riscurilor pentru fiecare loc de muncD(post de lucru se stabilesc mDsuri de
pre3enire Fi protecEie, de naturD te<nicD, organizatoricD, igienico2sanitarD Fi de altD naturD, necesare
pentru asigurarea securitDEii Fi sDnDtDEii lucrDtorilor.
2"5 Kn urma analizei mDsurilor pre3Dzute la alin. (0) se stabilesc resursele umane Fi materiale
necesare realizDrii lor.
2-5 %lanul de pre3enire Fi protecEie 3a cuprinde cel puEin informaEiile pre3Dzute Gn ane;a nr. -.
215 %lanul de pre3enire Fi protecEie se supune analizei lucrDtorilor Fi(sau reprezentanEilor lor sau
comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD, dupD caz, Fi trebuie sD fie semnat de anga:ator.
SEC@IUNEA a !#a
erinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD
Art. -?. 2 #i3elurile de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, necesare pentru
dobHndirea capacitDEilor Fi aptitudinilor corespunzDtoare efectuDrii acti3itDEilor de pre3enire Fi
protecEie, sunt urmDtoarele:
a5 ni3el de bazD,
*5 ni3el mediu,
c5 ni3el superior.
Art. -!. 2
215 erinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare
ni3elului de bazD sunt:
a5 studii Gn Gn3DEDmHntul liceal filiera teoreticD Gn profil real sau filiera te<nologicD Gn profil te<nic,
*5 curs Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, cu conEinut minim conform celui pre3Dzut Gn
ane;a nr. 9 lit. A, cu o duratD de cel puEin >7 de ore.
25 #i3elul de bazD pre3Dzut la alin. ()) se atestD prin diploma de studii Fi certificatul de absol3ire a
cursului pre3Dzut la alin. ()) lit. b).
Art. -3. 2
215 erinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare
ni3elului mediu sunt:
a5 studii Gn Gn3DEDmHntul postliceal Gn profil te<nic,
*5 curs Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, cu conEinut minim conform celui pre3Dzut Gn
ane;a nr. 9 lit. &, cu o duratD de cel puEin 17 de ore.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

25 #i3elul mediu pre3Dzut la alin. ()) se atestD prin diploma de studii Fi certificatul de absol3ire a
cursului pre3Dzut la alin. ()) lit. b).
Art. 1.. 2
215 erinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare
ni3elului superior sunt:
a5 studii superioare te<nice,
*5 curs Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, cu conEinut minim conform celui pre3Dzut Gn
ane;a nr. 9 lit. &, cu o duratD de cel puEin 17 de ore,
c5 curs postuni3ersitar de e3aluare a riscurilor cu o duratD de cel puEin )17 de ore.
25 #i3elul superior pre3Dzut la alin. ()) se atestD prin diploma de studii Fi certificatele de absol3ire
a cursurilor pre3Dzute la alin. ()) lit. b) Fi c).
2"5 erinEa minimD pre3DzutD la alin. ()) lit. b) este consideratD GndeplinitD Fi Gn situaEia Gn care
persoana a absol3it o formD de Gn3DEDmHnt postuni3ersitar Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD.
Art. 11. 2 ursurile Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, pre3Dzute la art. >1 alin. ()) lit. b),
art. >* alin. ()) lit. b) Fi la art. +7 alin. ()) lit. b), se efectueazD de cDtre furnizori de formare
profesionalD autorizaEi conform pre3ederilor art. )120- din !rdonanEa .u3ernului nr. )0*(0777
pri3ind formarea profesionalD a adulEilor, aprobatD cu modificDri Fi completDri prin Legea nr.
6-+(0770, republicatD, cu modificDrile Fi completDrile ulterioare.
SEC@IUNEA a 3#a
ReprezentanEii lucrDtorilor cu rDspunderi specifice
Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
Art. 1. 2 ReprezentanEii lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD, definiEi conform art. + lit. d) din lege, sunt aleFi de cDtre Fi dintre lucrDtorii din Gntreprindere
Fi(sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colecti3 de muncD, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare Fi funcEionare.
Art. 1". 2 #umDrul de reprezentanEi ai lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD, care se aleg, 3a fi stabilit prin contractul colecti3 de muncD, regulamentul intern
sau regulamentul de organizare Fi funcEionare, Gn funcEie de numDrul total al lucrDtorilor din
Gntreprindere Fi(sau unitate, cel puEin conform cerinEelor pre3Dzute la art. 97.
Art. 1-. 2 LucrDtorii comunicD Gn scris anga:atorului numDrul Fi numele reprezentanEilor lucrDtorilor
cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD.
Art. 11. 2 ReprezentanEii lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD trebuie sD GndeplineascD cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD, corespunzDtoare cel puEin ni3elului de bazD, conform pre3ederilor art. >-2+).
Art. 1/. 2 ReprezentanEii lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD sunt consultaEi Fi participD, Gn conformitate cu art. )1 din lege, Fi pot desfDFura urmDtoarele
acti3itDEi:
a5 colaboreazD cu anga:atorul pentru GmbunDtDEirea condiEiilor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

*5 GnsoEesc ec<ipa(persoana care efectueazD e3aluarea riscurilor,
c5 a:utD lucrDtorii sD conFtientizeze necesitatea aplicDrii mDsurilor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD,
d5 aduc la cunoFtinED anga:atorului sau comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD propunerile
lucrDtorilor referitoare la GmbunDtDEirea condiEiilor de muncD,
e5 urmDresc realizarea mDsurilor din planul de pre3enire Fi protecEie,
)5 informeazD autoritDEile competente asupra nerespectDrii pre3ederilor legale Gn domeniul securitDEii
Fi sDnDtDEii Gn muncD.
CAPITOLUL IV
!rganizarea Fi funcEionarea comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
SEC@IUNEA 1
!rganizarea comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
Art. 1?. 2
215 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD se constituie Gn unitDEile care au un numDr de cel
puEin +7 de lucrDtori, inclusi3 cu capital strDin, care desfDFoarD acti3itDEi pe teritoriul RomHniei.
25 $nspectorul de muncD poate impune constituirea comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD Gn
unitDEile cu un numDr mai mic de +7 de lucrDtori Gn funcEie de natura acti3itDEii Fi de riscurile
identificate.
2"5 Kn cazul Gn care acti3itatea se desfDFoarD Gn unitDEi dispersate teritorial, se pot GnfiinEa mai multe
comitete de securitate Fi sDnDtate Gn muncD, numDrul acestora se stabileFte prin contractul colecti3
de muncD aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare Fi funcEionare.
2-5 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD se constituie Fi Gn cazul acti3itDEilor care se
desfDFoarD temporar, respecti3 cu o duratD mai mare de 6 luni.
215 Kn unitDEile care au mai puEin de +7 de lucrDtori, atribuEiile comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD re3in reprezentanEilor lucrDtorilor, cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii
lucrDtorilor.
Art. 1!. 2
215 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD este constituit din reprezentanEii lucrDtorilor cu
rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii lucrDtorilor, pe de o parte, Fi anga:ator sau
reprezentantul sDu legal Fi(sau reprezentanEii sDi Gn numDr egal cu cel al reprezentanEilor lucrDtorilor
Fi medicul de medicina muncii, pe de altD parte.
25 LucrDtorul desemnat sau reprezentantul ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie este secretarul
comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD.
Art. 13. 2
215 ReprezentanEii lucrDtorilor Gn comitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD 3or fi aleFi pe o
perioadD de 0 ani.
25 Kn cazul Gn care unul sau mai mulEi reprezentanEi ai lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn
domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii lucrDtorilor se retrag din comitetul de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD, aceFtia 3or fi GnlocuiEi imediat prin alEi reprezentanEi aleFi.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. /.. 2
215 "odalitatea de desemnare a reprezentanEilor lucrDtorilor Gn comitetele de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD 3a fi stabilitD prin contractul colecti3 de muncD, regulamentul intern sau regulamentul de
organizare Fi funcEionare.
5 ReprezentanEii lucrDtorilor Gn comitetele de securitate Fi sDnDtate Gn muncD 3or fi desemnaEi de
cDtre lucrDtori dintre reprezentanEii lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii lucrDtorilor, dupD cum urmeazD:
a5 de la +7 la )77 de lucrDtori 2 0 reprezentanEi,
*5 de la )7) la +77 de lucrDtori 2 6 reprezentanEi,
c5 de la +7) la ).777 de lucrDtori 2 > reprezentanEi,
d5 de la ).77) la 0.777 de lucrDtori 2 + reprezentanEi,
e5 de la 0.77) la 6.777 de lucrDtori 2 9 reprezentanEi,
)5 de la 6.77) la >.777 de lucrDtori 2 - reprezentanEi,
g5 peste >.777 de lucrDtori 2 1 reprezentanEi.
Art. /1. 2
215 Anga:atorul are obligaEia sD acorde fiecDrui reprezentant al lucrDtorilor Gn comitetele de
securitate Fi sDnDtate Gn muncD timpul necesar e;ercitDrii atribuEiilor specifice.
25 Timpul alocat acestei acti3itDEi 3a fi considerat timp de muncD Fi 3a fi de cel puEin:
a5 0 ore pe lunD Gn unitDEile a3Hnd un efecti3 de pHnD la ** de lucrDtori,
*5 + ore pe lunD Gn unitDEile a3Hnd un efecti3 Gntre )77 Fi 0** de lucrDtori,
c5 )7 ore pe lunD Gn unitDEile a3Hnd un efecti3 Gntre 677 Fi >** de lucrDtori,
d5 )+ ore pe lunD Gn unitDEile a3Hnd un efecti3 Gntre +77 Fi ).>** de lucrDtori,
e5 07 de ore pe lunD Gn unitDEile a3Hnd un efecti3 de ).+77 de lucrDtori Fi peste.
2"5 $nstruirea necesarD e;ercitDrii rolului de membru Gn comitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
trebuie sD se realizeze Gn timpul programului de lucru Fi pe c<eltuiala unitDEii.
Art. /. 2 Anga:atorul sau reprezentantul sDu legal este preFedintele comitetului de securitate Fi
sDnDtate Gn muncD.
Art. /". 2 "embrii comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD se nominalizeazD prin decizie
scrisD a preFedintelui acestuia, iar componenEa comitetului 3a fi adusD la cunoFtinED tuturor
lucrDtorilor.
Art. /-. 2
215 La Gntrunirile comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD 3or fi con3ocaEi sD participe
lucrDtorii desemnaEi, reprezentanEii ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie Fi, Gn cazul Gn care
anga:atorul a contractat unul sau mai multe ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie, reprezentanEii
acestora.
25 La Gntrunirile comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD pot fi in3itaEi sD participe inspectori
de muncD.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

SEC@IUNEA a #a
CuncEionarea comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
Art. /1. 2 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD funcEioneazD Gn baza regulamentului de
funcEionare propriu.
Art. //. 2
215 Anga:atorul are obligaEia sD asigure Gntrunirea comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD cel
puEin o datD pe trimestru Fi ori de cHte ori este necesar.
25 !rdinea de zi a fiecDrei Gntruniri este stabilitD de cDtre preFedinte Fi secretar, cu consultarea
reprezentanEilor lucrDtorilor, Fi este transmisD membrilor comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD, inspectoratului teritorial de muncD Fi, dacD este cazul, ser3iciului e;tern de protecEie Fi
pre3enire, cu cel puEin + zile Gnaintea datei stabilite pentru Gntrunirea comitetului.
2"5 'ecretarul comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD con3oacD Gn scris membrii comitetului
cu cel puEin + zile Gnainte de data Gntrunirii, indicHnd locul, data Fi ora stabilite.
2-5 La fiecare Gntrunire secretarul comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD Gnc<eie un proces2
3erbal care 3a fi semnat de cDtre toEi membrii comitetului.
215 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD este legal Gntrunit dacD sunt prezenEi cel puEin
:umDtate plus unu din numDrul membrilor sDi.
2/5 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD con3ine cu 3otul a cel puEin douD treimi din
numDrul membrilor prezenEi.
2?5 'ecretarul comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD 3a afiFa la loc 3izibil copii ale
procesului23erbal Gnc<eiat.
2!5 'ecretarul comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD transmite inspectoratului teritorial de
muncD, Gn termen de )7 zile de la data Gntrunirii, o copie a procesului23erbal Gnc<eiat.
SEC@IUNEA a "#a
AtribuEiile comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
Art. /?. 2 %entru realizarea informDrii, consultDrii Fi participDrii lucrDtorilor, Gn conformitate cu art.
)9, )- Fi )1 din lege, comitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD are cel puEin urmDtoarele atribuEii:
a5 analizeazD Fi face propuneri pri3ind politica de securitate Fi sDnDtate Gn muncD Fi planul de
pre3enire Fi protecEie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare Fi
funcEionare,
*5 urmDreFte realizarea planului de pre3enire Fi protecEie, inclusi3 alocarea mi:loacelor necesare
realizDrii pre3ederilor lui Fi eficienEa acestora din punct de 3edere al GmbunDtDEirii condiEiilor de
muncD,
c5 analizeazD introducerea de noi te<nologii, alegerea ec<ipamentelor, luHnd Gn considerare
consecinEele asupra securitDEii Fi sDnDtDEii, lucrDtorilor, Fi face propuneri Gn situaEia constatDrii
anumitor deficienEe,
d5 analizeazD alegerea, cumpDrarea, GntreEinerea Fi utilizarea ec<ipamentelor de muncD, a
ec<ipamentelor de protecEie colecti3D Fi indi3idualD,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

e5 analizeazD modul de Gndeplinire a atribuEiilor ce re3in ser3iciului e;tern de pre3enire Fi protecEie,
precum Fi menEinerea sau, dacD este cazul, Gnlocuirea acestuia,
)5 propune mDsuri de amena:are a locurilor de muncD, EinHnd seama de prezenEa grupurilor sensibile
la riscuri specifice,
g5 analizeazD cererile formulate de lucrDtori pri3ind condiEiile de muncD Fi modul Gn care GFi
Gndeplinesc atribuEiile persoanele desemnate Fi(sau ser3iciul e;tern,
A5 urmDreFte modul Gn care se aplicD Fi se respectD reglementDrile legale pri3ind securitatea Fi
sDnDtatea Gn muncD, mDsurile dispuse de inspectorul de muncD Fi inspectorii sanitari,
i5 analizeazD propunerile lucrDtorilor pri3ind pre3enirea accidentelor de muncD Fi a GmbolnD3irilor
profesionale, precum Fi pentru GmbunDtDEirea condiEiilor de muncD Fi propune introducerea acestora
Gn planul de pre3enire Fi protecEie,
95 analizeazD cauzele producerii accidentelor de muncD, GmbolnD3irilor profesionale Fi
e3enimentelor produse Fi poate propune mDsuri te<nice Gn completarea mDsurilor dispuse Gn urma
cercetDrii,
B5 efectueazD 3erificDri proprii pri3ind aplicarea instrucEiunilor proprii Fi a celor de lucru Fi face un
raport scris pri3ind constatDrile fDcute,
l5 dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD de cDtre
conducDtorul unitDEii cel puEin o datD pe an, cu pri3ire la situaEia securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, la
acEiunile care au fost Gntreprinse Fi la eficienEa acestora Gn anul Gnc<eiat, precum Fi propunerile
pentru planul de pre3enire Fi protecEie ce se 3a realiza Gn anul urmDtor.
SEC@IUNEA a -#a
!bligaEiile anga:atorului referitoare la comitetul de
securitate Fi sDnDtate Gn muncD
Art. /!. 2 Anga:atorul trebuie sD furnizeze comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD toate
informaEiile necesare, pentru ca membrii acestuia sD GFi poatD da a3izul Gn cunoFtinED de cauzD.
Art. /3. 2
215 Anga:atorul trebuie sD prezinte, cel puEin o datD pe an, comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD un raport scris care 3a cuprinde situaEia securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, acEiunile care au fost
Gntreprinse Fi eficienEa acestora Gn anul Gnc<eiat, precum Fi propunerile pentru planul de pre3enire Fi
protecEie ce se 3or realiza Gn anul urmDtor.
25 Anga:atorul trebuie sD transmitD raportul pre3Dzut la alin. ()), a3izat de membrii comitetului de
securitate Fi sDnDtate Gn muncD, Gn termen de )7 zile, inspectoratului teritorial de muncD.
Art. ?.. 2 Anga:atorul trebuie sD supunD analizei comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
documentaEia referitoare la caracteristicile ec<ipamentelor de muncD, ale ec<ipamentelor de
protecEie colecti3D Fi indi3idualD, Gn 3ederea selecEionDrii ec<ipamentelor optime.
Art. ?1. 2 Anga:atorul trebuie sD informeze comitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD cu pri3ire la
e3aluarea riscurilor pentru securitate Fi sDnDtate, mDsurile de pre3enire Fi protecEie atHt la ni3el de
unitate, cHt Fi la ni3el de loc de muncD Fi tipuri de posturi de lucru, mDsurile de prim a:utor, de
pre3enire Fi stingere a incendiilor Fi e3acuare a lucrDtorilor.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. ?. 2 Anga:atorul comunicD comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD punctul sDu de
3edere sau, dacD este cazul, al medicului de medicina muncii, ser3iciului intern sau e;tern de
pre3enire Fi protecEie, asupra plHngerilor lucrDtorilor pri3ind condiEiile de muncD Fi modul Gn care
ser3iciul intern sau e;tern de pre3enire Fi protecEie GFi GndeplineFte atribuEiile.
Art. ?". 2 Kn cazul Gn care anga:atorul nu ia Gn considerare propunerile comitetului de securitate Fi
sDnDtate Gn muncD, conform atribuEiilor pre3Dzute la art. 9-, trebuie sD moti3eze decizia sa Gn faEa
comitetului, moti3aEia 3a fi consemnatD Gn procesul23erbal.
CAPITOLUL V
$nstruirea lucrDtorilor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
SEC@IUNEA 1
DispoziEii generale
Art. ?-. 2 %rezentul capitol stabileFte procedura instruirii lucrDtorilor din punct de 3edere al
securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, Gn conformitate cu art. 07 din lege.
Art. ?1. 2 $nstruirea Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD are ca scop GnsuFirea cunoFtinEelor
Fi formarea deprinderilor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD.
Art. ?/. 2
215 $nstruirea lucrDtorilor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD la ni3elul Gntreprinderii Fi(sau
al unitDEii se efectueazD Gn timpul programului de lucru.
25 %erioada Gn care se desfDFoarD instruirea pre3DzutD la alin. ()) este consideratD timp de muncD.
Art. ??. 2 $nstruirea lucrDtorilor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD cuprinde 6 faze:
a5 instruirea introducti32generalD,
*5 instruirea la locul de muncD,
c5 instruirea periodicD.
Art. ?!. 2 La instruirea personalului Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD 3or fi folosite
mi:loace, metode Fi te<nici de instruire, cum ar fi: e;punerea, demonstraEia, studiul de caz, 3izionDri
de filme, diapoziti3e, proiecEii, instruire asistatD de calculator.
Art. ?3. 2 Ciecare anga:ator are obligaEia sD asigure baza materialD corespunzDtoare unei instruiri
adec3ate.
Art. !.. 2 Anga:atorul trebuie sD dispunD de un program de instruire 2 testare, pe meserii sau
acti3itDEi.
Art. !1. 2
215 Rezultatul instruirii lucrDtorilor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD se consemneazD Gn
mod obligatoriu Gn fiFa de instruire indi3idualD, conform modelului prezentat Gn ane;a nr. )), cu
indicarea materialului predat, a duratei Fi datei instruirii.
25 ompletarea fiFei de instruire indi3idualD se 3a face cu pi; cu pastD sau cu stilou, imediat dupD
3erificarea instruirii.
2"5 DupD efectuarea instruirii, fiFa de instruire indi3idualD se semneazD de cDtre lucrDtorul instruit Fi
de cDtre persoanele care au efectuat Fi au 3erificat instruirea.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

-5 CiFa de instruire indi3idualD 3a fi pDstratD de cDtre conducDtorul locului de muncD Fi 3a fi GnsoEitD
de o copie a fiFei de aptitudini, completatD de cDtre medicul de medicina muncii Gn urma
e;amenului medical la anga:are.
Art. !. 2
215 %entru persoanele aflate Gn Gntreprindere Fi(sau unitate cu permisiunea anga:atorului, anga:atorul
stabileFte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare Fi funcEionare, reguli
pri3ind instruirea Fi GnsoEirea acestora Gn Gntreprindere Fi(sau unitate.
25 %entru lucrDtorii din Gntreprinderi Fi(sau unitDEi din e;terior, care desfDFoarD acti3itDEi pe bazD de
contract de prestDri de ser3icii Gn Gntreprinderea Fi(sau unitatea unui alt anga:ator, anga:atorul
beneficiar al ser3iciilor 3a asigura instruirea lucrDtorilor pri3ind acti3itDEile specifice Gntreprinderii
Fi(sau unitDEii respecti3e, riscurile pentru securitate Fi sDnDtate Gn muncD, precum Fi mDsurile Fi
acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie la ni3elul Gntreprinderilor Fi(sau unitDEii, Gn general.
2"5 $nstruirea pre3DzutD la alin. ()) Fi (0) se consemneazD Gn fiFa de instruire colecti3D, conform
modelului prezentat Gn ane;a nr. )0.
2-5 CiFa de instruire colecti3D se GntocmeFte Gn douD e;emplare, din care un e;emplar se 3a pDstra de
cDtre anga:ator(lucrDtor desemnat(ser3iciu intern de pre3enire Fi protecEie care a efectuat instruirea
Fi un e;emplar se pDstreazD de cDtre anga:atorul lucrDtorilor instruiEi sau, Gn cazul 3izitatorilor, de
cDtre conducDtorul grupului.
215 ReprezentanEii autoritDEilor competente Gn ceea ce pri3eFte controlul aplicDrii legislaEiei
referitoare la securitate Fi sDnDtate Gn muncD 3or fi GnsoEiEi de cDtre un reprezentant desemnat de
cDtre anga:ator, fDrD a se Gntocmi fiFD de instructa:.
SEC@IUNEA a #a
$nstruirea introducti32generalD
a5 la anga:area lucrDtorilor definiEi conform art. + lit. a) din lege,
*5 lucrDtorilor detaFaEi de la o Gntreprindere Fi(sau unitate la alta,
c5 lucrDtorilor delegaEi de la o Gntreprindere Fi(sau unitate la alta,
d5 lucrDtorului pus la dispoziEie de cDtre un agent de muncD temporar.
Art. !-. 2 'copul instruirii introducti32generale este de a informa despre acti3itDEile specifice
Gntreprinderii Fi(sau unitDEii respecti3e, riscurile pentru securitate Fi sDnDtate Gn muncD, precum Fi
mDsurile Fi acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie la ni3elul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii, Gn general.
Art. !1. 2 $nstruirea introducti32generalD se face de cDtre:
a5 anga:atorul care Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, sau
*5 lucrDtorul desemnat sau
c5 un lucrDtor al ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie sau
d5 ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie.
Art. !/. 2 $nstruirea introducti32generalD se face indi3idual sau Gn grupuri de cel mult 07 de
persoane.
Art. !?. 2
215 Durata instruirii introducti32generale depinde de specificul acti3itDEi Fi de riscurile pentru
securitate Fi sDnDtate Gn muncD, precum Fi de mDsurile Fi acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie la
'. R8D %R! !#'ULT ".T


ni3elul Gntreprinderii Fi(sau al unitDEii, Gn general.
25 Anga:atorul stabileFte prin instrucEiuni proprii durata instruirii introducti32generale, aceasta nu
3a fi mai micD de 1 ore.
2"5 'unt e;ceptate de la pre3ederile alin. (0) persoanele pre3Dzute la art. 10, cDrora li se 3or prezenta
succint acti3itDEile, riscurile Fi mDsurile de pre3enire Fi protecEie din Gntreprindere Fi(sau unitate.
Art. !!. 2
215 Kn cadrul instruirii introducti32generale se 3or e;pune, Gn principal, urmDtoarele probleme:
a5 legislaEia de securitate Fi sDnDtate Gn muncD,
*5 consecinEele posibile ale necunoaFterii Fi nerespectDrii legislaEiei de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD,
c5 riscurile de accidentare Fi GmbolnD3ire profesionalD specifice unitDEii,
d5 mDsuri la ni3elul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii pri3ind acordarea primului a:utor, stingerea
incendiilor Fi e3acuarea lucrDtorilor.
25 onEinutul instruirii introducti32generale trebuie sD fie Gn conformitate cu tematica aprobatD de
cDtre anga:ator.
Art. !3. 2
215 $nstruirea introducti32generalD se 3a finaliza cu 3erificarea GnsuFirii cunoFtinEelor pe bazD de
teste.
25 Rezultatul 3erificDrii 3a fi consemnat Gn fiFa de instruire.
2"5 LucrDtorii pre3DzuEi la art. 16 lit. a) Fi d) nu 3or putea fi anga:aEi dacD nu Fi2au GnsuFit
cunoFtinEele prezentate Gn instruirea introducti32generalD.
SEC@IUNEA a "#a
$nstruirea la locul de muncD
Art. 3.. 2
215 $nstruirea la locul de muncD se face dupD instruirea introducti32generalD Fi are ca scop
prezentarea riscurilor pentru securitate Fi sDnDtate Gn muncD, precum Fi mDsurile Fi acti3itDEile de
pre3enire Fi protecEie la ni3elul fiecDrui loc de muncD, post de lucru Fi(sau fiecDrei funcEii e;ercitate.
25 $nstruirea la locul de muncD se face tuturor lucrDtorilor pre3DzuEi la art. 16, inclusi3 la
sc<imbarea locului de muncD Gn cadrul Gntreprinderii Fi(sau al unitDEii.
Art. 31. 2
215 $nstruirea la locul de muncD se face de cDtre conducDtorul direct al locului de muncD, Gn grupe de
ma;imum 07 de persoane.
25 CiFa de instruire se pDstreazD de cDtre conducDtorul locului de muncD.
Art. 3. 2
215 Durata instruirii la locul de muncD depinde de riscurile pentru securitate Fi sDnDtate Gn muncD,
precum Fi de mDsurile Fi acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie la ni3elul fiecDrui loc de muncD, post
de lucru Fi(sau fiecDrei funcEii e;ercitate.
25 Durata instruirii la locul de muncD nu 3a fi mai micD de 1 ore Fi se stabileFte prin instrucEiuni
proprii de cDtre conducDtorul locului de muncD respecti3, GmpreunD cu:
'. R8D %R! !#'ULT ".T

a5 anga:atorul care Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, sau
*5 lucrDtorul desemnat, sau
c5 un lucrDtor al ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie, sau
d5 ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie.
Art. 3". 2
215 $nstruirea la locul de muncD se 3a efectua pe baza tematicilor Gntocmite de cDtre anga:atorul care
Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD(lucrDtorul desemnat(ser3iciul
intern de pre3enire Fi protecEie(ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie Fi aprobate de cDtre
anga:ator, care 3or fi pDstrate la persoana care efectueazD instruirea.
25 $nstruirea la locul de muncD 3a cuprinde:
a5 informaEii pri3ind riscurile de accidentare Fi GmbolnD3ire profesionalD specifice locului de muncD
Fi(sau postului de lucru,
*5 pre3ederile instrucEiunilor proprii elaborate pentru locul de muncD Fi(sau postul de lucru,
c5 mDsuri la ni3elul locului de muncD Fi(sau postului de lucru pri3ind acordarea primului a:utor,
stingerea incendiilor Fi e3acuarea lucrDtorilor,
d5 pre3ederi ale reglementDrilor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD pri3ind acti3itDEi specifice ale
locului de muncD Fi(sau postului de lucru,
e5 instruirea la locul de muncD 3a include Gn mod obligatoriu demonstraEii practice pri3ind
acti3itatea pe care persoana respecti3D o 3a desfDFura Fi e;erciEii practice pri3ind utilizarea
ec<ipamentului indi3idual de protecEie, a mi:loacelor de alarmare, inter3enEie, e3acuare Fi de prim
a:utor.
Art. 3-. 2 Knceperea efecti3D a acti3itDEii la postul de lucru de cDtre lucrDtorul instruit se face numai
dupD 3erificarea cunoFtinEelor de cDte Feful ierar<ic superior celui care a fDcut instruirea Fi se
consemneazD Gn fiFa de instruire indi3idualD.
SEC@IUNEA a -#a
$nstruirea periodicD
Art. 31. 2 $nstruirea periodicD se face tuturor lucrDtorilor pre3DzuEi la art. 16 Fi are drept scop
reGmprospDtarea Fi actualizarea cunoFtinEelor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD.
Art. 3/. 2
215 $nstruirea periodicD se efectueazD de cDtre conducDtorul locului de muncD.
25 $nter3alul dintre douD instruiri periodice 3a fi stabilit prin instrucEiuni proprii, Gn funcEie de
condiEiile locului de muncD Fi(sau postului de lucru, Fi nu 3a fi mai mare de 9 luni.
2"5 %entru personalul te<nico2administrati3 inter3alul dintre douD instruiri periodice 3a fi de cel
mult )0 luni.
2-5 Aerificarea instruirii periodice se face de cDtre Feful ierar<ic al celui care efectueazD instruirea Fi
prin sonda: de cDtre anga:ator(lucrDtorul desemnat(ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie(ser3iciile
e;terne de pre3enire Fi protecEie, care 3or semna fiFele de instruire ale lucrDtorilor, confirmHnd
astfel cD instruirea a fost fDcutD corespunzDtor.
215 $nstruirea periodicD se 3a completa Gn mod obligatoriu Fi cu demonstraEii practice.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 3?. 2 $nstruirea periodicD se 3a efectua pe baza tematicilor Gntocmite de cDtre anga:atorul care
Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD(lucrDtorul desemnat(ser3iciul
intern de pre3enire Fi protecEie(ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie Fi aprobate de cDtre
anga:ator, care 3or fi pDstrate la persoana care efectueazD instruirea.
Art. 3!. 2 $nstruirea periodicD se face suplimentar celei programate Gn urmDtoarele cazuri:
a5 cHnd un lucrDtor a lipsit peste 67 de zile lucrDtoare,
*5 cHnd au apDrut modificDri ale pre3ederilor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD pri3ind acti3itDEi
specifice ale locului de muncD Fi(sau postului de lucru sau ale instrucEiunilor proprii, inclusi3
datoritD e3oluEiei riscurilor sau apariEiei de noi riscuri Gn unitate,
c5 la reluarea acti3itDEii dupD accident de muncD,
d5 la e;ecutarea unor lucrDri speciale,
e5 la introducerea unui ec<ipament de muncD sau a unor modificDri ale ec<ipamentului e;istent,
)5 la modificarea te<nologiilor e;istente sau procedurilor de lucru,
g5 la introducerea oricDrei noi te<nologii sau a unor proceduri de lucru.
Art. 33. 2 Durata instruirii periodice pre3Dzute la art. *1 nu 3a fi mai micD de 1 ore Fi se stabileFte Gn
instrucEiuni proprii de cDtre conducDtorul locului de muncD respecti3, GmpreunD cu:
a5 anga:atorul care Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, sau
*5 lucrDtorul desemnat, sau
c5 un lucrDtor al ser3iciului intern de protecEie Fi pre3enire, sau
d5 ser3iciul e;tern de protecEie Fi pre3enire.
Art. 1... 2 $nstruirea periodicD pre3DzutD la art. *1 se 3a efectua pe baza tematicilor Gntocmite de
cDtre anga:atorul care Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD(lucrDtorul
desemnat(ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie(ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie Fi
aprobate de cDtre anga:ator, care 3or fi pDstrate la persoana care efectueazD instruirea.
CAPITOLUL VI
%ericol gra3 Fi iminent Fi zone cu risc ridicat Fi specific
SEC@IUNEA 1
%ericol gra3 Fi iminent de accidentare
Art. 1.1. 2 'tarea de pericol gra3 Fi iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. + lit. l)
din lege, poate fi constatatD de cDtre orice lucrDtor din Gntreprindere Fi(sau unitate, lucrDtor al
ser3iciului e;tern de pre3enire Fi protecEie cu care Gntreprinderea Fi(sau unitatea a Gnc<eiat contract,
precum Fi de cDtre inspectorii de muncD.
Art. 1.. 2 La constatarea stDrii de pericol gra3 Fi iminent de accidentare se 3or lua imediat
urmDtoarele mDsuri de securitate:
a5 oprirea ec<ipamentului de muncD Fi(sau acti3itDEii,
*5 e3acuarea personalului din zona periculoasD,
c5 anunEarea ser3iciilor specializate,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

d5 anunEarea conducDtorilor ierar<ici,
e5 eliminarea cauzelor care au condus la apariEia stDrii de pericol gra3 Fi iminent.
Art. 1.". 2
215 Kn 3ederea realizDrii mDsurilor pre3Dzute la art. )70 lit. a), Gn prealabil anga:atorul 3a desemna
lucrDtorii care trebuie sD opreascD ec<ipamentele de muncD Fi 3a asigura instruirea acestora.
25 Kn 3ederea realizDrii mDsurilor precizate la art. )70 lit. b), Gn prealabil anga:atorul trebuie:
a5 sD GntocmeascD planul de e3acuare a lucrDtorilor,
*5 sD afiFeze planul de e3acuare la loc 3izibil,
c5 sD instruiascD lucrDtorii Gn 3ederea aplicDrii planului de e3acuare Fi sD 3erifice modul Gn care Fi2au
GnsuFit cunoFtinEele.
2"5 Kn 3ederea realizDrii mDsurilor precizate la art. )70 lit. c), Gn prealabil anga:atorul trebuie:
a5 sD desemneze lucrDtorii care trebuie sD contacteze ser3iciile specializate Fi sD Gi instruiascD Gn
acest sens,
*5 sD asigure mi:loacele de comunicare necesare contactDrii ser3iciilor specializate.
2-5 Kn 3ederea realizDrii mDsurilor precizate la art. )70 lit. d), Gn prealabil anga:atorul trebuie sD
stabileascD modul operati3 de anunEare la ni3el ierar<ic superior.
215 Kn 3ederea realizDrii mDsurilor precizate la art. )70 lit. e), Gn prealabil anga:atorul trebuie:
a5 sD desemneze lucrDtorii care au capacitatea necesarD sD elimine starea de pericol gra3 Fi iminent,
sD asigure instruirea Fi dotarea lor cu mi:loace te<nice necesare inter3enEiei,
*5 sD stabileascD ser3iciile specializate care pot inter3eni.
Art. 1.-. 2 Anga:atorul trebuie sD stabileascD mDsurile de securitate pre3Dzute la art. )70, EinHnd
seama de natura acti3itDEilor, numDrul de lucrDtori, organizarea teritorialD a acti3itDEii Fi de prezenEa
altor persoane Gn afara celor implicate direct Gn procesul muncii.
SEC@IUNEA a #a
@one cu risc ridicat Fi specific
Art. 1.1. 2 E3idenEa zonelor cu risc ridicat Fi specific pre3DzutD la art. )6 lit. L) din lege trebuie sD
conEinD nominalizarea Fi localizarea acestor zone Gn cadrul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii Fi mDsurile
stabilite Gn urma e3aluDrii riscurilor pentru aceste zone.
Art. 1./. 2 Anga:atorul trebuie sD aducD la cunoFtinED conducDtorilor locurilor de muncD Fi
lucrDtorilor care GFi desfDFoarD acti3itatea Gn zonele cu risc ridicat Fi specific mDsurile stabilite Gn
urma e3aluDrii riscurilor.
Art. 1.?. 2 AcEiunile pentru realizarea mDsurilor stabilite Gn urma e3aluDrii riscurilor pentru zonele
cu risc ridicat Fi specific constituie o prioritate Gn cadrul planului de protecEie Fi pre3enire.
CAPITOLUL VII
omunicarea Fi cercetarea e3enimentelor, Gnregistrarea Fi e3idenEa
accidentelor de muncD Fi a incidentelor periculoase, semnalarea,
cercetarea, declararea Fi raportarea bolilor profesionale
'. R8D %R! !#'ULT ".T

SEC@IUNEA 1
omunicarea e3enimentelor
Art. 1.!. 2
215 !rice e3eniment 3a fi comunicat conform pre3ederilor art. 09 Fi art. 0- alin. ()) din lege.
25 DacD printre 3ictimele e3enimentului se aflD Fi lucrDtori ai altor anga:atori, e3enimentul 3a fi
comunicat Fi anga:atorilor acestora de cDtre anga:atorul la care s2a produs e3enimentul.
2"5 E3enimentul produs Gn condiEiile pre3Dzute la art. 67 alin. ()) lit. d) Fi e) din lege, dacD a a3ut loc
Gn afara Gntreprinderii Fi(sau unitDEii Fi nu a a3ut nicio legDturD cu aceasta, 3a fi comunicat
inspectoratului teritorial de muncD pe raza cDruia s2a produs, de cDtre orice persoanD care are
cunoFtinED despre producerea e3enimentului.
Art. 1.3. 2 omunicarea e3enimentelor 3a cuprinde cel puEin urmDtoarele informaEii, conform
modelului pre3Dzut Gn ane;a nr. )6:
a5 denumirea(numele anga:atorului la care s2a produs accidentul Fi, dacD este cazul,
denumirea(numele anga:atorului la care este(a fost anga:at accidentatul,
*5 sediul(adresa Fi numDrul de telefon ale anga:atorului,
c5 locul unde s2a produs e3enimentul,
d5 data Fi ora la care s2a produs e3enimentul(data Fi ora la care a decedat accidentatul,
e5 numele Fi prenumele 3ictimei,
)5 datele personale ale 3ictimei: 3Hrsta, starea ci3ilD, copii Gn GntreEinere, alte persoane Gn GntreEinere,
ocupaEia, 3ec<imea Gn ocupaEie Fi la locul de muncD,
g5 Gmpre:urDrile care se cunosc Fi cauzele prezumti3e,
A5 consecinEele accidentului,
i5 numele Fi funcEia persoanei care comunicD e3enimentul,
95 data comunicDrii,
B5 unitatea sanitarD cu paturi la care a fost internat accidentatul.
Art. 11.. 2 Kn cazul accidentelor de circulaEie produse pe drumurile publice, soldate cu decesul
3ictimelor, Gn care printre 3ictime sunt Fi persoane aflate Gn Gndeplinirea unor Gndatoriri de ser3iciu,
ser3iciile poliEiei rutiere 3or comunica e3enimentul la inspectoratul teritorial de muncD din :udeEul
pe raza cDruia s2a produs.
Art. 111. 2
215 Anga:atorul 3a lua mDsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultatD din
producerea e3enimentului, pHnD la primirea acordului din partea organelor care efectueazD
cercetarea, cu e;cepEia cazurilor Gn care menEinerea acestei stDri ar genera producerea altor
e3enimente, ar agra3a starea accidentaEilor sau ar pune Gn pericol 3iaEa lucrDtorilor Fi a celorlalEi
participanEi la procesul muncii.
25 Kn situaEia Gn care este necesar sD se modifice starea de fapt rezultatD din producerea
e3enimentului, se 3or face, dupD posibilitDEi, sc<iEe sau fotografii ale locului unde s2a produs, se 3or
identifica Fi se 3or ridica orice obiecte care conEin sau poartD o urmD a e3enimentului, obiectele 3or
fi predate organelor care efectueazD cercetarea Fi 3or constitui probe Gn cercetarea e3enimentului.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

2"5 %entru orice modificare a stDrii de fapt rezultatD din producerea e3enimentului, anga:atorul sau
reprezentantul sDu legal 3a consemna pe propria rDspundere, Gntr2un proces23erbal, toate
modificDrile efectuate dupD producerea e3enimentului.
Art. 11. 2
215 $nspectoratul teritorial de muncD pe raza cDruia a a3ut loc e3enimentul 3a comunica $nspecEiei
"uncii:
a5 incidentul periculos,
*5 e3enimentul care a a3ut ca urmare un deces,
c5 e3enimentul care a a3ut ca urmare un accident colecti3,
d5 e3enimentul care a a3ut ca urmare un accident urmat de in3aliditate e3identD,
e5 e3enimentul care a a3ut ca urmare un accident urmat de in3aliditate.
25 Accidentul pre3Dzut la alin. ()) lit. e) se 3a comunica dupD primirea deciziei de Gncadrare Gntr2un
grad de in3aliditate.
2"5 omunicarea cDtre $nspecEia "uncii 3a cuprinde informaEiile pre3Dzute la art. )7*.
Art. 11". 2
215 La solicitarea organelor care efectueazD cercetarea e3enimentului, unitatea sanitarD care acordD
asistenED medicalD de urgenED se 3a pronunEa Gn scris cu pri3ire la diagnosticul pro3izoriu, Gn termen
de ma;imum 6 zile lucrDtoare de la primirea solicitDrii.
25 Unitatea sanitarD pre3DzutD la alin. ()) 3a lua mDsuri pentru recoltarea imediatD a probelor de
laborator, Gn 3ederea determinDrii alcoolemiei sau a stDrii de influenED a produselor ori substanEelor
stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, precum Fi pentru recoltarea altor
probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de muncD, urmHnd sD comunice rezultatul
determinDrilor specifice Gn termen de + zile lucrDtoare de la obEinerea acestora.
2"5 Kn caz de deces al persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de muncD 3a solicita Gn scris
unitDEii medico2legale competente un raport preliminar din care sD reiasD faptul cD decesul a fost sau
nu urmarea unei 3DtDmDri 3iolente, Gn conformitate cu pre3ederile !rdonanEei .u3ernului nr. )(0777
pri3ind organizarea acti3itDEii Fi funcEionarea instituEiilor de medicinD legalD, aprobatD cu modificDri
prin Legea nr. >+*(077), republicatD, Fi legislaEiei subsec3ente.
2-5 Unitatea medico2legalD 3a transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de muncD Gn
conformitate cu pre3ederile !rdonanEei .u3ernului nr. )(0777, aprobatD cu modificDri prin Legea
nr. >+*(077), republicatD, Fi ale legislaEiei subsec3ente.
215 Unitatea medico2legalD 3a transmite raportul de constatare medico2legalD Gn termenul pre3Dzut
la art. 0* alin. (6) din lege.
2/5 Kn cazul accidentului urmat de in3aliditate, unitatea de e;pertizD medicalD Fi recuperare a
capacitDEii de muncD, care a emis decizia de Gncadrare Gntr2un grad de in3aliditate, 3a trimite o copie
de pe decizie, Gn termen de 6 zile lucrDtoare de la data eliberDrii acesteia, la inspectoratul teritorial
de muncD pe raza cDruia s2a produs accidentul.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

SEC@IUNEA a #a
ercetarea e3enimentelor
Art. 11-. 2 ercetarea e3enimentelor are ca scop stabilirea Gmpre:urDrilor Fi a cauzelor care au
condus la producerea acestora, a reglementDrilor legale GncDlcate, a rDspunderilor Fi a mDsurilor ce
se impun a fi luate pentru pre3enirea producerii altor cazuri similare Fi, respecti3, pentru
determinarea caracterului accidentului.
Art. 111. 2 ercetarea se face imediat dupD comunicare, Gn conformitate cu pre3ederile art. 0* alin.
()) din lege.
Art. 11/. 2
215 ercetarea e3enimentelor care produc incapacitate temporarD de muncD se efectueazD de cDtre
anga:atorul la care s2a produs e3enimentul.
25 Anga:atorul are obligaEia sD numeascD de GndatD, prin decizie scrisD, comisia de cercetare a
e3enimentului.
2"5 omisia de cercetare a e3enimentului 3a fi compusD din cel puEin 6 persoane, una dintre acestea
trebuie sD fie lucrDtor desemnat, reprezentant al ser3iciului intern sau reprezentant al ser3iciului
e;tern, cu pregDtire de ni3el superior.
2-5 %ersoanele numite de cDtre anga:ator Gn comisia de cercetare a e3enimentului trebuie sD aibD
pregDtire te<nicD corespunzDtoare Fi sD nu fie implicate Gn organizarea Fi conducerea locului de
muncD unde a a3ut loc e3enimentul Fi sD nu fi a3ut o responsabilitate Gn producerea e3enimentului.
215 Anga:atorul care Fi2a asumat atribuEiile Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD nu poate
face parte din comisia de cercetare a e3enimentului, Gn acest caz urmHnd sD apeleze la ser3icii
e;terne.
2/5 DacD Gn e3eniment sunt implicate 3ictime cu anga:atori diferiEi, Gn comisia de cercetare numitD
de anga:atorul la care s2a produs e3enimentul 3or fi nominalizate Fi persoane numite prin decizie
scrisD de cDtre ceilalEi anga:atori.
2?5 Anga:atorul care a organizat transportul rDspunde pentru cercetarea accidentului de circulaEie
produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporarD de muncD, cu respectarea, atunci cHnd
este cazul, a pre3ederilor alin. (9).
2!5 ercetarea e3enimentului pre3Dzut la art. 67 alin. ()) lit. d) Fi e) din lege, dacD acesta a a3ut loc
Gn afara Gntreprinderii Fi(sau unitDEii anga:atorului Fi nu a a3ut nicio legDturD cu aceasta, se
efectueazD Gn condiEiile legii.
235 Anga:atorul care nu dispune de personal competent Gn conformitate cu alin. (>) sau nu are
personal suficient trebuie sD asigure cercetarea apelHnd la ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie.
Art. 11?. 2
215 Kn cazul accidentelor de circulaEie pe drumurile publice Gn care sunt implicate persoane aflate Gn
Gndeplinirea Gndatoririlor de ser3iciu, ser3iciile poliEiei rutiere 3or transmite organelor Gmputernicite
sD efectueze cercetarea, la cererea acestora, Gn termen de + zile lucrDtoare de la solicitare, un
e;emplar din procesul23erbal de cercetare la faEa locului Fi orice alte documente e;istente, necesare
cercetDrii: copii de pe declaraEii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, sc<iEe.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

25 Kn baza acestor acte Fi a altor documente din care sD rezulte cD 3ictima se afla Gn Gndeplinirea
unor Gndatoriri de ser3iciu, organele Gmputernicite potri3it legii 3or efectua cercetarea
e3enimentului.
Art. 11!. 2
215 %ersoanele Gmputernicite, potri3it legii, sD efectueze cercetarea e3enimentelor au dreptul sD ia
declaraEii scrise, sD prele3eze sau sD solicite prele3area de probe necesare cercetDrii, sD solicite sau
sD consulte orice acte ori documente ale anga:atorului, iar acesta este obligat sD le punD la dispoziEie
Gn condiEiile legii.
25 Kn situaEiile pre3Dzute la alin. ()), c<eltuielile necesare prele3Drii Fi analizDrii probelor Gn 3ederea
cercetDrii 3or fi suportate de anga:atorul la care a a3ut loc e3enimentul.
Art. 113. 2
215 %entru cercetarea e3enimentelor se pot solicita e;perEi sau specialiFti cum ar fi cei din cadrul
unor operatori economici cu competenEe potri3it legii sD efectueze e;pertize te<nice, iar aceFtia
trebuie sD rDspundD solicitDrii.
25 Kn situaEia pre3DzutD la alin. ()), specialiFtii Fi e;perEii Gntocmesc e;pertize te<nice care 3or face
parte integrantD din dosarul de cercetare a e3enimentului.
2"5 <eltuielile aferente efectuDrii e;pertizelor se suportD de cDtre anga:atorul la care a a3ut loc
e3enimentul sau care se face rDspunzDtor de organizarea acti3itDEii Gn urma cDreia s2a produs
e3enimentul.
Art. 1.. 2
215 ercetarea e3enimentului urmat de incapacitate temporarD de muncD se 3a Gnc<eia Gn cel mult +
zile lucrDtoare de la data producerii.
25 Cac e;cepEie de la pre3ederile alin. ()) situaEii cum ar fi cele Gn care este necesarD prele3area de
probe ori efectuarea de e;pertize, pentru care se poate solicita Gn scris, argumentat Fi Gn termen, la
inspectoratul teritorial de muncD pe raza cDruia s2a produs e3enimentul, prelungirea termenului de
cercetare.
2"5 ercetarea e3enimentelor care au antrenat deces, in3aliditate e3identD, accident colecti3 sau
situaEie de persoanD datD dispDrutD, precum Fi cercetarea incidentelor periculoase se 3or Gnc<eia Gn
cel mult )7 zile lucrDtoare de la data producerii acestora.
2-5 Cac e;cepEie de la pre3ederile alin. (6) situaEii cum ar fi cele Gn care este necesarD eliberarea
certificatului medico2legal, prele3area de probe sau efectuarea de e;pertize, pentru care
inspectoratul teritorial de muncD care cerceteazD e3enimentele poate solicita Gn scris, argumentat Fi
Gn termen, la $nspecEia "uncii, prelungirea termenului de cercetare.
Art. 11. 2
215 Kn cazul accidentului cu incapacitate termporarD de muncD, Gn urma cDruia a inter3enit
in3aliditate confirmatD prin decizie sau decesul 3ictimei, inspectoratul teritorial de muncD 3a
completa dosarul de cercetare Gntocmit la data producerii e3enimentului Fi 3a Gntocmi un nou
proces23erbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat.
25 Kntocmirea noului proces23erbal de cercetare a accidentului, pre3Dzut la alin. ()), se face Gn cel
mult + zile lucrDtoare de la data primirii de cDtre inspectoratul teritorial de muncD a deciziei de
Gncadrare Gntr2un grad de in3aliditate sau a certificatului de constatare medico2legal.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

2"5 Kn cazul e3enimentului a cDrui consecinED este in3aliditate e3identD, e3enimentul 3a fi cercetat
de inspectoratul teritorial de muncD ca e3eniment care a produs incapacitate temporarD de muncD Fi,
Gn funcEie de consecinEele ulterioare ale e3enimentului, se 3a proceda conform pre3ederilor alin. ())
Fi (0).
Art. 1. 2
215 ercetarea e3enimentelor se 3a finaliza cu Gntocmirea unui dosar, care 3a cuprinde:
a5 opisul actelor aflate Gn dosar,
*5 procesul23erbal de cercetare,
c5 nota de constatare la faEa locului, Gnc<eiatD imediat dupD producerea e3enimentului de cDtre
inspectorul de muncD, Gn cazul e3enimentelor care se cerceteazD de cDtre inspectoratul teritorial de
muncD($nspecEia "uncii, conform competenEelor, sau de cDtre lucrDtorul desemnat(ser3iciile de
pre3enire Fi protecEie, Gn cazul e3enimentelor a cDror cercetare intrD Gn competenEa anga:atorului, Fi
semnatD de cDtre anga:ator(reprezentantul sDu legal, care 3a cuprinde precizDri cum ar fi poziEia
3ictimei, e;istenEa sau ine;istenEa ec<ipamentului indi3idual de protecEie, starea ec<ipamentelor de
muncD, modul Gn care funcEionau dispoziti3ele de protecEie, Gnc<iderea fiFei indi3iduale de instructa:
prin barare Fi semnDturD, ridicarea de documente sau prele3area de probe,
d5 sc<iEe Fi fotografii referitoare la e3eniment,
e5 declaraEiile accidentaEilor, Gn cazul e3enimentului urmat de incapacitate temporarD de muncD sau
de in3aliditate,
)5 declaraEiile martorilor Fi ale oricDror persoane care pot contribui la elucidarea Gmpre:urDrilor Fi a
cauzelor reale ale producerii e3enimentului,
g5 copii ale actelor Fi documentelor necesare pentru elucidarea Gmpre:urDrilor Fi a cauzelor reale ale
e3enimentului,
A5 copii ale certificatului constatator sau oricDror alte autorizaEii Gn baza cDrora anga:atorul GFi
desfDFoarD acti3itatea,
i5 copii ale fiFei de e;punere la riscuri profesionale Fi ale fiFei de aptitudine, Gntocmite conform
legii,
95 copii ale contractelor indi3iduale de muncD ale 3ictimelor,
B5 copii ale fiFelor de instruire indi3idualD Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD ale
3ictimelor, Gn caz de deces aceste fiFe se 3or ane;a Gn original,
l5 concluziile raportului de constatare medico2legalD, Gn cazul accidentului mortal,
&5 copie a <otDrHrii :udecDtoreFti prin care se declarD decesul, Gn cazul persoanelor date dispDrute,
n5 copie a certificatelor de concediu medical, Gn cazul accidentului urmat de incapacitate temporarD
de muncD,
$5 copie a deciziei de Gncadrare Gntr2un grad de in3aliditate, Gn cazul accidentului urmat de
in3aliditate,
%5 actul emis de unitatea sanitarD care a acordat asistenEa medicalD de urgenED, din care sD rezulte
data, ora cHnd accidentatul s2a prezentat pentru consultaEie Fi diagnosticul, Gn cazul accidentelor de
traseu,
C5 copie a procesului23erbal de cercetare la faEa locului, Gnc<eiat de ser3iciile poliEiei rutiere, Gn
cazul accidentelor de circulaEie pe drumurile publice.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

25 Dosarul 3a mai cuprinde, dupD caz, orice alte acte Fi documente necesare pentru a determina
caracterul accidentului, cum ar fi:
a5 copie a autorizaEiei, Gn cazul Gn care 3ictima desfDFura o acti3itate care necesita autorizare,
*5 copie a diplomei, ade3erinEei sau certificatului de calificare a 3ictimei,
c5 acte de e;pertizD te<nicD, Gntocmite cu ocazia cercetDrii e3enimentului,
d5 acte do3editoare, emise de organe autorizate, din care sD se poatD stabili locul, data Fi ora
producerii e3enimentului sau sD se poatD :ustifica prezenEa 3ictimei la locul, ora Fi data producerii
e3enimentului,
e5 documente din care sD rezulte cD accidentatul Gndeplinea Gndatoriri de ser3iciu,
)5 corespondenEa cu alte instituEii(unitDEi Gn 3ederea obEinerii actelor solicitate,
g5 adresele de prelungire a termenelor de cercetare, Gn conformitate cu art. )07 alin. (0) Fi (>),
A5 actul medical emis de unitatea sanitarD care a acordat asistenED medicalD de urgenED, din care sD
rezulte diagnosticul la internare Fi(sau e;ternare,
i5 procesul23erbal Gnc<eiat dupD producerea e3enimentului, Gn condiEiile pre3Dzute la art. ))),
95 formularul pentru Gnregistrarea accidentului de muncD, denumit Gn continuare C$A", aprobat prin
ordin al ministrului muncii, solidaritDEii sociale Fi familiei.
Art. 1". 2 Dosarul de cercetare a e3enimentului trebuie sD GndeplineascD urmDtoarele condiEii:
a5 filele dosarului sD fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de
membrii comisiei de cercetare, numitD de anga:ator, Fi Ftampilate cu Ftampila inspectoratului sau a
anga:atorului,
*5 numDrul total de file conEinut de dosarul de cercetare Fi numDrul de file pentru fiecare document
ane;at la dosar sD fie menEionate Gn opis,
c5 fiecare document, cu e;cepEia procesului23erbal de cercetare, sD fie identificat Gn dosarul de
cercetare ca ane;D,
d5 paginile Fi spaEiile albe sD fie barate,
e5 sc<iEele referitoare la e3eniment, ane;ate la dosar, sD fie GnsoEite de e;plicaEii,
)5 fotografiile referitoare la e3eniment sD fie clare Fi GnsoEite de e;plicaEii,
g5 formularul pentru declaraEie sD fie conform modelului pre3Dzut Gn ane;a nr. )>,
A5 declaraEiile aflate la dosar sD fie te<noredactate, pentru a se e3ita e3entualele confuzii datorate
scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul Fi semnate de cDtre inspectorul care a
efectuat cercetarea sau de cDtre unul dintre membrii comisiei de cercetare.
Art. 1-. 2
215 Dosarul de cercetare a e3enimentelor se 3a Gntocmi astfel:
a5 Gntr2un e;emplar, pentru e3enimentele care au produs incapacitate temporarD de muncD, dosarul
se pDstreazD Gn ar<i3a anga:atorului care GnregistreazD accidentul,
*5 Gntr2un e;emplar, pentru incidentele periculoase, dosarul se pDstreazD la inspectoratul teritorial de
muncD care a efectuat cercetarea,
c5 Gn douD e;emplare, pentru e3enimentele care au produs in3aliditate confirmatD prin decizie,
deces, accidente colecti3e, originalul se GnainteazD organelor de urmDrire penalD Fi un e;emplar se
pDstreazD la inspectoratul teritorial de muncD care a efectuat cercetarea,
d5 Gn douD e;emplare, pentru e3enimentele care au antrenat in3aliditate e3identD, originalul se
pDstreazD la inspectoratul teritorial de muncD care a efectuat cercetarea Fi un e;emplar se transmite
'. R8D %R! !#'ULT ".T


anga:atorului care GnregistreazD accidentul,
e5 Gn trei e;emplare, pentru e3enimentele cercetate de $nspecEia "uncii, originalul se GnainteazD
organelor de urmDrire penalD, un e;emplar se pDstreazD la $nspecEia "uncii Fi un e;emplar la
inspectoratul teritorial de muncD pe raza cDruia s2a produs e3enimentul,
)5 Gn mai multe e;emplare, pentru e3enimentele care au produs incapacitatea temporarD de muncD
pentru 3ictime cu anga:atori diferiEi, originalul se pDstreazD Gn ar<i3a anga:atorului care
GnregistreazD accidentul Fi celelalte e;emplare se pDstreazD de cDtre ceilalEi anga:atori.
25 Kn cazul e3enimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporarD de muncD sau
al incidentelor periculoase Gn care faptele comise pot fi considerate infracEiuni, potri3it legii, dosarul
de cercetare se Gnc<eie Gn douD e;emplare, originalul fiind Gnaintat organului de urmDrire penalD.
Art. 11. 2
215 Dosarul de cercetare, Gntocmit de comisia numitD de cDtre anga:ator, se GnainteazD pentru
3erificare Fi a3izare la inspectoratul teritorial de muncD pe raza cDruia s2a produs e3enimentul, Gn
termen de + zile lucrDtoare de la finalizarea cercetDrii.
25 $nspectoratul teritorial de muncD 3a analiza dosarul, 3a a3iza Fi 3a restitui dosarul Gn cel mult -
zile lucrDtoare de la data primirii.
2"5 Dosarul 3a fi GnsoEit de a3izul inspectoratului teritorial de muncD.
2-5 Kn cazul Gn care inspectoratul teritorial de muncD constatD cD cercetarea nu a fost efectuatD
corespunzDtor, poate dispune completarea dosarului Fi(sau refacerea procesului23erbal de cercetare,
dupD caz.
215 omisia de cercetare 3a completa dosarul Fi 3a Gntocmi procesul23erbal de cercetare Gn termen
de + zile lucrDtoare de la data primirii dosarului.
2/5 DacD e3enimentul urmat de incapacitate temporarD de muncD s2a produs Gn condiEiile pre3Dzute
la art. )0> alin. (0), inspectoratul teritorial de muncD 3a Gnainta originalul dosarului de cercetare la
organul de urmDrire penalD, imediat dupD a3izare.
Art. 1/. 2
215 Dosarul de cercetare Gntocmit de inspectoratul teritorial de muncD 3a fi Gnaintat Gn 3ederea
a3izDrii la $nspecEia "uncii, Gn cel mult + zile lucrDtoare de la finalizarea cercetDrii.
25 Dosarul de cercetare pentru cazul dispariEiei de persoane, ca urmare a unui e3eniment Fi Gn
Gmpre:urDri care GndreptDEesc presupunerea decesului acestora, 3a fi pDstrat la inspectoratul teritorial
de muncD care a efectuat cercetarea, pHnD la emiterea <otDrHrii :udecDtoreFti prin care se declarD
decesul persoanelor dispDrute, conform pre3ederilor legale Gn 3igoare, dupD completarea dosarului,
acesta 3a fi Gnaintat Gn 3ederea a3izDrii la $nspecEia "uncii.
2"5 $nspecEia "uncii a3izeazD Fi restituie dosarele pre3Dzute la alin. ()) Gn cel mult )7 zile lucrDtoare
de la data primirii.
2-5 Kn cazul Gn care $nspecEia "uncii constatD cD cercetarea nu a fost efectuatD corespunzDtor, poate
dispune completarea dosarului Fi Gntocmirea unui nou proces23erbal de cercetare.
215 $nspectoratul teritorial de muncD 3a completa dosarul Fi 3a Gntocmi noul proces23erbal de
cercetare Gn termen de + zile lucrDtoare de la data primirii dosarului.
2/5 $nspectoratul teritorial de muncD transmite dosarele de cercetare pre3Dzute la alin. ()) organelor
de urmDrire penalD, numai dupD ce au fost a3izate de cDtre $nspecEia "uncii.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 1?. 2
215 Dosarul de cercetare al accidentului de muncD cu in3aliditate, Gnaintat organelor de urmDrire
penalD, se restituie la inspectoratul teritorial de muncD care a efectuat cercetarea, pentru completare
Fi Gntocmirea unui nou proces23erbal de cercetare, Gn cazul Gn care se produce decesul accidentatului
ca urmare a accidentului suferit, confirmat Gn baza unui act medico2legal.
25 Dosarul pre3Dzut la alin. ()) se restituie la inspectoratul teritorial de muncD Gn termen de )7 zile
lucrDtoare de la data solicitDrii acestuia.
2"5 ompletarea dosarului pre3Dzut la alin. ()) Fi Gntocmirea noului proces23erbal de cercetare a
e3enimentului se fac Gn cel mult + zile lucrDtoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial
de muncD.
2-5 Dosarul completat Fi noul proces23erbal de cercetare 3or fi Gnaintate Gn 3ederea a3izDrii la
$nspecEia "uncii, care le 3a restitui inspectoratului teritorial de muncD Gn termen de )7 zile
lucrDtoare de la data primirii.
215 DupD a3izarea de cDtre $nspecEia "uncii Gn condiEiile pre3Dzute la art. )09, dosarul 3a fi Gnaintat
organelor de urmDrire penalD de cDtre inspectoratul teritorial de muncD.
Art. 1!. 2 %rocesul23erbal de cercetare a e3enimentului trebuie sD conEinD urmDtoarele capitole:
a5 data Gnc<eierii procesului23erbal,
*5 numele persoanelor Fi Gn ce calitate efectueazD cercetarea e3enimentului,
c5 perioada de timp Fi locul Gn care s2a efectuat cercetarea,
d5 obiectul cercetDrii,
e5 data Fi ora producerii e3enimentului,
)5 locul producerii e3enimentului,
g5 datele de identificare a anga:atorului la care s2a produs e3enimentul, numele reprezentantului sDu
legal,
A5 datele de identificare a accidentatului(accidentaEilor,
i5 descrierea detaliatD a locului, ec<ipamentului de muncD, a Gmpre:urDrilor Fi modului Gn care s2a
produs e3enimentul,
95 urmDrile e3enimentului Fi(sau urmDrile suferite de persoanele accidentate,
B5 cauza producerii e3enimentului,
l5 alte cauze care au concurat la producerea e3enimentului,
&5 alte constatDri fDcute cu ocazia cercetDrii e3enimentului,
n5 persoanele rDspunzDtoare de GncDlcarea reglementDrilor legale, din capitolele de la lit. L), l) Fi m),
$5 sancEiunile contra3enEionale aplicate,
%5 propuneri pentru cercetare penalD,
C5 caracterul accidentului,
r5 anga:atorul care GnregistreazD accidentul de muncD sau incidentul periculos,
s5 mDsuri dispuse pentru pre3enirea altor e3enimente similare Fi persoanele responsabile pentru
realizarea acestora,
t5 termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncD pri3ind realizarea mDsurilor pre3Dzute
la lit. s),
u5 numDrul de e;emplare Gn care s2a Gnc<eiat procesul3erbal de cercetare Fi repartizarea acestora,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

(5 numele Fi semnDtura persoanei(persoanelor care a(au efectuat cercetarea,
D5 a3izul inspectorului2Fef ad:unct securitate Fi sDnDtate Gn muncD,
'5 3iza inspectorului2Fef(inspectorului general de stat.
Art. 13. 2
215 Kn capitolul pre3Dzut la art. )01 lit. b) se 3or indica, de asemenea, pre3ederile legale potri3it
cDrora persoanele sunt GndreptDEite sD efectueze cercetarea, precum Fi numele anga:atorului Fi ale
persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetDri.
25 Kn capitolul pre3Dzut la art. )01 lit. c) se 3or indica, de asemenea, moti3ele pentru care s2a
solicitat prelungirea termenului de cercetare.
2"5 Kn capitolul pre3Dzut la art. )01 lit. e) se 3a indica, de asemenea, data decesului, pentru cazul Gn
care s2a produs un e3eniment Fi ulterior a sur3enit decesul 3ictimelor implicate Gn acest e3eniment.
2-5 Kn capitolul pre3Dzut la art. )01 lit. g) se 3or indica, de asemenea, datele de identificare ale
anga:atorilor la care sunt(au fost anga:ate 3ictimele, numele reprezentanEilor legali ai anga:atorilor,
numDrul documentului prin care s2a certificat autorizarea de funcEionare din punct de 3edere al
securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, adresa punctului de lucru.
215 Kn capitolul pre3Dzut la art. )01 lit. <) se 3or indica, de asemenea, urmDtoarele: numele,
prenumele, cetDEenia, 3Hrsta, starea ci3ilD, numDrul de copii minori, domiciliul, locul de muncD la
care este Gncadrat, profesia de bazD, ocupaEia Gn momentul accidentDrii, 3ec<imea Gn muncD, Gn
funcEie sau Gn meserie Fi la locul de muncD, data efectuDrii ultimului instructa: Gn domeniul
securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, iar pentru persoanele care, Gn momentul accidentDrii, desfDFurau o
acti3itate pentru care este necesarD autorizare, se 3a face referire Fi la aceasta.
2/5 apitolul pre3Dzut la art. )01 lit. i) 3a conEine urmDtoarele subcapitole:
a5 descrierea detaliatD a locului producerii e3enimentului,
*5 descrierea detaliatD a ec<ipamentului de muncD,
c5 descrierea detaliatD a Gmpre:urDrilor,
d5 descrierea detaliatD a modului Gn care s2a produs e3enimentul.
2?5 Kn capitolele pre3Dzute la art. )01 lit. L)2m) se 3a face trimitere la reglementDrile legale Gn
3igoare GncDlcate, cu redarea integralD a te;tului acestora.
2!5 Denumirea capitolului pre3Dzut la art. )01 lit. o) se 3a sc<imba Gn M%ropuneri pentru sancEiuni
administrati3e Fi disciplinareM, Gn cazul accidentelor cercetate de cDtre comisia numitD de anga:ator.
235 apitolele pre3Dzute la art. )01 lit. N) Fi ;) se 3or regDsi Gn procesul23erbal de cercetare numai
pentru e3enimentele cercetate de cDtre inspectoratul teritorial de muncD sau $nspecEia "uncii,
conform competenEelor.
21.5 Kn cazul accidentelor cu $T", procesul23erbal de cercetare se 3a Gnc<eia cu capitolul pre3Dzut
la art. )01 lit. N), care 3a fi numit MAiza anga:atoruluiM.
Art. 1".. 2 Kn situaEiile Gn care din cercetare rezultD cD accidentul nu GntruneFte condiEiile pentru a fi
Gncadrat ca accident de muncD, se 3a face aceastD menEiune la capitolele procesului23erbal de
cercetare pre3Dzute la art. )01 lit. O) Fi r) Fi se 3or dispune mDsurile care trebuie luate de anga:ator
pentru pre3enirea unor cazuri asemDnDtoare.
Art. 1"1. 2 omisia de cercetare a unui e3eniment numitD de anga:ator poate face propuneri de
sancEiuni disciplinare Fi(sau administrati3e, pe care le 3a menEiona Gn procesul23erbal de cercetare.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 1". 2
215 %rocesul23erbal de cercetare a unui e3eniment se GntocmeFte Gn:
a5 6 e;emplare, Gn cazul accidentului de muncD urmat de incapacitate temporarD de muncD, pentru
anga:atorul care GnregistreazD accidentul, inspectoratul teritorial de muncD care a a3izat dosarul Fi
asigurDtor,
*5 mai multe e;emplare, Gn cazul accidentului de muncD urmat de incapacitate temporarD de muncD
pentru lucrDtori cu anga:atori diferiEi, pentru fiecare anga:ator, inspectoratul teritorial de muncD care
a a3izat dosarul Fi asigurDtor,
c5 + e;emplare, Gn cazul accidentului de muncD urmat de in3aliditate, pentru anga:atorul care
GnregistreazD accidentul, organul de urmDrire penalD, inspectoratul teritorial de muncD care a
efectuat cercetarea, $nspecEia "uncii Fi asigurDtor,
d5 + e;emplare, Gn cazul accidentului de muncD mortal sau al celui colecti3, precum Fi Gn cazul
accidentului mortal Gn afara muncii, pentru anga:atorul care GnregistreazD accidentul, organul de
urmDrire penalD, inspectoratul teritorial de muncD care a efectuat cercetarea, $nspecEia "uncii Fi
asigurDtor,
e5 + e;emplare, Gn cazul incidentului periculos, pentru anga:atorul care GnregistreazD incidentul,
organele de urmDrire penalD, inspectoratul teritorial de muncD care a efectuat cercetarea, $nspecEia
"uncii Fi asigurDtor.
25 %rocesul23erbal de cercetare poate fi Gntocmit Gntr2un numDr mai mare de e;emplare, dupD caz.
Art. 1"". 2
215 Kn cazul Gn care accidentul de muncD s2a produs la un anga:ator, altul decHt cel care Gl
GnregistreazD, un e;emplar din procesul23erbal de cercetare 3a fi trimis Fi acestuia.
25 Kn cazul Gn care anga:atorul la care se GnregistreazD accidentul de muncD GFi are sediul, domiciliul
sau reFedinEa pe teritoriul altui :udeE decHt cel pe raza cDruia s2a produs accidentul, se 3a trimite un
e;emplar din procesul23erbal de cercetare inspectoratului teritorial de muncD pe raza cDruia are
sediul, domiciliul sau reFedinEa anga:atorul.
Art. 1"-. 2 Kn cazul e3enimentelor care nu au fost comunicate Fi cercetate, dar persoana 3DtDmatD
prezintD un certificat medical cu cod Maccident de muncDM, anga:atorul care Fi2a asumat atribuEiile Gn
domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD(lucrDtorul desemnat(ser3iciul intern de pre3enire Fi
protecEie(ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie 3a solicita acesteia o declaraEie scrisD pri3ind
modul Fi Gmpre:urDrile Gn care s2a produs e3enimentul.
SEC@IUNEA a "#a
Knregistrarea Fi e3idenEa accidentelor de muncD
Fi a incidentelor periculoase
Art. 1"1. 2 Knregistrarea accidentelor de muncD Fi a incidentelor periculoase se face Gn baza
procesului23erbal de cercetare.
Art. 1"/. 2
215 Accidentul de muncD produs Gn timpul prestDrii unor ser3icii pe bazD de contract, comandD sau
alte forme legale Gnc<eiate Gn Gntreprinderea Fi(sau unitatea unui anga:ator, alta decHt cea la care este
'. R8D %R! !#'ULT ".T

GncadratD 3ictima, se GnregistreazD potri3it clauzelor pre3Dzute Gn acest sens Gn documentele
Gnc<eiate.
5 Kn situaEia Gn care documentul Gnc<eiat nu pre3ede clauze Gn acest sens, clauzele nu sunt suficient
de acoperitoare pentru toate situaEiile sau clauzele sunt contrare pre3ederilor prezentelor norme
metodologice, accidentul de muncD se GnregistreazD de cDtre anga:atorul rDspunzDtor de conducerea
2"5 Accidentul de muncD produs Gn timpul prestDrii unor ser3icii pe bazD de comandD, la domiciliul
clientului, se GnregistreazD de cDtre anga:atorul la care este(a fost anga:atD 3ictima.
2-5 Accidentul de muncD suferit de o persoanD aflatD Gn Gndeplinirea Gndatoririlor de ser3iciu Gn
Gntreprinderea Fi(sau unitatea altui anga:ator se GnregistreazD de cDtre anga:atorul rDspunzDtor de
conducerea Fi(sau de organizarea acti3itDEii care a a3ut ca urmare producerea accidentului.
215 Accidentele suferite Gn timpul stagiului de practicD profesionalD de cDtre ele3i, studenEi, ucenici
Fi Fomeri Gn perioada de recon3ersie profesionalD se GnregistreazD de cDtre anga:atorul la care se
efectueazD practica(recon3ersia profesionalD.
2/5 Accidentul de muncD suferit de o persoanD Gn cadrul acti3itDEilor cultural2sporti3e, Gn timpul Fi
din cauza Gndeplinirii acestor acti3itDEi, se GnregistreazD de cDtre instituEia sau anga:atorul care a
organizat acEiunea respecti3D.
2?5 Accidentul de muncD produs ca urmare a unei acEiuni Gntreprinse de o persoanD, din proprie
iniEiati3D, pentru sal3area de 3ieEi omeneFti sau pentru pre3enirea ori GnlDturarea unui pericol gra3 Fi
iminent ce ameninED a3utul public sau pri3at din Gntreprinderea Fi(sau unitatea unui anga:ator, se
GnregistreazD de cDtre anga:atorul la care s2a produs accidentul.
2!5 Kn cazul accidentului produs ca urmare a unei acEiuni Gntreprinse de o persoanD, din proprie
iniEiati3D, pentru sal3area de 3ieEi omeneFti sau pentru pre3enirea ori GnlDturarea unui pericol gra3 Fi
iminent ce ameninED a3utul public sau pri3at, produs Gn afara Gntreprinderii Fi(sau unitDEii unui
anga:ator Fi care nu are nicio legDturD cu acesta, Gnregistrarea se face conform legii.
235 Accidentul de muncD de traseu se GnregistreazD de cDtre anga:atorul la care este anga:atD 3ictima
sau, dupD caz, de anga:atorul rDspunzDtor de conducerea Fi(sau de organizarea acti3itDEii care a a3ut
ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetDrii.
21.5 Accidentul de muncD de circulaEie se GnregistreazD de cDtre anga:atorul la care este anga:atD
3ictima sau, dupD caz, de anga:atorul rDspunzDtor de conducerea Fi(sau de organizarea acti3itDEii
care a a3ut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetDrii.
2115 Accidentul produs Gn afara Gntreprinderii Fi(sau unitDEii, ca urmare a neluDrii unor mDsuri de
securitate de cDtre un alt anga:ator, se GnregistreazD de cDtre anga:atorul din 3ina cDruia s2a produs
accidentul.
215 Accidentul de muncD suferit de GnsoEitorii de GncDrcDturi, personalul de poFtD de la 3agoanele
.C.R., anga:aEi ai unor anga:atori care, potri3it legii, sunt obligaEi sD delege GnsoEitori pentru astfel
de GncDrcDturi, pe mi:loace de transport ce nu le aparEin, se 3a Gnregistra de cDtre anga:atorul
rDspunzDtor de organizarea acti3itDEii care a a3ut ca urmare producerea accidentului sau, dupD caz,
Gn condiEiile clauzelor pre3Dzute Gn documentele Gnc<eiate.
Art. 1"?. 2 %entru unele situaEii nepre3Dzute Gn prezentele reglementDri, cu pri3ire la Gnregistrarea
accidentelor de muncD, inspectoratul teritorial de muncD sau $nspecEia "uncii 3a stabili modul de
Gnregistrare a accidentului Gn cauzD.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 1"!. 2
215 DispariEia unei persoane Gn condiEiile unui accident de muncD Fi Gn Gmpre:urDri care GndreptDEesc
presupunerea decesului acesteia se GnregistreazD ca accident mortal, dupD rDmHnerea definiti3D Fi
ire3ocabilD a <otDrHrii :udecDtoreFti, conform pre3ederilor legale, prin care este declarat decesul.
25 Data producerii accidentului de muncD mortal, pre3Dzut la alin. ()), este data GnscrisD Gn
<otDrHrea :udecDtoreascD ca fiind data decesului.
2"5 Anga:atorul la care a fost anga:atD persoana dispDrutD 3a comunica, imediat, numDrul Fi data
<otDrHrii :udecDtoreFti la inspectoratul teritorial de muncD.
Art. 1"3. 2 Accidentul de muncD cu in3aliditate se 3a Gnregistra pe baza procesului23erbal de
cercetare Gntocmit de inspectoratul teritorial de muncD.
Art. 1-.. 2
215 Kn baza procesului23erbal de cercetare Gntocmit de persoanele Gmputernicite prin lege,
anga:atorul la care se GnregistreazD accidentul 3a completa C$A".
25 C$A" se completeazD pentru fiecare persoanD accidentatD Gn cHte > e;emplare care se GnainteazD
spre a3izare dupD cum urmeazD:
a5 inspectoratului teritorial de muncD care a a3izat dosarul de cercetare Gntocmit de comisia
anga:atorului, Gn termen de 6 zile lucrDtoare de la primirea a3izului,
*5 inspectoratului teritorial de muncD care a efectuat cercetarea, Gn termen de 6 zile lucrDtoare de la
primirea procesului23erbal de cercetare.
2"5 Aerificarea Fi a3izarea C$A" de cDtre inspectoratul teritorial de muncD se fac Gn termen de + zile
lucrDtoare de la primirea formularului.
2-5 Anga:atorul la care se GnregistreazD accidentul ane;eazD C$A" la dosarul sau la procesul23erbal
de cercetare Fi distribuie celelalte e;emplare la persoana accidentatD, inspectoratul teritorial de
muncD Fi asigurDtorul pe raza cDruia GFi are sediul social, domiciliul sau reFedinEa.
215 Kn cazul Gn care 3ictima unui accident de muncD a fost propusD pentru pensionare odatD cu
emiterea deciziei de Gncadrare Gntr2o grupD de in3aliditate, se 3a completa un e;emplar C$A" care
se 3a ane;a la dosarul de pensionare ce 3a fi Gnaintat unitDEii de e;pertizD medicalD Fi recuperare a
capacitDEii de muncD.
Art. 1-1. 2
215 Anga:atorul 3a Eine e3idenEa e3enimentelor Gn:
a5 Registrul unic de e3idenED a accidentaEilor Gn muncD, conform modelului pre3Dzut Gn ane;a nr.
)+,
*5 Registrul unic de e3idenED a incidentelor periculoase, conform modelului pre3Dzut Gn ane;a nr.
)9,
c5 Registrul unic de e3idenED a accidentelor uFoare, conform modelului pre3Dzut Gn ane;a nr. )-,
d5 Registrul unic de e3idenED a accidentaEilor Gn muncD ce au ca urmare incapacitate de muncD mai
mare de 6 zile de lucru, conform modelului pre3Dzut Gn ane;a nr. )1.
25 Kn registrul pre3Dzut la alin. ()) lit. d) se 3a Eine e3idenEa accidentaEilor Gn muncD pentru care
perioada de incapacitate temporarD de muncD este de minimum > zile de lucru, fDrD a lua Gn calcul
ziua producerii accidentului.
2"5 Registrele de e3idenED trebuie sD fie actualizate.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 1-. 2
215 Kn baza C$A" Fi a proceselor23erbale de cercetare a incidentelor periculoase, inspectoratul
teritorial de muncD 3a Eine e3idenEa tuturor accidentelor de muncD Fi a incidentelor periculoase
Gnregistrate de anga:atorii care au sediul, domiciliul sau reFedinEa pe teritoriul :udeEului respecti3.
25 $nspectoratul teritorial de muncD 3a Eine e3idenEa Gn:
a5 Registrul unic de e3idenED a accidentaEilor Gn muncD,
*5 Registrul unic de e3idenED a incidentelor periculoase,
c5 Registrul unic de e3idenED a accidentaEilor Gn muncD ce au ca urmare incapacitate de muncD mai
mare de 6 zile de lucru.
SEC@IUNEA a -#a
omunicarea, cercetarea Fi Gnregistrarea e3enimentelor produse Gn
afara graniEelor RomHniei, Gn care sunt implicaEi lucrDtori ai unor
anga:atori romHni, aflaEi Gn Gndeplinirea sarcinilor de stat, de
interes public sau a Gndatoririlor de ser3iciu
Art. 1-". 2
215 omunicarea e3enimentelor produse Gn afara graniEelor EDrii, Gn care sunt implicaEi lucrDtori ai
unor anga:atori romHni, se face conform pre3ederilor art. )712))6.
25 Kn situaEia pre3DzutD la alin. ()) anga:atorul are obligaEia de a comunica e3enimentul Fi misiunii
diplomatice sau oficiului consular romHn din Eara respecti3D.
2"5 !rice e3eniment produs pe teritoriul alte EDri Gn care sunt implicaEi lucrDtori romHni, detaFaEi sau
puFi la dispoziEie de cDtre anga:atori romHni la anga:atori strDini, respecti3 utilizatori strDini, pentru
efectuarea unor lucrDri pe teritoriul altui stat, se comunicD imediat de cDtre anga:atorul romHn
misiunii diplomatice sau oficiului consular romHn din Eara respecti3D.
2-5 Anga:atorii romHni care detaFeazD ori pun la dispoziEie lucrDtori la anga:atori strDini, respecti3
utilizatori strDini, au obligaEia sD includD Gn cuprinsul con3enEiilor internaEionale Fi contractelor
bilaterale Gnc<eiate cu partenerii strDini clauze cu pri3ire la comunicarea e3enimentelor.
215 E3enimentele Gn care sunt implicate persoane din cadrul misiunilor diplomatice sau al oficiilor
consulare romHne, precum Fi persoane care Gndeplinesc sarcini de stat sau de interes public Gn afara
graniEelor EDrii 3or fi comunicate "inisterului Afacerilor E;terne din RomHnia de cDtre misiunile
diplomatice sau oficiile consulare romHne. "inisterul Afacerilor E;terne are obligaEia de a
comunica aceste e3enimente $nspecEiei "uncii.
Art. 1--. 2
215 ercetarea e3enimentelor produse Gn afara graniEelor EDrii Gn care sunt implicaEi lucrDtori ai unor
anga:atori romHni se 3a face conform pre3ederilor art. ))>2)6>.
25 La cercetarea e3enimentelor pre3Dzute la alin. ()) poate participa Fi un delegat din partea
misiunii diplomatice sau oficiului consular romHn din Eara respecti3D.
2"5 ercetarea e3enimentelor Gn care sunt implicate persoane din cadrul misiunilor diplomatice sau
oficiilor consulare, precum Fi persoane care Gndeplinesc sarcini de stat sau de interes public Gn afara
graniEelor EDrii se face de cDtre "inisterul Afacerilor E;terne.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

2-5 Kn cazul e3enimentelor menEionate la alin. ()) Fi (6), care au produs in3aliditate confirmatD prin
decizie, deces, accidente colecti3e, inclusi3 Gn cazul persoanelor dispDrute Fi Gn cazul incidentului
periculos, $nspecEia "uncii poate delega reprezentanEi care sD efectueze cercetarea la faEa locului.
215 Kn situaEia pre3DzutD la alin. (>), cercetarea se 3a finaliza de cDtre $nspecEia "uncii sau, dupD
caz, inspectoratul teritorial de muncD pe raza cDruia GFi are sediul, domiciliul sau reFedinEa
anga:atorul.
Art. 1-1. 2
215 De Gntocmirea dosarelor de cercetare a e3enimentelor rDspunde anga:atorul care a Gnc<eiat
contractul cu partenerul strDin, Gn cazul efectuDrii de lucrDri cu personal romHn, Fi, respecti3,
"inisterul Afacerilor E;terne, Gn cazul accidentelor suferite de anga:aEii misiunilor diplomatice sau
ai oficiilor consulare romHne Fi persoanele care Gndeplinesc sarcini de stat sau de interes public Gn
afara graniEelor RomHniei, aflaEi Gn Gndeplinirea Gndatoririlor de ser3iciu.
25 Dosarul de cercetare 3a cuprinde actele pre3Dzute la art. )00 Fi se 3a completa cu:
a5 copii de pe originalele documentelor de cercetare, emise de organele competente din Eara pe
teritoriul cDreia s2a produs e3enimentul, precum Fi traducerea acestora Gn limba romHnD,
*5 copie de pe contractul Gnc<eiat cu partenerul strDin, din care sD rezulte cine a Gnc<eiat contractul,
obiectul contractului, ce fel de lucrDri se e;ecutD, pe ce duratD, locul unde se e;ecutD lucrDrile
respecti3e, clauzele pri3ind securitatea Fi sDnDtatea Gn muncD, modul Gn care se fac comunicarea Fi
cercetarea e3enimentelor Fi Gnregistrarea accidentelor de muncD.
2"5 Dosarul de cercetare a e3enimentelor se 3a Gntocmi Gn numDrul de e;emplare precizat la art. )0>.
2-5 $mediat dupD finalizarea dosarului de cercetare, anga:atorul romHn sau "inisterul Afacerilor
E;terne 3a proceda conform pre3ederilor prezentului capitol.
Art. 1-/. 2 Knregistrarea Fi e3idenEa accidentelor de muncD Fi a incidentelor periculoase se fac de
cDtre anga:atorul romHn, conform pre3ederilor art. )>62)>+.
SEC@IUNEA a 1#a
omunicarea Fi cercetarea e3enimentelor produse pe teritoriul
RomHniei Gn care sunt implicaEi cetDEeni strDini aflaEi
Gn Gndeplinirea atribuEiilor de ser3iciu
Art. 1-?. 2
215 !rice e3eniment produs pe teritoriul RomHniei, Gn care sunt implicaEi cetDEeni strDini aflaEi Gn
Gndeplinirea atribuEiilor de ser3iciu, 3a fi comunicat imediat la inspectoratul teritorial de muncD pe
raza cDruia a a3ut loc, de cDtre anga:ator sau de cDtre orice altD persoanD care are cunoFtinED despre
e3eniment.
25 $nspectoratul teritorial de muncD care a primit comunicarea 3a GnFtiinEa misiunea diplomaticD
sau consulatul EDrii din care pro3ine persoana accidentatD, prin intermediul $nspecEiei "uncii.
Art. 1-!. 2
215 ercetarea unor astfel de e3enimente se face de cDtre inspectoratul teritorial de muncD pe raza
cDruia au a3ut loc, GmpreunD cu celelalte organe competente, precum Fi cu reprezentanEi ai
anga:atorului strDin implicat Gn e3eniment sau de cDtre $nspecEia "uncii, conform art. 0* alin. ()) lit.
c) din lege.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

25 La cercetare poate participa un reprezentant al misiunii diplomatice sau al consulatului EDrii
respecti3e.
2"5 Termenul de cercetare este cel pre3Dzut la art. )07.
2-5 Dosarul de cercetare 3a cuprinde actele pre3Dzute la art. )00.
215 Dosarul de cercetare se 3a Gntocmi Gn numDrul de e;emplare precizat la art. )0> Fi o copie a
dosarului original se 3a transmite misiunii diplomatice sau consulatului EDrii de unde pro3ine
accidentatul de cDtre inspectoratul teritorial de muncD care a efectuat cercetarea.
SEC@IUNEA a /#a
'emnalarea bolilor profesionale
Art. 1-3. 2 &olile profesionale, precum Fi suspiciunile de boli profesionale se 3or semnala
obligatoriu de cDtre toEi medicii care depisteazD astfel de GmbolnD3iri, indiferent de specialitate Fi
locul de muncD, cu prile:ul oricDrei prestaEii medicale: e;amene medicale profilactice, consultaEii
medicale de specialitate.
Art. 11.. 2
215 "edicul care suspecteazD o boalD profesionalD completeazD fiFa de semnalare &%), pre3DzutD Gn
ane;a nr. )*, Fi trimite bolna3ul cu aceastD fiFD la unitatea sanitarD de medicina muncii, respecti3
clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, Gn 3ederea
precizDrii diagnosticului de boalD profesionalD.
25 "edicul specialist de medicina muncii e;amineazD bolna3ul, stabileFte diagnosticul de
profesionalitate Fi completeazD fiFa de semnalare &%) pe care o trimite oficial la autoritatea de
sDnDtate publicD :udeEeanD, respecti3 a municipiului &ucureFti, Gn termen de ma;imum - zile de la
precizarea diagnosticului de profesionalitate.
SEC@IUNEA a ?#a
ercetarea bolii profesionale
Art. 111. 2 DupD primirea fiFei de semnalare &%), medicul specialist de medicina muncii din cadrul
autoritDEii de sDnDtate publicD :udeEene sau a municipiului &ucureFti cerceteazD Gn termen de - zile,
a3Hnd Gn 3edere ruta profesionalD, cauzele GmbolnD3irii profesionale.
Art. 11. 2 ercetarea se face Gn prezenEa anga:atorului sau a reprezentantului acestuia ori, dupD
caz, a persoanelor fizice autorizate Gn cazul profesiilor liberale, conform art. 6> alin. (0) din lege.
Art. 11". 2 ercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al
GmbolnD3irii respecti3e Fi se finalizeazD cu redactarea Fi semnarea procesului3erbal de cercetare a
cazului de boalD profesionalD, pre3Dzut Gn ane;a nr. 07.
Art. 11-. 2 %rocesul23erbal de cercetare a cazului de boalD profesionalD este semnat de toEi cei care
au luat parte la cercetare, conform competenEelor, menEionHndu2se Gn mod special cauzele
GmbolnD3irii, responsabilitatea anga:atorilor Fi mDsurile te<nice Fi organizatorice necesare, pentru
pre3enirea unor boli profesionale similare.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 111. 2
215 Kn situaEia Gn care anga:atorul sau reprezentantul acestuia ori, dupD caz, persoana fizicD
autorizatD Gn cazul profesiilor liberale sau inspectorul de muncD ori lucrDtorul sau asigurDtorul nu
sunt de acord cu concluziile stabilite Gn procesul23erbal de cercetare ori cu mDsura te<nicD sau
organizatoricD formulatD, se pot adresa, Gn scris, Gn termen de 67 de zile de la data primirii
procesului23erbal de cercetare a cazului de boalD profesionalD, omisiei de e;perEi de medicina
muncii acreditaEi de "inisterul "uncii, 'olidaritDEii 'ociale Fi Camiliei Fi de "inisterul 'DnDtDEii
%ublice.
25 omponenEa Fi atribuEiile omisiei de e;perEi 3or fi stabilite prin ordin comun al ministrului
muncii, solidaritDEii sociale Fi familiei Fi al ministrului sDnDtDEii publice.
Art. 11/. 2 'oluEiile adoptate Gn aceste situaEii 3or fi comunicate Gn scris celor interesaEi, Gn termen
de 07 de zile de la data primirii contestaEiei.
Art. 11?. 2 %rocesul23erbal de cercetare a cazului de boalD profesionalD se GnmHneazD anga:atorului,
medicului care a semnalat GmbolnD3irea pentru e3idenEa GmbolnD3irilor profesionale Fi pentru a
urmDri realizarea mDsurilor prescrise, precum Fi medicului de medicina muncii din autoritatea de
sDnDtate publicD :udeEeanD sau a municipiului &ucureFti.
Art. 11!. 2 %e baza confirmDrii caracterului profesional al GmbolnD3irii, medicul de medicina muncii
care a efectuat cercetarea declarD cazul de GmbolnD3ire profesionalD, completHnd fiFa de declarare a
cazului de boalD profesionalD &%0, pre3DzutD Gn ane;a nr. 0).
SEC@IUNEA a !#a
Declararea bolilor profesionale
Art. 113. 2 Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se pDstreazD la autoritatea de
sDnDtate publicD :udeEeanD sau a municipiului &ucureFti Fi 3a cuprinde urmDtoarele documente:
a5 opisul documentelor din dosar,
*5 istoricul de e;punere profesionalD (documentul care certificD ruta profesionalD, Fi anume copie de
pe carnetul de muncD) Fi, dupD caz, ni3elul mDsurat al no;elor sau no;a identificatD,
c5 copie de pe fiFa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina
muncii,
d5 istoricul stDrii de sDnDtate la locul de muncD (documentul eliberat de medicul de medicina muncii
care asigurD asistenEa de medicina muncii la unitatea respecti3D),
e5 document medical care precizeazD diagnosticul de boalD profesionalD (biletul de ieFire emis de
clinica(secEia de medicina muncii din structura spitalelor sau ade3erinEa medicalD emisD de medicul
de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boalD profesionalD, Gn cazul Gn care bolna3ul nu a
fost internat) Fi copii ale unor in3estigaEii necesare pentru susEinerea diagnosticului de
profesionalitate,
)5 procesul23erbal de cercetare a cazului de boalD profesionalD,
g5 copie de pe fiFa de semnalare &%).
Art. 1/.. 2 Declararea bolilor profesionale se face de cDtre autoritatea de sDnDtate publicD :udeEeanD
sau a municipiului &ucureFti din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat
'. R8D %R! !#'ULT ".T


cercetarea, pe baza documentelor precizate la art. )+* prin fiFa de declarare a cazului de boalD
profesionalD &%0, denumitD Gn continuare fiFa de declarare &%0, care reprezintD formularul final de
raportare a bolii profesionale nou2declarate.
Art. 1/1. 2 Kn cazul Gn care unitatea la care s2a produs GmbolnD3irea a fost desfiinEatD sau nu mai
e;istD la momentul precizDrii diagnosticului de boalD profesionalD, cazul respecti3 se poate declara
prin fiFa de declarare &%0 pe baza documentelor pre3Dzute la art. )+*, cu e;cepEia procesului23erbal
de cercetare a cazului de boalD profesionalD.
Art. 1/. 2 azurile de pneumoconioze, precum Fi cazurile de cancer profesional se GnregistreazD la
ultimul anga:ator unde a lucrat bolna3ul Fi unde e;istD factorii de risc ai bolii profesionale
respecti3e e3idenEiaEi prin documente oficiale de la autoritatea de sDnDtate publicD, ele se declarD Fi
se pDstreazD Gn e3idenED de cDtre autoritatea de sDnDtate publicD :udeEeanD sau a municipiului
&ucureFti din :udeEul sau din municipiul &ucureFti Gn care se aflD agentul economic respecti3.
Art. 1/". 2 Autoritatea de sDnDtate publicD :udeEeanD, respecti3 a municipiului &ucureFti, este
rDspunzDtoare pentru corectitudinea datelor Gnscrise Gn fiFa de declarare &%0.
Art. 1/-. 2 &olile profesionale cu diagnosticul de pneumoconiozD se confirmD numai pe baza
diagnosticului precizat de cDtre comisiile de pneumoconioze de la ni3elul clinicilor de boli
profesionale.
SEC@IUNEA a 3#a
Raportarea bolilor profesionale
Art. 1/1. 2
215 &olile profesionale nou2declarate se raporteazD Gn cursul lunii Gn care s2a produs GmbolnD3irea,
de cDtre autoritatea de sDnDtate publicD :udeEeanD, respecti3 a municipiului &ucureFti, la entrul
naEional de coordonare metodologicD Fi informare pri3ind bolile profesionale din cadrul $nstitutului
de 'DnDtate %ublicD &ucureFti, la entrul #aEional pentru !rganizarea Fi Asigurarea 'istemului
$nformaEional Fi $nformatic Gn Domeniul 'DnDtDEii &ucureFti, precum Fi la structurile teritoriale ale
asigurDtorului stabilite conform legii.
25 ! copie a fiFei de declarare &%0 se 3a GnmHna lucrDtorului diagnosticat cu boalD profesionalD.
Art. 1//. 2 La ni3elul entrului naEional de coordonare metodologicD Fi informare pri3ind bolile
profesionale se constituie Registrul operati3 naEional informatizat al bolilor profesionale, care se
reactualizeazD lunar cu datele din fiFele de declarare &%0.
Art. 1/?. 2 entrul naEional de coordonare metodologicD Fi informare pri3ind bolile profesionale
reprezintD forul metodologic care asigurD asistenED Fi Gndrumare te<nicD profesionalD Gn domeniul
bolilor profesionale.
Art. 1/!. 2 entrul naEional de coordonare metodologicD Fi informare pri3ind bolile profesionale
raporteazD semestrial datele pri3ind morbiditatea profesionalD AutoritDEii de 'DnDtate %ublicD din
cadrul "inisterului 'DnDtDEii %ublice.
Art. 1/3. 2 entrul naEional de coordonare metodologicD Fi informare pri3ind bolile profesionale
transmite informaEiile de interes public pri3ind bolile profesionale tuturor instituEiilor implicate Gn
acti3itDEi cu impact asupra sDnDtDEii lucrDtorilor.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 1?.. 2 Lista bolilor profesionale ale cDror declarare, cercetare Fi e3idenED sunt obligatorii este
pre3DzutD Gn ane;a nr. 00.
Art. 1?1. 2 'tructurile de medicina muncii din cadrul autoritDEilor de sDnDtate publicD :udeEene 3or
raporta cu o periodicitate anualD entrului naEional de coordonare metodologicD Fi informare
pri3ind bolile profesionale situaEia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile
nou2declarate Gn anul respecti3.
Art. 1?. 2 $nto;icaEia acutD profesionalD se declarD, se cerceteazD Fi se GnregistreazD atHt ca boalD
profesionalD, cHt Fi ca accident de muncD.
SEC@IUNEA a 1.#a
&olile legate de profesie
Art. 1?". 2 Lista bolilor legate de profesiune este prezentatD Gn ane;a nr. 06.
Art. 1?-. 2 &olile legate de profesiune nu se declarD. Acestea se dispensarizeazD medical Fi se
comunicD anga:atorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate pri3ind sDnDtatea
lucrDtorilor, Gn 3ederea luDrii mDsurilor te<nico2organizatorice de normalizare a condiEiilor de
muncD.
SEC@IUNEA a 11#a
DispoziEii finale
Art. 1?1. 2 Kn contractele Gnc<eiate Gntre anga:atori pentru prestarea de acti3itDEi Fi ser3icii 3or fi
pre3Dzute clauze pri3ind rDspunderile referitoare la comunicarea, cercetarea Fi Gnregistrarea unor
e3entuale accidente de muncD.
Art. 1?/. 2
215 Aictimele sau familia 3ictimelor unui e3eniment urmat de incapacitate temporarD de muncD,
in3aliditate sau deces au dreptul sD sesizeze sau sD se informeze la inspectoratul teritorial de muncD
pe raza cDruia a a3ut loc accidentul.
25 DacD Gn urma in3estigaEiilor rezultD cD sunt Gntrunite condiEiile unui accident de muncD,
inspectoratul teritorial de muncD 3a lua mDsuri pentru efectuarea cercetDrii Gn conformitate cu
pre3ederile prezentelor norme metodologice.
2"5 Kn situaEiile pre3Dzute la alin. ()), inspectoratul teritorial de muncD 3a rDspunde sesizDrilor
conform pre3ederilor legale sau 3a elibera, la cerere, o copie a procesului23erbal de cercetare a
e3enimentului.
Art. 1??. 2
215 Kn situaEia Gn care anga:atorul, lucrDtorii implicaEi, 3ictimele sau familiile acestora nu sunt de
acord cu concluziile stabilite Gn procesul23erbal de cercetare a e3enimentului, se pot adresa
inspectoratului teritorial de muncD sau, dupD caz, $nspecEiei "uncii, Gn termen de 67 de zile
calendaristice de la data primirii acestuia.
25 'oluEiile adoptate Gn cazul situaEiilor pre3Dzute la alin. ()) 3or fi comunicate celor interesaEi, Gn
termen legal.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

CAPITOLUL VIII
A3izarea documentaEiilor cu caracter te<nic de informare Fi instruire
Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
SEC@IUNEA 1
%re3ederi generale
Art. 1?!. 2 %rezentul capitol are ca scop stabilirea tipurilor de documentaEii cu caracter te<nic de
informare Fi instruire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD care se supun a3izDrii, a cerinEelor
care stau la baza realizDrii acestora, precum Fi a procedurii de a3izare.
Art. 1?3. 2 DocumentaEiile care se supun a3izDrii sunt:
a5 filme sau imagini, pe peliculD sau suport magnetic, cu subiecte din domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD,
*5 afiFe, pliante, broFuri din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD,
c5 suporturi de curs destinate instruirii Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, elaborate de
prestatorii de ser3icii,
d5 diapoziti3e, diafilme Fi altele asemenea.
SEC@IUNEA a #a
erinEe de realizare a documentaEiilor
Art. 1!.. 2 erinEele generale pentru realizarea documentaEiilor pre3Dzute la art. )-* sunt:
a5 conEinutul sD fie Gn concordanED cu legislaEia Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD Gn
3igoare,
*5 sD prezinte informaEia Gntr2o formD accesibilD, completD Fi uFor de asimilat,
c5 conEinutul Fi realizarea sD fie Gn concordanED cu ni3elul de pregDtire al subiecEilor cDrora li se
adreseazD.
Art. 1!1. 2 erinEele specifice pentru realizarea filmelor cu subiecte din domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD sunt:
a5 scenariul Fi regia sD asigure perceperea corectD Fi clarD a mesa:ului,
*5 imagine clarD Fi sugesti3D,
c5 sonor clar Fi sugesti3,
d5 forme de prezentare: filmare realD sau animaEie,
e5 durata proiecEiei: )7207 de minute.
Art. 1!. 2 erinEele specifice pentru realizarea afiFelor Fi pliantelor din domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD sunt:
a5 graficD simplD, fDrD greFeli te<nice, subliniindu2se elementele principale ale temei Fi eliminHndu2
se detaliile nesemnificati3e,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

*5 utilizarea unor culori 3ii, contrastante, Gn concordanED cu subiectul, respecti3 culori desc<ise
pentru situaEii poziti3e Fi culori Gnc<ise pentru situaEii negati3e,
c5 sD nu aibD te;t sau te;tul sD fie scurt, concis Fi 3izibil, cu dimensiunea literelor aleasD astfel GncHt
sD permitD citirea te;tului de la o distanED de >2+ m,
d5 subiectul sD ocupe circa 97P din suprafaEa afiFului, iar marginile sD fie suficient de mari pentru
a2l izola de fondul pe care este aplicat,
e5 mDrimea afiFului 3a fi aleasD Gn funcEie de scopul urmDrit Fi locul Gn care 3a fi e;pus,
)5 materialele din care sunt realizate sD fie adec3ate mediilor Gn care 3or fi utilizate, respecti3 sD fie
rezistente la acEiunea factorilor din mediul Gn care sunt amplasate Fi(sau utilizate (umiditate, agenEi
c<imici etc.).
Art. 1!". 2 erinEele specifice pentru realizarea broFurilor din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD sunt:
a5 sD prezinte informaEiile clar Fi concis,
*5 sD se a;eze pe o temD concretD,
c5 sD prezinte un interes practic cHt mai larg.
Art. 1!-. 2 erinEele specifice pentru elaborarea suportului de curs destinat instruirii lucrDtorilor Gn
domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD sunt:
a5 sD fie elaborat Gn baza unei documentDri bibliografice la zi,
*5 sD utilizeze terminologia specificD securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD,
c5 sD fie elaborat pe o tematicD orientatD spre grupuri2EintD de lucrDtori Fi tipul instruirii, dez3oltatD
efecti3 pentru GnlDturarea problemelor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD ce rezultD din e3aluarea
riscurilor Fi adaptatD e3oluEiei riscurilor sau apariEiei de riscuri noi,
d5 sD fie redactat clar, concis, accesibil, adaptat ni3elului de pregDtire al grupului2EintD cDruia Gi este
destinat,
e5 informaEiile sD fie sistematizate Gntr2o organizare logicD a conEinutului, orientate spre situaEii
concrete de muncD,
)5 sD cuprindD ilustraEii, desene, sc<eme, pictograme Fi tabele e;plicati3e, dacD este necesar,
g5 sD e3idenEieze consecinEele neaplicDrii Fi(sau nerespectDrii legislaEiei din domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD.
Art. 1!1. 2 erinEele specifice pentru realizarea diapoziti3elor Fi diafilmelor sunt:
a5 pe cHt posibil sD fie realizate color Fi sD fie clare,
*5 sD fie GnsoEite de sc<eme e;plicati3e,
c5 sD fie GnsoEite de te;te redactate clar Fi concis, fDrD a da naFtere la interpretDri,
d5 sD fie realizate Gntr2o succesiune logicD.
SEC@IUNEA a "#a
A3izarea documentaEiilor
Art. 1!/. 2
215 DocumentaEiile pre3Dzute la art. )-* pot fi difuzate sau comercializate numai dacD sunt a3izate
de cDtre omisia de abilitare Fi a3izare pre3DzutD la art. 69, din :udeEul Gn care GFi are sediul
'. R8D %R! !#'ULT ".T


elaboratorul.
25 Kn situaEia Gn care elaboratorul are cetDEenia, respecti3 naEionalitatea unui stat membru al Uniunii
Europene ori aparEinHnd 'paEiului Economic European, documentaEiile se a3izeazD de cDtre omisia
de abilitare Fi a3izare constituitD la ni3elul DirecEiei de muncD, solidaritate socialD Fi familie a
municipiului &ucureFti.
Art. 1!?. 2 %entru a3izarea documentaEiilor elaboratorul 3a transmite prin poFtD omisiei de
abilitare Fi a3izare pre3Dzute la art. )19 o cerere conform modelului pre3Dzut Gn ane;a nr. 0>,
GnsoEitD de un dosar care cuprinde:
a5 copie de pe certificatul de Gnregistrare la registrul comerEului Fi, dupD caz, ane;a la acesta, Gn
situaEia pre3DzutD la art. )19 alin. (0), elaboratorul 3a depune documentul ec<i3alent eliberat de
statul de origine sau de pro3enienED.
*5 un scurt memoriu de prezentare a documentaEiei,
c5 douD e;emplare din documentaEia supusD a3izDrii,
d5 Gn cazul diapoziti3elor Fi diafilmelor se 3or transmite: originalul Fi douD copii pe suport <Hrtie.
Art. 1!!. 2
215 omisia de abilitare Fi a3izare 3a transmite prin poFtD a3izul sau decizia de respingere moti3atD,
Gn termen de 67 de zile de la data primirii solicitDrii.
25 A3izul comisiei, prezentat Gn ane;a nr. 0+, 3a fi GnsoEit de un e;emplar din documentaEia
transmisD de elaborator, care 3a purta Ftampila "inisterului "uncii, 'olidaritDEii 'ociale Fi Camiliei.
2"5 Decizia de respingere, prezentatD Gn ane;a nr. 09, 3a fi GnsoEitD de cele douD e;emplare de
documentaEie transmisD de elaborator, pentru a fi refDcutD Gn sensul celor precizate Gn decizie.
SEC@IUNEA a -#a
DispoziEii finale
Art. 1!3. 2
215 Difuzarea sau comercializarea documentaEiilor pre3Dzute la art. )-* 3a fi GnsoEitD de o copie a
a3izului.
25 Anga:atorul care utilizeazD documentaEiile pre3Dzute la art. )-* trebuie sD deEinD o copie a
a3izului.
Art. 13.. 2
215 Respingerea a3izDrii unei documentaEii poate face obiectul unei contestaEii depuse la "inisterul
"uncii, 'olidaritDEii 'ociale Fi Camiliei Gn termen de ma;imum 67 de zile de la data primirii
deciziei de respingere.
25 'oluEiile adoptate ca rDspuns la contestaEie 3or fi comunicate celor interesaEi Gn termen de 67 de
zile de la data primirii contestaEiei.
Art. 131. 2
215 DacD Gn timpul controalelor efectuate de inspectorii de muncD se constatD diferenEe Gntre
documentaEia a3izatD Fi cea folositD Gn acti3itatea curentD, inspectorul de muncD dispune mDsuri
pentru retragerea documentaEiei neconforme Fi comunicD Gn scris omisiei de abilitare Fi a3izare
teritoriale, respecti3 a municipiului &ucureFti, situaEia constatatD, cu propunerea de suspendare sau
de retragere a a3izului.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

25 omisia de abilitare Fi a3izare teritorialD, respecti3 a municipiului &ucureFti, aduce la cunoFtinED
titularului de a3iz situaEia constatatD, pentru ca acesta sD GFi prezinte punctul de 3edere.
2"5 omisia de abilitare Fi a3izare teritorialD, respecti3 a municipiului &ucureFti, analizeazD
comunicarea inspectorului de muncD GmpreunD cu punctul de 3edere al titularului de a3iz Fi emite o
decizie de suspendare sau de retragere a a3izului, dupD caz.
2-5 'uspendarea se poate face pe o perioadD determinatD, Gn funcEie de timpul necesar pentru
remedierea deficienEelor constatate.
215 Decizia de retragere a a3izului poate face obiectul unei contestaEii Gn condiEiile pre3Dzute la art.
)*7.
Art. 13. 2
215 Kn situaEia Gn care titularul de a3iz intenEioneazD sD aducD modificDri unei documentaEii a3izate,
are obligaEia sD comunice omisiei de abilitare Fi a3izare teritoriale, respecti3 a municipiului
&ucureFti, conEinutul acestor modificDri.
25 omisia de abilitare Fi a3izare teritorialD, respecti3 a municipiului &ucureFti, analizeazD dacD
modificDrile asupra documentaEiei sunt inter3enEii minore sau ma:ore Fi decide menEinerea a3izului
sau necesitatea unei noi a3izDri.
Acti(itEFi industriale
1. Acti3itDEi cu risc potenEial de e;punere la radiaEii ionizante.
. Acti3itDEi cu risc potenEial de e;punere la agenEi to;ici Fi foarte to;ici, Gn special cele cu risc de
e;punere la agenEi cancerigeni, mutageni Fi alEi agenEi care pericliteazD reproducerea.
". Acti3itDEi Gn care sunt implicate substanEe periculoase, potri3it pre3ederilor /otDrHrii .u3ernului
nr. *+(0776 pri3ind controlul acti3itDEilor care prezintD pericole de accidente ma:ore Gn care sunt
implicate substanEe periculoase.
-. Acti3itDEi cu risc de e;punere la grupa 6 Fi > de agenEi biologici.
1. Acti3itDEi de fabricare, manipulare Fi utilizare de e;plozi3i, inclusi3 articole pirote<nice Fi alte
produse care conEin materii e;plozi3e.
/. Acti3itDEi specifice e;ploatDrilor miniere de suprafaED Fi de subteran.
?. Acti3itDEi specifice de fora: terestru Fi de pe platforme maritime.
!. Acti3itDEi care se desfDFoarD sub apD.
3. Acti3itDEi Gn construcEii ci3ile, e;ca3aEii, lucrDri de puEuri, terasamente subterane Fi tuneluri, care
implicD risc de surpare sau risc de cDdere de la GnDlEime.
1.. Acti3itDEi Gn industria metalurgicD Fi acti3itDEi de construcEii na3ale.
11. %roducerea gazelor comprimate, lic<efiate sau dizol3ate Fi utilizarea masi3D a acestora.
1. Acti3itDEi care produc concentraEii ridicate de praf de siliciu.
1". Acti3itDEi care implicD riscuri electrice la GnaltD tensiune.
1-. Acti3itDEi de producere a bDuturilor distilate Fi a substanEelor inflamabile.
11. Acti3itDEi de pazD Fi protecEie.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

ANE:A Nr. /
la n$r&ele teAn$l$gice
onEinutul minim al cursurilor necesare pregDtirii
Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
A. #i3el de bazD
1. adrul legislati3 general referitor la securitate Fi sDnDtate Gn muncD
. oncepte de bazD referitoare la securitate Fi sDnDtate Gn muncD
". #oEiuni despre riscuri generale Fi pre3enirea lor
-. #oEiuni despre riscuri specifice Fi pre3enirea lor Gn sectorul corespunzDtor acti3itDEii Gntreprinderi
Fi(sau unitDEii
1. Acordarea primului a:utor
Total: >7 ore
<. #i3el mediu
1. adrul legislati3 general referitor la securitate Fi sDnDtate Gn muncD
. riterii generale pentru e3aluarea riscurilor
". !rganizarea acti3itDEii de pre3enire
-. AcEiuni Gn caz de urgenED: planuri de urgenED Fi de e3acuare, prim a:utor
1. Elaborarea documentaEiilor necesare desfDFurDrii acti3itDEii de pre3enire Fi protecEie
/. E3idenEe Fi raportDri Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
Total: 17 ore
'. R8D %R! !#'ULT ".T

TEMA 1
EVALUAREA CON=ORMITATII SI CERTI=ICAREA
EC;IPAMENTELOR DE MUNCA 6 legislatie, cerinte esentiale de
securitate, %r$ceduri a%lica*ile
1.1. ELEMENTE GENERALE
Un obiecti3 prioritar al politicii statului roman in perioada actuala il constituie armonizarea
legislatiei nationale cu legislatia Uniunii Europene, ca o conditie importanta integrarii economice si
deci a crearii conditiilor pentru afilierea Romaniei la UE. Art. -7 din Legea pentru ratificarea
Acordului european de asociere pre3ede ca protectia fortei de munca, a sanatatii si a 3ietii
oamenilor reprezinta domenii prioritare pentru armonizare.
$n acest sens, armonizarea legislatiei romane de protectia muncii cu legislatia comunitara a urmarit
pe de o parte aspectele legate de asigurarea unor conditii de munca la ni3el european prin alinierea
normelor de protectia muncii la pre3ederile directi3elor deri3and de la art. ))1A din Tratatul de la
Roma ( art. )6-= din Tratatul de la Amsterdam), iar pe de alta parte asigurarea unui ni3el ma;im de
securitate a muncitorilor prin utilizarea de ec<ipamente de munca (E") si ec<ipamente indi3iduale
de protectie adec3ate, a caror calitate de securitate si protectie sa fie asigurata inca din faza de
conceptie si certificata conform unor proceduri reglementate. $n cazul ec<ipamentelor de munca
(E") notiunea de calitate trebuie sa se bazeze in primul rand pe aspectul indeplinirii functiei de
baza in cazul utilizarii, respecti3 al functiei de securitate, atat in raport cu utilizatorul, cat si cu
persoanele( animalele din mediul de munca.
Aceasta inseamna, in primul rand, ca E" trebuie sa formeze o bariera intre utilizator si mediu, in
spatele careia ni3elul de risc efecti3 asupra utilizatorului sa fie cat mai mic, sub limita admisibila
care ar putea conduce la accidentare sau imbolna3ire profesionala si, pe de alta parte, E" nu trebuie
sa cauzeze prin conceptia sau e;ecutia sa 3reun pericol pentru utilizator (raniri, dega:ari de no;e,
dega:ari de substante corozi3e, etc.). se cunoaste faptul ca ma:oritatea factorilor periculosi din
mediul de munca actioneaza insidios sau brusc, astfel incat este posibil ca persoana e;pusa sa
sesizeze riscul in timpul util pentru a se indeparta si a e3ita accidentarea sau imbolna3irea
profesionala
"ultitudinea factorilor periculosi sau noci3i si ni3elul de risc e;istente ca si comple;itatea
procedeelor si fenomenelor utilizate pentru a crea bariera adec3ata prin E" fac imposibila in cele
mai multe cazuri folosirea metodelor de e3aluare subiecti3a pentru aprecierea calitatii de securitate.
De aceea, in cazul E" este necesar sa se ia in consideratie numai metodele obiecti3e de
'. R8D %R! !#'ULT ".T

apreciere. La o multitudine de tipuri de modele de E", fiecare adec3at pentru anumite domenii de
utilizare, apare o di3ersitate de factori de risc si ni3eluri de risc e;istente la diferite locuri de munca
ca si parti ale corpului omenesc e;puse zonelor periculoase ale acestora. Utilizarea gresita poate
conduce la accidente. $n aceste conditii este necesar ca notiunea de 4calitate de securitate5 sa fie
e;tinsa asupra informatiilor puse la dispozitie de fabricant( importator( distribuitor autorizat datorita
carora sa se poata determina domeniul de securitate si ni3elul de performante fata de diferite
e;puneri ale factorilor periculosi.
'pre deosebire de bunurile de larg consum, calitatea de securitate nu presupue obligatoriu luarea in
consideratie a factorului estetic sau a pretului de cost, 3iata si sanatatea oamenilor fiind mai
importante decat pretul. $n plus, in cazul E" este absolut necesar sa e;iste increderea adec3ata ca
fiecare e;emplar corespunde din toate punctele de 3edere informatiilor si datelor te<nice furnizate
de fabricant( importator( distribuitor autorizat.
Aceasta se poate realiza fie acordand incredere fabricantului care atesta acest lucru, fie creand un
sistem institutional (de organisme independente, speciale) care sa efectueze incercari si 3erificari
complete ale calitatii de securitate( protectie pentru tipurile de model de E" fabricate, in faza de
conceptie sau pe parcursul fabricatiei si care sa ateste( certifice conformitatea.
1.. LEGISLATIA EUROPEANA IN DOMENIU
Legislatia europeana referitoare la calitatea ec<ipamentelor te<nice utilizate de catre anga:ati in
procesul de munca este bazata pe art. )77A al Tratatului de la Roma, modificat prin art. *>2*- din
Tratatul de la Amsterdam. Tratatul de la Roma, respecti3 art. )77A reprezinta documentul general
pri3ind armonizarea pre3ederilor legislati3e, te<nice si administrati3e in scopul realizarii pietei
libere pentru produsele referitoare la sanatate, securitate, protectia consumatorilor si protectia
mediului.
$n dez3oltarea art. )77A au fost emise circa 0+77 de directi3e ale onsiliului pri3ind armonizarea
legislatiei statelor membre referitoare la diferite tipuri de produse. Dintre acestea circa 077 fac
obiectul #!$$ A&!RDAR$.
Acestea sunt documente specifice, unele dintre ele cu un puternic caracter te<nic si se referea la
armonizarea prescriptiilor statelor membre pentru anumite tipuri de ec<ipamente, pornind de la
principiul asigurarii unui ni3el ma;im de protectie a utilizatorului.
Directi3ele europene care deri3a de la art. )77A contin o serie de pre3ederi comune, indiferent de
tipul de ec<ipament caruia i se aplica, precum si pre3ederi specifice acestuia, in special sub forma
de cerinte esentiale de securitate, inclusi3 pre3ederi te<nice (caracteristici, parametri admisibili,
metode de incercari). %entru masinile industriale principalele pre3ederi sunt continue in Directi3a
europeana *1(6-(EE (te;t unificat).
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Prevederile generale se refera la :
o !bligati3itatea ca orice E" pus in circulatie sa fie in conformitate cu totalitatea cerintelor
esentiale de securitate si sanatate aplicabile, sa fie certificat prin procedurile corespunzatoare
tipului de model, sa fie insotit la comercializare de marca:ul de conformitate 4E5 iar
fabricantul sau mandatarul sau in omunitatea Europeana sa emita si sa semneze declaratia
E de conformitate. %rodusele care nu indeplinesc aceste cerinte pot fi e;puse in e;pozitii
sau prezentate, doar daca sunt insotite de un a3ertisment adec3at.
o !bligati3itatea statelor membre de a accepta circulatia libera pe teritoriul propriu al ET care
sunt conforme cu pre3ederile enuntate la punctul anterior.
o %rezumtia ca respectarea standardelor armonizate asigura conformitatea cu cerintele
esentiale de securitate incluse. $n consecinta, do3edirea conformitatii cu specificatiile unui
standard european armonizat se accepta a fi do3ada a conformitatii cu cerintele esentiale de
securitate abordate in cuprinsul acestuia. $n dez3oltarea acestei pre3ederi, la ni3elul UE se
publica periodic lista standardelor europene (E#) si(sau internationale (E#(E#ELE)
armonizate ce pot fi utilizate la certificare iar in comitetele te<nice de standardizare
europene s2a decis ca fiecare document te<nic nou sa fie insotit de o ane;a care prezinta
corelatia dintre cerintele esentiale si specificatiile standardelor. Trebuie do3edita
conformitatea produsului cu toate cerintele esentiale de securitate, deci implicit se pot aplica
unul sau mai multe standarde armonizate. $n lipsa acestora se accepta utilizarea unor
standarde nationale sau a altor reglementari nationale.
o obligati3itatea atestarii conformitatii modelului in urma aplicarii unor proceduri specifice de
certificare (proprii unor grupe de produse) de catre institutii( organisme desemnate
(organisme de certificare notificate). %e de alta parte, penru fiecare e;emplar de produs pus
in circulatie, producatorul( mandatarul sau autorizat in cadrul comunitatii este responsabil
pentru conformitatea cu cerintele si(sau modelul, in acest sens el aplica pe fiecare e;emplar
marca:ul E si emite declaratia de conformitate.
o Dreptul statelor membre de a2si desemna organisme de certificare agreate. Desemnarea se
face in urma e3oluarii modului in care aceste organisme indeplinesc o serie de criterii
minimale, printre care cele mai importante se refera la capacitatea profesionala si te<nica de
a efectua certificarea. !rganismele agreate de fiecare stat sunt notificate la ni3el european, si
in celelalte state. omisia europeana publica periodic lista organismelor notificate. $n
domeniul E" e;ista state membre care au agreat un singur organism de certificare national
sau mai multe. 'tatele membre sunt obligate sa asigure libera circulatie a E" care sunt
certificate de orice alt organism notificat, fara a impune cerinte suplimentare care ar putea
conduce la modificarea unui produs de:a certificat.
o !bligatia statelor membre de a asigura supra3eg<erea atat a pietei de ET, cat si a propriilor
organisme de certificare. Astfel, ori de cate ori se semnaleaza o neconformitate a unui
produs certificat, e;ista obligatia notificarii la omunitate, care dispune de proceduri proprii
de lucru.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

o erintele esentiale de securitate si sanatate aplicabile. erintele de securitate si sanatate
abordeaza separat fiecare risc posibil a fi generat si cerintele aplicabile pentru a se pre3eni
acest lucru.
erintele esentiale se impart:
o erinte generale aplicabile oricaror E": ergonomie, ni3eluri si clase de protectie, factori
de confort si eficacitate, informatii furnizate de fabricant,
o erinte suplimentare comune mai multor grupe de E",
o erinte suplimentare specifice riscurilor de pre3enit in cazul E": protectie contra
riscurilor mecanice( instabilitate, rupere, cadere si proiectare de obiecte), electrice, no;e
fizice, no;e c<imice, cadere, etc.
o Descrierea procedurilor generale de certificare si categoriile de E" carora li se aplica.
Astfel, pentru E" care nu sunt cuprinse in Ane;a nr. > din Directi3a se impune elaborarea si
pastrarea documentatiei la producator( mandatar astfel incat sa fie posibila prezentarea ei catre
autoritati iar pentru E" din Ane;a nr. > se impune aplicarea procedurii 4e;amen E de tip5 de catre
organisme de certificare notificate.
De asemenea, sunt definite principalele proceduri de certificare a calitatii de securitate( protectie,
aplicabile diferitelor grupe de E". 'unt definite principalele proceduri de certificare a calitatii de
securitate, aplicabile diferitelor grupe de E".
Diferentierea este efectuata in functie de grupa de E", respecti3 de natura si gra3itatea posibilelor
accidente sau imbolna3irii profesionale care se pre3in prin utilizarea E".
%entru E" care nu sunt pre3azute in Ane;a nr. > din Directi3a, este suficient ca fabricantul sau
mandatarul sau stabilit in omunitatea Europeana sa ateste conformitatea produsului cu cerintele
prin emiterea declaratiei E de conformitate si sa fie capabil de a prezenta unui organism abilitat
intreaga documentatie de e;ecutie definita in Ane;a nr. + din Directi3a.
$n cazul in care pentru E" care nu sunt pre3azute in Ane;a nr.> din Directi3a se declara
conformitatae cu standardele armonizate, producatorul trebuie sa detina un raport te<nic sau un
certificat de conformitate emis de un organism de certificare competent. %entru aceste E", la
finalizarea procedurii de e3aluare a conformitatii, care se efectueaza dupa finalizarea fabricatiei,
organismul de certificare competent emite un 4certificat de conformitate5, care la cererea
solicitantului se poate emite pentru: proiect, tip de produs (documentatie de proiectare si controlul
fabricatiei), lot.
%entru E" pre3azute in Ane;a nr. > din Directi3a, inainte de introducerea in fabricatie este
obligatoriu aplicarea unei proceduri de certificare notificat, aceasta presupune e;aminari de
documentatie, e;aminarea si 3erificarea e;emplarului reprezentati3 din gama de produse supuse
'. R8D %R! !#'ULT ".T

e3aluarii conformitatii, incercai de laborator si e3aluarea dispozitiilor referitoare la controlul pe
flu;ul de fabricatie si a E" finit pentru a e3alua conformitatea tuturor cu cerintele. !rganismul de
certificare emite un certificat de 4e;aminare E de tip5.
%rin directi3a 0779(>0(E s2au stabilit noi cerinte de securitate pentru masinile industriale, in
3ederea aplicarii modulelor de e3aluare a conformitatii si de asigurare a calitatii complete a
fabricatiei ec<ipamentelor de munca, in conformitate cu pre3ederile Directi3ei de masini *1(6-(E,
a omunicarilor omisiei Europene 1**(0777 si >1(0776.
onform reglementarii emise de omisia europeana Directi3a de masini 0779(>0(E nu se aplica
ridicarii persoanelor cu a:utorul masinilor care nu sunt construite in acest scop.
Aceasta directi3a permite, in sc<imb, ca statele membre sa ia toate masurile la ni3el national,
conform tratatelor europene, in ceea ce pri3este masinile, in 3ederea aplicarii pre3ederilor directi3ei
1*(9++(EE care se refera la armonizarea statelor membre cu pri3ire la cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a ec<ipamentului de munca la locul de
munca.
$n ceea ce pri3este riscurile legate de uilizarea masinilor pre3azute de Directi3a 0779(>0(E s2au
stabilit procedurile de e3aluare a conformitatii cu cerintele esentiale de securitate si sanatate, aceste
proceduri fiind concepute in functie de importanta pericolului care poate sa apara la aceste masini.
$n consecinta, fiecare categorie de masini trebuie sa fie armonizata unei proceduri adec3ate care sa
fie conforme cu decizia *6(>9+(EE a onsiliului din 00 iulie )**6 pri3ind modulele referitoare la
diferitele faze de e3aluare a conformitatii si regulilor pri3ind aplicarea si utilizarea marca:ului E
de conformitate, module care sunt destinate a fi utilizate in cadrul directi3elor de armonizare
te<nica si care contine pre3ederi de natura te<nica legate de 3erificarea acestor masini.
Directi3a 0779(>0(E introduce o serie de proceduri de e3aluare a conformitatii masinilor, conform
art. )0:
%entru masinile care nu sunt pre3azute in Ane;a nr. > din Directi3a, fabricantul sau
reprezentantul sau aplica procedura de e3aluare a conformitatii cu control intern al
fabricatiei masinilor, conform Ane;ei nr. 1 a Directi3ei,
%entru masinile care sunt pre3azute in Ane;a nr. > din Directi3a si care sunt fabricate
conform standardelor armonizate pre3azute la art.-, par. (0), si pentru toate standardele care
pre3ad ansamblul cerintelor esentiale de securitate si sanatate aplicabile, fabricantul sau
reprezentantul sau aplica una dintre pocedurile urmatoare:
2 pocedura de e3aluare a conformitatii cu control intern al fabricatiei masinilor,
conform Ane;ei nr. 1 a Directi3ei,
2 procedura e;amen e de tip pre3azuta de Ane;a nr. *, precum si controlul
intern al fabricatiei masinilor conform Ane;ei nr. 1, pct.6 din Directi3a,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

2 procedura de asigurare a calitatii complete pre3azute de Ane;a nr.)7
pentru masinile care sunt pre3azute in Ane;a nr. > din Directi3a si care nu sunt fabricate
conform standardelor armonizate pre3azute la art.-, par. (0), sau numai partial, sau daca
standardele armonizate nu pre3ad ansamblul cerintelor esentiale de securitate si sanatate
aplicabile, sau nu e;ista standarde armonizate pentru masina respecti3a, fabricantul sau
reprezentantul sau aplica una din procedurile urmatoare:
o procedura e;amen e de tip pre3azuta de Ane;a nr. *, precum si controlul intern al
fabricatiei masinilor conform Ane;ei nr. 1, pct.6 din Directi3a
o procedura de asigurare a calitatii complete pre3azute de Ane;a nr.)7
pentru parti complete ale masinilor, fabricantul acestor parti sau reprezentantul sau, inainte
de introducerea pe piata trebuie sa respecte pre3ederile art.)6 al Directi3ei si sa stabileasca
urmatoarele:
o documentatie te<nica specifica, conform pre3ederilor Ane;ei nr.-, partea &
o instructiuni de asamblare, conform Ane;ei nr. 9
o declaratia de incorporare, conform Ane;ei nr. 0, partea ), sectiunea &
1.". LEGISLATIA SI REGLEMENTARILE ROMANE DIN DOMENIUL EVALUARII
CON=ORMITATII SI CERTI=ICARII EC;IPAMENTELOR DE MUNCA
""''C a elaborat si pus in aplicare concepul roman de certificare a calitatii de securitate a E" si
respecti3 E$%.
$ncepand din 7).)7.0779 se aplica pre3ederile Legii nr. 6)*(0779 pri3ind securitatea in munca, care
are ca scop instituirea de masuri pri3ind promo3area imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a
lucratorilor.
Legea stabileste principii generale referitoare la pre3enirea riscurilor profesionale, protectia
sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea,
consultarea, participarea ec<ilibrata potri3it legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor,
precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.
%rin /. nr.))* din 7+.70.077> s2a emis reglementarea te<nica pri3ind introducerea pe piata a
masinilor industriale.
%rin E" care nu sunt pre3azute de /. nr. ))*(077>, e3aluarea conformitatii se face in baza
cerintelor de securitate pre3azute de catre producator in specificatiile proprii, standarde, specificatii
te<nice si( sau coduri de buna practica aplicabile, precum si normele de protectia muncii aplicabile.
E" care nu se supun pre3ederilor /. nr. ))*(077> trebuie sa respecte si pre3ederile Legii nr.
0+>(077> referitoare la securitatea generala a produselor.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

onceptul roman de certificare a calitatii de securitate a E" implica aplicarea in Romania in
legatura cu E" fabricate in tara, importate, comercializate sau utilizate, a unui ansamblu de
reglementari :uridice, te<nice si administrati3e imperati3e, unitare, fundamentate stiintific si
armonizate in cea mai mare masura posibila cu cele din Uniunea Europeana pentru a crea conditiile
optime si increderea adec3ata ca astfel de produse folosite in procesul de munca in conformitate cu
instructiunile, asigura in cel mai inalt grad posibil securitatea utilizatorului impotri3a factorilor de
risc de accidentare si imbolna3ire profesionala, fara a fi factori periculosi pentru utilizator sau
pentru alte persoane din mediu.
$ncepand cu anul 077), prin aplicarea Legii nr. 971(077) pri3ind e3aluarea conformitatii produselor
s2au stabilit conditii referitoare la introducerea pe piata a produselor care fac obiectul
reglementarilor obligatorii, referitoare la masini industriale, aparate si ec<ipamente electrice, etc.
onceptul roman de certificare este fundamentat printr2un sistem de reglementari format din:
Legislatia de baza si cone;a,
Reglementari te<nice (standarde de cerinte, norme, fise te<nice) de baza si cone;e,
riterii,
%roceduri generale si specifice de lucru la ni3elul institutiilor implicate.
$n 3ederea aplicarii pre3ederilor legate de art. )77A din Tratatul de la Roma, omisia Europeana a
stabilit cadrul conceptului de 4#oua Abordare5 si 4Abordare .lobala5 necesitatea elaborarii
Directi3elor respecti3 intr2un cadru armonizat, din punct de 3edere :uridic, te<nic si administrati3,
fundamentand stiintific si unitar cerintele esentiale de securitate si sanatate aplicabile categoriilor de
produse reglementate prin Directi3ele te<nice ale #oii Abordari, prezentate in Ane;a nr. ).
Ane'a nr. 1
Nr.
Cr
t.
Directi(a Nr. Directi(ei,
Amendament
Data
a%licarii
S)arsitul %eri$adei
de tran+itie
). Ec<ipament de :oasa
tensiune
-6(06(EE
*6(91(EE
)*(1(->
*()(*+
)()(*-
)()(*-
0. Atmosfere sub presiune 1-(>7>(EE
*7(>11(EE
*6(91(EE
2
)(-(*)
)()(*+
)(-(*0
)()(*-
6. Qucarii 11(6-1(EE
*6(91(EE
)()(*7
)()(*+ )()(*-
>. "ateriale pentru
constructii
1*()79(EE
*6(91(EE
0-(9(*)
)())(*+ )()(*-
+. ompatibilitate
electromagnetica
1*(669(EE
*0(6)(EE
*6(91(EE
*1()6(EQ
)()(*0
01()7(*0
)()(*+
9())(*0
6)()0(*+
)()(*-
9 "asini *1(6-(E )()(*6
)()(*6
6)()0(*>
6)()0(*>
*1(-*(E
)()(*+
)()(*+
-(9(77
6)()0(*9
)()(*-
-. Ec<ipament de protectie
personala
1*(919(EE
*6(91(EE
6(*+(EE
*9(+1(E
)(-(*0
)()(*+
0*()(*>
*()(*-
67(9(*+
)()(*-
1. Aparate de cantarit cu
functionare neautomata
*7(61>(EE
*6(91(EE
)()(*6
)()(*+
6)()0(70
)()(*-
*. Dispoziti3e medicale
implantabile
*7(61+(EE
*6(>0(EE
*6(91(EE
)()(*6
)()(*+
*()(*+
6)()0(*+
)>(9(*1
)()(*-
)7. Arzatoare cu combustibili
gazosi
*7(6*9(EE
*6(91(EE
)()(*0
)()(*+
6)()0(*+
)()(*-
)). &oilere *0(>0(EE
*6(91(EE
)()(*>
)()(*+
6)()0(*-
)()(*-
)0. E;plozibili pentru uz
ci3ic
*6()+(EE )()(*+ 6)()0(70
)6. Dispoziti3e medicale *6(>0(EE
*1(-*(E
)()(*+
-(9(77
)>(9(*1
67(9(7)
)>. Atmosfere potential
e;plozi3e
*>(*(E )(6(*9 67(9(76
)+. Ambarcatiuni pentru
agrement
*>(0+(E )9(9(*9 )9(9(*1
)9. Ascensoare *+()9(E )(-(*- 67(9(**
)-. Aparatura de refrigerare *9(+-(E 6(*(**
)1. Ec<ipament sub presiune *-(06(E 0*())(** 0*(+(70
)*. Ec<ipamente terminale
pentru telecomunicatii
*1()6(E 9())(*0
)(+(*0
)()(*+
07. Dispoziti3e medicale o
pentru diagnosticare in
3itro
*1(-*(E -(9(77 -()0(76
-()0(7+
0). Ec<ipamente terminale
pentru radio si
telecomunicatii
**(+(E 1(>(77 -(>(77
-(>(7)
'. R8D %R! !#'ULT ".T

$n 3ederea efectuarii e3aluarii conformitatii si certificarii produselor se aplica diferite module de
e3aluare a conformitatii, conform conceptului de #oua Abordare, care sunt prezentate in Ane;a nr.
0, sau 3ariante ale acestor module, conform Ane;ei nr. 6.
Ane'a nr.
A ontrolul intern
al productiei
Acopera controlul intern al proiectarii si al productiei. Acest
plan nu necesita control. Acest modul nu presupune actiunea
unui organism notificat.
< E;aminarea E
de tip
Acopera faza de proiectare si trebuie urmata de un modul care
sa asigure e3aluarea in faza de productie. ertificatul de
e;aminare tip E este eliberat de un organism notificat
C onformitatea
de tip
Acopera faza de productie si urmeaza modului &. asigura
conformitatea cu tipul descris in certificatul de e;aminare tip
E emis conform modulului &. Acest modul nu presupune
actiunea unui organism notificat.
D Asigurarea
calitatii
productiei
Acopera faza de productie si urmeaza modulul &. Deri3a din
standardul de asigurare a calitatii E# $'! *770, cu inter3entia
unui organism notificat resonsabil pentru a aproba si controla
sistemul calitatii pentru productie, pentru inspectia finala a
produsului si pentru testare stabilite de producator.
E Asigurarea
calitatii
produsului
Acopera faza de productie si urmeaza modulul &. Deri3a din
standardul de asigurare a calitatii E# $'! *776, cu inter3entia
unui organism notificat resonsabil pentru a aproba si controla
sistemul calitatii pentru productie, pentru inspectia finala a
produsului si pentru testarea acestuia, stabilite de producator.
= Aerificarea
produsului
Acopera faza de productie si urmeaza modulul &. un organism
notificat controleaza conformitatea cu tipul descris in
certificatul de e;aminare E de tip emis conform modulului &
si elibereaza un certificat de conformitate.
G Aerificarea
unitatii
Acopera fazele de proiectare si productie. Ciecare produs este
e;aminat de un organism notificat, care elibereaza un certificat
de conformitate.
; Asigurarea
sistemului
calitatii totale
Acopera fazele de proiectare si productie. Deri3a din standardul
de asigurare a calitatii E# $'! *77), cu inter3entia unui
organism notificat resonsabil pentru a aproba si controla
sistemul calitatii pentru proiectare, productie, inspectie finala a
produsului si testare stabilite de producator.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Ane'a nr. "
Elemente suplimentare comparate cu modulele de baza
Aa) si
bis)
ontrolul intern al
productiei si unul sau mai
multe teste pe unul sau
mai multe elemente
specifice ale produsului
finit
$nter3entia organismului notificat fie in faza de
proiectare, fie in cea de productie, in 3ederea testarii
efectuate de catre producator sau in contul sau.
ategoria de produse si testele aplicabile sunt specifice
in directi3a.
Aa0 si
bis0
ontrolul intern al
productiei si 3erificarea
produsului la inter3ale
aleatoare
$nter3entia organismului notificat pentru a controla
produsul in faza de productie. Aspectele rele3ante ale
controalelor sunt specificate in directi3a.
Dbis Asigurarea calitatii
productiei, fara folosirea
modulului &
Este necesara documentatie te<nica.
Ebis Asigurarea calitatii
produsului, fara folosirea
modulului &
Este necesara documentatie te<nica.
Cbis Aerificarea produsului,
fara folosirea modulului
&
Este necesara documentatie te<nica.
/bis Asigurarea sistemului
calitatii totale cu
controlul proiectarii
Un organism notificat analizeaza proiectarea produsului
sau un produs si 3ariantele sale si elibereaza un certificat
de e;aminare E de tip a proiectarii.
$n 3ederea efectuarii e3aluarii conformitatii si certificarii produselor se utilizeaza urmatorele
standarde, considerate in aplicarea modulelor de e3aluare a conformitatii, conform Ane;ei nr. >.
Ane'a nr. -
M$dul Standarde EN -1... a%lica*ile
Aa), Aa0 E# )-70+ (R abilitatea de a e3alua si decide asupra conformitatii), sau
E# >+77> (E# )-70+ de respectat pentru testarile necesare), sau
E# >+7)) (E# )-70+ de respectat pentru testarile necesare)
& E# >+77> (E# )-70+ de respectat pentru testarile necesare), sau
E# >+7)) (E# )-70+ de respectat pentru testarile necesare)
bis),
bis0
E# )-70+ (R abilitatea de a e3alua si decide asupra conformitatii), sau
E# >+77> (E# )-70+ de respectat pentru testarile necesare), sau
E# >+7)) (E# )-70+ de respectat pentru testarile necesare)
D, Dbis E# >+7)0 R cunostinte legate de produs
E, Ebis E# >+7)0 R cunostinte legate de produs
C, Cbis E# )-70+ (R abilitatea de a e3alua si decide asupra conformitatii), sau
E# >+77> (E# )-70+ de respectat pentru testarile necesare), sau
E# >+7)) (E# )-70+ de respectat pentru testarile necesare)
. E# >+77> (E# )-70+ de respectat pentru testarile necesare), sau
E# >+7)) (E# )-70+ de respectat pentru testarile necesare)
/ E# >+7)0 R cunostinte legate de produs
/bis E# >+7)0 R E# >+77> sau
E# >+7))
$n cadrul armonizarii legislatiei romane reglementate de Legea nr. 971(077) referitoare la e3aluarea
conformitatii produselor s2au transpus Directi3ele #oii Abordari in reglementari te<nice emise sub
forma de /otarari de .u3ern, conform Ane;ei nr. + in care sunt prezentate refeintele te<nice legate
de unele categorii de produse pre3azute in Ane;a nr. ) a Legii nr. 971(077).
Ane'a nr. 1
Nr.
Crt.
Directi(a Nr.
Directi(ei,
Amendament
D$cu&entul initial e&is de aut$ritati
2actul n$r&ati( care %reia directi(a
eur$%eana in legislatia r$&ana5
). Ec<ipament de :oasa
tensiune
-6(06(EE
*6(91(EE
"odifica pre3ederile /. >+-(0776
"odifica /. )66-(0777
0. Atmosfere sub presiune 1-(>7>(EE
*7(>11(EE
*6(91(EE
/. nr. -+0(0770
6. Qucarii 11(6-1(EE
*6(91(EE
/. nr. 6*9(0776
>. "ateriale pentru
constructii
1*()79(EE
*6(91(EE
/. nr. )70(0776
+. ompatibilitate
electromagnetica
1*(669(EE
*0(6)(EE
*6(91(EE
*1()6(EQ
/. nr. >*-(0776
9. "asini *1(6-(E
*1(-*(E
/. nr. ))*(077>
-. Ec<ipament de protectie
personala
1*(919(EE
*6(91(EE
6(*+(EE
*9(+1(E
/. nr. ))+(077>
1. Aparate de cantarit cu
functionare neautomata
*7(61>(EE
*6(91(EE
/. nr. 9)-(0776
*. Dispoziti3e medicale
implantabile
*7(61+(EE
*6(>0(EE
*6(91(EE
/. nr. 6>>(077>
)7. Arzatoare cu
combustibili gazosi
*7(6*9(EE
*6(91(EE
/. nr. >+6(0776
)). &oilere *0(>0(EE
*6(91(EE
/. nr. +>)(0776
)0. E;plozibili pentru uz
ci3ic
*6()+(EE /. nr. 07-(077+
)6. Dispoziti3e medicale *6(>0(EE
*1(-*(E
/. nr 610(077+
)>. Atmosfere potential
e;plozi3e
*>(*(E /. nr. -+0(077>
)+. Ambarcatiuni pentru
agrement
*>(0+(E /. nr. >+0(0776
)9. Ascensoare *+()9(E /. nr. >6*(0776
Ane'a nr. 1
)-. Aparatura de refrigerare *9(+-(E /. nr. )76*(0776
)1. Ec<ipament sub presiune *-(06(E /. nr. *>)(0776 pentru ec<ipamente
sub presiune transportabile
)*. Ec<ipamente terminale
pentru telecomunicatii
*1()6(E /. nr. 11(0776
07. Dispoziti3e medicale o
pentru diagnosticare in
3itro
*1(-*(E /. nr. -*1(0776
0). Ec<ipamente terminale
pentru radio si
telecomunicatii
**(+(E /. nr. 11(0776
%re3ederile legislatiei romane referitoare la e3aluarea conformitatii produselor in a caror categorie
intra si masinile industriale stabilesc ca acti3itatile de e3aluare si certificare sa se afectueze de
organisme te<nice competente, notificate de autoritatile nationale pentru fiecare reglementare
te<nica, conform Ane;ei nr. 9
Ane'a nr. /
Nr.
Crt.
Directi(a eur$%eana Aut$ritatea
nati$nala
res%$nsa*ila
D$cu&entul n$r&ati( e&is de
aut$ritatile r$&ane 2actul
n$r&ati( care %reia directi(a
eur$%eana in legislatia r$&ana5
). Directi3ele europene
referitoare la ec<ipament
electric destinat utilizarii in
anumite limite de tensiuni:
-6(06(EE si *6(91(EE
(4ec<ipament de :oasa
tensiune5
"$R /. nr. >+-(0776 completata si
modificata de /. nr. )+)>(0776
0. Directi3ele europene
referitoare la recipiente(
aparate sub presiune :oasa:
1-(>7>(EE, *7(>11(EE
si *6(91(EE (e;ceptie la
Directi3a *1(6-(EE)
"$R /. nr. >+>(077>
%rescriptii te<nice $'$R
6. Directi3ele europene
referitoare la
compatibilitate
electromagnetica:077>()+(
E care inlocuieste
directi3ele 1*(669(EE,
*0(6)(EE, *6(91(EE,
*1()6(EE
"$R si "inisterul
omunicatiilor si
Te<nologiei
$nformatiei
/. nr. *+>(0776 completata si
modificata prin /. nr.
)++>(0776
>. Directi3a europeana ""''C /. nr. ))*(077>
referitoare la masini:
*1(6-(EE
+. Directi3ele europene
referitoare la aparate
alimentate cu combustibil
gazos (arzatoare cu gaz):
*7(6*9(EE, *6(91(EE
(e;ceptie la Directi3a
*1(6-(EE)
"$R /. nr. >+6(0776 completata si
modificata prin /. nr. >+6(0776
si /. nr. )>17(0776
9. Directi3ele europene
referitoare la ec<ipamente
si sisteme destinate a fi
utilizate in atmosfere
potential e;plozi3e : *>(*(
E (e;ceptie la Directi3a
*1(6-(E)
""''C /. nr. -+0(077>
-. Directi3a europeana
referitoare la ascensoare:
*+()9(E (e;ceptie la
Directi3a *1(6-(E)
"$R /. nr. >6*(0776
%rescriptii te<nice $'$R
1. Directi3a europeana
referitoare la ec<ipamente
sub presine: *-(06(E
(e;ceptie la Directi3a
*1(6-(E)
"$R /. nr. +1>(077>
%rescriptii te<nice $'$R
*. Directi3ele europene
referitoare la cazanele noi
cu apa fierbinte alimentate
cu combustibil lic<id sau
gazos (cazane( boilere cu
apa fierbinte): *0(>0(EE
si *6(91(EE (e;ceptie la
Directi3a *1(6-(E)
"$R /. nr. +->(077+
%rescriptii te<nice $'$R
)7. Directi3ele europene
referitoare la ec<ipamente
indi3iduale de protectie:
1*(919(EE, *6(91(EE,
*9(*1(EE (e;ceptie la
Directi3a *1(6-(E)
""''C /. nr. ))+( 077> completata si
modificata de /. nr. 17*(077+
)). Directi3a europeana
referitoare la :ucarii:
11(6-1(EE si *6(91(EE
(e;ceptie la Directi3a
*1(6-(E)
"$R /. nr. 6*9(0776
)0. Directi3a europeana
referitoare la produse de
constructii: 1*()79(EE si
*6(91(EE (e;ceptie la
Directi3a *1(6-(E)
"inisterul
Transporturilor,
onstructiilor si
Turismului
/. nr. )70(0776
)6. Directi3a europeana
referitoare la aparate de
cantarit cu functionare
"$R /. nr. 9)-(0776
neautomata: *7(61>(EE si
*6(91(EE (e;ceptie la
Directi3a *1(6-(E)
)>. Directi3a europeana
referitoare la dispoziti3e
medicale implantabile
aci3e: *7(61+(EE, *6(91(
EE si *6(91(EE
(e;ceptie la Directi3a
*1(6-(E)
"inisterul 'anatatii /. nr. 6>>(077>
)+. Directi3a europeana
referitoare la e;plozi3i de
uz ci3il: *6()+(EE
(e;ceptie la Directi3a
*1(6-(E)
""''C /. nr. 07*(077+
)9. Directi3a europeana
referitoare la dispoziti3e
medicale: *6(>0(EE, si
*6(91(EE si completarea
0776(60(E (e;ceptie la
Directi3a *1(6-(E)
"inisterul 'anatatii /. nr. 610(077+
)-. Directi3a europeana
referitoare la ambarcatiuni
de agrement: *>(0+(EE
(e;ceptie la Directi3a
*1(6-(E)
"inisterul
Transporturilor,
onstructiilor si
Turismului
/. nr. 0)*+(077>
)1. Directi3ele europene
referitoare la ec<ipamente
de refrigerare: *9(+-(E si
completare 0776(99(E
(e;ceptie la Directi3a
*1(6-(E)
"$R /. nr. )76*(0776 modificata si
completata prin /. nr. *-0(077>
)*. Directi3a europeana
referitoare la dispoziti3e
medicale pentru diagnostic
in 3itro: *1(-*(E
(e;ceptie la Directi3a
*1(6-(E)
"inisterul 'anatatii /. nr. -*1(0776
07. Directi3a europeana
referitoare la instalatii de
transport pe cablu pentru
persoane: 0777(*(E
(e;ceptie la Directi3a
*1(6-(E)
"$R /. nr )77*(077>
%rescriptii te<nice $'$R
0). Directi3ele europene
referitoare la ec<ipamente
terminale de
telecomunicatii si
respecti3e de radio si
telecomunicatii: *1()6(E
(e;ceptie la Directi3a
*1(6-(E)
"inisterul
Transporturilor,
onstructiilor si
Turismului
/. nr 11(0776 modificata si
completata prin /. nr. 069(077>
00. Directi3ele europene
referitoare la ec<ipamente
de radio si telecomunicatii,
**(+(E (e;ceptie la
Directi3a *1(6-(E)
"inisterul
Transporturilor,
onstructiilor si
Turismului
/. nr. )76*(0776 modificata si
completata prin /. nr. 069(077>
06. Directi3a europeana
referitoare la ambala:e si
deseuri de ambala:e: *>(90(
E (e;ceptie la Directi3a
*1(6-(E)
"$R
0>. Directi3a europeana
referitoare la ni3elul
emisiilor de zgomot in
mediu produs de
ec<ipamente destinate
utilizarii in e;teriorul
cladirilor: 0777()>(E
"$R /. nr. +6*(077>
%rincipalele cerinte de securitatea muncii de natura reglementara :uridica si te<nica care stau la baza
elaborarii continutului prezentei lucrari sunt urmatoarele: Legea nr. 6)*(0779 pri3ind securitatea si
sanatatea in munca, #ormele generale de protectia muncii2 ed.0770, /. nr. ))*(077>, /. nr.
>+-(0776, #orme 'pecifice de %rotectia "uncii, etc.
Legea nr. 6)*(0779 pri3ind securitatea si sanatatea in munca preia pre3ederile Directi3ei onsiliului
nr. 1*(6*)(EE pri3ind introducerea de masuri pentru promo3area imbunatatirii securitatii si
sanatatii lucratorilor la locul de munca.
Legea nr. 6)*(0779 pre3ede ca pentru E" sa se adopte, din faza de cercetare, proiectare si e;ecutie
a acestora , precum si de elaborare a te<nologiilor de fabricatie, solutii conforme pre3ederilor legale
in 3igoare pri3ind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau
diminuate riscurile de accidentare si de imbolna3ire profesionala a lucratorilor.
$n 3ederea realizarii unor E" fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, este necesar sa
se garanteze, din faza de proiectare si fabricare, cerintele de securitate si sanatate pre3azute de
Directi3ele te<nice, resecti3 cerintele din reglementarile nationale a lucratorilor.
E" care nu fac obiectul reglementarilor te<nice pre3azute de Legea nr. 971(077), trebuie sa se
asigure cerintele de securitate pre3azute de standarde, norme de protectie a muncii, etc. $n 3ederea
garantarii in utilizare a unor masini industriale sigure, proiectantul si fabricantul unui astfel de E"
trebuie sa ateste indeplinirea pre3ederilor /. nr. ))*(077>, care reprezinta documentul legislati3
prin care preia Directi3a *1(6-(e.
omplementar Directi3ei *1(6-(E pentru riscul ma:or electric (masini si aparate electrice) se
aplica pre3ederile Directi3ei -6(06(EE referitoare la materialul electric destinat a fi utilizat in
diferite limite de tensiune, iar pentru caracteristicile legate de emisia si imunitatea E" $ camp
electromagnetic se aplica pre3ederile Directi3ei 1*(669(EE referitoare la compatibilitatea
electromagnetica.
E" destinate a fi utilizate in atmosfere potential e;plozi3e se aplica pre3ederile Directi3ei
*>(*(EE referitoare la ec<ipamente si sisteme protectoare destinate a fi utilizate in atmosfere
potential e;plozi3e.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

/. nr. ))*(077> se aplica masinilor industriale si componente de securitate si pre3ede:
Enuntarea cerintelor esentiale care trebuie indeplinite,
Definirea procedurilor de certificare aplicabile diferitelor tipuri de masini industriale,
'tabilirea cerintelor legate de desemnarea organismelor de certificare competente pentru
aplicarea procedurii 4e;aminare E de tip5 pre3azuta de Ane;a nr. 9,
%rezentarea modelelor de marca:e, documente necesare.
/. nr. ))*(077> pre3ede urmatoarelor conditii care au ca rezultat indeplinirea cerintelor esentiale
de securitate si sanatate de care masinile industriale:
). O<LIGATIVITATEA ca orice E" pus in circulatie sa fie $# !#C!R"$TATE cu
ER$#TELE E'E#T$ALE DE 'UR$TATE '$ 'A#ATATE
0. O<LIGATIVITATEA ca orice E" sa fie ERT$C$AT corespunzator procedurilor de
certificare aplicabile
6. O<LIGATIVITATEA ca pe orice E" sa fie aplicat "ARAQUL 4'5 si respecti3 4E5
dupa semnarea unui acord %EA referitor la masini sau aderarea Romaniei la UE.
>. O<LIGATIVITATEA ca orice E" sa fie insotit de DELARAT$A E DE
!#C!R"$TATE a fabricantului, importatorului sau distribuitorului autorizat pe teritoriul
Romaniei.
+. CERINTELE ESNTIALE DE SECURITATE SI SANATATE aplicabile
9. DESCRIEREA PROCEDURILOR GENERALE DE CERTI=ICARE si definirea
categoriilor de E" carora li se aplica:
Elaborarea si pastrarea documentatiei te<nice pentru orice tip de model de E" si
efectuarea, la cerere, a incercarilor si e3aluarii la organisme competente,
4e;aminare E de tip5 pentru orice tip de model de E", cu e;ceptia celor care nu
sunt pre3azute in lista E" care se certifica obligatoriu de un organism de certificare.
-. STA<ILIREA criteriilor pri3ind recunoasterea si desemnarea organismelor de certificare
din cadrul sistemului de e3aluare a conformitatii de certificare reglementat gestionat de
""''C.
$n scopul crearii conditiilor pentru integrarea economica a Romaniei pe piata UE se actioneaza si in
sensul elaborarii de reglementari te<nice si procedurale similare celor utilizate pe plan european la
aplicarea procedurilor de certificare specifice E" (e3aluari, incercari) sau a procedurilor de lucru
ale organismului de certificare.
%entru realizarea unei e3aluari a conformitatii si certificarii produselor din domeniul reglementat si
3oluntar este necesar sa e;iste proceduri de lucru, in conformitate cu regulile impuse de standardele
europene in domeniul calitatii.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

%rocedurile de lucru trebuie sa tina cont de metodele de e3aluare si diagnosticare te<nica a
securitatii si sanatatii in munca, care trebuie elaborate astfel incat sa fie similare celor din tarile
europene.
%re3ederile legale de e3aluare a conformitatii si certificarea ec<ipamentelor de munca se aplica
persoanelor fizice si :uridice din domeniul public si pri3at care fabrica, importa, comercializeaza si
utilizeaza e<ipamente te<nice destinate a fi utilizate in medii normale: masini, util:e, instalatii,
aparaturi, dispoziti3e, unelte sau alte mi:loace asemanatoare folosite de salariati in procesul muncii.
$n ceea ce pri3este masinile industriale, /. nr. ))*(077> stabileste aplicarea procedurilor de
certificare in functie de tipul de model de masina sau componenta de securitate si in functie de
incadrarea in lista pre3azuta in Ane;a nr. >.
$n cazul in care un ec<ipament de munca fabricat sau comercializat care nu este pre3azut in Ane;a
nr. > , referitoare la masini industriale care se certifica obligatoriu prin e;aminare E de tip, se
aplica procedura de certificare efectuata de fabricant, denumita si 4autocertificare5, prezentata in
cele ce urmeaza.
ertificarea efectuata de fabricant, denumita 4autocertificare5, este procedura prin care fabricantul
sau distribuitorul autorizat declara pe propria raspundere prin intocmirea si semnarea declaratiei E
de conformitate ca tipul de model de ec<ipament te<nic satisface cerintele esentiale de securitate si
sanatate aplicabile.
Acestei proceduri se supune fabricantul sau distribuitorul autorizat de asemenea ec<ipamente
te<nice. and se declara conformitatea cu standardele armonizat, producatorul trebuie sa detina un
raport te<nic sau certificat de conformitate emis de un organism competent.
%rocedura de e3aluare a conformitatii aplicata pe un organism de certificare competent este o
procedura proprie, care la finalizare da dreptul sa se aplice 'T.
%rocedura de certificare efectuata la cererea fabricantului sau reprezentantului sau stabilit in
Romania se finalizeaza prin emiterea unui certificat de conformitate. ertificatul de conformitate se
poate emite pentru documentatie te<nica a produsului, prototip, lot, tip de model.
!btinerea atestarii de la organismul de certificare competent da dreptul ca fabricantul sau
distribuitorul autorizat sa aplice, inainte de comercializare, pe e;emplarele de ec<ipamente te<nice
fabricate marca:ul E pentru E" care fac obiectul /. nr. ))*(077> si nu sunt pre3azute in Ane;a
nr. > si respecti3 marca 'T pentru Em care nu se supun domeniului reglementat de Legea nr.
971(077) cu modificarile ulterioare.
$n 3ederea obtinerii unui certificat de conformitate solicitantul trebuie sa transmita o cerere ferma
organismului de certificare competent si sa inainteze un dosar cu documentatie te<nica intocmit
'. R8D %R! !#'ULT ".T


conform art. 6 din Ane;a nr. + a /. nr. ))+(077>.
%entru E" care fac obiectul /. nr. ))*(077> si nu sunt pre3azute in Ane;a nr. > si respecti3 pentru
E" care nu se supun domeniului reglementat de Legea nr. 971(077) cu modificarile ulterioare, la
fiecare 0 ani, dupa e;pirarea termenului de 3alabilitate a certificatului de conformitate emis de catre
organismul de certificare se efectueaza ree;aminarea documentatiei te<nice de proiectare si, dupa
caz, se efectueaza 3eificari pri3ind conformitatea tipului de model de ec<ipament te<nic cu cerintele
de securitate si sanatate aplicabile in 3ederea e;tinderii 3alabilitatii certificatului de conformitate.
Ec<ipamentele de munca (E") care intra in categoria masinilor industriale si componentelor de
securitate pre3azute in Ane;a nr. > a /. nr. ))*(077> li se aplica procedura de e3aluare a
conformitatii efectuate de un organism recunoscut si desemnat sa aplice procedura 4e;aminare E
de tip5 conform Ane;ei nr. 9, prezentata in cele ce urmeaza.
E3aluarea conformitatii si certificarea de terta parte reprezinta actiunea unei terte parti neutre fata
de producator care do3edeste e;istenta increderii adec3ate ca un tip de model de ec<ipament te<nic
este conform cu cerintele esentiale de securitate si sanatate pre3azute, transpuse in standarde sau
alte acte reglemetare, conform domeniului de utilizare diferit.
ertificarii de terta parte (organisme de certificare recunoscute si competente) se supun tipurile de
modele de ec<ipamente te<nice destinate a fi utilizate in medii normale in 3ederea prote:arii
impotri3a unor riscuri care pot genera accidentarea sau imbolna3irea profesionala.
$n cazul certificarii de terta parte, procedurile de certificare aplicabile sunt 4e;aminare E de tip5 si
e3aluarea dispozitiilor legate de controlul fabricatiei modelului de ec<ipament te<nic supus
certificarii.
%rocedura de certificare prin e;aminare E de tip este procedura prin care un organism de
certificare recunoscuta constata si atesta ca tipul de model de ec<ipament te<nic satisface cerintele
esentiale de securitate si sanatate aplicabile.
'e supun procedurii de certificare prin e;aminare E de tip de orice tip de model de ec<ipament
te<nic fabricat in tara, importat, comercializat, asamblat sau utilizat pre3azut in Ane;a nr. > din /.
nr. ))*(077>, caz in care solicitantul nu poate aplica pe produs numarul de identificare a
organismului recunoscut care a efectuat certificarea.
'e poate aplica, la cerere, procedura de certificare e;aminare E de tip pentru E" care nu sunt
pre3azute in Ane;a nr. > a /. nr, ))*(077>, caz in care solicitantul nu poate aplica pe produs
numarul de identificare a organismului recunoscut care a efectuat certificarea.
#umarul de identificare al organismului se aplica doar la produsele care fac obiectul pre3ederilor
Ane;ei nr. > din /. nr. ))*(077>.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

%entru E" care fac obiectul /. nr. ))*(077> si sunt pre3azute in Ane;a nr. > a certificatului de
e;aminare E de tip se emite fara termen de 3alabilitate, iar pentru 3erificarea modului in care se
garanteaza respectarea cerintelor esentiale de securitate si sanatate aplicabile acestor E" se poate
efectua o supra3eg<ere periodica (la 0 ani) prin 3erificarea si controlul documentatiei te<nice de
proiectare, 3erificarea prin prele3are de esantioane a unor e;emplare de E" din loturile fabricate si
controlul fabricatiei e;emplarelor de E" pentru garantarea cerintelor de securitate in raport cu
prototipul certificat.
Ec<ipamentele de munca pot sa fie de natura noua sau second <and.
"asinile industriale second <and sunt considerate ca fiind de ocazie, categorie in care intra
ec<ipamentele de lucru si mi:loacele de protectie care au fost, de:a, folosite intr2o tara din Uniunea
Europeana (UE) si sunt, din nou, plasate pe piata in UE.
Aceasta noua plasare pe piata presupune ca masina de ocazie a depasit stadiul de prima plasare pe
piata si prima punere in functiune in EE.
"asinile industriale reconditionate incep cu prefi;ul care indica repetarea unei actiuni sau
intoarcerea la o situatie anterioara (retro).
"asinile reconditionate sunt masini e;istente care au facut obiectul unei inter3entii te<nice ce a
3izat modificarea starii lor, a performantelor, a securitatii, etc. aceasta munca semnifica modificarea
masinii intr2un grad mai mare sau mai mic.
"asina industriala 4reconstruita5 sau 4reinnoita5 este o masina noua constituita, partial sau in
intregime, din parti pro3enite de la o masina 3ec<e.
Reglementarile te<nice europene pot fi aplicate unei masini de ocazie sau reconditionate sunt
urmatoarele:
o Directi3ele 4#oii Abordari5 au fost proiectate e;clusi3 pentru produsele noi sau pentru
produsele pri3ite ca noi.
o Din punct de 3edere te<nic, aplicarea directi3elor la masinile de ocazie este, in general,
nerealista.
o Desi nu e;ista niciun obstacol legal pentru a reglementa masinile de ocazie print2o
directi3a europeana bazata pe articolul )77A al Tratatului, este dificil de 3azut cum poate
fi realizata armonizarea te<nica la masini de generatii diferite.
erintele de securitate si sanatate aplicabile ec<ipamentelor de munca noi sau de ocazie, uilizate de
catre anga:atori in procesul de munca, sunt pre3azute de /. nr. ))>9(0779 pri3ind cerintele minime
de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a ec<ipamentelor de munca (au
fost pre3azute in #ormele .enerale de %rotectia "uncii2 ed. 0770), iar aplicarea acestor cerinte
trebuie sa se realizeze si la punerea in conformitate a E" aflate in utilizare.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

'tabilirea starii de securitate se face pe baza unui diagnostic te<nic efectuat de anga:ator, cu
spri:inul unor organisme competente in domeniul securitatii si sanatatii in munca. %entru E" aflate
in e;ploatare la 06.7*.)**9, precum si pentru cele puse in functiune pana la data de 7).)7.0779, cu
e;ceptia E" noi care intra sub incidenta /. nr. ))*(077>, a /. >+-(0776 si a standardelor si
prescriptiilor te<nice si de securitate a muncii, punerea in conformitate in raport cu cerintele minime
de securitate se refera in fapt, in mod esential, in a adopta masuri te<nice adec3ate, concretizate prin
alegerea mi:loacelor de protectie corespunzatoare si efectuarea unor modificari limitate ale
sistemului de comanda in scopul reducerii, sau suprimarii principalelor riscuri.
$n aceasta abordare, masurile te<nice adoptate se 3or concentra asupra celor mai importante riscuri,
alegerea lor trebuind sa tina seama de:
%osibilitatile te<nice,
Alegerea dispoziti3elor de productie puse pe piata care sunt conforme legislatiei in 3igoare,
ostul punerii in conformitate raportat la rezultatul asteptat in ceea ce pri3este reducerea
riscurilor.
%entru a atesta indeplinirii cerintelor de securitate aplicabile a E", in a caror categorie intra
masinile industriale, trebuie sa se efectueze e3aluarea, diagnosticarea te<nica, certificarea si(sau,
dupa caz, punerea in conformitate in raport cu metodologiile, metodele si procedurile de e3aluare
elaborate de organisme competente.
E3aluarea, diagnosticarea te<nica, certificarea si(sau, dupa caz, punerea in conformitate se
efectueaza de catre organisme competente (e;: organism de certificare cu domeniul de competenta
E") in raport cu metodologiile, metodele si procedurile de e3aluare elaborate de catre acestea si se
aplica in cadrul auditului de securitate si sanatate in munca (''").
$n 3ederea efectuarii auditului de ''" legat de e3adarea riscurilor ec<ipamentelor de munca utilizat
de lucratori, anga:atorul trebuie sa respecte pre3ederile /. nnr. ))>9(0779 pri3ind utilizarea
ec<ipamentului de munca.
$n cadrul auditului ''" se pot efectua audituri de conformitate:
o A ec<ipamentelor de munca in raport cu cerintele minime de securitate si sanatate care
trebuie asigurate lucratorilor la utilizarea ec<ipamentelor de munca (/. nr. ))>9(0779, /.
nr. ))*(077>, /. nr. >+-(0776 cu modificarile ulrerioare, etc.)
o A produselor (realizate) cu specificatiile de proiectare si e;ecutie a produsului, cerintele de
calitate te<nice si de securitate a muncii.
%entru componenta legata de e3aluarea riscurilor ec<ipamentelor de munca in utilizare, auditul de
securitate si sanatate in munca se efectueaza de auditul ''", prin aplicarea procedurilor legale:
E3aluarea conformitatii si certificarea ec<ipamentelor de munca noi (masini industriale si
componente de securitate, ec<ipamente electrice de :oasa tensiune, etc.), conform /. care
decurg din Legea nr. 971(077), cu modificarile ulterioare,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

E3aluarea conformitatii si certificarea ec<ipamentelor indi3iduale de protectie noi, conform
/. care decurg din Legea nr. 971(077), cu modificarile ulterioare,
E3aluarea conformitatii si certificarea ec<ipamentelor de munca noi (ec<ipamente destinate
energeticii, scari, sc<ele, dispoziti3e de protectie, etc.), conform domeniului nereglementat
de /.,
E3aluarea, inspectia si diagnosticarea te<nica a ec<ipamentelor de munca in utilizare
necesare punerii in conformitate cu pre3ederile legale aplicabile.
$n ceea ce pri3este ec<ipamentele de munca aflate in utilizare la locul de munca, este necesara
e3aluarea risurilor in 3ederea punerii in conformitate cu pre3ederile legale aplicabile.
%unerea in conformitate a ec<ipamentelor de munca se efectueaza pentru:
Atestarea respectarii pre3ederilor legale referitoare la utilizarea ec<ipamentelor de munca
noi,
Atestarea respectarii pre3ederilor legale referitoare la utilizarea ec<ipamentelor de munca
de:a aflate in functiune.
%unerea in conformitate a ec<ipamentelor de munca se efectueaza prin e3aluare, inspectie si
diagnosticare te<nica in raport cu cerintele esentiale de securitate si sanatate stabilite in /. care
decurg din Legea nr. 971(077), prezentate in Ane;a nr. +.
$n cadrul auditului de ''" legat de e3aluarea riscurilor la ec<ipamentele de munca se aplica,
functie de pre3ederile legale specifice, procedurile de certificare si(sau de punere in conformitate.
$n 3ederea efectuarii auditului de ''" legat de e3aluarea riscului la ec<ipamentele de munca in
utilizare este necesar ca anga:atorul sa efectueze aprecierea riscului prin utilizarea unor metode de
analiza a pericolelor si estimarea riscului care urmeaza sa fie prezentate in modulele de curs
urmatoare.
Aceste metode sunt prezentate pe scurt in Ane;a & a standardului 'R E# )7+7(0777 si sunt utilizate
pentru analiza sistematica a pericolelor sunt disponibile mai multe metode de analiza a pericolelor
siestimrea risurilor.
Aspecte legate de e3aluarea riscului la ec<ipamentelor de munca trebuie sa tina seama de
urmatoarele elemente:
In)$r&atii generale
Dupa estimarea riscului, trebuie facuta o e3aluare a riscului pentru a determina daca este necesara o
reducere a riscului sau daca masina prezinta securitate. Daca este necesara o reducere a riscului,
atunci trebuie selectate si aplicate masuri de securitate adec3ate soo trebuie repetata procedura.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

$n timpul acestui proces iterati3, este important ca proiectantul sa 3erifice daca, ca urmare a
aplicarii noilor masuri de securitate, nu s2au creat pericole suplimentare. Daca au aparut pericole
suplimentare, acestea trebuie adaugate listei pericolelor identificate.
Atingerea obiecti3elor de reducere a riscului si un rezultat fa3orabil al compararii riscuilor confera
increderea ca masina prezinta securitate.
As%ecte legate de atingerea $*iecti(el$r de reducere a riscului
$ndeplinirea urmatoarelor conditii indica sfarsitul aplicarii procedurii de reducere a riscurilor:
b. %ericolul a fost eliminat sau riscul redus prin:
pre3enire intrinseca sau inlocuirea cu materiale si substante mai putin
periculoase,
protectie,
e. protectia aleasa furnizeaza o stare de securitate pentru utilizarea pre3azuta si
tipul protectiei alese este adec3at aplicatiei in functie de:
probabilitatea ani<ilarii sau ocolirii,
gra3itatea daunei,
incomodare in e;ecutarea sarcinii cerute.
o $nformatiile cu pri3ire la utilizarea pre3azuta a masinii sunt suficient de clare,
o %rocedurile de lucru pentru utilizarea masinii sunt adaptate la aptitudinile personalului care
utilizeaza masina sau a altor persoane care pot fi e;puse la pericolele asociate masinii,
o %racticile de lucru in conditii de securitate recomandate pentru utilizarea masinii si cerintele
referitoare la instruire au fost descrise in mod adec3at,
o Utilizatorul este suficient de informat cu pri3ire la riscurile reziduale din diferite faze de
3iata ale masinii,
o Daca este recomandat un ec<ipament indi3idual de protectie, necesitatea unui astfel de
ec<ipament si cerintele de instruire pentru utilizarea lui au fost descrise in mod adec3at,
o "asurile suplimentare sunt suficiente.
$n cadrul auditului ''" legat de E" este necesara efectuarea 3erificarilor la ec<ipamentele de
munca, care au ca obiect:
Aerificari periodice si, daca este cazul, incercari periodice efectuate de persoane
competente, in conformitate cu legislatia si(sau cu practicile nationale,
Aerificari speciale, efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si(
sau cu practicile nationale, de fiecare data cand s2au produs e3enimente
e;ceptionale, susceptibile sa aiba consecinte daunatoare asupra securitatii
ec<ipamentului de munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de
neutilizare.
'. R8D %R! !#'ULT ".T


Agenti cAi&ici si %ul*eri la l$cul de &unca
DE=INITII (onform art. + din /. nr. )0)1(0779 ? (o) nr. 1>+()6.)7.07792 pri3ind cerintele
minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotri3a
riscurilor legate de prezenta agentilor c<imici):
Agent c<imic ? orice element sau compus c<imic, singur sau in amestec, in stare naturala
sau fabricat, utilizat sau eliberat, inclusi3 sub forma de deseuri, prin orice aci3itate
profesionala, fie ca ea este produs intentionat sau nu, fie ca este introdus pe piata sau nu,
Agent c<imic periculos:
A. !rice agent c<imic care indeplineste criteriile de clasificare ca substanta periculoasa
in conformitate cu Ane;a nr. ) a /. nr. >*7(0770 pentru aprobarea #ormelor
metodologice de aplicare a !U. nr. 077(0777 pri3ind clasificarea, etic<etarea si
ambalarea substantelor si preparatelor c<imice periculoase, fie ca acea substanta este
clasificata in temeiul <otararii mentionate sau nu, cu e;ceptia substantelor care
indeplinesc numai criteriile de clasificare ca periculoase pentru mediu,
<. !rice agent c<imic care intruneste criteriile de clasificare ca preparat periculos in
sensul /. nr. *0(0776 pentru aprobarea #ormelor metodologice pri3ind
clasificarea, etic<etarea si ambalarea substantelor si preparatelor c<imice
periculoase, fie ca acea substanta este clasificata in temeiul <otararii mentionate sau
nu, cu e;ceptia preparatelor care indeplinesc numai criteriile de clasificare ca
periculoase pentru mediu,
C. !rice agent c<imic care, desi nu intruneste criteriile de clasificare ca fiind periculos
in conformitatea cu literele (a) si (b), poate prezenta un risc pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor datorita proprietatilor sale fizio2c<imice, c<imice sau
to;icologice si modului in care este utilizat sau este prezent la locul de munca,
inclusi3 orice agent c<imic caruia i s2a atribuit o 3aloare limitata de e;punere
profesionala potri3it sectiunii 6 din cap. ) al /otararii.
Aaloare limita de e;punere profesionala pentru agenti c<imici ? daca nu se specifica altfel,
3aloarea limita a mediei pondere cu timpul, a concentratiei unui agent c<imic in aerul zonei
in care respira un lucrator, pentru o perioada de referinta specificata (pentru 1 ore sau pentru
termen scurt2 ma; )+ minute). Aalorile limita obligatorii de e;punere profesionala pentru
agentii c<imici sunt prezentate in Ane;a nr. ) a /. nr. )0)1(0779.
Aaloar limita biologica2 concentratia limita, in mediul sau biologic de referinta, a unui agent
rele3ant, a metabolismului sau a unui indicator al efectului sau. Aalorile limita biologice cu
caracter obligatoriu sunt prezentate in Ane;a nr. 0 a /. nr. )0)1(0779.
'. R8D %R! !#'ULT ".T
CARACTERISTICILE AGENTILOR C;IMICI0
'unt foarte raspanditi ? pot fi intalniti de la birourile in care functioneaza un copiator,
care genereaza ozon si pulberi de toner, pana la marile combinate industriale,
'unt foarte 3ariati ? conform unor surse numarul agentilor c<imici care se afla in prezent
pe piata este de peste o suta de mii,
%ot migra, uneori, pe distante foarte mari de la sursa, in functie de curentii de aer,
configuratia terenului, natura agentului c<imic,
'e pot acumula:
2 in spatiu, in special in zone inc<ise, ne3entilate,
2 in or!anism* unele substante se acumuleaza in tesuturi si se elimina foarte greu
sau nu se mai elimina din organism.
o +u o !ama lar!a de e)ecte*
2 asupra starii de sanatate (Efecte to;icologice)
2 asupra mediului (efecte ecoto;icologice)
2 alte efecte (incendiu, e;plozii, corozi3itate),
o prezinta incompatibilitati: substante a caror prezenta simultana in mediul de munca, la
depozitare sau transport trebuie e3itata deoarece prin reactiile dintre ele rezulta compusi
foarte to;ici(inflamabili(e;plozi3i.
o Prezinta efect sinergic: efectul mai multor agenti c<imici asupra aceluiasi organ se
cumuleaza.
SURSELE DE IN=ORMARE PRIVIND AGENTII C;IMICI SUNT0
ETIC;ETA2 informatiile furnizate de etic<eta constituie minimum necesar pentru
recunoasterea rapida a pericolelor si a masurilor de securitate.
Con)orm ,rdonantei de ur!enta a -u.ernului Romaniei nr. &00%&000, pri.ind clasi)icarea,
etic/etarea si ambalarea substantelor si preparatelor periculoase, completa si modi)icata
prin e!ea nr. 051%&001 si prin e!ea nr. #&0%&005, etic<eta unei substante c<imice sau
preparat periculos trebuie sa contina obligatoriu urmatoarele elemente:
). numele substantei sau o denumire recunoscuta international,
0. numele, adresa completa si telefonul celui care raspunde de plasarea pe piata a
substantei sau preparatului, respecti3 producatorul, importatorul sau
distribuitorul,
6. simbolurile referitoare la pericol si, daca este cazul, indicatii despre pericolele
rezultate din folosirea substantei,
>. fraze2tip specifice utilizarii substantelor periculoase, referitoare la riscurile
care pot aparea la utilizarea substantei periculoase,
+. fraze2tip de securitate indicand recomandari referitoare la prudenta cu care
trebuie utilizata substanta periculoasa (fraze '),
'. R8D %R! !#'ULT ".T

9. atribuirea numarului omunitatii Economice Europene din $E'E, daca acesta
este alocat,
-. cantitatea nominala (masa nominala sau 3olumul nominal) de produs continuta
in ambala:, in cazul preparatelor c<imice periculoase comercializate
persoanelor fizice.
=ISELE TE;NICE DE SECURITATE 2 au un grad mai mare de detaliere a informatiilor
decat etic<eta. Ele permit utilizatorilor sa cunoasca pericolele si riscurile legate de
manipularea substantelor si preparatelor c<imice periculoase si sa puna in aplicare masurile
de pre3enire si de protectie a personalului e;pus.
;OTARARILE DE GUVERN ? transpun in totalitate directi3ele europene specifice si
cuprind reguli si masuri aplicabile in intreaga economie nationala.
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII ? colectie de pre3ederi de
protectie a muncii elaborate de anga:ator, a caror sfera de aplicare si obligati3itate este
limitata la unitatea emitenta si care detaliaza si particularizeaza toate reglementarile din
domeniul securitatii si sanatatii muncii la conditiile concrete ale acti3itatii desfasurate de
catre aceasta.
PRINCIPII GENERALE PENTRU PREVENIREA RISCURILOR ASOCIATE CU
AGENTII C;IMICI PERICULOSI CON=ORM CAP. II DIN ;G nr. 11!4../
onform Art. )), pentru acti3itatile in care anga:atii sunt sau pot fi e;pusi la agenti c<imici
periculosi, an!a1atorul trebuie sa se asigure ca riscul pentru securitatea si sanatatea lucratorilor in
procesul de munca este eliminat sau redus la minimum.
De asemenea, an!a1atorul trebuie sa dispuna in3estigarea prezentei agentilor c<imici periculosi la
locul de munca si sa e3alueze orice risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, pentru a stabili
masurile care trebuie luate.
Este obligatorie respectarea 3alorilor limita de e;punere profesionala la agenti c<imici in mediul de
munca, pre3azute in Ane;a nr. ) si 3alorile limita biologice tolerabile ale lucratorilor, pre3azute in
Ane;a nr. 0 la /. nr. )0)1(0779, cu mentinerea concentratiilor agentilor c<imici la un ni3el cat mai
scazut posibil.
onform Art. - din /. nr. )0)1(0779, 3alorile limita obligatorii de e;punere profesionala stabilite
la ni3el national, reflecta factorii de utiliate pentru a asigura sanatatea lucratorilor la locul de
munca.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Determinarea concentratiilor de agenti c<imici in mediul de munca se face de catre laboratoare
specializate (Laboratorul Riscuri <imice si &iologice ? $#D%", Laboratoarele din cadrul DQ'%,
$'%). Rezultatele masurarilor se compara cu 3alorile limita de e;punere profesionala, 3alori care se
refera la e;punerea personala.
E3aluarea de risc pentru sanatatea si securitatea anga:atilor, in cazul e;punerii la agenti c<imici,
trebuie sa se tina seama de:
Ti%ul si gra(itatea c$nsecintel$r0
efalee,
Dermatoze,
Arsuri,
Reactii alergice,
$nto;icatii( otra3ire,
Leziuni interne re3ersibile( ire3ersibile,
Deces.
Intensitatea e'%unerii, in )unctie de0
#atura produsului,
antitatea utilizata,
$nteractiunea intre produse.
=rec(enta e'%unerii0
%ermanenta,
!cazionala( discontinua,
Rara.
Masurari4 anali+e0
o "asurarea concentratiilor de agenti c<imici si compararea cu 3alorile limita de e;punere
profesionala corespunzatoare,
o Analize medicale si compararea rezultatelor cu 3alorile limita biologice corepunzatoare.
Princi%alele &asuri de %re(enire a riscuril$r legate de agentii cAi&ici %ericul$si sunt conform
Art. 1?#- din HG nr. 11!4../0
). &asuri de %r$tectie colectiva0
proiectarea si organizarea sistemelor de munca,
eliminarea( reducerea riscului prin:
2 inlocuirea agentului c<imic cu altul nepericulos sau mai putin periculos
2 inlocuirea te<nologiei cu alta nepericuloasa sau mai putin periculoasa,
reducerea cantitatii de agent c<imic prezent la locul de munca la ni3elul minim cerut
pentru tipul de acti3itate
'. R8D %R! !#'ULT ".T

reducerea la minimum a numarului de lucratori e;pusi sau care pot fi e;pusi,
reducerea la minimum a duratei de e;punere,
reducerea la minimum a ni3elului de e;punere,
procesare in sistem inc<is (carcasat),
separarea agentilor incompatibili,
captarea agentilor c<imici la sursa si e3acuarea lor in conditii de securitate.
0. &asuri de %r$tectie individuala0
dotarea cu ec<ipament indi3idual( personal de protectie corespunzator pentru lucrul cu
agentii c<imici,
decontaminarea ec<ipamentului de protectie si ec<ipamentului special, separarea <ainelor de
lucru de cele de strada,
instruire si informare a lucratorilor pri3ind agentii c<imici periculosi prezenti la locul de
munca, precautiile necesare si actiunile ce trebuie intreprinse pentru protectie, respectarea
masurilor de igiena.
$n caz de accident, incident sau ur!enta datorate agentilor c<imici periculosi anga:atorul trebuie sa:
ia imediat masuri de pre3enire a efectelor,
stabileasca proceduri( planuri de actiune,
informeze lucratorii asupra efectelor.
Interdictii
onform art. 6> din /. nr. )0)1(0779, sunt interzise producerea si utilizarea la locul de munca a
agentilor c<imici pre3azuti in Ane;a $$$.
'unt permise derogari ale acestei pre3ederi numai in urmatoarele situatii:
in scopul cercetarii stiintifice si testarii, inclusi3 analizarii,
pentru acti3itatile menite sa elimine agentii c<imici care sunt prezenti ca produse secundare
sau deseuri,
daca agentii c<imici mentionati in Ane;a $$$ sunt folositi ca produse intermediare.
$n aceste situatii, autoritatea competenta cere anga:atorului sa prezinte o serie de date referitoare la
aceste acti3itati.
"inisterul "uncii, 'olidaritatii 'ociale si Camiliei, impreuna cu "inistrul sanatatii %ublice poate
modifica lista interdictiilor din Ane;a $$$, pentru a include si alti agenti c<imici sau alte acti3itati.
Su%ra(egAerea starii de sanatate 2c$n)$r& Sectiunii , art. "!#- din ;G nr. 11!4../5
'e face in conformitate cu pre3ederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 6)*(0779 si cu
reglementarile "inisterului 'anatatii %ublice.
Atunci cand este stabilita o 3aloare biologica limita obligatorie, in conformitate cu Ane;a $$,
supra3eg<erea medicala este o cerinta obligatorie in cazul desfasurrii unei acti3itati cu respecti3ul
agent c<imic periculos.
'. R8D %R! !#'ULT ".T


PUL<ERI LA LOCUL DE MUNCA
DE=INITII
2ulberile reprezinta sisteme disperse cu faza de dispersie solida si mediul de dispersie gazos.
%ulberile din aerul zonelor de munca fac parte, in general, din categoria aerosolilor, cu particule de
diametru intre 7.77) si )77 Sm.
onform 3R 43, 5508*&000 Calitatea aerului. 6e)initiile )ractiunilor deimensionale ale
particulelor pentru prele.area le!ata de sanatate*
fractiunea in<alabila ? reprezinta fractiunea masica din totalul de particul in suspensie din
aer care este in<alata pe nas si pe gura (particule cu diametrul aerodinamic intre ) si )77
Sm).
fractiunea toracica ? reprezinta fractiunea masica a particulelor in<alate care patrunde dupa
laringe (particule cu diametrul aerodinamic intre 7.) si )77 Sm)
fractiunea respirabila ? reprezinta fractiunea masica a particulelor in<alate care patrunde
pana la caile neciliate ? al3eole (particule cu diametrul aerodinamic intre 7.) si )77 Sm).
CARACTERISTICI
E'ista di)erente intre pulberi, fumuri (tot aerosoli), ceturi si fibre.
Pulberile se formeaza in general prin procese de dezintegrare si au dimensiuni de la 3alori
submicronice la ) Sm.
Fumurile rezulta din reactii c<imice (o;idari, sublimari, distilari, condensari) si din arderea
combustibililor si au dimensiuni intre 7.7) si ) Sm.
Ceturile rezulta din procese de taiere, macinare, spraTere si au dimensiuni cuprinse intre cati3a Sm
si )77 Sm.
Fibrele reprezinta particulele cu o lungime de peste + Sm si un diametru sub 6 Sm, cu un raport
lungime: diametru egal cu 6:).
%atrunderea pulberilor si fibrelor in organism are loc pe cale respiratorie2 prin in<alare. &olile
profesionale sunt produse in special de particulele de pulberi care patrund si sunt retinute de al3eole
(particule cu diametrul aerodinamic intre 7.) si )7 Sm).
%articularitatile mentionate trebuie a3ute in 3edere la:
2 identificarea pericolului,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

2 e3aluarea riscului,
2 stabilirea si aplicarea masurilor de pre3enire.
SURSELE DE IN=ORMARE PENTRU PUL<ERI
'unt aceleasi surse de informare ca pentru agentii c<imici.
PRINCIPII GENERALE PENTRU PREVENIREA RISCURILOR ASOCIATE
PUL<ERILOR
%rincipiile generale pentru pre3enirea riscurilor asociate pulberilor sunt prezentate in 3ectiunea &
din 7- nr. 1&18%&00', iar pentru pulberile cu continut de azbest in 7- nr. 1855%&&.1&.&005.
Determinarea concentratiilor de pulberi in mediul de munca se face de catre laboratoare specializate
(Laboratorul Riscuri <imice si &iologice2 $#D%", Laboratoarele din cadrul DQ'%, $'%).
Rezultatele masurarilor se compara cu 3alorile limita de e;punere profesionala, 3alori care se refera
la e;punerea personala.
Aalorile limita de e;punere profesionala la diferite tipuri de pulberi sunt pre3azute in Ane;a nr. )
din /. nr. )0)1(0779 si in Ane;a nr. 6, punctul & din /. nr. )0)1(0779 pri3ind cerintele minime
de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotri3a riscurilor legate de e;punerea la
agenti cancerigeni si mutageni in munca.
Agentii cancerigei, &utageni si *i$l$gici
DE=INITII 2Con)orm +rt. 5 din 7- nr. 10$#%&00' pri.ind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru protectia lucratorilor impotri.a riscurilor le!ate de e8punerea la a!enti
canceri!eni sau muta!eni in munca)*
agent cancerigen
2a5 o substanta care corespunde criteriilor de clasificare in categoria ) sau 0 de
agenti cancerigeni, astfel cum sunt pre3azute in +ne8a 1 a 7- nr. 0$0%&00&
pentru aprobarea 9ormelor metodolo!ice de aplicare a ,:- nr. &00%&000
pri.ind clasi)icarea, etic/etarea si ambalarea substantelor si preparatelor
c/imice periculoase;
2*5 un preparat compus dintr2una sau mai multe substante pre3azute la litera a,
atunci cand concentratia uneia sau mai multor astfel de substante
corespunde cerintelor impuse in materie de limite de concentratie pentru
'. R8D %R! !#'ULT ".T

clasificarea unui preparat in categoria ) sau 0 de agenti cancerigeni, astfel
cum sunt stabilite, fie in Ane;a nr. 0 la 7- nr. 0$0%&00& pentru aprobarea
9ormelor metodolo!ice pri.ind clasi)icarea, etic/etarea si ambalarea
substantelor si preparatelor c/imice periculoase, fie Ane;a nr. ) la 7- nr.
$&%&00#, atunci cand substanta sau substantele nu figureaza in Ane;a nr. 0
la 7- nr. 0$0%&00& sau nu pre3azute in aceasta limita de concentratie,
2c5 o substanta, un preparat sau un procedeu, mentionate in Ane;a nr. ) la
prezenta <otarare, precum si o substanta sau un preparat care este dega:at
printr2un procedeu mentionat in aceasta ane;a,
agent &utagen
o substanta care corespunde criteriilor de clasificare in categoria ) sau
0 de agenti mutageni, astfel cum sunt pre3azute in +ne8a 1 a 7- nr.
0$0%&00& pentru aprobarea 9ormelor metodolo!ice de aplicare a
,:- nr. &00%&000 pri.ind clasi)icarea, etic/etarea si ambalarea
substantelor si preparatelor c/imice periculoase;
un preparat compus dintr2una sau mai multe substante pre3azute la
litera a, atunci cand concentratia uneia sau mai multor astfel de
substante corespunde cerintelor impuse in materie de limite de
concentratie pentru clasificarea unui preparat in categoria ) sau 0 de
agenti mutageni, astfel cum sunt stabilite, fie in Ane;a nr. 0 la 7- nr.
0$0%&00& pentru aprobarea 9ormelor metodolo!ice pri.ind
clasi)icarea, etic/etarea si ambalarea substantelor si preparatelor
c/imice periculoase, fie Ane;a nr. ) la 7- nr. $&%&00#, atunci cand
substanta sau substantele nu figureaza in Ane;a nr. 0 la 7- nr.
0$%%&00& sau nu pre3azute in aceasta limita de concentratie,
(al$are li&ita ? cu e;ceptia cazului in care se pre3ede altfel, limita mediei ponderate in
raport cu timpul a concentratiei agentului cancerigen sau mutagen in aer, in zona de
respiratie a lucratorului, pe o perioda de referinta specificata in Ane;a nr. 6 a prezentei
<otarari,
agenti *i$l$gici (onform +rt. 0 din 7- 10$&%&00' pri.ind protectia lucratorilor impotri.a
riscurilor le!ate de e8punerea lor la a!enti biolo!ici in munca)
2 microorganisme, inclusi3 microorganismele modificate genetic, culturile celulare
si endoparazitii umani, care sunt susceptibile sa pro3oace infectie, alergie sau
into;icatie,
2 cultura celulara ? cresterea in 3itro a celulelor utilizate din
organisme multicelulare,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

2 &icr$$rganis& ? o entitate microbiologica, celulara sau nu, capabila
sau nu, capabila de a se reproduce sau transfera material biologic.
CLASI=ICARE
+!entii canceri!eni si muta!eni sunt clasificati in trei categorii, in conformitate cu Directi3a
9-(+>1(EE:
categ$ria 1 ? efectul sau cancerigen sau mutagen pentru specia umana este do3edit prin
studii epidemiologice (e;: benzen, azbest, benzidina, beta s, naftilamina, compusi de nic<el,
etc),
categ$ria ? implica o prezumtie puternica de carcinogenitate sau mutagenitate (e;: fibre
de sticla, o;id de etilena, <idrazina, acrilonitril, benzpiren, etc)
categ$ria " ? cuprinde substantele susceptibile ca putand fi cancerigene sau mutagene, dar
pentru care rezultatele studiilor sunt di3ergente si nu conduc la concluzii clare (e;. Aata
minerala, iodura de metil compusi ai plumbului, sulfura de carbon, etc.)
lasificarea unui agent c<imic intr2una sau alta din aceste categorii nu este definiti3a, in functie de
datele epidemiologice si(sau to;icologice, e3olutia cunostintelor stiintifice se poate modifica
incadrarea in aceste categorii.
+!entii biolo!ici sunt clasificati in patru grupe de risc in functie de ni3elul de riscul de infectie pe
care2l reprezinta (Art.+ si Ane;a 6 din /. nr.)7*0 )0979):
o Gru%a 1# agenti biologici care nu sunt susceptibili sa pro3oace o boala a omului.
o Gru%a # agentii biologici care pot pro3oaca o boala a omului si constituie un pericol pentru
lucratori, propagarea in colecti3itate este improbabila, e;ista , in general, o profila;ie sau un
tratament eficace.
o Gru%a "# agentii biologici care pot pro3oca imbolna3iri gra3e omului si constituie un
pericol serios pentru lucratori, ei pot prezenta un risc ridicat de propagare in colecti3itate dar
e;ista in general o profila;ie si un tratament eficace.
o Gru%a -# agenti biologici care pot pro3oca boli gra3e omului si constituie un pericol serios
pentru lucratori, ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colecti3itate si nu e;ista in
general o profila;ie si un tratament eficace.
6aca a!entul biolo!ic ce trebuie e.aluat nu poate )i clasi)icat clar intr<una din !rupele speci)ice
mai sus, el trebuie clasi)icat in !rupa cu riscul cel mai ridicat dintre !rupele posibile (+rt. ' din
7- nr.10$&1&00')
TIPURI DE ACTIVITATI IN CARE SUNT IDENTI=ICATI AGENTI CANCERIGENI,
MUTAGENI SI <IOLOGICI
Acti3itatile in care sunt identificati agentii cancerigeni si mutageni sunt cele din :industria
'. R8D %R! !#'ULT ".T

e;tracti3a, agricultura, constructii, industria petroliera , petroc<imie, industria te;tila, industria
materialelor plastice, industria lemnului, sectorul sanitar, industria pielariei, industria sticlei,
industria cauciucului, laboratoare de cercetare, etc.
Acti3itatile in care sunt indentificati agentii biologici sunt cele din :instalatiile de productie
alimentara, agricultura, ser3icii de sanatate de toate tipurile, laboratoare clinice, 3eterinare si de
diagnostic,eliminarea deseurilor , instalatiile de transport si de epurare a apelor uzate (Ane;a nr.) la
/. nr.)7*0(0779)
MODALITATI DE PATRUNDERE IN ORGANISM A AGENTILOR CANCERIGENI,
MUTAGENI SI <IOLOGICI
Agentii cancerigeni si mutageni pot patrunde in organism pe trei cai:
o alea respiratorie2in<alare,
o alea cutanata2absorbtie transcutanata si(sau precutanata,
o alea digesti3a2ingerare.
Agentii biologici pot patrunde in organism pe mai multe cai:
alea respiratorie,
alea digesti3a,
alea cutanata,
alea sanguina,
"ucoasa con:uncti3ala.
PREVEDERI CON=ORM ;G nr. 1.3"4../ si ;G nr. 1.34../
%re3ederile referitoare la agentii cancerigeni si mutageni sunt prezentate in Ca%it$lul II din /. nr.
)716)0779 , iar cele referitoare la agentii biologici sunt prezentate in Ca%it$lul III si IV din /. nr.
)7*0)0779.
%entru acti3itatile in care lucratorii sunt sau pot fi e;pusi la agenti cancerigeni, mutageni sau
biologici, an!a1atorul trebuie sa determine natura , !radul si durata de e8punere a lucruilor ,
pentru a e.alua orice risc pentru sanatatea si securitatea lor si pentru a stabili masurile care
trebuie luate.
,bli!atiile an!a1atorului , cu pri3ire la acti3itatile in care anga:atii sunt sau pot fi e;pusi la agenti
cancerigeni , mutageni sau biologici sunt ( conform Arg.*2)) din /. nr.)7*6(0779)
Reinoirea e3aluarii riscurilor in mod periodic si , obligatoriu, la orice modificare a
conditiilor de munca,
Reducerea utilizarii unui agent cancerigen, mutagen sau biologic la locul de munca ,
daca este posibil din punct de 3edere te<nic,
Asigurarea de conditii pentru producerea ori utilizarea agentului intr2un sistem
inc<is,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Asigurarea de conditii pentru ca e;punerea lucratorilor sa fie redusa la ni3elul cel
mai scazut posibil, daca aplicarea unui sistem inc<is nu este posibila din punct de
3edere te<nic.
(asuri de pre.enire si protectie (con)orm art.1& din 7- nr.10$#%&00' si art.1& din 7- nr.
10$&%&00')*
$n toate cazurile in care se utilizeaza un agent cancerigen, mutagen sau biologic, anga:atorul trebuie
sa aplice urmatoarele masuri:
Limitarea cantitatilor de agent cancerigen sau mutagen la locul de munca,
Limitarea numarului de lucratori e;pusi sau susceptibil a fi e;pusi , la ni3elul cel mai scazut
posibil,
%roiectarea proceselor de munca si masurilor te<nice de control care sa e3ite sau sa reduca
la minumum agentii cancerigeni, mutageni sau biologici la locul de munca.
E3acuarea agentilor cancerigeni sau mutageni la sursa, prin 3entilatie locala (e;<austare) sau
generala adec3ata,compatibila cu necesitatea de a prote:a sanatatea umana si mediul,
Utilizarea metodelor in 3igoare , adec3ate pentru masurarea agentilor, in special pentru
detectarea din timp a e;punerilor anormale rezultate dintr2un e3eniment nepre3azut sau
dintr2un accident,
Aplicarea unor procedee si metode de munca adec3ate,
Asigurarea masurilor de protectie colecti3a si ( sau masurilor de protectie indi3iduala , in
cazul in care e;punerea nu poate fi e3itata prin alte mi:loace,
Aplicarea unor masuri de igiena , in special curatarea regulata a pardoselilor , peretilor si
altor suprafete,
$nformarea lucratorilor,
Delimitarea zonelor de risc si utilizarea unor indicatoare de securitate adec3ate,2elaborarea
unor planuri pentru situatiile de urgenta,
Asigurarea unor mi:loace care sa permita depozitarea , manipularea si transportul agentilor
cancerigeni, mutageni sau biologici fara risc , in special prin utilizarea de containere sigilate
si etic<etate clar si 3izibil,
Asigurarea unor mi:loace care sa permita colectarea, depozitarea si e3acuare deseurilor de
catre lucratorii , inclusi3 utilizarea containerelor sigilate si etic<etate clar si 3izibil.
E'%unerea nu %$ate de%asi (al$area#li&ita a agentului cancerigen sau &utagen sta*ilita %rin
ane'a nr.1 a ;G nr. 11!4../ si %rin Ane'a nr. " la ;g nr 1.3"4../.
In)$r&area aut$ritatil$r c$&%etente 2art.1" din ;G nr. 1.3"4../ si art. 1" din ;G nr
1.34../5
Anga:atorul trebuie sa puna la dispozitia autoritatilor competente , la cererea acestora , informatii
corespunzatoare pri3ind :
o Acti3itatile si(sau procedeele industriale date in folosinta, inclusi3 moti3ele pentru care se
utilizeaza agentii cancerigeni, mutageni sau biologici,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

o antitatile din substantele sau preparatele fabricate sau utilizate, care contin agenti
cancerigeni sau mutageni,
o Rezultatele e3aluarii riscurilor profesionale,
o #umarul lucratorilor e;pusi ,
o #umele si competenta persoanei responsabile cu securitatea si sanatatea la locul de munca,
o "asurile de pre3enire si protectie luate,
o Tipul ec<ipamentului de protectie utilizat,
o #atura si gradul e;punerii,
o Un plan de urgenta pentru protectia lucratorilor impotri3a e;punerii la un agent biologic din
grupa 6 si >, in cazul unei defectari a izolarii fizice.
$n cazul e;punerii la agenti biologici, conform Arg.06 din /. nr.)7*0(0779, anga:atorul trebuie sa
notifice in prealabil autoritatii de sanatate publica :udeteana si inspectoratul teritorial de munca
utilizarea pentru prima data a agentilor biologici din grupele 0,6 si + , cu cel putin 67 de zile inainte
de inceperea acti3itatii.
(asuri de i!iena si protectie indi.iduala (art.1$ din 7- nr 10$#%&00' si art.15 din 7- nr.
10$&%&00')
%entru toate acti3itatile in care e;ista risc de contaminare cu agenti cancerigeni, mutageni sau
biologici , anga:atorul este obligat sa ia masuri adec3ate, si anume:
o lucratorii sa nu manance , sa nu bea si sa nu fumeze in zonele de lucru in care e;ista riscul
contaminarii cu agenti cancerigeni sau mutageni,
o sa puna la dispozitia lucratorilor ec<ipament indi3idual de protectie adec3at sau alt
ec<ipament special, sa pre3ada locuri amena:ate pentru ec<ipament de protectie sau
ec<ipament special,separat de imbracamintea personala,
o sa puna la dispozitia lucratorilor grupuri sanitare si dusuri , curate si corespunzatoare ,
respecti3 substante antiseptice pentru oc<i si piele,
o ec<ipamentul indi3idual de protectie sa fie:
depozitat corespunzator in locuri bine stabilite,
3erificat si curatat, daca este posibil , inainte si , in orice caz, dupa fiecare
utilizare,
reparat sau inlocuit inaintea urmatoarei utilizari in cazul defectarii lui.
o sa stabileasca proceduri pri3ind prele3area, manipularea si tratarea esantioanelor de origine
umana sau animala.
Lucrat$rii nu tre*uie sa su%$rte c$stul acest$r &asuri.
nformarea , instruirea consulatarea lucratorilor (art. !" din HG nr."#$%.!##& si art. "' din HG
nr. "#$!(!##&)
Lucratorii si (sau reprezentantii lucratorilor din unitate trebuie sa primeasca o pregatire suficienta si
adec3ata , bazata pe toate cunostintele disponibile, in special sub forma de informatii si intructiuni ,
'. R8D %R! !#'ULT ".T


cuprinzand:
riscurile potentiale pentru sanatate, inclusi3 riscurile suplimentare cauzate de consumul de
tutun,
masurile care trebuie luate pentru pre3enirea e;punerii,
prescriptiile de igiena,
purtarea si utilizarea ec<ipamentului indi3idual de protectie si a ec<ipamentului special,
masurile pe care trebuie sa le ia lucratorii, in special personalul de inter3entie, in cazul
producerii unor incidente si pentru pre3enirea acestora.
4nstruirea trebuie sa )ie*
adaptata e3olutiei riscurilor si aparitiei unor riscuri noi,
repetata periodic,
=8punerea an!a1atilor la a!entii canceri!eni nu poate )i permanenta si ea trebuie limitata la
strictul necesar pentru )iecare an!a1at.
)upraveg*erea medicala (art.!+,%! din HG nr."#$%(!##& si art. !-,%# din HG nr. "#$!(!##&)
"asurile pentru supra3eg<erea adec3ata a sanatatii lucratorilor, pentru care rezultatul e3aluarii
efectuate rele3a riscuri pentru sanatatea sau securitatea lor , se stabilesc in concordanta cu
reglementarile "inisterului 'anatatii %ublice.
$n acest caz, fiecare lucrator trebuie sa fie supus unei supra3eg<eri adec3ate a sanatatii inainte de
e;punere si apoi periodic, la inter3ale de timp regulate.
Daca se constata ca un lucrator este suferind ca urmare a e;punerii la agentii cancerigeni sau
mutageni, medicul de medicina muncii sau medicul cu competenta in medicina de intreprindere ,
poate cere ca si ceilalti lucratori care au suferit o e;punere similara sa faca obiectul unei
supra3eg<eri medicale.
$n acest caz anga:atorul trebuie sa realizeze o noua e3aluare a riscului la e;punere. %entru fiecare
lucrator e;pus unui agent cancerigen sau mutagen , medicul de medicina muncii sau medicul cu
competenta in medicina de intrerindere 3a completa un dosar medical indi3idual si 3a propune
masurile indi3iduale de protectie sau pre3enire care trebuie luate pentru fiecare lucrator.
Lista lucratorilor e;pusi , precum si dosarele medicale indi3iduale trebuie pastrate cel putin >7 de
ani de la inceperea e;punerii.
$n cazul in care unitatea se desfiinteaza sau lucratorul isi sc<imba locul de munca, dosarele
medicale indi3iduale 3or fi preluate de autoritatea teritoriala de sanatate publica.
>oate ca?urile de cancer identi)icate ca re?ultat al e8punerii in munca la un a!ent cancerigen sau
mutagen trebuie raportate autoritatilor teritoriale de sanatate publica.
3ubstantele , preparatele si procedeele care pot duce la aparitia cancerului sunt prezentate in
Ane;a nr.) la /. nr.)7*6(0779
Recomandarile practice pri.ind supra.e!/erea medicala a lucratorilor sunt pre?ntate in +ne8a nr.&
la 7- nr. 10$#%&00'
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

$n cazul e;punerii la agenti biologici, anga:atorul trebuie sa aiba lista lucratorilor e;pusi la agenti
biologici din grupa 6 si (sau > care indica acti3itatea efectuata si , atunci cand este posibil, agentul
biologic la care lucratorii au fost e;pusi si , dupa caz, datele referitoare la e;puneri , la accidente si
incidente. "edicul de medicina muncii, inspectorul de munca pe domeniul securitatii si sanatatii in
munca , ca si orice alta persoana responsabila cu sanatatea si securitatea la locul de munca trebuie
sa aiba acces la lista.
Lista lucratorilor e;pusi la agenti biologici din grupa 6 si ( sau > 3a fi pastrat timp de cel putin )7
ani de la terminarea e;punerii, conform /. )7*0(0779.
Lista 3a fi pastrata pe o perioada mai indelungata , care poate atinge >7 de ani de la ultima e;punere
cunoscuta , in cazul e;punerilor susceptibilie sa antreneze infectii:
a) produse de agenti biologici despre care se stie ca pot pro3oca
infectii persistente sau latente,
b) care , tinand seama de stadiul actual al cunostintelor , nu pot fi
diagnosticate inainte ca boala sa se declanseze , multi ani mai
tarziu,
c) a caror perioada de incubatie inainte de declararea bolii este
deosebit de lunga,
d) care antreneaza boli ce pot prezenta recrudescenta timp
indelungat, in ciuda tratamentului aplicat,
e) care pot lasa sec<ele gra3e pe termen lung.
Lucratorii trebuie sa primeasca informatii si recomandari pri3ind toate tipurile de supra3eg<ere
medicala de care pot beneficia dupa incetarea e;punerii.
Lucratorii au acces la rezultatele supra3eg<erii medicale care ii pri3esc.
Lucratorii 3izati sau anga:atorul pot sa solicite o 3erificare si ( sau o ree;aminare a rezultatelor
supra3eg<erii medicale.
Recomandarile practice pentru supra3eg<erea medicala a lucratorilor e;pusi la agentii biologici sunt
indicate in Ane;a nr.> la /. nr.)7*0(0779.
$ndicatiile pri3ind masurile si ni3elurile de izolare, in cazul e;punerii la agentii biologici sunt
prezentate in Ane;a nr.+ la /. nr. )7*0(0779.
%re3ederile pri3ind izolarea procedeelor industriale, in cazul utilizarii agentilor biologici sunt
prezentate in Ane;a nr.9 la /. nr.)7*0(0779.
odul de conduita recomandat pentru 3accinare este prezentat in Ane;a nr.- la /. nr.)7*0(0779.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

MICROCLIMATUL
Micr$cli&atul este un factor de mediu fizic care influenteaza securitatea, sanatatea si capacitatea
de munca a e;ecutantilor in situatia in care componentele sale nu se incadreaza in anumite limite de
confort si securitate.
"icroclimatul este caracteri+at de:
temperatura aerului
umiditatea aerului
3iteza curentilor de aer
temperatura suprafetelor
radiatile calorice emise in zona de lucru
El tre*uie c$nsiderat in raport cu :
limitele de adaptabilitate a organismului uman.
Efortul fizic determinat de acti3itate (c<eltuieli de caldura metabolica),
$mbracamintea e;ecutantului,
aracteristicile procesului te<nologic respecti3.
$n e;punerea profesionala e;ista o mare 3arietate de situatii de stres termic de natura
permanenta,sau intermintenta, ca si numeroase situatii de discomfort termic, inclusi3 in sectoare cu
te<nologie a3ansata (de e;emplu, industria nucleara), ceea ce determina permanenta acestui risc
profesional c<iar in situatia e3olutiei te<nologice si a mi:loacelor de combatere si implica o
abordare globala a tuturor factorilor implicati in relatia operator uman2ambianta termica.
SC;IM<URILE DE CALDURA INTRE ORGANISM SI MEDIU
'c<imburile de caldura intre organism si mediu se realizeaza pe baza legilor fizice ale sc<imburilor
de caldura, iar bilantul temic stabilit intre producerea si pierderea de caldura asigura constanta
temperaturii corpului.
'ursa producerii caldurii in organism o reprezinta metabolismul energetic (") , respecti3 procesele
c<imice care dez3olta energia necesara pentru mentinerea functiilor fiziologice de baza si pentru
desfasurarea acti3itatii omului.
$n conditii de repaus, metabolismul este de cc -7 Lcal(<.
"etabolismul creste in functie de intensitatea efortului muscular ( de e;emplu, de 12)7 ori in efort
intens).
Randamentul ma;im al acti3itatii musculare este de apro;imati3 0720+ P ceea ce reprezinta
ec<i3alentul caloric al lucrului mecanic e;terior, in timp ce -+217P este sub forma de caldura care
trebuie eliminata in mediul incon:urator pentru a pre3eni stocarea acesteia in organism si cresterea
temperaturii corpului.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

<ILANTUL TERMIC
Ec<ilibrul termic al organismului este asigurat atunci cand productia interna de caldura este egala cu
pierderile de caldura.
M#GH CresI EresI C I R IJIE, unde
M0 metabolism
G0 acti3itate e;terioara furnizata
Cres0 con3ectie respiratorie2 f (ta,")
Eres0 e3aporare respiratorie2 f (umiditate, ")
C0 con3ectie2 f (ta, 3a, clo, tsL)
R0 radiatie2 f ( tr, imbracaminte, tsL)
J0 conductie2 f (ta, marimea suprafetelor de contact)
E0 e3aporare2 f (sN, umiditate, 3a, clo, tsL),
Unde:
ta 0 temperatura aerului
M0 metabolismul energetic
tr0 temperatura medie de radiatie
(a0 3iteza curentilor de aer
tsB0 temperatura medie a pielii
cl$0 izolatia termica a imbracamintei
sD0 capacitatea de sudoratie.
Dintre parametrii mentionati, unii depind de microclimat (ta, tr, 3a, umiditate), altii de acti3itate (",
clo) iar altii de subiect (tsL, sN).
CON=ORTUL TERMIC
'e defineste ca:
'tare de ec<ilibru termic in procesul sc<imbului de caldura intre organism si mediu,
&una stare fiziologica, absenta senzatiei neplacute de cald sau frig,
Ambianta confortabila, respecti3, cea care satisface cel mai mare numar de subiecti
dintr2un grup (*7P) reprezentati3 statistic,
Ansamblul parametrilor de microclimat se incadreaza in limite care permit
mentinerea constantei temperaturii corpului in functie de ni3elul acti3itatii fizice si
de imbracaminte.
$n raport cu parametrii de microclimat, se pot mentiona urmatoarele aspecte:
Temperatura aerului este mai ridicata cand efortul fizic este mic si imbracamintea mai
le:era (de e;emplu: 0>U intr2o acti3itate de birou)
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

3unt importante aspecte ca*
diferenta de temperatura intre ni3elul capului si al gleznelor sau gradientul de
temperatura pe suprafata incaperii,
temperatura pardoselii,
asimetria temperaturii de radiatie.
Umiditatea relati3a are un domeniu de 3ariatie mai larg: in general, intre 672-7P este
considerat acceptabil fiziologic, dar de preferat este domeniul +7297P.
Aiteza aerului este un parametru foarte important, datorita sensibilitatii indi3iduale
foarte ridicate la actiunea acestui factor, de regula, V &edie V27.0+ m(s este
acceptabila.
Conditii de confort termic pentru activitati usoare
("W -7 X(mY, d e;. &irouri)
'e defineste o temperatura ec<i3alenta, respecti3:
Temperatura operati3aW toW A. taR ()2A). tr, unde:
ta 0 temperatura aerului
tr0 temperatura medie de radiatie
A0 un coeficient care depinde de 3iteza aerului, respecti3:
Aar V7.0 7.027.+ 7.-2)m(s
A 7.+ 7.9 7.-
onditiile de confort termic sunt urmatoarele:
Vara0
toW 0>.+ Z ).+U
[t3ertV 6U (7.)2 ).) m in raport cu solul)
Aiteza medie aer V7.0 m(s
Umiditate relati3a 672-7P (optim +7297P)
Iarna0
toW 00Z0U
[t3ertV 6U
Temperatura suprafetei pardoselii )*209U (0*U pentru sisteme de incalzire prin
pardoseala)
Aiteza medie aer V7.0 m(s
Umiditate relati3a 672-7P (optim +7297P)
Asimetria temperaturii de radiatie V+U
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

E=ECTELE MICROCLIMATULUI NE=AVORA<IL
Micr$cli&at cald
&oli acute rezultate prin solicitarea sau cedarea termoreglarii
o 'incopa (colapsul) de caldura
o Edemul de caldura, crampele de caldura, spoilere de sare, des<idratare
o 'ocul de caldura ? epuizarea brutala a sistemului termoregulator
"anifestari cronice: afectiuni cardio2 3asculare, litiaza renala, tulburari gastro2 intestinale,
tulburari ner3oase, afectiuni dermatologice.
<$li %r$)esi$nale0 colaps caloric, crampe calorice, soc caloric.
Micr$cli&at rece
Actiune directa a frigului
o Afectiuni specifice (locale): degeraturi
o Afectiuni generale : <ipotermia
Actiune indirecta a frigului si 3ariatii bruste de temperatura:
Afectiuni ale aparatului respirator: rinite, faringite, bronsite, pneumonii,
Afectiuni ale aparatului cardio3ascular, cardiopatie isc<emica, <ipertensiune arteriala, etc.
Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism poliarticular acut, artroze, etc.
Afectiuni renale
Afectiuni neurologice
<$li %r$)esi$nale0 <ipotermie, degeraturi.
Efecte asupra securitatii si performantei:
Tulburari de 3igilenta
resterea ritmului de decizie
'caderea coordonarii senzorio2 motoare
'caderea sensibilitatii tactile
Alternarea de;teritatii manuale.
ontactul cu suprafete calde sau reci: risc de arsura( lezare a tesutului.
REGELEMENTARI re)erit$are la MICROCLIMATUL l$cului de &unca
o /. )7*)(0779
o !rdonanta de urgenta nr. **(0777
o 'tandarde ergonomice pri3ind ambiantele termice.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

onditiile de microclimat la locurile de munca trebuie sa asigure mentinerea ec<ilibrului termic al
organismului uman corespunzator cu ni3elul acti3itatii desfasurate si ca urmare componentele
microclimatului se normeaza in raport cu metabolismul organismului (productia de caldura
metabolica) determinat de efortul fizic in acti3itate.
Din punctul de 3edere al efortului fizic, acti3itatile profesionale se clasifica in functie de
metabolismul energetic (productia de caldura metabolica), respecti3:
Acti(itate4 Clasa de
&eta*$lis&
Meta*$lis& energetic, M
Ra%$rtat la unitatea
su%ra)ata cutanata
2G4&K5
Pentru $ su%ra)ata
cutanata &edie de 1,! &K
2G5
Repaus (7) " \ 9+ " \ ))-
Acti3itate cu efort fizic mic
"etabolism redus ())
9+V"V)67 ))-V"V06>
Acti3itate cu ffort fizic mediu
"etabolism mediu (0)
)67V"V077 06>V"V697
Acti3itate cu efort fizic mare
"etabolism mare (6)
077V"V097 697V"V>91
Acti3itate cu efort fizic foarte
mare
"etabolism foarte intens (>)
"]097 "]>91

#ota: )XW 7.19 ^cal(<
Li&itele ter&ice &ini&e admise la locul de munca sunt urmatoarele0
Clasa de &eta*$lis&
2M5
D
Te&%eratura la
Gl$*ter&$&etru
LC
Vite+a curentil$r de aer
&4s
"V))- )1 V7.0
))-V"V06> )9 V7.6
06>V"V697 )+ V7.>
"]697 )0 V7.+
Li&itele ter&ice &a'i&e admise la locurile de munca sunt:
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Clasa de
&eta*$lis& 2M5
D
Indice G<GT
LC
%ersoana aclimatizara la
caldura
%ersona neaclimatizata la
caldura
Repaus (7) 66 60
"etabolism redus
())
67 0*
"etabolism mediu
(0)
01 09
"etabolism intens
(6)
Cara miscare
perceptibila a
aerului
0+
u miscare
perceptibila
a aerului
09
Cara miscare
perceptibila a
aerului
00
u miscare
perceptibila a
aerului
06
"atabolism foarte
intens (>)

06

0+

)1

07
NOTA0 indicele X&.T se masoara sau se calculeaza cu formula:
2 pentru acti3itati in interior si e;terior fara e;punere solara:
X&.TW 7.-t,,nR 7.6 tg
2 pentru acti3itati in e;terior cu e;punere solara:
X&.TW 7.-tU,,R 7.0 tg R7.)ta
Unde: ta este temperatura aerului, U
tg este temperatura de globtermometru, U
La unele locuri de munca (birouri, camere de comanda, incaperi cu 3ideoterminale, incaperi social2
culturale, etc) unde desfasurarea acti3itatii profesionale necesita confort termic, trebuie asigurate
urmatoarele conditii:
o in perioada de (ara:
temperatura operati3a intre 062 09 U,
diferenta pe 3erticala a 3alorilor temperaturii aerului la ).) m si 7.) m, deasupra
solului (ni3elul capului si al gleznelor) mai mica de 6U,
umiditatea relati3a a aerului intre 672-7P,
3iteza medie a curentilor de aer intre 7.)27.6 m(s
o in perioada de iarna0
temperatura operati3a intre 0720>U,
diferenta pe 3erticala a 3alorilor temperaturii aerului la ).) m si 7.) m, deasupra solului
(ni3elul capului si al gleznelor) mai mica de 6U,
umiditatea relati3a a aerului intre 672-7P,
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

3iteza medie a curentilor de aer intre 7.)27.6 m(s,
diferente mai mici de )7U intre temperatura de radiatie a ferestrelor sau a altor suprafete
3erticale si temperatura de radiatie a obiectelor din incapere.
Temperatura operati3a se calculeaza cu formula: tU W AtaR ()2A)tr, unde:
ta este temperatura uscata a aerului, U
tr este temperatura medie de radiatie, U
A este un coeficient ale carui 3alori sunt:
7.+ daca 3iteza curentilor de aer este V7.0 m(s,
7.9 daca 3iteza curentilor de aer este intre 7.027.9 m(s,
7.- daca 3iteza curentilor de aer este intre 7.-2) m(s.
$n cazul in care 3iteza relati3a a aerului este mai mica de 7.0 m(s sau daca diferenta intre
temperatura medie de radiatie si temperatura aerului este mai mica de >U, temperatura operati3a
poate fi calculata ca medie a 3alorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de radiatie.
Limitele minime si ma;ime ale temperaturii si 3itezei curentilor de aer admise la locul de munca
pre3azute cu dusuri de aer:
Ni(elul
radiatiil$r
cal$rice
2caVc&K4&i
n5
Meta*$lis&ul
energetic 2M5
2G5
Li&ite &ini&e Li&ite &a'i&e
Te&%eratura
aerului 2LC5
Vite+a
curentil$r
de aer 2&4
s5
Te&%eratura
aerului 2LC5
Vite+a
curentil$r
de aer 2&4s5
) "V))-
))-V"V06>
06>V"V697
"]697
0+.7
06.7
0).+
07.7
7.+
7.+
).7
).6
67
01
0-
09
).7
).7
).6
).+
0 "V))-
))-V"V06>
06>V"V697
"]697
00.7
07.7
)1.+
)-.7
7.+
).7
).+
0.7
01
09
0+
0>
).7
).+
0.7
0.+
6 "V))-
))-V"V06>
06>V"V697
"]697
07.7
)1.+
)9.+
)+.7
).7
).+
0.7
0.+
0+
0>
06
00
).+
0.7
0.+
6.7
NOTA0
). umiditatea relati3a a aerului nu 3a depasi 97P.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

0. 3alorile temperaturilor si 3itezelor curentilor de aer reprezinta 3alori medii in sectiunea
trans3ersala a flu;ului de aer la ni3elul :umatatii superioare a corpului.
#i3elul radiatiilor calorice se determina prin masurare sau prin apreciere:
Ti&%ul de su%$rtare a e'%unerii
s
Ni(elul esti&at al radiatiil$r cal$rice
al(cmY(min
0>7 )
+7 0
07 6
Temperatura suprafetelor ec<ipamentelor te<nice sau ale oricaror altor suprafete cu care anga:atul
3ine in contact la locul de muna, trebuie sa se situeze sub 3alorile pre3azute in tabelul de mai :os:
Li&ite &a'i&e ad&ise ale temperaturii suprafetelor:
Material c$nstituti( al
su%ra)etei
Te&%eratura su%ra)etei 2LC5
%entru durate de c$ntact de0
) min )7min ]1 ore
"etal neacoperit +) >1 >6
"etal acoperit +) >1 >6
eramica, sticla si
piatra
+9 >1 >6
"aterial plastic 97 >1 >6
Lemn 97 >1 >6
NOTA0
Aaloarea de +)U pentru o durata de contact de ) minut se aplica si la alte materiale
cu conducti3itate termica idicata, nementionate in tabel.
3aloarea de >6U specificata la toate materialele pentru o durata de contact de 1 ore
si mai mult, nu se aplica decat daca suprafata fierbinte este atinsa doar daca suprafata
fierbinte este atinsa doar de o mica parte a corpului uman (mai putin de )7P din
suprafata totala a pielii corpului) sau de o mica zona a capului (mai mult de )7P din
suprafata pielii capului). Daca zona de contact nu este doar locala sau daca suprafata
fierbinte este atinsa de zone 3itale ale fetei (caile respiratorii, de e;emplu) pot aparea
leziuni gra3e, c<iar daca temperatura suprafetei nu depaseste >6U.
Alte %re(ederi0
%ersonalul care lucreaza in microclimat cald (peste 67U) sau rece (sub +U) 3a beneficia de pauze
pentru refacerea capacitatii de termoreglare si apa carbogazoasa salina ()g #al(litru), in cantitate
de 02> litri( persoana( sc<imb sau ceai fierbintte in cantitate de 7.+2) litru( persoana( sc<imb.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

"asuri de protectie a anga:atilor in perioadele in care se inregistreaza temperaturi e;terioare
e;treme (!rdonanta de urgenta nr. **(0777).
!bligatia anga:atorului de a asigura protectia anga:atilor prin masuri te<nico2organizatorice si
medicale atunci cand nu se pot respecta limitele termice ma;ime( minime admise.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

TEMA /
SUPRAVEG;EREA STARII DE SANATATE A PERSONALULUI
PRINCIPII DE ORGANIMARE A PRIMULUI ANUTOR IN
ACCIDENTELE DE MUNCA
).#o;ele profesionale
=8punerile pro)esionale sunt le!ate de pre?enta )actorilor )i?ic, c/imici, )i?ico<c/imici, biolo!ici,
psi/osociali, er!onomici in mediul de munca.Cand aceste e8puneri pro)esionale au e)ect
ne)a.orabil asupra caacitatii de munca sau asupra sanatatii personalului , )actorii respecti.i de.in
no8e pro)esionale (sinonim*)actori noci.i pro)esionali)
./F01/:
o Cactorii fizici ,c<imici, biologici si psi<osociali prezenti in sistemul de munca,
actionand independent sau in interrelatie,
o %recum si orice element rele3ant din organizarea acti3itatii,
o %entru care e;ista do3ezi stiintifice de asociere poziti3a semnificati3a intre e;punere
si modificarea re3ersibila sau ire3ersibila a structurii sau functionalitatii unui organ,
sistem, aparat sau a organismului in ansamblul lui, manifestate prin :
o reducerea capacitatii de munca2 stare de oboseala
o fenomene patologice.
Caracteristicile n$'el$r %r$)esi$nale0
o %ot aparatine tuturor elementelor componente ale sistemului de munca, cu influenta directa
asupra organismului sau cu influente indirecte.
o %ro3in in general , de la locurile de munca, dar prezenta lor poate depasii mediul de munca,
e;tinzandu2se in mediul incon:urator.
o Actiunea lor se manifesta asupra grupurilor profesionale (grupuri de risc) , uneori, no;ele
profesionale pot influenta si sanatatea populatiei generale (necesitatea diferentierii "A
pentru locurile de munca si, respecti3, pentru mediul incon:urator).
N$'ele %r$)esi$nale acti$nea+a ca0
o Cactori etiologici principali ai &%
'. R8D %R! !#'ULT ".T

o Cactori etiologici fa3orizanti (secundari) in etiologia unor boli neprofesionale
o Cactori de agra3are a unor boloi neprofesionale
o Cactori care impiedica 3indecarea unor boli
. <OLILE PRO=ESIONALE
o De)initie 0 Legea "334../
o N$r&ele Met$d$l$gice la legea "134../ n$&inali+ea+a categ$riile de *$li %r$)esi$nale
si n$'ele %r$)esi$nale res%ecti(e.Se astea%ta ca din ..? sa se intr$duca clasi)icarea
EUROSTAT
o Particularitati ale %at$l$geniei %r$)esi$nale:
o Cactorii prezenti in sistemul de munca sunt predominanti si esentiali in etiologia &%
W relatie cauza ?efect, dar sunt importanti si factorii indi3iduali si factorii
e;traprofesioni
o &% ating muncitorii e;pusi profesional (grupuri de risc, grupuri tinta), dar unele no;e
profesionale pot aparea si in mediul incon:urator , influentand sanatatea generala.
o "anifestarile morbide sunt polimorfe: aceeasi no;a poate produce efecte diferita
asupra organismului
o "anifestarile clinice ale &% sunt asemanatoare cu cele din patologie profesionala
o Dificultati de diagnostic (legate , de e;emplu, de stadiul imbolna3irii)
o $n general , latenta intre perioada de e;punere si aparitia clinica a &%2 dificultate de
afirmare a etiologiei profesionale in cazuri izolate.
o Actiune 4combinata5 a no;elor , sinergism (antagonism.
o umul de riscuri profesionale, apartinand unuia sau mai multor elemente
componente ale sistemului de munca (mediu , e;ecutant , sarcina de munca,
ec<ipament te<nic).
NU E:ISTA ADAPTARE O<ISNUITA LA ACTIUNEA NO:ELORO
M$r*iditatea %r$)esi$nala in R$&ania0
o %utini medici de medicina muncii.
o onform raportarilor D'% , circa >7P din numarul mediu scriptic de anga:ati sunt
e;pusi uneia sau mai multor no;e la locul de munca.
o &% declarate2circa 0777 de cazuri anuala:numaru 4anormal5 de mic.
o De ce_
'ubraportarea numarului de anga:ati e;pusi, munca la negru,
Absenta medicilor de medicina muncii, numarul lor redus,
#erecunoasterea , nediagnosticarea &%,
4<ealt<T NorLer sTndrome5
'upra3eg<ere medicala deficitara, deficiente de logistica,
Deci ,5fenomen de iceberg5.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

".<OLILE LEGATE DE PRO=ESIE
o DEC$#$T$E2#!R"E "ET!D!L!.$E LA LEA.EA 6)*(0779
o Lista &L$% si principalele lor cauze potentiale :#orme "etodologice la legea 6)*(0779
-. SUPRAVEG;EREA MEDICALA A PERSONALULUI
o E;amenul medical la anga:area in munca, controlul medical periodic si e;amenul medical la
reluarea acti3itatii reprezinta supra3eg<erea acti3a a sanatatii anga:atilor in relatie cu
cerintele locului de munca si , modul particular , cu factorii no3ici profesionali.
o Anga:atorii din orice domeniu de acti3itate , sunt obligati sa respecte reglementarile pri3ind
e;aminarile medicale ale anga:atilor si sa asigure fondurile si conditiile necesare.
o Anga:atii nu sunt implicati in nici un fel in costurile aferente supra3eg<erii medicale
specifice riscurilor profesionale, in costurile imbolna3irilor profesionale, ale accidentelor de
munca si ale reabilitarii profesionale dupa &% sau A".
o E;amenul medical la anga:area in munca, controlul medical periodic si e;amenul medical la
reluarea acti3itatii 3or fi efectuate in conformitate, cu pre3ederile legislati3e in 3igoare.
$n cazuri argumentate medical, stiintific, statistic, metodologia se 3a adapta periodic prin includerea
si a altor reglementari de supra3eg<ere medicala , specifica noilor riscuri profesionale.
-.1 E'a&enul &edical la anga9area in &unca sta*ileste0
o Aptitudinea(aptitudinea conditionata( inaptitudinea permanenta sau temporara in munca
pentru profesia(functie si locul de munca in care anga:atorul il 3a desemna sa lucreze,
o ompatibilitatea dintre e3entualele afectiuni prezente in momentul e;aminarii si 3iitorul loc
de munca,
o Captul ca persoana care urmeaza a fi anga:ata nu prezina o afectiune ce pune in pericol
sanatatea si securitatea celorlalti anga:ati de la acelasi loc de munca,
o Captul ca persoana care urmeaza a fi anga:ata nu prezinta afectiuni ce pun in pericol
securitatea unitatii si (sau calitatea ser3iciilor prestate,
o Captul ca persoana care urmeaza a fi anga:ata nu prezinta un risc pentru sanatatea populatiei
careia ii asigura ser3icii.
'e efectueaza obligatoriu pentru:
o %ersoanele care urmeaza a fi anga:ate cu contract pe perioada determinata sau
nedeterminata,
o %ersoanele care reintra in acti3itate dupa o intrerupere mai mare de 9 luni pentru locurile de
munca cu factori noci3i profesionali,
o %ersoanele care reintra in acti3itate dupa o intrerupere mai mare de )0 luni pentru locurile
de munca fara e;punere la factori noci3i profesionali,
o %ersoanele care sunt transferate sau detasate in alte locuri de munca sau alte acti3itati
o Ucenicii, ele3ii, studentii, anga:atii care urmeaza a fi instruiti,
o Anga:atii care isi sc<imba meseria sau profesia.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

'e face la solicitarea anga:atorului care 3a completa fisa de solicitare a e;amenului medical la
anga:are si fisa de e;punere la riscuri profesionale.
$n situatia transferului , anga:atul este obligat sa prezinte si copia dosarului medical de la seri3ciul
medical de medicina muncii care a deser3it locul sau de munca anterior.
onsta din :
o Anamneza medicala profesionala si neprofesionala si e;amenul clinic, conform dosarului
medical,
o E;amene medicale complementare, clinice si paraclinice, conform reglementarilor "'%,
o La indicatia medicului de medicina muncii, e;amenele medicale suplimentare celor indicate.
Rezultatele e;amenului clinic si ale celorlalte e;amene medicale se inregistreaza in dosarul
medical.
"edicul de medicina muncii completeaza fisa de aptitudine, cu concluzia e;amenului medical la
anga:are: apt, apt conditionat, inapt temporar sau inapt pentru locul de munca respecti3.
-. C$ntr$lul &edical de ada%tare si c$ntr$lul &edical %eri$dic0
ontrolul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului de medicina muncii.
C$ntr$lul &edical %eri$dic are ca sc$%0
onfirmarea sau infirmarea aptitudinii in munca pentru profesia(functia si locul de munca
pentru care s2a facut anga:area si s2a eliberat fisa de aptitudine,
Depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii pentru acti3itatile si locurile de
munca cu factori noci3i profesionali,
Diagnosticarea bolilor profesionale,
Diagnosticarea bolilor legate de profesie,
Depistarea bolilor care ar constitui risc pentru 3iata si sanatatea celorlalti anga:ati la acelasi
loc de munca,
Depistarea bolilor care ar constitui risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor
sau pentru populatia cu care anga:atul 3ine in contact prin natura acti3itatii sale.
ontrolul medical periodic se efectueaza obligatoriu tuturor anga:atilor, indiferent de tipul
contractului de munca.
ontinutul controlului medical periodic este in relatie cu e;punerea profesionala.
oncluzia controlului medical periodic se finalizeaza prin completarea fisei de aptitudine.
-. E'a&enul &edical la reluarea acti(itatii0
'. R8D %R! !#'ULT ".T

'e face dupa o intrerupere a acti3itatii de minim *7 de zile pentru moti3e medicale sau de 9 luni
pentru orice alte moti3e, in termen de - zile de la reluarea acti3itatii.
"edicul de medicina muncii poate efectua acest e;amen ori de cate ori il considera necesar.
-.-C$nsultantii s%$ntane0
!rice anganat poate consulta medicul de medicina muncii pentru orice simptome pe care le atribuie
conditiilor de munca si acti3itati desfasurate.
Acest e;amen trebuie finalizat printr2o decizie a medicului de medicina muncii , care este
imputernicit sa ia toate masurile necesare unei supra3eg<eri medicale indi3iduale si(sau colecti3e
pentru pre3enirea &% si a A", pentru mentinerea sanatatii si capacitatii de munca.
-.1 Alte %re(ederi0
Dosarul medical si fisa de e;punere la riscuri profesionale se pastreaza la cabinetul de medicina
muncii unde s2au efectuat e;amenele medicale de anga:are si controlul medical periodic.
$nregistrarile medicale 3or fi pastrate o perioada de timp cel putin egala cu durata medie de
e;punere ? afectare a starii de sanatate pentru fiecare categorie de risc profesional, astfel:
abinet de medicina muncii 3a pastra dosarele medicale, fisele de e;punere la riscuri
profesionale si datele de morbiditate profesionala,
Anga:atorul 3a pastra lista locurilor de munca cu riscuri profesionale si concluzia e;aminarii
medicale( fisa de aptitudine).
$n cazul sc<imbarii cabinetului de medicina muncii, inregistrarile medicale se predau noului cabinet
de medicina muncii agreat de anga:ator.
La transferul in alta unitate, anga:atului i se 3or inmana copii ale dosarului sau medical si ale fisei
de e;punere la riscuri profesionale , pentru a fi predate la cabinetul de medicina muncii al unitatii
respecti3e.
Anga:atorii in procedura de faliment 3or informa cabinetul de medicina muncii si 3or preda
inregistrarile medicale directiilor de sanatate publica :udetene si a municipiului &ucuresti.
$n caz de soma: sau pensionare a anga:atului , cabinetul de medicina muncii 3a preda dosarul
medical al acestuia medicului de familie.
"edicul de medicina muncii si medicul de familie al anga:atului se 3or informa reciproc si operati3
referitor la aparitia unor modificari in starea de sanatate a anga:atului.
Dosarul medical este prote:at de pre3ederile legislatiei in 3igoare pri3ind secretul medical si este
necomunicabil anga:atorului.
1. LEGISLATIA PENTRU SUPRAVEG;EREA STARII DE SANATATE A
ANGANATILOR0
Legea securitatii si sanatatii in munca (nr.6)*(0779),
#orme metodologice de aplicare a legii 6)*(0779,
odul "uncii 0776, republicat (titlul $$$ Timpul de munca si timpul de odi<na, Titlul A
'anatatea si securitatea in munca),
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Legea *+(0779 pri3ind reforma in sanatate,
/. 190(0779 pri3ind organizarea si functionarea "inisterului 'anatatii %ublice,
!rdinul "'% 117(0779 pri3ind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a
autoritatilor de sanatate publica :udetene, respecti3 a municipiului &ucuresti si a structurii
organizatorice a acestor unitati,
!rdinul "'% 10>(0779 pentru aprobarea #ormelor pri3ind organizarea si functionarea
$nspectiei 'anitare de 'tat,
Legea )71()*** pri3ind infiintarea si organizarea $nspectiei "uncii,
Legea pri3ind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale (nr.009(0779), !rdinul
""''C pentru aprobarea #ormelor te<nice de aplicare a pre3ederilor Legii nr.009(0779
pri3ind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale,
Legea 6>9(0770 pri3ind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, #ormele
metodologice de aplicare a legii,
Legea )*(0777 pri3ind pensia de asigurari sociale si alte drepturi de asigurari sociale,
!rdinul "'C >0-(0770 pentru aprobarea trusei sanitare si a baremului de medicamente ce
intra in dotarea posturilor de prim a:utor fara cadre medicale,
!rdinul "L%TL 9-1(0770 pentru aprobarea instructiunilor pri3ind e;aminarea medicala si
psi<ologica a personalului din transporturi cu responsabilitati in siguranta circulatiei si a
na3igatiei, precum si organizarea , functionarea si componenta comisiilor medicale si
psi<ologice de siguranta circulatiei,
!rdinul "'C 1-(0776 pentru aprobarea listei afectiunilor medicale incompatibile cu
calitatea de conducator de auto3e<icule .
!rdinul "'C 176(077) pri3ind aprobarea unor indicatori de e;punere si(sau de efect
biologic rele3anti pentru stabilirea raspunsului specific al organismului la factori de risc de
imbolna3ire profesionala,
!rdinul "'C 1-+(0770 pri3ind stabilirea atributiilor medicului de medicina
generala(medicina de familie cu competenta in medicina de intreprindere,
Legea 6)()**) pri3ind stabilirea duratei timpului de munca sub 1 ore pe zi pentru salariatii
care lucreaza in conditii deosebite ?3atamatoare , grele sau periculoase,
!rdinul "'% )7>>)0779 pri3ind aprobarea #omenclatorului de specialitati medicale,
medico2dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala,
!rdonanta de urgenta a .u3ernului Romaniei *9(0776 pri3ind protectia maternitatii la
locurile de munca, /. +6-(077> pentru aprobarea #ormelor metodologice de aplicare a
pre3ederilor !U. *9(0776,
!rdinul "' )11(077> pri3ind constituirea Registrului operati3 national al bolilor
profesionale si a centrului national de coordonare metodologica si informare pri3ind bolile
profesionale,
Legea >)1(077> pri3ind 'tatutul profesional specific al medicului de medicina a muncii,
!rdinul "' 0>7(077> pri3ind aprobarea 'tandardelor minimale pentru acreditarea
cabinetelor medicale de medicina muncii si a baremului minimal de dotare a acestora,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

/otarare de .u3ern aparute in 0779 pri3ind adoptarea directi3elor europene de securitate si
sanatate in munca.
Pri&ul a9ut$r in accidentele de &unca
1 Generalitati
%rimul a:utor reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse imediat dupa producerea unui accident (de
munca) , pana la momentul inter3entiei cadrelor medicala de specialitate.
%rimul a:utor (asistenta de urgenta) se acorda in trei etape diferite:
La locul accidentului sau imbolna3irii,
$n timpul transportului,
$n unitatile sanitare.
Toate unitatile sanitare sunt obligate sa acorde in permanenta asistenta medicala de urgenta,
dar in cazul in care urgenta depaseste competenta si posibilitatile locale ale unitatii ,
accidentatul 3a fi transportat la alta unitate de specialitate , competenta in rezol3area
urgentei respecti3e.
E;ercitarea atributiilor de ser3iciu ale personalului medical si mediu sanitar se efectueaza in
conformitate cu reglementarile "inisterului 'anatatii %ublice.
Legislatie :
Legea 6)*(0779 pri3ind securitatea si sanatatea in munca si #ormele "etodologice de
aplicare.
Legea *+(0779 pri3ind reforma in sanatate Titlul $A 'istemul national de asistenta
medicala de urgenta si de prim2a:utor calificat.
Legea >)1(077> pri3ind statutul profesional specific al medicului de medicina a muncii.
!rdinul "inistrului 'anatatii si Camilie nr.1-+(0770 :in atributiile medicului de
medicina generala(medicina de familie cu competenta in medicina de intreprindere, intra
si aceea de a participa la realizarea managementului accidentelor de munca in
intreprindere:
). %rimul a:utor,
0.Trimiterea catre spital,
6.Urmarirea e3olutie accidentatului.
Termeni si definitii (Legea *+(0779 pri3ind reforma in sanatate):
Pri&ul a9ut$r de *a+a#efectuarea unor actiuni sal3atoare de 3iata unor persoane
care au suferit o accidentare sau o imbolna3ire acuta, de catre persoane fara pregatire
medicala, fara utilizarea unor ec<ipamente specifice acestui scop
'. R8D %R! !#'ULT ".T

%rimul a:utor de baza se acorda de orice persoana instruita in acest sens sau de
persoane fara instruire la indicatiile personalului din dispeceratele de urgenta.
Pri&ul a9ut$r cali)icat#efectuarea unor actiuni sal3atoare de 3iata unor persoane
care au suferit o accidentare sau o imbolna3ire acuta , de catre personal paramedical,
care au urmat cursuri speciale de formare si care are in dotare ec<ipamente specifice
acestui scop, inclusi3 defibrilatoare semiautomate, functional sub forma de ec<ipe de
prim a:utor intr2un cadru institutionalizat.
A&*ulanta de ti% C#ambulanta destinata asistentei medicala de urgenta la cel mai
inalt ni3el si transportului medical asistat al pacientului critic, fiind dotata cu
ec<ipamente , materiale si medicamente de terapie intensi3a.
A&*ulanta de ti% <# ambulanta destinata inter3entie de urgenta si transporturi
medical asistat al pacientilor.Ea poate fi , dupa caz, utilizata in acordarea primului
a:utor calificat dau in acordarea asistentei medicale de urgenta cu ec<ipamente ,
materiale si medicamente de terapie intensi3a.
A&*ulanta de ti% A1#Ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unui
singur pacient, fiind dotata cu ec<ipamente si materiale minime necesare acordarii
primului a:utor in caz de ne3oie.
A&*ulanta de ti% A# ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unuia
sau al mai multor pacienti , pe targa si sau scaune, fiind dotata cu ec<ipamentele si
materialele minime necesare acordarii primului a:utor in caz de ne3oie.
Ser(iciul &$*il de urgenta, reani&are si descarcerare2SMURD5
Siste&ul nati$nal unic %entru a%eluri de urgenta 11
Dis%eceratul &edical de urgenta.
$n scopul asigurarii primului a:utor la locul de munca, ser3iciile medicale si de securitate a
muncii trebuie:
'a cunoasca competentele umane si mi:loace te<nice disponibile din unitatea
respecti3a, pentru a actiona eficace in cazul producerii unui accident de munca si
pentru a limita consecintele sale,
'a informeze si sa sensibilizeze anga:atii in ceea ce pri3este notiunile de risc si de
pericol,
'a formeze sal3atorii care sa inter3ina rapid si eficace in actiunile de
urgenta(acordarea primului a:utor) la locul de munca, pana la sosirea ec<ipelor de
specialitate,
'a cunoasca si sa anticipeze riscurile specifice locurilor de munca de la locul de
munca, atelier , sectie , unitate.
$n promo3area securitatii si sanatatii in munca primeaza actiunile de pre3enire, de asigurare
a celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca dar, pentru a limita efectele unui
accident , este necesar sa se aiba in 3edere si acest tip de instruire 4terapeutica5.
Cu e8ceptia ca?urilor de mare ur!enta si%sau petrecute in locuri i?olate, primul a1utor in ca? de
accident sau de imbolna.ire acuta ar trebui sa )ie acordat de catre sal.atorii pro)esionisti dar, la
locul unde s<a produs accidentul si pana la inter.entia cadrelor
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

medicale de specialitate , primul a1utor trebuie acordat de catre persoanele care sunt pre!atite in
acest scop(sal.atori).
Atunci cand e;ista aparate de reanimare, acestea trebuie manipulate numai de catre sal3atorii care
sunt obisnuiti cu utilizarea lor.
'al3atorul nu inlocuieste medicul dar , prin masurile pe care le aplica , el trebuie sa reuseasca:
$nrautatirea starii accidentatului,
Aparitia complicatiilor,
%roducerea mortii 3ictimei.
Cormarea sal3atorilor trebuie sa fie predominant practica, repetata in mod periodic , pentru
ca sal3atorii sa poata actiona oricand si oriunde.
Atentie` ! persoana care nu este pregatita ca sal3ator nu trebuie sa incerce sa inter3ina cu
orice pret, obligatiile sale sunt:
'a nu atinga 3ictima,
'a c<eme pe cel mai apropiat sal3ator,
'a anunte accidentul si sa solicite a:utor califica,
'a organizeze protectia 3ictimei,
'a pre3ina e;tinderea starii de accident.
.C$nduita sal(at$rului
.1 Anali+a situatiei
e s2a intamplat, care este natura accidentului_
"ai e;ista 3reun pericol_
%oate fi suprimat acest pericol fara alt risc_
. Pr$te9area (icti&ei
Cercetarea si indenti)icarea riscuril$r care %ersista %entru a %r$te9a (icti&a si a
%re(eni e'tinderea accidentarii0
$dentificarea surselor de risc reale, persistente sau presupuse si reperarea persoanelor
care ar putea fi e;puse la riscurile identificate.
'uprimarea (izolarea riscurilor, singur sau cu a:utoare calificate.
$nstituirea unui 4bara: de securitate5 in :urul 3ictimei, indepartand persoanele
nea3izate.
." E'a&inarea (icti&ei
ercetarea si recunoasterea semnelor care indica faptul ca 3iata 3ictimei este amenintata:
'angereaza abundent
Raspunde la intrebari_
Respira_
Are puls_
Definirea ordinii de prioritate a inter3entiilor.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Tria:ul 3ictimelor, pe baza ierar<izarii leziunilor in functie de gra3itatea lor.
.- Anuntarea accidentului, %ers$nal sau %rin altcine(a0
Apelul de prim a:utor , continand informatii despre :ce s2a intamplat, locul
accidentului , accesibilitatea drumului , numarul si starea 3ictimelor, tipurile de leziuni
produse, cine face apelul.
%ersoana care a facut apelul trebuie sa astepte confirmarea corecta a mesa:ului transmis.
.1 Pri&ul a9ut$r
'al3atorul decide si efectueaza inter3entia (inter3entiile ) folosind te<nicile cunoscute si
e;ersate si 3erifica , supra3eg<ind 3ictima, daca s2a produs rezultatul asteptat:
Daca 3ictima nu 3orbeste (este inconstienta) dar respira si are puls:
o Asezarea in pozitia de siguranta,
o Acoperirea 3ictimei, alarma,
o 'upra3eg<erea circulatie , a starii de constienta, a respiratie , pana la sosirea
a:utoarelor medicale.
Daca 3ictima nu raspunde, nu respira dar are puls:
o Dega:area (eliberarea) cailor respiratorii,
o "ane3ra /E$"L$/,
o Respiratie 4gura la gura5 sau 4gura la nas5
Daca 3ictima nu raspunde, nu respira , nu are puls:
o Reanimare cardio2respiratorie (masa: cardiac e;tern asociat cu respiratie 4gura la gura5
sau 4gura la nas5).
Daca 3ictima sangereaza abundent:
o ompresie manuala locala,
o %ansament compresi3,
o ompresie manuala la distanta( in zona subcla3iculara sau ing<inala),
Daca 3ictima prezinta arsuri :
o 'palare abundenta cu apa.
Daca 3ictima 3orbeste dar nu poate efectua anumite miscari:
o !ricare ar fi semnele, se actioneaza ca si cum 3ictima ar a3ea o fractura, e3itand
deplasarea ei si respectand toate e3entualele deformari la ni3elul membrului superior, al
membrului inferior, al coloanei 3ertebrale.
Daca 3ictima prezinta plagi:
o %lagi gra3e :asezarea 3ictimei intr2o pozitie adec3ata, ingri:irea segmentului amputat,
compresie pentru oprirea sangerarii etc,
o %lagi simple: curatarea si pansarea plagii.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>



./ Su%ra(egAerea (icti&ei si aste%tarea s$sirii ecAi%ei de s%ecialitate si a a&*ulantei0
o Ur&arirea se&nel$r (itale ale (icti&ei.
o Asigurarea inter(entiil$r necesare , daca sur(in &$di)icari in starea (icti&ei.
o In)$r&area &edicului des%re accident si des%re starea (icti&ei.
". Trans%$rtul accidentatil$r , %rinci%ii generale
Nici un accidentat nu (a )i trans%$rtat inainte de a )i adus in starea de a su%$rta in *une
c$nditii trans%$rtul , adica inainte de a )i e'a&inat si a i se )i ac$rdat, e)ecti( , %ri&ul a9ut$r.
o Trans%$rtul nu&ai cu a&*ulanta.
o Transportul cu mi:loace impro3izate numai pentru 3ictime cu leziuni usoare, care nu
influenteaza functiile 3itale ale organismului si atunci cand accidentul s2a produs in locuri
izolate, la mare distanta de statiile de sal3are.#umai in conditiile e;ceptionale se poate
indica si transportul celor gra3 accidentati cu aceste mi:loace impro3izate.
o $n conditiile actuale de organizare si dotare a ser3iciilor de urgenta, numai cadrele medico2
sanitare de specialitate au dreptul sa dispuna ridicarea si transportul 3ictimelor de la locul
accidentului.
o Captul ca transportul de la locul accidentului pana la unitatea sanitara ar dura numai )72)+
minute , nu poate constitui o :ustificare pentru neaplicarea masurilor de prim a:utor la locul
accidentului sau in timpul transportului.
o #u este indicat ca, din dorinta de a transporta accidentatul in timpul cel mai scurt posibil la o
unitate sanitara competenta, sa se apeleleze la orice 3e<icul.
o TeAnica de inter(entie %entru trans%$rt tre*uie su*$rd$nata ideii de a nu agra(a si a
nu c$&%lica (ata&arile %r$duse de accident. Pentru aceasta, &$*ili+area
accidentatului (a tre*ui ast)el e'ecutata incat seg&entul )$r&at din ca% 6gat 6 truncAi
6*a+in sa ra&ana ne&iscat , ca *l$c rigid.
o #erespectarea regulilor de acordare a primului a:utor la locul accidentului , nesocotirea
necesitatii transportului 3ictimei cu autosanitara si neaplicarea tratamentului necesar in
autosanitara duc, ine;orabil, la situatia de a ridica de la locul accidentului un ranit in stare de
soc, de a transporta un muribund si de a 4interna5 un decedat.
Organi+area structuril$r &edicale de &edicina &uncii
1.PREMISE
Securitate si sanatate in &unca0ansamblul de acti3itati institutionalizate a3and ca scop asigurarea
celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea 3ietii, integritatii fizice si
psi<ice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca (Legea ''"
6)*(0779).
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Tintele ''":
2 confortul fizic, psi<ic si social al e;ecutantului
2 securitatea sa ,
2 eficenta si performanta sistemului de munca.
'!%: un muncitor sanatos intr2un loc de munca sanatos si sigur`
<a+a legislati(a %entru securitatea si sanatatea in &unca $ c$nstituie legea securitatii si
sanatatii in &unca 2si N$r&ele &et$d$l$gice de a%licare a legii "134../5
C$nce%tul de 7SANATATE80
Definitia starii de sanatate: starea de ec<ilibru bio2psi<o2social a indi3idului care ii asigura
adaptarea continua la mediul incon:urator , din care face parte si sistemul de munca.
Alterarea sanatatii apare ca rezultat al unor procese multifactoriale , de potentializare si
compensare, tinand atat de indi3idul insusi , cat si de raporturile sale cu mediul
incon:urator , in cadrul caruia munca ocupa un loc central.
4'anatatea optima5 !"' inseamna :imbunatatirea capacitatilor fizice, imbunatatirea
capacitatiilor mentale, dez3oltarea capacitatilor de rezer3a, adaptabilitate la sc<imbarile
circumstantiale de 3iata si munca, atingerea unor ni3eluri superioare indi3iduale in
acti3itatea creati3a si de alta natura.
$n momentul actual , se pune problema
#u numai de a recunoaste , identifica si controla factorii patogeni (profesionali si
e;traprofesionali),
i si de a identi)ica si a %r$&$(a )act$rii san$geni , ceea ce se traduce prin
acti3itati cu orientare atat curati(a , in raport cu factorii patogeni , cat si pre3enti3a ,
in raport cu factorii sanogeni.
Sanatate %u*lica si sanatate %r$)esi$nala
Sanatate %u*licaHsanatatea omului in relatie cu intregul sau mediu social, fizic, c<imic , biologic.
DE=INITIE2legea 314../5 0 starea de sanatate a populatiei in raport cu determinantii starii de
sanatate:socio ?economici , biologici, mediu, stil de 3iata, asigurarea cu ser3icii de sanatate ,
calitatea si accesibilitatea ser3iciilor de sanatate.
'e studiaza si se determina la scara de populatii sau grupuri sociale,
$nclude un camp pluridisciplinar: urbanisti, ingineri , agronomi, 3eterinari, biologi,
biomatematicieni, medici etc,
oncluziile se bazeaza pe metode statistice si epidemiologice,
%rincipalele domenii de inter3entie ale asistentei de sanatate publica sunt:pre3enirea,
supra3eg<erea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile, monitorizarea starii de
sanatate (prin : monitorizarea indicatorilor starii de sanatate, monitorizarea determinantilor
starii de sanatate, monitorizarea eficacitatii si eficientei acti3itatilor din domeniul sanatatii
publice,e3aluarea ne3oilor populatiei pri3ind ser3iciile de sanatate publica), promo3area
sanatatii si educattia pentru sanatate(prin :campanii de informare2educare2comunicare,
programe de educatie pentru sanatate si promo3are a sanatatii in comunitati , dez3oltarea si
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

implicarea comunitatilor locale, pledoaria pentru sanatate publica), sanatatea
profesionala(ocupationala(prin definirea standardelor de sanatate profesionala si prin
controlul aplicarii reglementarilor sanatatii in munca, sanatatea in relatie cu mediul ,
regelmentarea primara si secundara in domeniul sanatatii publice, managementul santatii
publice, ser3icii de sanatate publica specifice.
Sanatatea %r$)esi$nalaH sanatatea omului in relatie cu sistemul sau de munca.$nfluenteaza
caracteristicile si e3olutia sanatatii publice.
PRINCIPII DE PROMOVARE A SANATATII LA LOCURILE DE MUNCA0
'e aplica la toate grupurile fortei de munca
Este directionata pe cauzele afectarii sanatatii
ombina di3erse metode sau moduri de abordare
Urmareste participarea acti3a a muncitorilor
Este in mod primar o acti3itate medicala, dar se bazeaza si pe acti3itati din alte domenii
stiintifice, sociale , politice , economice.
RELATII SI INTERCONDITIONARI MUNCA#SANATATE#<OALA
Relatii de ecAili*ru0 munca are un rol benefic , promo3are a sanatatii fizice si mentale
atunci cand este adaptata capacitatii psi<ofiziologice ale e;ecutanttului si cand e;ista si se
respecta reglementarile de e;punere a organismului la factorii de risc profesionali.
Relatii de de+ecAili*ru0 munca poate afecta sanatatea in mai multe moduri:
o E;ecutantul poate fi e;pus unor factori noci3i fizici, c<imici , biologici ,ergonomici,
folositi in procesul de munca ori aparuti in urma acestui proces, ceea ce duce la
efecte specifice acestor e;puneri ?bolile profesionale.
o "unca implica suprasolicitari ale unor structuri si (sau ale unor organe ori sisteme
ale organismului (aparat locomotor, sistem ner3os centra, organe de simt, etc), ceea
ce poate duce , de asemenea , la boli profesionale si la boli legate de profesiune.
o "unca poate fi stresanta psi<ologic, putand duce , alaturi de alte cauze , indi3iduale
si la e;tra profesionale , la boli psi<o2somatice, mentale , alcoolism, etc.
o "unca sau circumstantele in care ea se desfasoara poate implica un risc mare de
accidentare ori de 3iolenta fizica( de e;emplu , acti3itatiile din minerit, constructii,
transport sau acti3itatile din politie).
o "unca insasi promo3eaza un stil de 3iata nesanator (de e;emplu:munca sedentara si
obezitate, alcoolism , in unele profesii).
o %rin e;punere profesionala la anumite conditii de munca , si unele boli
obisnuite( boli transmisibile , de nutritie etc.) risca sa se agra3eze sau e3olutia lor
este mai trenanta.
<$ala , ca si accidentul de &unca re%re+inta si&%t$&e , &ani)estari ale
dis)unctiil$r,de+ecAili*rel$r siste&ului de &unca.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

<OALA SE POATE CONSTITUI IN =ACTOR DE RISC DE ACCIDENTARE.
. ORGANIMAREA STRUCTURILOR MEDICALE DE MEDICINA MUNCII
Medicina Muncii0 disciplina a medicinii pre3enti3e care se ocupa de relatia fiziologica si (sau
patologica dintre organismul uman si munca, in 3ederea promo3arii starii de sanatate a muncitorilor
si a e3itarii oricarei alterari a sanatatii lor ca urmare a acti3itatii profesionale.
'tudiaza indi3idul si colecti3itatea in relatie cu factorii sistemului de munca.
!rganizarea structurilor medicale de medicina muncii:
Anga:atorul este oblicat sa asigure supra3eg<erea starii de sanatate a tuturor anga:atilor prin
ser3icii medicale de medicina muncii.
'tructurile medicale de medicina muncii functionaeaza potri3it reglementarilor "inisterului
'anatatii %ublice , acti3itatea acestora a3and un caracter predominant pre3enti3.
%restarea ser3iciilor medicale de medicina muncii se realizeaza sub coordonarea medicului
de medicina muncii la ni3elul structurilor medicale de medicina muncii, care sunt:
o abinetele de medicina muncii de intreprindere, organizate de anga:ator,
o abinetele de medicina muncii pri3ate, organizate conform dispozitiilor legale,
o 'ectiile sau compartimentele de medicina a muncii si boli profesionale organizate la
ni3elul autoritatilor de sanatate publica :udetene,
o 'ectiile de medicina muncii din institutele de 'anatate %ublica din :&ucuresti , lu: ,
$asi , Timisoara, si din centrele de 'anatate %ublica din Targu "ures, 'ibiu.
o linicile uni3ersitare de boli profesionale.
$n structurile medicale de medicina muncii 3or fi incadrati medici de medicina muncii, iar in
cabinetele de medicina muncii din intreprindere pot fi incadrati medici de medicina muncii
si medici cu competenta in medicina de intreprindere, conform reglementarilor "inisterului
'anatatii %ublice.
%ersonalul medical cu studii superioare si medii necesar, aparatura de specialitate,
materialele sanitare consumabile, dotari si conditii pentru buna functionare a acestor
structuri, se asigura de catre anga:ator potri3it reglementarilor "inisterului 'anatatii
%ublice.
E;ercitarea atributiilor de ser3iciu ale personalului este responsabilitatea anga:atorului si
se realizeaza in conformitate cu reglementarile "inisterului 'anatatii %ublice.
Asigurarea supra3eg<erii e;punerii profesionale este repsonsabilitatea anga:atorului si se
realizeaza prin cabinetele medicale de medicina muncii inregistrate in registrul unic al
cabinetelor medicale de la ni3elul autoritatilor de sanatate publica.
%entru asigurarea atributiilor ce re3in structurilor medicale de medicina muncii,
anga:atorii 3or lua urmatoarele masuri
Anga:area personalului numai dupa un e;amen medical prealabil, cu confirmarea scrisa a
medicului de medicina muncii ca locul de munca sau meseria propusa nu este contraindicata
din punct de 3edere medical 3iitorului anga:at,
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

%rogramarea , cu acordul personalului medical , a controlului medical periodic al anga:atilor,
potri3it reglemntarilor te<nice ale "inisterului 'anatatii %ublice, si urmarirea efectuarii
integrale a acestuia,
Respectarea , recomandarilor medicale in urma e;amenelor la anga:are , a controalelor
medicale de adaptare si periodice si a e;amenului medical la reluarea acti3itatii.
Anga:atorii nu au dreptul sa inter3ina prin nici un mi:loc in influentarea acti3itatii medicale,
a continutului acesteia , a concluziilor si masurilor medicale stabilite.
Acti3itatea de medicina muncii la ni3el :udetean, respecti3 al municipiului &ucuresti, este
coordonata si monitorizata de catre Autoritatile de sanatate publica, prin compartimentele de
medicina muncii, care 3or organiza periodic analiza acti3itatii ser3iciilor medicale de
medicina muncii.
$nstitutele de 'anatate %ublica asigura asistenta si indrumare te<nica de medicina muncii in
zonele arondate.
". ATRI<UTIILE MEDICULUI DE MEDICINA MUNCII 2LEGEA -1!4..-50
o $dentifica factorii de risc si participa la actiunile de e3aluare a acestora
o 'upra3eg<eaza sanatatea anga:atilor relatie cu situatia de munca reala, cu e;punerea
profesionala la riscuri.
o Asigura corespondenta dintre capacitatile psi<ofiziologice ale e;ecutantului si cerintele
acti3itatii profesionale.
o !rganizeaza primul a:utor si tratamentul de urgenta, pentru situatii de urgente, incidente,
a3arii, cataclisme.
o Are rol important in e;pertica si recuperarea capacitatii de munca
o $n cadrul ''" , participa la stabilirea programelor de sanatate la locul de munca o asigura
managementul ser3iciilor medicale de medicina muncii.
o Are atributii de coordonare in cadrul unui ser3iciu medical de medicina muncii
o %articipa la educatia pentru sanatate si promo3area santatii
o $ntocmeste rapoarte catre anga:ator , anga:ati si autoritatile compentente o contribuie la
cunoasterea stiintifica in domeniul sanatatii in munca.
-. Alte ele&ente legislati(e
Legea 314../ %ri(ind re)$r&a in sanatate stabileste , intre altele,
$n cadrul titlului $ , 'anatate publica:
2 %rincipiile asistentei de sanatate publica
2 Acti3itatile sistemului de sanatate publica
2 !rganizarea si functionarea inspectiei sanitare de stat
2 %rincipiile asistentei medicale profilactice si curati3e
2 !bligatiile persoanelor fizice si :uridice
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

$n cadrul titlului $$, %rogramele nationale de sanatate publica ( intre care e;ista si programe
pri3ind santatea profesionala)
$n cadrul titlului $A, 'istemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim a:utor
califica.
%rincipiile care stau la baza asistentei de sanatate publica sunt:
o Responsabilitatea societatii pentru sanatatea publica.
o Cocalizarea pe grupuri populationale si pre3enirea primara
o %reocuparea pentru determinantii starii de sanatate: sociali, de mediu,
comportamentali, ser3icii de sanatate.
o Abordarea multidisciplinara si intersectoriala.
o %arteneriat acti3 cu populatia si autoritatile publice centrale si locale
o Decizii bazate pe cele mai bune do3ezi stiintifice e;istente la momentul
respecti3 in contii specifice , decizii fundamentate pe principiul precautiei.
o Descentralizarea sistemului de sanatate publica
o E;istenta unui sistem informational si informatic integrat pentru
managementul sanatatii publice.
a autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate publica, "$#$'TERUL 'A#ATAT$$
%U&L$E are ca atributii, intre altele:
2 %rotectia sanatatii in relatie cu conditiile de munca
2 A3izarea si controlul acti3itatii de supra3eg<ere a starii de sanatate a
persoanalului e;pus profesional
2 Elaborarea , dupa caz , a unor proiecte de acte normati3e in ceea ce
pri3este:
alitatea mediului de munca si sanatatea in munca
E3aluarea factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei ?
calitatea principalilor factori de mediu.
"onitorizarea starii de sanatate ?promo3area sanatatii.
Atri*utiile SERVICIULUI4<IROULUI DE SUPRAVEG;ERE SI CONTROL AL <OLILOR
PRO=ESIONALE DIN AUTORITATEA DE SANATATE PU<LICA0
2 Realizeaza registrul de e3identa a &% la ni3el teritorial , efectuand cercetarea
si documentarea cazurilor suspecte de boala, declararea si inregistrarea &%,
2 'electeaza cazurile si transmite fise &%0(rapoarte partenerilor instituionali ,
conform pre3ederilor legale.
2 $nregistreaza cazurile de &L$% si indicii de morbiditate profesionala cu
incapacitate temporara de munca.
2 Realizeaza e;pertize in domeniul sanatatii profesionale(ocupationale)
2 entralizeaza si analizeaza situatia anga:atilor e;pusi la no;e din teritoriu
2 Asigura organizarea acti3itatilor de colectare si rapoarte a datelor necesare
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

indentificarii problemelor de sanatate profesionala si a operatorilor
specializati in inter3entii eficiente din piata de ser3icii medicale de medicina
muncii.
2 %articipa cu rapoarte la elaborarea sintezelor nationale pri3ind sanatatea in
relatie cu mediul profesional.
2 Deruleaza studii multidisciplicanre asupra problemelor de sanatate ?mediu2
securitate in teritoriul dat.
2 !rganizeaza actiuni de pre3enire a imbolna3irilor profesionale si de
promo3are a sanatatii in munca.
2 E3alueaza aplicarea normelor la locul de munca pentru supra3eg<erea
gra3idelor cu risc maternal
2 %articipa la implementarea programelor pri3ind prote:area sanatatii si
pre3enirea imbolna3irilor asociate factorilor de risc profesionali
2 oordoneaza acti3itatea structurilor medicale de medicina muncii din
teritoriul si urmareste aplicarea criteriilor de control al calitatii ser3iciilor de
medicina muncii
2 'toc<eaza datele medicale de la anga:atorii aflati in procedura de faliment
2 %articipa la aplicarea legistatiei pri3ind incadrarea locurilor de munca in
conditii deosebite si speciale
2 Efectueaza , la cererea tertilor, e3aluarea factorilor de risc profesional.
2 E3alueaza aplicarea normelor pri3ind asigurarea supra3eg<erii medicale a
personalului e;pus profesionale, in concordanta cu pre3ederile legale si cu
riscurile profesionale
2 Elaboreaza referatele de e3aluare a unitatilor(acti3itatilor supuse
a3izarii(autorizarii santiare
2 %articipa la elaborarea si e;ecutia planurilor de actiuni pri3ind implementarea
in plan :udetean a acOuisului comunitar in domeniul sanatatii si securitatii in
munca
Legea 1.!41333 %ri(ind in)iintarea si $rgani+area Ins%ectiei Muncii stabilieste atributiile
inspectorului de munca:
Acorda(retrage autorizatia de functionare din punct de 3edere al securitatii in munca
ontroleaza certificarea produselor, masinilor , utila:elor, ec<ipamentelor de protectie
oordoneaza instruirea si formarea anga:atilor si urmareste formarea specialistilor
%articipa la cercetarea unor A"
ontroleaza aplicarea pre3ederilor legale referitoare la ''"
olaboreaza la elaborarea programelor de pre3enire a R% si controleaza realizarea acestora
Efectueaza(solicita masuratori si determinari
Dispune sistarea acti3itatilor in cazuri
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

TEMA ?
C$&unicarea si cercetarea e(eni&entel$r, inregistrarea si e(identa accidentel$r
de &unca si a incidentel$r %ericul$ase, se&alarea, cercetarea , declararea si
ra%$rtarea *$lil$r %r$)esi$nale.
Dis%$+itii generale
#orma metodologica constituie cadrul de reglementare a unor proceduri, medode si mi:loace
pri3ind comunicarea si cercetarea e3enimentelor, inregistrarea si e3identa accidentelor de munca, a
incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale, in
scopul aplicarii unitare a pre3ederilor Legii nr.6)*(0779.
%re3ederile normelor metodologice se aplica in toate sectoarele de acti3itate , atat publice, cat si
pri3ate cu e;ceptia fortelor armate sau politiei, precum si cazurilor de dezastre, inundatii si protectie
ci3ila.
C$&unicarea e(eni&entel$r
!rice e3eniment 3a fi comunicat de indata anga:atorului , de catre conducatorul locului de munca
sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.
Anga:atorul are obligatia sa comunice e3enimentele, de indata:
inspectoratelor teritoriale de munca, toate e3enimentele,
asiguratorului, potri3it Legii nr . 6>9(0770 pri3ind asigurarea pentru accidente de munca
si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, e3enimentele urmate de
incapacitatea temporara de munca, in3alitate sau deces, la confirmarea acestora,
organelor de urmarire penala, dupa caz,
Accidentele usoare, nu se comunica si nu se raporteaza.
Daca printre 3ictimele e3enimentului se afla si lucratori ai altor anga:atori, e3enimentul 3a fi
comunicat si anga:atorilor acestora, de catre anga:atorul la care s2a produs e3enimentul.
omunicarea e3enimentelor 3a cuprinde urmatoarele informatii:
denumirea , numele anga:atorului la care s2a produs accidentul si, daca este cazul,
denumirea anga:atorului la care este( a fost anga:at accidentatul,
sediul adresa si numarul de telefon ale anga:atorului,
locul unde s2a produs e3enimentul ,
data si ora la care s2a produs e3enimentul(data si ora la care a decedat accidentatul,
numele si prenumele 3ictimei,
datele personale ale 3ictimei:3arsta , starea ci3ila, copii in intretinere, alte persoane in
intretinere, ocupatia , 3ec<imea in ocupatie si la locul de munca,
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

impre:urarile care se cunosc si cauzele prezumti3e,
consecintele accidentului,
numele si functia persoanei care comunica e3enimentul,
data comunicarii,
unitatea medicala la care a fost internat accidentatul.
$n cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, soldate cu decesul 3ictimelor , in
care printre 3ictime sunt persoane aflate in indeplinirea unor indatoriri de ser3iciu, ser3iciile politiei
rutiere 3or comunica e3enimentul la inspectoratul teritorial de munca din :udetul pe raza caruia s2a
produs.
Accidentul urmat de in3aliditate, se 3a comunica dupa primirea deciziei de incadrare , intr2un grad
de in3aliditate.
Pr$ceduri a%licate in ur&a unui e(eni&ent
Anga:atorul 3a lua masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din producerea
e3enimentelor, pana la primirea acordului din partea organelor care efectueaza cercetarea, cu
e;ceptia cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera producerea altor e3enimente, ar agra3a
starea accidentatilor sau ar pune in pericol 3iata lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul
muncii.
$n caz de deces a persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de munca 3a solicita, in scris, unitatii
medico2legale competente, un raport preliminar din care sa reiasa faptul ca decesul a fost sau nu
urmarea unei 3atamari 3iolente.
$n cazul accidentului urmat de in3aliditate, unitatea de e;pertiza medicala si recuperare a capacitatii
de munca, care a emis decizia de incadrare intr2un grad de in3aliditate, 3a trimite o copie dupa
decizie,in termen de 6 zile lucratoare de la data eliberarii acesteia, la inspectoratul teritorial de
munca pe raza caruia s2a produs accidentul.
$n termen de 6 zile lucratoare de la data eliberarii acesteia, la inspectoratul teritorial de munca pe
raza caruia s2a produs accidentul.
Cercetarea e(eni&entel$r
ercetarea e3enimentelor are ca scop stabilirea impre:urarilor si a cauzelor care au condus la
producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a
fi luate pentru pre3enirea producerii altor cazuri similare si, respecti3, pentru determinarea
caracterului accidentului.
ercetarea se face, imediat dupa comunicare,
ercetarea e3enimentelor care produc incapacitate temporara de munca se efectueaza de catre
anga:atorul la care s2a produs e3enimentul.
Anga:atorul care a organizat transportul raspunde pentru cercetarea accidentului de circulatie
produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporara de munca.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

C$ntinutul DOSARULUI DE CERCETARE
ercetarea e3enimentelor se 3a finaliza cu intocmirea unui dosar, care 3a cuprinde:
opisul actelor aflate in dosar,
procesul23erbal de cercetare,
nota de constatare la fata locului, inc<eiata imediat dupa producerea e3enimentului de catre
inspectorul de munca, in cazul e3enimentelor care se cerceteaza de catre inspectoratul
teritorial de munca( $nspectia "uncii, conform competentelor .
lucratorul desemnat (ser3iciile e;terne de pre3enire si protectie, in cazul e3enimentelor a
caror cercetare intra in compententa anga:atorului si semnata de catre
anga:atorul(reprezentantul sau legal, care 3a cuprinde precizari cum ar fi pozitia 3ictimei,
e;istenta sau nu a ec<ipamentului indi3idual de protectie, starea ec<ipamentelor de munca,
modul in care functionau dispoziti3ele de protectie, inc<iderea fisei indi3iduale de instructa:
prin barare si semnatura , ridicarea de documente sau prele3area de probe,
sc<ite, fotografii referitoare la e3eniment,
declaratiile accidentatilor, in cazul e3enimentului urmat de incapacitate temporara de munca
sau de in3aliditate,
declaratiile martorilor si ale oricaror persoane care pot contribui la elucidarea impre:urarilor
si a cauzele reale ale producerii e3enimentului,
declaratiile persoanelor raspunzatoare de nerespectarea reglementarilor legale,
copii ale actelor si documentelor necesare pentru elucidarea impre:urarilor si a cauzelor
reale ale producerii e3enimentului,
copii ale certificatului constatator sau orice alte autorizatii in baza caruia anga:atorul isi
desfasoara acti3itatea,
copii ale fisei de e;punere la riscuri profesionale si fisei de aptitudine,
copii ale contractelor indi3iduale de munca al 3ictimelor,
copii ale fiselor de instruire indi3idual in domeniul securitatii si sanatatii in munca ale
3ictimelor,
in caz de deces se 3a ane;a in original,
concluziile raportului de constatare medico2legala, in cazul accidentului mortal,
copie a <otararii :udecatoresti prin care se declara decesul, in cazul persoanelor date
disparute,
copie a certificatelor de concediu medical in cazul accidentului urmat de incapacitate
temporara de munca,
copie a deciziei de incadrare intr2un grad de in3alididate, in cazul accidentului urmat de
in3alididate,
actul emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa
rezulte data , ora cand accidetatul s2a prezentat pentru consultatie si diagnosticul, in cazul
accidentelor de traseu,
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

copie a procesului ?3erbal de cercetare la fata locului, inc<eiat de ser3iciile politiei rutiere,
in cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice.
Anga:atorul are obligatia sa numeasca, de indata, prin decizie scrisa, comisia de cercetare a
e3enimentului.
omisia de cercetare a e3enimentului 3a fi compusa din cel putin 6 persoane, una dintre
acestea trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al ser3iciului intern sau reprezentant al
ser3iciului e;tern cu pregatire de ni3el superior.
Daca in e3eniment sunt implicate 3ictime cu anga:atori diferiti, in comisia de cercetare
numita de anga:atorul la care s2a produs e3enimentul, 3or fi nominalizate si persoane numite
prin decizie scrisa, de catre ceilalti anga:atori.
$n cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice, ser3iciile politiei rutiere 3or transmite
organelor imputernicite sa efectueze cercetarea, la cererea acestora , in termen de + zile lucratoare
de la solicitare, un e;emplar din procesul ?3erbal de cercetare la fata locului si orice alte documente
e;istente, necesare cercetarii:copii de pe declaratii, foaia de parcurs,ordin de deplasare, sc<ite.
$n cazul accidentului cu incapacitate temporara de munca, in urma caruia a inter3enit in3aliditate
confirmata prin decizie sau decesul 3ictimei, inspectoratul teritorial de munca 3a completa dosarul
de cercetare, intocmit la data producerii e3enimentului, si 3a re3izui procesul ? 3erbal de cercetare.
Dosarul de cercetare a e3enimentului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
filele dosarului sa fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de
membrii comisiei de cercetare numita de anga:ator si stampilate , cu stampila inspectoratului
sau anga:atorului,
numarul total de file continut de dosarul de cercetare, si numarul de file pentru fiecare
document ane;at la dosar sa fie mentionat in opis,
fiecare document, cu e;pectia procesului23erbal de cercetare, sa fie indentificat, in dosarul
de cercetare, ca ane;a,
paginile si spatiile albe sa fie barate,
sc<itele referitoare la e3eniment , ane;ate la dosar, sa fie insotite de e;plicatii,
fotografiile referitoare la e3eniment sa fie clare si insotite de e;plicatii,
formularul pentru declaratii sa fie conform modelului,
declaratiile aflate la dosar sa fie te<no2redactate, pentru a se e3ita e3entualele confuzii
datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul si semnate de catre
inspectorul care a efectuat cercetarea sau de catre unul dintre membrii comisiei de cercetare.
%rocesul23erbal de cercetare a e3enimentelor trebuie sa contina urmatoarele capitole:
data inc<eierii procesului23erbal,
numele persoanelor si in ce calitate efectueaza cercetarea e3enimentului,
perioada de timp si locul in care s2a efectuat cercetarea,
obiectul cercetarii,
data si ora producerii e3enimentului,
locul producerii e3enimentului,
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

datele de indentificare ale anga:atorului la care s2a produs e3enimentul, numele
reprezentantului sau legal,
datele de identificare a accidentatului(accidentatilor,
descrierea detaliata a locului, ec<ipamentului de munca, a impre:urarilor si modului in care
s2a produs e3enimentul,
urmarile e3enimentului si (sau urmarile suferite de persoanele accidentate,
cauza producerii e3enimentului,
alte cauze care au concurat la producerea e3enimentului,
alte constatari facute cu ocazia cercetarii e3enimentului,
persoanele raspunzatoare de incalcarea reglementarilor legale,
sanctiunile contra3entionale aplicate,
propuneri pentru cercetare penala,
caracterul accidentului,
anga:atorul care inregistreaza accidentul de munca sau incidentul periculos,
masuri dispuse pentru pre3enirea altor e3enimente similare si persoanele responsabile pentru
realizarea acestora,
termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munca pri3ind realizarea masurilor
pre3azute,
numarul de e;emplare in care s2a inc<eiat procesul ?3erbal de cercetare si repartizarea
acestora,
numele si semnatura persoanei(persoanelor care au efectuat cercetarea,
a3izul inspectorului2sef ad:unct securitate si sanatate in munca
a3izul compartiment legislatie contencios, in cazul e3enimentelor cercetate de catre
inspectorul teritorial de munca sau inspectia muncii,
3iza inspectorului2sef si inspectorului general de stat.
Dosarul de cercetare a e3enimentelor se 3a intocmi astfel:
o intr2un e;emplar, pentru e3enimentele care au produs incapacitate temporara de
munca, dosarul se pastreaza in ar<i3a anga:atorului care inregistreaza accidentul,
o intr2un e;emplar, pentru incidentele periculoase, dosarul se pastreaza la inspectoratul
teritorial de munca care a efectuat cercetarea,
o in doua e;emplare, pentru e3enimentele care au produs in3aliditate confirmata prin
decizie, deces, accidente colecti3e, originalul se inainteza organelor de urmarire
penala si un e;emplar se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat
cercetarea,
o in doua e;emplare, pentru e3enimentele care au antrenat in3aliditate e3identa,
originalul se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea
si un e;emplar se transmite anga:atorului care inregistreaza accidentul,
o in trei e;emplare, pentru e3enimentele cercetate de $nspectia "uncii,
o originalul se inainteaza organelor de urmarire penala, un e;emplar se pastreaza la
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

$nspectia "uncii si un e;emplar la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s2
a produs e3enimentul,
o in mai multe e;emplare, pentru e3enimentele care au produs incapacitate temporara
de munca pentru 3ictime cu anga:atori diferiti, originalul se pastreaza in ar<i3a
anga:atorului care inregistreaza accidentul si celelalte e;emplare se pastreaza de
catre ceilalti anga:atori.
$n cazul e3enimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporara de munca sau a
incidentelor periculoase in care faptele comise pot fi considerate infractiuni, potri3it legii, dosarul
de cercetare se inc<eie in doua e;emplare , originalul fiind inaintat organului de urmarire penala.
$n cazul in care $nspectia "uncii constata ca cercetarea nu a fost efectuata corespunzator, poate
dispune completarea dosarului si re3izuirea procesului 3erbal de cercetare.
$n situatiile in care, din cercetare, rezulta ca accidentul nu intruneste conditiile pentru a fi incadrat
ca accident de munca, se 3a face aceasta mentiune in procesul23erbal de cercetare si se 3or dispune
masurile care trebuie luate de anga:ator, pentru pre3enirea unor cazuri asemanatoare.
%rocesul23erbal de cercetare a unui e3eniment se intocmeste in:
trei e;emplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitatea temporara de munca.,
pentru anga:atorul care inregistreaza accidentul, inspectoratul teritorial de munca care a
a3izat dosarul si asigurator,
mai multe e;emplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de
munca pentru lucratori cu anga:atori diferiti, pentru fiecare anga:ator, inspectoratul teritorial
de munca care a a3izat dosarul si asigurator,
cinci e;emplare, in cazul accidentului de munca urmat de in3aliditate, pentru anga:atorul
care inregistreaza accidentul, organul de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca
care a efectuat cercetarea, $nspectia "uncii si asigurator,
cinci e;emplare, in cazul accidentului de munca mortal sau al celui colecti3, precum si in
cazul accidentului mortal in afara muncii, pentru anga:atorul care inregistreaza accidentul,
organul de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea,
$nspectia "uncii si asigurator,
cinci e;emplare, in cazul incidentului periculos, pentru anga:atorul care inregistreaza
incidentul , organele de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat
cercetarea, $nspectia "uncii si asigurator.
$n cazul in care accidentul de munca s2a produs la un anga:ator, altul decat cel care il inregistreaza,
un e;emplar din procesul23erbal de cercetare 3a fi trimis si acestuia. $n cazul in care anga:atorul la
care se inregistreaza accidentul de munca isi are sediul pe teritoriul altui :udet decat cel pe raza
caruia s2a produs accidentul, se 3a trimite un e;emplar din procesul23erbal de cercetare
inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia are sediul anga:atorul.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

INREGISTRAREA SI EVIDENTA ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A INCIDENTELOR
PERICULOASE
$nregistrarea accidentelor de munca si a incidentelor periculoase se face in baza procesului23erbal
de cercetare.
Accidentul de munca produs in timpul prestarii unor ser3icii, pe baza de comanda, la domiciliul
clientului, se inregistreaza de catre anga:atorul la care este(a fost anga:at 3ictima.
Accidentul de munca suferit de o persoana, aflata in indeplinirea indatoririlor de ser3iciu in
intreprinderea si(sau unitatea altui anga:ator, se inregistreaza de catre anga:atorul raspunzator de
conducerea si(sau de organizarea acti3itatii care a a3ut ca urmare producerea accidentului.
Accidentul de munca de circulatie se inregistreaza de catre anga:atorul la care este anga:ata 3ictima,
dupa caz, de anga:atorul raspunzator de conducerea si(sau de organizarea acti3itatii care a a3ut ca
urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetarii.
Accidentul de munca suferit de insotitori de incarcaturi, personalul de posta de la 3agoanele .C.R,
anga:ati ai unor anga:atori care, potri3it legii, sunt obligati sa delege insotitori pentru astfel de
incarcaturi, pe mi:loacele de transport ce nu le apartin, se 3a inregistra de catre anga:atorul
raspunzator de organizarea acti3itatii care a a3ut ca urmare producerea accidentului, sau, dupa caz,
in conditiile clauzelor pre3azute in documentele inc<eiate.
Accidentul de munca cu in3aliditate se 3a inregistra pe baza procesului23erbal de cercetare intocmit
de inspectoratul teritorial de munca.
$n baza procesului23erbal de cercetare intocmit de persoanele imputernicite prin lege, anga:atorul la
care se inregistreaza accidentul 3a completa C$A".
C$A" se completeaza pentru fiecare persoana accidentata in parte in cate > e;emplare ce se
inainteaza, spre a3izare, dupa cum urmeaza:
inspectoratului teritorial de munca care a a3izat dosarul de cercetare intocmit de comisia
anga:atorului, in terman de 6 zile lucratoare de la primirea a3izului,
inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, in termen de 6 zile lucratoare
de la primirea procesului 3erba de cercetare.
$n cazul in care 3ictima unui accident de munca a fost propusa pentru pensionare odata cu emiterea
deciziei de incadrare intr2o grupa de in3aliditate, se 3a completa un e;emplar C$A" care se 3a
ane;a la dosarul de pensionare ce 3a fi inaintat unitatii de e;pertiza medicala si recuperare a
capacitatii de munca.
Anga:atorul 3a tine e3identa e3enimentelor in:
o Registrul unic de e3identa a accidentatilor in munca
o Registrul unic de e3identa a incidentelor periculoase
o Registrul unic de e3identa a accidentelor usoare
o Registrul unic de e3identa a accidentatilor in munca care au ca urmare incapacitate
de munca mai mare de 6 zile de lucru.
$n baza C$A"2ului si a proceselor23erbale de cercetare a incidentelor periculoase, inspectoratul
teritorial de munca 3a tine e3identa tuturor accidentelor de munca si a incidentelor periculoase
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

inregistrate de anga:atorii care au sediul pe teritoriul :udetului respecti3.
omunicarea, cercetarea si inregistrarea e3enimentelor produse in afara granitelor Romaniei, in
care sunt implicati lucratorii ai unor anga:atori romani, aflati in indeplinirea sarcinilor de stat, de
interes public sau a indatoririlor de ser3iciu.
!rice e3eniment, produs pe teritoriul altei tari cu ocazia efectuarii unor lucrari cu personal roman,
pe baza de contracte bilaterale, con3entii internationale sau inalte conditii pre3azute de lege, 3a fi
comunicat, imediat, misiunii dilomatice sau oficiului consular roman din tara respecti3a si(sau
anga:atorului, de catre orice persoana care are cunostinta despre aceasta.
ercetarea e3enimentelor produse in afara granitelor tarii, in care sunt implicati lucratori ai unor
anga:atori roamani, se 3a face de catre un delagat din partea misiunii diplomatice sau oficiului
consular roman din tara respecti3a.
De intocmirea dosarelor de cercetare a e3enimentelor raspunde anga:atorul care a inc<eiat
contractul cu partenerul strain, in cazul efectuarii de lucrari cu personal roman. $nregistrarea si
e3identa accidentelor de munca si a incidentelor periculoase se face de catre anga:atorul roman.
omunicarea si cercetarea e3enimentelor produse pe teritoriul Romaniei in care sunt implicati
cetatenii straini aflati in indeplinirea atributiilor de ser3iciu.
!rice e3eniment produs pe teritoriul Romaniei, in care sunt implicati cetatenii straini aflati in
indeplinirea atributiilor de ser3iciu, 3a fi comunicat, imediat, la inspectoratul teritorial de munca pe
raza caruia a a3ut loc, de catre anga:ator sau de catre oricine alta persoana care are cunostinta
despre e3eniment.
$nspectoratul teritorial de munca care a primit comunicarea 3a instiinta misiunea diplomatica sau
consulatul tarii din care pro3ine persoana accidentata, prin intermediul $nspectiei "uncii.
ercetarea unor astfel de e3enimente se face de catre inspectoratul teritorial de munca pe raza
caruia au a3ut loc, impreuna cu celelalte organe compentente, precum si cu reprezentanti ai
anga:atorului strain implicat in e3eniment sau de catre $nspectia "uncii.
SEMNALAREA <OLILOR PRO=ESIONALE
&olile profesionale, cat si suspiciunile de boli profesionale se 3or semnala obligatoriu de catre toti
medicii care depisteaza astfel de imbolna3iri, indiferent de specialitate si locul de munca, cu
prile:iul oricarei prestatii medicale: e;amene medicale profilactice, consultatii medicale de
specialitate.
"edicul care suspecteaza o boala profesionala completeaza fisa de semnalare &%) si trimite
bolna3ul cu aceasta fisa la unitatea sanitara de medicina muncii, in 3ederea precizarii diagnosticului
de boala profesionala.
"edicul specialist de medicina muncii e;amineaza bolna3ul , stabileste diagnosticul si completeaza
fisa de semnalare &%) pe care o trimite oficial la Autoritatea de sanatate teritoriala sau a
municipiului &ucuresti, in termen de ma;imum - zile de la precizarea diagnosticului.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

CERCETAREA <OLILOR PRO=ESIONALE
Dupa primirea fisei de semnalizare &%), medicul specialist de medicina muncii din cadrul
Autoritatii de sanatate publica teritoriale sau a municipiului &ucuresti, cerceteaza, conform rutei
profesionale, cauzele imbolna3irii profesionale.
ercetarea se face in prezenta anga:atorului sau a reprezentantului acestuia, sau, dupa caz, a
persoanelor fizice autorizate in cazul profesiilor liberale, precum si a inspectorului din cadrul
inspectiei teritoriale de munca, la solicitarea autoritatii de sanatate publica teritoriale sau a
municipiului &ucuresti.
ercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al imbolna3irii
respecti3e, si se finalizeaza cu redactarea si semnarea %rocesului 3erbal de cercetare.
%rocesul 3erbal de cercetare se inmaneaza anga:atorului, medicului care a semnalat imbolna3irea
pentru e3identa imbolna3irilor profesionale si pentru a urmari realizarea masurilor prescrise,
precum si medicului de medicina muncii din autoritatea de sanatate publica.
%e baza confirmarii caracterul profesional al imbolna3irii, medicul de medicina muncii care a
efectuat cercetarea, declara cazul de imbolna3ire profesionala, completand fisa de declarare &%0.
DECLARAREA <OLILOR PRO=ESIONALE
Declararea bolilor profesionale se face pe baza urmatoarelor documente, care 3or fi pastrate sub
forma de dosar, la Autoritatea de sanatate publica:
istoricul de e;punere profesionala (documentul care certifica ruta profesionala si anume
copie dupa carnetul de munca),
istoricul starii de sanatate la locul de munca (documentul eliberat de medicul de medicina
muncii care asigura asistenta de medicina muncii la unitatea respecti3a),
document medical care precizeaza diagnosticul de boala profesionala (biletul de iesire emis
de clinica (sectia de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boala profesionala, in
cazul in care bolna3ul nu a fost internat),
procesul2 3erbal de cercetare a cazului de boala profesionala,
copie dupa fisa de semnalare &%).
Declararea bolilor profesionale se face de catre Autoritatea de sanatate publica, prin completarea
Cisei de declarare &%0 care reprezinta formularul final de raportare a bolii profesionale nou2
declarate.
RAPORTAREA <OLILOR PRO=ESIONALE
&olile profesionale nou2declarate se raporteaza lunar si anume in cursul lunii in care s2a produs
imbolna3irea, de catre autoritatea de sanatate publica teritoriala si a municipiului &ucuresti la
entrul #ational de coordonare metodologica si informare pri3ind bolile profesionale din cadrul
$nstitutului de 'anatate %ublica &ucuresti, la entrul de alcul si 'tatistica 'anitara &ucuresti,
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilite conform legii.
$nto;icatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si sa inregistreaza atat ca boala profesionala
cat si ca accident de munca.
<OLILE LEGATE DE PRO=ESIE
Lista bolilor legate de profesie este prezentata in ane;a la #"
Aolile le!ate de pro)esie nu se declara, acestea se dispensari?ea?a medical si se comunica
an!a1atorilor sub )orma rapoartelor medicale nenominali?ate pri.ind sanatatea lucratorilor, in
.ederea luarii masurilor te/nico<or!ani?atorice de normali?are a conditiilor de munca.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

TEMA !
STA<ILIREA STRUCTURII ORGANIMATORICE A ACTIVITATII
DE PREVENIRE SI PROTECTIE
'tabilirea structurii organizatorice a acti3itatii de pre3enire si protectie, la ni3elul unei intreprinderi
se face pe baza pre3ederilor Legii 6)*, Legea 'ecuritatii si 'anatatii in munca, care in
SECTIUNEA a #a Ser(icii de %re(enire si %r$tectie, art.1, art. * si art. )*.
onform pre3ederilor art. !:
Anga:atorul desemneaza unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de acti3itatile de
pre3enire a riscurilor profesionale din intreprindere si(sau unitate, denumiti in continuare
lucratori desemnati.
Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie pre:udiciati ca urmare a acti3itatii lor de protectie si a
celei de pre3enire a riscurilor profesionale.
Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a2si putea indeplini
obligatiile ce le re3in prin prezenta lege.
Daca in intreprindere si(sau unitate nu se pot organiza acti3itatile de pre3enire si cele de
protectie din lipsa personalului competent, anga:atorul trebuie sa recurga la ser3icii e;terne.
$n cazul in care anga:atorul apeleaza la ser3iciile e;terne pre3azute in alin. (>), acestea
trebuie sa fie informate de catre anga:ator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt
susceptibili de a a3ea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces
la informatiile pri3ind riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si
acti3itatile de pre3enire si de protectie atat la ni3elul intreprinderii si( sau unitatii, in general,
cat si la ni3elul fiecarui post de lucru si(sau fiecarei functii.
Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii pri3ind securitatea si sanatatea in
munca si, cel mult, atributii complementare.
Art. 30
in toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea acti3itatilor de pre3enire si a celor de
protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si(sau unitatii si(sau de riscurile la care
sunt e;pusi lucratorii, precum si de distribuirea acestora in cadrul intreprinderii si(sau
unitatii, se impune ca:
o lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mi:loacele
adec3ate,
o ser3iciile e;terne sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mi:loace personale si
profesionale adec3ate,
o lucratorii desemnati si ser3iciile e;tene sa fie in numar suficient.
pre3enirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie
aigurate de unul sau mai multi lucratori, de un ser3iciu ori de ser3icii distincte din interiorul
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

sau din e;teriorul intreprinderii si(sau unitatii,
lucratorul( lucratorii si(sau ser3iciul(ser3iciile pre3azute la alin. (0) trebuie sa colaboreze
intre ei ori de cate ori este necesar.
$n cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara acti3itati fara
riscuri deosebite, anga:atorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii
in munca pentru relizarea masurilor pre3azute de prezenta lege, daca are capacitatea
necesara in domeniu.
"inisterul "uncii, 'anatatii 'ociale si Camiliei stabileste prin norme metodologice de
aplicare a prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat
suficient, pre3azute la alin. ()) si (>).
onform pre3ederilor legii:
2ucratorW persoana anga:ata de catre un anga:ator, potri3it legii, inclusi3 studentii, ele3ii in
perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca,
cu e;ceptia persoanelor care presteaza acti3itati casnice,
)erviciu intern de prevenire si protectieW reprezinta totalitatea resurselor materiale si umane
alocate pentru efectuarea acti3itatilor de pre3enire si protectie in intreprindere si(sau unitate,
Comunitate de securitate si sanatate in muncaW este organul paritar constituit la ni3elul
anga:atorului, in 3ederea participarii si consultarii periodice in domeniul securitatii si sanatatii in
munca.
3eprezentant al lucrarilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilorW persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu pre3ederile
legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce pri3este problemele referitoare la protectia securitatii si
sanatatii lucratorilor in munca.
ORGANIMAREA ACTIVITATILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE
!rganizarea acti3itatilor de pre3enire si protectie este realizata in baza #ormelor metodologice de
aplicare a Legii 6)*, norme care detaliaza pre3ederile acesteia.
onform acestor norme organizarea acti3itatilor de pre3enire si protectie este realizata:
%rin asumarea de catre anga:ator a atributiilor pentru realizarea masurilor pre3azute de lege,
Desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de acti3itatile de pre3enire si
protectie,
$nfiintarea unui ser3iciu intern de pre3enire si protectie,
Apelarea la ser3icii e;terne de pre3enire si protectie.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Acti(itatile de %re(enire si %r$tectie c$nstau in0
$dentificarea pericolelor si e3aluarea riscurilor,
Elaborarea si actualizarea planului de pre3enire si protectie,
Elaborarea de instructiuni proprii, pentru completarea si(sau aplicarea reglementarilor de
securitate si sanatate in munca tinand seama de particularitatile acti3itatilor si ale unitatii(
intreprinderii, precum si ale locurilor de munca( posturilor de lucru,
%ropunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce re3in
lucratorilor, corespunzator functiilor e;ercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu
aprobarea anga:atorului,
Aerificarea cunoasterii si aplicarii, de catre toti lucratorii, a masurilor pre3azute in planul de
pre3enire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le re3in in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, stabilite prin fisa postului,
$ntocmirea unui necesar de documentatii cu caracter te<nic de informare si instruire a
lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
Elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adec3ate pentru
fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, si 3erificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucrator, elaborarea
programului de instruire2 terestre la ni3elul intreprinderii si(sau unitatii,
Asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol gra3 si iminent, conform
pre3ederilor apitolului A$ din prezentele norme metodologice si asigurarea ca toti
lucratorii sa fie intruiti pentru aplicarea lui,
E3identa zonelor cu risc ridicat si specific,
'tabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea
tipului de semnalizare necesar, si amplasarea conform pre3ederilor /otararii .u3ernului nr.
*-)(0779 pri3ind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si(sau sanatate la locul
la munca,
E3identa meseriilor si a profesiilor, pre3azute de legislatia specifica, pentru care este
necesara autorizarea e;ercitarii lor,
E3identa posturilor de lucru care necesita e;amene medicale suplimentare,
E3identa posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita
testarea aptitudinilor si(sau control psi<ologic periodic,
"onitorizarea functionarii sistemelor si dispoziti3elor de protectie, a aparaturii de masura si
control, precum si a instalatiilor de 3entilare sau a altor instalatii pentru controlul no;elor in
mediul de munca,
Aerificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, a3ertizare, semnalizare de urgenta,
precum si a sistemelor de siguranta,
$nformarea anga:atorului , in scris , asupra deficentelor constatate in timpul controalelor
efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de pre3enire si protectie,
$ntocmirea rapoartelor si (sau a listelor conform pre3ederilor Legii securitatii si sanatatii in
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

munca nr.6)*(0779 , inclusi3 cele referitoare la azbest, 3ibratii, zgomot si santiere
temporare si mobile,
E3identa ec<ipamentelor de munca si urmarirea ca 3erificarile periodice si , daca este cazul,
incercarile periodice ale ec<ipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente,
$dentificarea ec<ipamentelor indi3iduale de protectie necesare pentru posturile de lucru din
intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu ec<ipament indi3idual de
protectie,
Urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adec3ate a ec<ipamentelor indi3iduale de
protectie si a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum si in celelalte situatii pre3azute de
/otararea .u3ernului nr.)7>1(0779 pri3ind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a ec<ipamentelor indi3iduale de protectie la locul de munca,
%articiparea la cercetarea e3enimentelor si intocmirea e3identelor conform competentelor
pre3azute in normele metodologice,
Elaborarea rapoartelor pri3ind accidentele de munca suferite de lucratorii din intreprindere
si(sau unitate ,
Urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca , cu prile:ul 3izitelor de
control si al cercetarii e3enimentelor,
olaborarea cu lucratorii si(sau reprezentantii lucratorilor , ser3iciile e;terne cu pre3enire si
protectie, medicul de medicina muncii, in 3ederea coordonarii masurilor de pre3enire si
protectie,
olaborarea cu lucratorii desemnati(ser3iciile interne(ser3iciile e;terne ale altor anga:atori,
in situatia in care mai multi anga:atori isi desfasoara acti3itatea in acelasi loc de munca,
Urmarirea actualizarii planului de a3ertizare, planului de protectie si pre3enire, si al planului
de e3acuare,
%ropunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii atributiilor in
domeniul securitatii si sanatatii in munca,
%ropunerea de clauze pri3ind securitatea si sanatatea in munca la inc<eierea contractelor de
prestari ser3icii cu alti anga:atori , inclusi3 la cele inc<eiate cu anga:atori straini,
$ntocmirea unui necesar de mi:loace materiale pentru desfasurarea acestor acti3itati.
In ca+ul intre%rinderil$r cu %ana la 3 lucrat$ri, inclusi(, anga9at$rul %$ate e)ectua acti(itatile
din d$&eniul securitatii si sanatatii in &unca, daca se inde%linesc cu&ulati( ur&at$arele
c$nditii0
Acti3itatile desfasurate in cadrul intreprinderii nu sunt cele pre3azute in ane;a nr.+,
Anga:atorul isi desfasoara acti3itatea profesionala in mod efecti3 si cu regularitate in
intreprindere si(sau unitate,
Anga:atorul indeplindeste cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in
munca corespunzatoare cel putin ni3elului de baza.
In situatia in care nu sunt inde%linite aceste c$nditii, anga9at$rul tre*uie sa dese&ne+e unul
sau
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

&ai &ulti lucrat$ri sau sa $rgani+e+e ser(iciu intern de %re(enire si %r$tectie si4sau sa a%ele+e
la ser(icii e'terne.
$n situatia in care sunt indeplinite conditiile dar anga:atorul nu realizeaza toate seri3iciile de
pre3enire si protectie, pentru acti3itatile care nu se realizeaza trebuie sa apeleze la ser3icii e;terne.
In ca+ul intre%rinderil$r care au intre 1. si -3 de lucrat$ri, inclusi(, anga9at$rul %$ate e)ectua
acti(itatile din d$&eniul securitatii si sanatatii in &unca, daca se inde%linesc cu&ulati(
ur&at$arele c$nditii0
2 Acti3itatile desfasurate in cadrul intreprinderilor nu sunt cele
pre3azute in ane;a nr.+,
2 Riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu
consecinte gra3e,ire3ersibile, respecti3 deces sau in3aliditate,
2 Anga:atorul isi desfasoara acti3itatea profesionala in mod efecti3 si cu
regularitate in intreprindere si (sau unitate,
2 Anga:atorul indeplineste cerintele minime de pregatire in domeniul
securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare cel putin ni3elului de
baza.
In situatia in care nu sunt inde%linite aceste c$nditii, anga9at$rul tre*uie sa dese&ne+e unul
sau &ai &ulti lucrat$ri sau sa $rgani+e+e ser(iciul intern de %re(enire si %r$tectie si4sau sa
a%ele+e la ser(icii e'terne.
$n situatia in care sunt indeplinite conditiile de mai sus dar anga:atorul, lucratorii desemnati sau
ser3iciul intern nu realizeaza in totalitate acti3itatile de pre3enire si protectie, anga:atorul trebuie sa
apeleze la ser3icii e;terne.
In ca+ul intre%rinderil$r si4sau unitatil$r intre 1. si 1-3 de lucrat$ri, anga9at$rul tre*uie sa
dese&ne+e unul sau &ai &ulti lucrat$ri, sa $rgani+e+e ser(iciul intern de %re(enire si
%r$tectie %entru a se $cu%a de acti(itatile de %re(enire si %r$tectie din cadrul intre%rinderii.
In ca+ul intre%rinderil$r si 4sau unitatil$r intre 1. si 1-3 de lucrat$ri , care des)as$ara
acti(itati dintre cele %re(a+ute in ane'a nr.1 , anga9at$rul tre*uie sa $rgani+e+e ser(iciul
intern de %re(enire si %r$tectie.
$n cazul in care lucratorii desemnati(ser3iciul intern de pre3enire si protectie nu au capacitatile si
aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor acti3itatilor de pre3enire si protectie, anga:atorul
trebuie sa apeleze la unul sau multe ser3icii e;terne,
In ca+ul intre%rinderil$r si4sau unitatil$r care au %este 11. de lucrat$ri anga9at$rul tre*uie sa
$rgani+e+e ser(iciul intern de %re(enire si %r$tectie.
$n cazul in care ser3iciul intern de pre3enire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare
pentru efectuarea tuturor acti3itatilor de pre3enire si protectie, anga:atorul trebuie sa apeleze la unul
sau multe ser3icii e;terne.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Lucrat$rii dese&nati
Desemnarea nominala a lucratorului(lucratorilor pentru a se ocupa de acti3itatile de pre3enire si
protectie se face prin deciziea anga:atorului.
Anga:atorul 3a consemna in fisa postului acti3itatile de pre3enire si protectie pe care lucratorul
desemnat are capacitatea , timpul necesar si mi:loacele adec3ate sa le efectueze.
%entru a putea sa desfasoare acti3itatile de pre3enire si protectie , lucratorul desemnat trebuie sa
indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
corespunzatoare cel putin ni3elului mediu.
Anga:atorul 3a stabili numarul de lucratori desemnati in functie de marimea intreprinderii si (sau
unitatii, si (sau riscurile la care sunt e;pusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul
intreprinderii si (sau unitatii.
Anga:atorul trebuie sa asigure mi:loacele adec3ate si timpul necesar pentru ca lucratorii desemnati
sa poate desfasura acti3itatile de pre3enire si protectie conform fisei postului.
Ser(iciile interne de %re(enire si %r$tectie
Ser(iciul intern de %re(enire si %r$tectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc
cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si santatii in munca corespunzatoare ni3elului
mediu si(sau superios si , dupa caz, alti lucratori care pot desfasura acti3itati au;iliare.
C$nducat$rul ser(iciului de %re(enire si %r$tectie trebuie sa indeplineasca cerintele minime de
pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare ni3elului superior.
Ser(iciul intern de %re(enire si %r$tectie se $rgani+ea+a in su*$rdinea directa a anga9at$rului
ca $ structura distincta.
Lucrat$rii din cadrul ser(iciului intern de %re(enire si %r$tectie trebuie sa desfasoare numai
acti3itati de pre3enire si protectie si cel mult acti3itati complementare cum ar fi pre3enirea si
stingerea incendiilor si protectia mediului.
Anga:atorul 3a consemna in Regulamentul intern acti3itatile de pre3enire si protectie pentru
efectuarea carora ser3iciul intern de pre3enire si protectie are capacitate si mi:loace adec3ate.
'er3iciul intern de pre3enire si protectie trebuie sa aiba la dispozitie resursele materiale si umane
necesare pentru indeplinirea acti3itatilor de pre3enire si protectie desfasurate in intreprindere.
Anga9at$rul (a sta*ili structura ser(iciul intern de %re(enire si %r$tectie in )unctie de
&ari&ea intre%rinderii si4sau unitatii, si4sau riscurile la care sunt e'%usi lucrat$rii, %recu& si
de distri*utia acest$ra in cadrul intre%rinderii si 4sau unitatii.
Anga:atorul trebuie sa asigure mi:loace adec3ate pentru ca ser3iciul intern de pre3enire si protectie
sa poata desfasura acti3itatile specifice.
and anga:atorul isi des)as$ara acti(itatea in &ai &ulte %uncte de lucru, ser(iciul de %re(enire
si %r$tectie tre*uie sa )ie $rgani+at incat sa asigure in &$d c$res%un+at$r des)asurarea
acti(itatil$r s%eci)ice.
In situatia in care acti(itatea de %re(enire si %r$tectie este asigurata %rin &ai &ulte ser(icii
interne, acestea ($r acti$na c$$rd$nat %entru asigurarea e)icientei acti(itatii.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

'er3iciul intern de pre3enire si protectie poate sa asigure si supra3eg<erea medicala, daca dispune
de personal cu capacitate profesionala si de mi:loace materiale adec3ate.
SERVICIUL E:TERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE
Ser(iciul e'tern de %re(enire si %r$tectie asigura, %e *a+a de c$ntract , acti(itatile de
%re(enire si %r$tectie sau c$nsultanta in d$&eniu.
'er3iciul e;tern trebuie sa aiba acces la toate informatiile necesare desfasurarii acti3itatii de
pre3enire si protectie.
'er3iciul e;tern de pre3enire si protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
'a dispuna de personal cu capacitate profesionala adec3ata si de mi:loace materiale necesare
pentru a2si desfasura acti3itatea,
'a fie abilitat de comisia de abilitare a ser3iciilor e;terne de pre3enire si protectie si de
a3izare a documentatiilor cu caracter te<nic de informare si intruire in domeniul securitatii si
sanatatii in munca.
'er3iciul e;tern de pre3enire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc cerinte
minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare ni3elului mediu
si(sau superior si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura acti3itati au;iliare.
onducatorul ser3iciului e;tern de pre3enire si protectie trebuie sa indeplineasca cerintele minime
de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare ni3elului superior.
$n cazul in care ser3iciul e;tern de pre3enire si protectie este format dintr2o singura persoana
aceasta trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in
munca corespunzatoare ni3elului superior.
ontractul inc<eiat intre anga:ator si un ser3iciu e;tern de pre3enire si protectie trebuie sa cuprinda:
Acti3itatile de pre3enire si protectie care 3or fi desfasurate de catre ser3iciul e;tern de
pre3enire si protectie,
"odul de colaborare cu lucratorii desemnati(ser3iciul intern de pre3enire si protectie si (
sau cu alte ser3icii e;terne de pre3enire si protectie,
lauze pri3ind solutionarea litigiilor aparute intre parti.
'er3iciul e;tern are obligatia sa transmita $nspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi are
sediul o copie dupa certificatul de abilitare , in termen de )7 zile de la data primirii acestuia.
'er3iciul e;tern trebuie sa intocmeasca, in doua e;emplare, un raport de acti3itate semestrial,
conform modelului din ane;a nr.)7 din norma metodologica.
Rapoartele 3or fi inaintate $nspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi are sediul ser3iciul
e;tern.
$nspectoratul 3a analiza si a3iza rapoartele de acti3itate , 3a restitui un e;emplar ser3iciului e;tern
si un e;emplar il 3a ar<i3a.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

REPREMENTANTII LUCRATORILOR CU RASPUNDERI SPECI=ICE IN DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, sunt
alesi de catre si dintre lucratorii din intreprindere si(sau unitate, conform pre3ederilor
regulamentului intern.
#umarul de reprezentanti ai lucratorilor care se aleg, depinde de numarul total al lucratorilor din
intreprindere si(sau unitate.
Lucratorii comunica , in scris, anga:atorului numarul si numele reprezentantilor lucratorilor, cu
raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca
trebuie sa indeplineasca cerinte minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
corespunzatoare cel putin ni3elului de baza.
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca pot
desfasura urmatoarele acti3itati:
olaboreaza cu anga:atorul pentru imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate,
$nsotesc ec<ipa(persoana care efectueaza e3aluarea riscurilor,
A:uta lucratorii sa constientizeze necesitatea aplicarii masurilor de securitate si aduce la
cunostinta anga:atorului sau comitetului de securitate si sanate,
Urmaresc realizarea masurilor din planul de pre3enire si protectie,
Aduc la cunostinta anga:atorului sau comitetului de ''" propunerile lucratorilor
referitoare la imbunatatirea conditiilor de munca,
$nformeaza autoritatile competente asupra nerespectarii pre3ederilor legale in domeniul
''".
ORGANIMAREA SI =UNCTIONAREA COMITETELOR DE SECURITATE SI SANATATE
IN MUNCA
Art.13 din Legea "13 %re(ede
In (ederea reali+arii %re(ederil$r re)erit$are la in)$r&area, c$nsultarea si %artici%area
lucrat$ril$r la re+$l(area %r$*le&el$r de SSM , la ni(elul anga9at$rului si in)iintea+a, se
$rgani+ea+a si )uncti$nea+a c$&itete de securitate si sanatate in &unca.
omitetele de securitate si sanatate in munca se constituie in unitatile care au un numar de cel putin
+7 de lucratori , inclusi3 cu capital strain, care desfasoara acti3itati pe teritoriul Romaniei.
$nspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate si sanatate in munca in
unitatile cu un numar mai mic de +7 de lucratori in functie de natura acti3itatii si de riscurile
identificate.
$n cazul in care acti3itatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe
comitete de securitate si sanatate in munca numarul acestora se stabileste prin contractul colecti3 de
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

munca aplicabil sau prin R$ ori R!C.
omitetul de securitate si sanatate in munca se constituie si in cazul acti3itatilor care se desfasoara
temporar, respecti3 cu o durata mai mare de 6 luni.
$n unitatile care au mai putin de +7 de lucratori, atributiile comitetului de securitate si sanatate in
munca re3in reprezentantiilor lucratorilor , cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii lucratorilor.
omitetul de securitate si sanatate in munca este constituit din reprezentantii lucratori , cu
raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor , pe de2o parte, si anga:ator sau
reprezentant lega si(sau reprezentanti sai in numar egal cu cel al reprezentantilor lucratorilor si
medicul de medicina muncii, pe de alta parte.
Lucrat$rul dese&nat sau re%re+entantul ser(iciului intern de %re(enire si %r$tectie este
secretarul c$&itetului de securitate si sanatate in &unca.
Reprezentantii lucratorilor in comitetul de securitate si sanatate in munca 3or fi alesi pe o perioada
de 0 ani.
$n cazul in care unul sau mai multi reprezentanti ai lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor se retrag din comitetul de securitate si sanatate in munca, acestia
3or fi inlocuiti imediat prin alti reprezentanti alesi.
"odalitatea de desemnare a reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in
munca 3a fi stabilita prin contract colecti3 de munca , R$ si R!C.
Reprezentantii lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca 3or fi desemnati de catre
lucratorii dintre reprezentatii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor , dupa cum urmeaza:
De la +7 la )77 de lucratori 0 rerezentanti,
De la )7) la +77 de lucratori 6 reprezentanti,
De la +7) la )777 lucratori > reprezentanti,
De la )77) la 0777 lucratori + reprezentatni,
De la 077) la 6777 lucratori 9 reprezentanti,
De la 677) la >777 lucratori - reprezentanti,
%este >777 lucratori 1 reprezentanti,
Anga:atorul are obligatia sa acorde fiecarui reprezentant al lucratorilor in comitetele de securitate si
sanatate in munca timpul necesar e;ercitatii atributiilor specifice.
>impul alocat acestei acti.itati .a )i considerat timp de munca si .a )i de cel putin*
0 ore pe luna in unitatiile a3and un efecti3 de pana la ** lucratori,
+ ore pe luna in unitatile a3and un efecti3 intre )77 si 0** lucratori,
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

)7 ore pe luna in unitatiile a3and un efecti3 intre 677 si >** lucratori,
)+ ore pe luna in unitatile a3and un efecti3 intre +77 si )+** lucratori,
07 ore pe luna in unitatile a3and un efecti3 de )+77 lucratori si peste,
$nstruirea necesara e;ercitarii rolului de membru in comitetul de securitate si sanatate in munca
trebuie sa se realizeze in timpul progamului de lucru si pe c<eltuiala unitatii.
Anga9at$rul sau re%re+entantul sau legal este %resedintele c$&itetului de securitate si sanatate
in &unca.
"embrii comitetului de securitate si sanatate in munca se nominalizeaza prin decizie scrisa a
presedintelui acestuia, iar componenta comitetului 3a fi adusa la cunostinta tuturor lucratorilor.
La intrunirile comitetului 3or fi con3ocati sa participe lucratorii desemnati , reprezentantii
ser3iciului intern de pre3enire si protectie si , in cazul in care anga:atorul a contractat unul sau mai
multe ser3icii e;terne de pre3enire si protectie, reprezentantii acestora.La intrunirile comitetului pot
fi in3itati sa participe inspectori de munca.
=UNCTIONAREA COMITETULUI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Comitetul de securitate si sanatate in munca )unctionea?a in ba?a re!ulamentului de )unctionare
propriu.
Anga:atorul are obligatia sa asigure intrunirea comitetului de securitate si sanatate in munca, cel
putin o data pe trimestru si ori de cate ori este necesar.
!rdinea de zi a fiecarei intruniri este stabilita de catre presedinte si secretar , cu consultarea
reprezentantilor lucratori , si este transmisa membrilor comitetului , inspectoratului teritorial de
munca si , daca este cazul, ser3iciul e;tern de protectie si pre3enire , cu cel putin + zile inaintea
datei stabilite pentru intrunirea comitetului.
'ecretarul comitetului con3oaca in scris membrii comitetului de securitate si sanatate in munca cu
cel putin + zile inainte de data intrunirii , indica locul , data si ora stabilite.
La fiecare intrunire secretarul inc<eie un proces 3erba care 3a fi semnat de catre toti membrii
comitetului.
omitetul de securitate si sanatate in munca este legat intrunit, daca sunt prezenti cel putin :umatate
plus unu din numarul membrilor sai.
omitetul de securitate si sanatate in munca con3ine cu 3otul a cel putin doua treimi din numarul
membrilor prezenti.
'ecretarul comitetului de securitate si sanatate in munca 3a fi afisat la loc 3izibil copii ale
procesului 3erba inc<eiat.
'ecretarul comitetului transmite inspectoratului teritorial de munca, in termen de )7 zile de la data
intrunirii , o copie a procesului 3erbal inc<eiat.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

ATRI<UTIILE COMITETULUI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
omitetul de securitate si sanatate in munca are urmatoarele atributii:
Analizeaza si face propuneri pri3ind politica de securitate si sanatate in munca si planul de
pre3enire si protectie, conform R$ sau R!C,
Urmareste realizarea planului de pre3enire si protectie , inclusi3 alocarea mi:loacelor
necesare realizarii pre3ederilor lui si eficienta acestora din punct de 3edere al imbunatatirii
conditiilor de munca,
Analizeaza introducerea unei noi te<nologii , alegerea ec<ipamentelor , luand in considerare
consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si face propuneri in situatia constatarii
anumitor deficiente,
Analizeaza alegerea, cumpararea , intretinerea si utilizarea ec<ipamentelor de munca, a
ec<ipamentelor de protectie colecti3a si indi3iduala,
Analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce re3in ser3iciului e;tern de pre3enire si
protectie precum si mentinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia,
%ropune masuri de amena:are a locurilor de munca tinand seama de prezenta grupurilor
sensibile la riscuri specifice,
Analizeaza cererile formulate de lucratori pri3ind conditiile de munca si modul in care isi
indeplinesc atributiile personale desemnate si (sau ser3iciul e;tern,
Urmareste modul in care aplica si se respecta reglementarile legale pri3ind securitatea si
sanatatea in munca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii sanitari,
Analizeaza propunerile lucratorilor pri3ind pre3enirea accidentelor de munca si a
imbolna3irilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propune
introducerea acestora in planul de pre3enire si protectie ,
Analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, imbolna3irilor profesionale si
e3enimentelor produse si poate propune masuri in completarea masurilor dispuse in urma
cercetarii,
Efectueaza 3erificari proprii pri3ind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru si
face un rapor scris pri3ind constatarile facute,
Dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate si sanatate in munca de catre
conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu pri3ire la situatia securitatii si sanatatii in
munca, actiunile care au fost intreprinse si la eficienta acestora in anul inc<eiat , precum si
propunerile pentru planul de pre3enire si protectie ce se 3or realiza in anul urmator.
O<LIGATIILE ANGANATORULUI RE=ERITOARE LA COMITETUL DE SECURITATE
SI SANATATE
Anga:atorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate si sanatate in munca toate informatiile
necesare, pentru ca membrii acestuia sa2si poata da a3izul in cunostinta de cauza.
Anga:atorul trebuie sa prezinte, cel putin o data pe an, comitetul de securitate si sanatate in munca
un raport scris care 3a cuprinde situatia securitatii si sanatatii in munca, actiunile care au fost
intreprinse
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

si eficenta acestora in anul inc<eiat,precum si propunerile pentru planul de pre3enire si protectie ce
se 3or realiza in anul urmator.
Anga:atorul trebuie sa transmita raportul, a3izat de membrii comitetului de securitate si sanatate in
munca , in termen de )7 zile , inspectoratului teritorial de munca.
Anga:atorul trebuie sa supuna analizei comitetului documentatia referitoare la caracteristicile
ec<ipamentelor de munca, ale ec<ipamentelor de protectie colecti3a si indi3iduala, in 3ederea
selectionarii ec<ipamentelor optime.
Anga:atorul trebuie sa informeze comitetul de securitate si sanatate in munca cu pri3ire la e3aluarea
riscurilor pentru securitatea si sanatate, masurile de pre3enire si protectie atat la ni3el de unitate, cat
si la ni3el de loc de munca si tipuri de posturi de lucru, masurile de prim2a:utor , de pre3enire si
stingere a incendiilor si e3acuarea a lucratorilor.
Anga:atorul comunica comitetului de securitate si sanatate in munca punctul sau de 3edere sau ,
daca este cazul , al medicului de medicina muncii, ser3iciul intern sau e;tern de pre3enire si
protectie, asupra plangerilor lucratorilor pri3ind conditiile de munca si modul in care ser3iciile de
pre3enire si protectie isi indeplinesc atributiile.
$n cazul in care anga:atorul nu ia in considerare propunerile comitetului de securitate si sanatate in
munca, trebuie sa moti3eze decizia sa in fata comitetului , moti3atia 3a fi consemnata in procesul
3erba.
INSTRUCTIUNI PROPRII
'ecuritatea si sanatatea in munca reprezinta ansamblul de acti3itati instituionalizate a3and ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea 3ietii , integritatii
fizice si psi<ice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
Legea securitatii si sanatatii in munca nr.6)*(0779 are drept scop instituirea de masuri pri3ind
promo3area imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
Legea stabileste principiile generale referitoare la pre3enirea riscurilor profesionale, protectia
sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si de accidentare, informarea,
consultarea ,participarea ec<ilibrata potri3it legii, intruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor ,
precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.
+n!a1atorul are obli!atia de a asi!ura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele
le!ate de munca.
$n 3ederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru pre3enirea accidentelor
de munca si a bolilor profesionale anga:atorul are si obligatia sa elaboreze instructiuni proprii, in
spiritul Legii nr.6)*(0779 , pentru completarea si(sau aplicarea reglementarilor de securitate si
sanatate in munca, tinand seama de particularitatile acti3itatilor si ale locurilor de munca aflate in
responsabilitatea sa (art.)6 .lit e).
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Instructiunile %r$%rii de securitate tre*uie sa )ie redactate ast)el incat sa %$ata )i intelese de
t$ti lucrat$rii de la l$cul de &unca res%ecti(.
Anga:atorul este obligat sa asigure informarea oricarei persoane , anterior anga:arii in munca,
asupra riscurilor la care aceasta este supusa la locul de munca si asupra masurilor de pre3enire si de
protectie necesare.
Instructiunile tre*uie sa dea si %$si*ilitatea lucrat$ril$r sa $%reasca lucrul si 4sau sa
%araseasca i&ediat l$cul de &unca si sa se indre%te s%re $ +$na sigura , in ca+ de %eric$l gra(
si i&inent.
Instructiunile %r$%rii de securitate tre*uie sa se re)ere la0
o INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA.
o SUPRAVEG;EREA SI ORGANIMAREA LOCURILOR DE MUNCA
o EC;IPAMENTE DE MUNCA
o CAI DE CIRCULATIE
o LOCURI DE MUNCA IN AER LI<ER
o MONE PERICULOASE
o CAI DE IESIRI DE URGENTA
o MINLOACE DE EVACUARE SI SALVARE
o E:ERCITII DE SECURITATE
o EC;IAMENTE DE PRIM ANUTOR
!rganizarea acti3itatilor de pre3enire si protectie este realizata de anga:ator prin asumarea
atributiilor pentru realizarea masurilor pre3azute in Legea 6)*(0779, prin desemnarea unuia sau mai
multor lucratori pentru a se ocupa de acti3itatile de pre3enire si protectie,prin infiintarea unui
ser3iciu intern de pre3enire si protectie sau prin apelarea la ser3icii e;terne de pre3enire si protectie.
$ndiferent de modul de organizare al acti3itatii de pre3enire si protectie trebuie elaborate
instructiuni proprii pentru complementarea si(sau aplicarea reglementarilor de securitate in munca
tinand seama de particularitatile acti3itatilor din cadrul unitatii(intreprinderii precum si ale locurilor
de munca(posturilor de lucru.
omitetul de securitate si sanatate in munca urmareste modul in care se aplica si se respecta
reglementarile legale pri3ind securitatea si sanatatea in munca.
Anga:atorul trebuie sa informeze omitetul de securitate si sanatate in munca cu pri3ire la
e3aluarea riscurilor pentru securitate si sanatate , masurile de pre3enire si de protectie atat la ni3el
de unitate cat si la ni3el de loc de munca.
Pentru )iecare l$c de &unca tre*uie ela*$rate intructiuni scrise care trebuie sa, cuprinda reguli
ce trebuie respectate in scopul asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor si al utilizarii in siguranta
a ec<ipamentelor de munca.
Aceste instructiuni trebuie sa includa informatii cu pri3ire la utilizarea ec<ipamentelor de munca, a
ec<ipamentelor de inter3entie , precum si la masurile ce trebuie luate la locul de munca sau in .
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

aproprierea acestuia, in caz de urgenta.
Anga:atorii au obligatia sa amena:eze locurile de munca tinand seama si de prezenta grupurilor
sensibile la riscuri specifice (femeile gra3ide, le<uzele sau femeile care alapteaza, tinerii , precum si
persoanele cu dizabilitati)
Anga:atorul trebuiie sa asigure conditii pentru fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si
adec3ata in domeniul securitatii si sanatatii in munca in special sub forma de informatii si
instructiuni de lucru specifice locului de munca si postului sau astfel incat acti3itatea sa se
desfasoare in conditii de securitate si sanatate in munca.Aceasta instruire trebuie facuta:
La anga:are
La sc<imbarea locului de munca sau la transfer
La introducerea unui nou ec<ipament de munca sau a unor modificari ale ec<ipamentului
e;istent
La introducerea oricarei noi te<nologi sau procedurii de lucru
La e;ecutarea unor lucrari speciale.
Durata instuirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitatea si santate in munca precum
si de masurile si acti3itatile de pre3enire si protectie la ni3elul fiecarui loc de munca,post de lucru si
(sau functii e;ercitate si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de
munca respecti3 impreuna cu anga:atorul care si2a asumat atributiile din domeniul securitatii si
sanatatii in munca sau cu lucratorul desemnat sau cu un lucrator al ser3iciului intern de protectie si
pre3enire sau cu ser3iciul e;tern de protectie si pre3enire.Aceasta instruire nu 3a fi mai mica de 1
ore.
$nstruirea la locul de munca 3a cuprinde si informatii pri3ind pre3ederile instructiunilor proprii
elaborate pentru locul de munca si(sau postul de munca respecti3.
$nter3alul dintre doua instruiri periodice 3a fi stabilit prin instructiuni proprii in functie de conditiile
locului de munca si (sau postului de lucru si nu 3a fi mai mare de 9 luni.%entru personalul te<nico2
administrati3 inter3alul intre doua instruiri 3a fi de cel mult )0 luni.
$nstuirea periodica suplimentara celei programate (reinstruirea) se stabileste prin instructiuni proprii
de catre conducatorul locului de munca respecti3 si are loc in cazul in care un lucrator a lipsit peste
67 de zile lucratoare, cand au aparut modificari ale pre3ederilor de securitate si sanatate in munca
pri3ind acti3itati specifice ale locului de munca si(sau postului de lucru sau ale instructiunilor
proprii, inclusi3 datorita e3olutiei riscruilor sau la aparitia de noi riscuri , la reluarea acti3itatii dupa
accident de munca, la e;ecutarea unor lucrari speciale, la introducerea unui ec<ipament de munca
sau la modificari ale ec<ipamentului e;istent, la modificarea te<nologiilor e;istente sau procedurilor
de lucru si la introducerea oricarei noi te<nologii sau a unor proceduri de lucru.
E3identa zonelor cu risc ridicat si specific pre3azuta de Legea 6)*(0779 trebuie sa contina
nominalizarea acestor zone, masurile stabilite in urma e3aluarii riscurilor pentru aceste zone si
intructiunile proprii elaborate pentru acti3itatile si locurile de munca desfasurate in aceste zone.
Ciecare lucrator trebuie sa2si desfasoare acti3itatea , in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,
precum si cu intructiunile primite de partea anga:atorului, astfel incat sa nu e;puna la pericol de
accidentare sau de imbolna3ire profesionale atat propria persoana cat si alte persoane care pot fi
afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Tema 9
CONTROLUL MODULUI DE RESPECTARE A MASURILOR DE
PREVENIRE SI PROTECTIE INSTRUIREA SALARIATIILOR IN
DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII MUNCII
;$tarare nr.1-1 din 11 $ct$&*rie ../ %entru a%r$*area N$r&el$r &et$d$l$gice de a%licare
a %re(ederil$r Legii securitatii si sanatatii in &unca nr0 "134../
EMITENT 0GUVERNUL
PU<LICAT0 MONITORUL O=ICIAL nr.!! din ". $ct$&*rie ../
CAPITOLUL III
'er3icii de pre3enire Fi protecEie
SEC@IUNEA 1
%re3ederi generale
Art. 1. 2 %rezentul capitol stabileFte cerinEele minime pentru acti3itDEile de pre3enire a riscurilor
profesionale din Gntreprindere Fi(sau unitate Fi protecEia lucrDtorilor la locul de muncD, cerinEele
minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, organizarea acti3itDEilor de
pre3enire Fi protecEie Gn cadrul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii, a ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi
protecEie, stabilirea criteriilor de e3aluare Fi a procedurii de abilitare a ser3iciilor e;terne, precum Fi
reglementarea statutului de reprezentant al lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul
securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD.
Art. 1". 2 Anga:atorul trebuie sD asigure planificarea, organizarea Fi mi:loacele necesare acti3itDEii
de pre3enire Fi protecEie Gn unitatea Fi(sau Gntreprinderea sa.
SEC@IUNEA a #a
!rganizarea acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie
Art. 1-. 2 !rganizarea acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie este realizatD de cDtre anga:ator, Gn
urmDtoarele moduri:
a5 prin asumarea de cDtre anga:ator, Gn condiEiile art. * alin. (>) din lege, a atribuEiilor pentru
realizarea mDsurilor pre3Dzute de lege,
*5 prin desemnarea unuia sau mai multor lucrDtori pentru a se ocupa de acti3itDEile de pre3enire Fi
protecEie,
c5 prin GnfiinEarea unui ser3iciu intern de pre3enire Fi protecEie,
d5 prin apelarea la ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 11. 2
215 Acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie desfDFurate prin modalitDEile pre3Dzute la art. )> Gn cadrul
Gntreprinderii Fi(sau al unitDEii sunt urmDtoarele:
1. identificarea pericolelor Fi e3aluarea riscurilor pentru fiecare componentD a sistemului de muncD,
respecti3 e;ecutant, sarcinD de muncD, mi:loace de muncD(ec<ipamente de muncD Fi mediul de
muncD pe locuri de muncD(posturi de lucru,
. elaborarea Fi actualizarea planului de pre3enire Fi protecEie,
". elaborarea de instrucEiuni proprii pentru completarea Fi(sau aplicarea reglementDrilor de securitate
Fi sDnDtate Gn muncD, EinHnd seama de particularitDEile acti3itDEilor Fi ale unitDEii(Gntreprinderii,
precum Fi ale locurilor de muncD(posturilor de lucru,
-. propunerea atribuEiilor Fi rDspunderilor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, ce re3in
lucrDtorilor, corespunzDtor funcEiilor e;ercitate, care se consemneazD Gn fiFa postului, cu aprobarea
anga:atorului,
1. 3erificarea cunoaFterii Fi aplicDrii de cDtre toEi lucrDtorii a mDsurilor pre3Dzute Gn planul de
pre3enire Fi protecEie, precum Fi a atribuEiilor Fi responsabilitDEilor ce le re3in Gn domeniul securitDEii
Fi sDnDtDEii Gn muncD, stabilite prin fiFa postului,
/. Gntocmirea unui necesar de documentaEii cu caracter te<nic de informare Fi instruire a lucrDtorilor
Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD,
?. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitDEii adec3ate pentru
fiecare loc de muncD, asigurarea informDrii Fi instruirii lucrDtorilor Gn domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD Fi 3erificarea cunoaFterii Fi aplicDrii de cDtre lucrDtori a informaEiilor primite,
!. elaborarea programului de instruire2testare la ni3elul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii,
3. asigurarea Gntocmirii planului de acEiune Gn caz de pericol gra3 Fi iminent, conform pre3ederilor
art. )7)2)7-, Fi asigurarea ca toEi lucrDtorii sD fie instruiEi pentru aplicarea lui,
1.. e3idenEa zonelor cu risc ridicat Fi specific pre3Dzute la art. )7)2)7-,
11. stabilirea zonelor care necesitD semnalizare de securitate Fi sDnDtate Gn muncD, stabilirea tipului
de semnalizare necesar Fi amplasarea conform pre3ederilor /otDrHrii .u3ernului nr. *-)(0779
pri3ind cerinEele minime pentru semnalizarea de securitate Fi(sau sDnDtate la locul de muncD,
1. e3idenEa meseriilor Fi a profesiilor pre3Dzute de legislaEia specificD, pentru care este necesarD
autorizarea e;ercitDrii lor,
1". e3idenEa posturilor de lucru care necesitD e;amene medicale suplimentare,
1-. e3idenEa posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesitD
testarea aptitudinilor Fi(sau control psi<ologic periodic,
11. monitorizarea funcEionDrii sistemelor Fi dispoziti3elor de protecEie, a aparaturii de mDsurD Fi
control, precum Fi a instalaEiilor de 3entilare sau a altor instalaEii pentru controlul no;elor Gn mediul
de muncD,
1/. 3erificarea stDrii de funcEionare a sistemelor de alarmare, a3ertizare, semnalizare de urgenED,
precum Fi a sistemelor de siguranED,
1?. informarea anga:atorului, Gn scris, asupra deficienEelor constatate Gn timpul controalelor
efectuate la locul de muncD Fi propunerea de mDsuri de pre3enire Fi protecEie,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

1!. Gntocmirea rapoartelor Fi(sau a listelor pre3Dzute de <otDrHrile .u3ernului emise Gn temeiul art.
+) alin. ()) lit. b) din lege, inclusi3 cele referitoare la azbest, 3ibraEii, zgomot Fi Fantiere temporare
Fi mobile,
13. e3idenEa ec<ipamentelor de muncD Fi urmDrirea ca 3erificDrile periodice Fi, dacD este cazul,
GncercDrile periodice ale ec<ipamentelor de muncD sD fie efectuate de persoane competente, conform
pre3ederilor din /otDrHrea .u3ernului nr. ).)>9(0779 pri3ind cerinEele minime de securitate Fi
sDnDtate pentru utilizarea Gn muncD de cDtre lucrDtori a ec<ipamentelor de muncD,
.. identificarea ec<ipamentelor indi3iduale de protecEie necesare pentru posturile de lucru din
Gntreprindere Fi Gntocmirea necesarului de dotare a lucrDtorilor cu ec<ipament indi3idual de
protecEie, conform pre3ederilor /otDrHrii .u3ernului nr. ).7>1(0779 pri3ind cerinEele minime de
securitate Fi sDnDtate pentru utilizarea de cDtre lucrDtori a ec<ipamentelor indi3iduale de protecEie la
locul de muncD,
1. urmDrirea GntreEinerii, manipulDrii Fi depozitDrii adec3ate a ec<ipamentelor indi3iduale de
protecEie Fi a Gnlocuirii lor la termenele stabilite, precum Fi Gn celelalte situaEii pre3Dzute de
/otDrHrea .u3ernului nr. ).7>1(0779,
. participarea la cercetarea e3enimentelor conform competenEelor pre3Dzute la art. )712)--,
". Gntocmirea e3idenEelor conform competenEelor pre3Dzute la art. )712)--,
-. elaborarea rapoartelor pri3ind accidentele de muncD suferite de lucrDtorii din Gntreprindere Fi(sau
unitate, Gn conformitate cu pre3ederile art. )0 alin. ()) lit. d) din lege,
1. urmDrirea realizDrii mDsurilor dispuse de cDtre inspectorii de muncD, cu prile:ul 3izitelor de
control Fi al cercetDrii e3enimentelor,
/. colaborarea cu lucrDtorii Fi(sau reprezentanEii lucrDtorilor, ser3iciile e;terne de pre3enire Fi
protecEie, medicul de medicina muncii, Gn 3ederea coordonDrii mDsurilor de pre3enire Fi protecEie,
?. colaborarea cu lucrDtorii desemnaEi(ser3iciile interne(ser3iciile e;terne ai(ale altor anga:atori, Gn
situaEia Gn care mai mulEi anga:atori GFi desfDFoarD acti3itatea Gn acelaFi loc de muncD,
!. urmDrirea actualizDrii planului de a3ertizare, a planului de protecEie Fi pre3enire Fi a planului de
e3acuare,
3. propunerea de sancEiuni Fi stimulente pentru lucrDtori, pe criteriul Gndeplinirii atribuEiilor Gn
domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD,
".. propunerea de clauze pri3ind securitatea Fi sDnDtatea Gn muncD la Gnc<eierea contractelor de
prestDri de ser3icii cu alEi anga:atori, inclusi3 la cele Gnc<eiate cu anga:atori strDini,
"1. Gntocmirea unui necesar de mi:loace materiale pentru desfDFurarea acestor acti3itDEi.
25 Acti3itDEile legate de supra3eg<erea stDrii de sDnDtate a lucrDtorilor se 3or efectua Gn
conformitate cu pre3ederile art. 0> Fi 0+ din lege.
Art. 1/. 2
215 Kn cazul Gntreprinderilor cu pHnD la * lucrDtori inclusi3 anga:atorul poate efectua acti3itDEile din
domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, dacD se Gndeplinesc cumulati3 urmDtoarele condiEii:
a5 acti3itDEile desfDFurate Gn cadrul Gntreprinderii nu sunt dintre cele pre3Dzute Gn ane;a nr. +
*5 anga:atorul GFi desfDFoarD acti3itatea profesionalD Gn mod efecti3 Fi cu regularitate Gn
Gntreprindere Fi(sau unitate,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

c5 anga:atorul GndeplineFte cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD, corespunzDtoare cel puEin ni3elului de bazD, conform pre3ederilor art. >-2+).
25 Kn situaEia Gn care nu sunt Gndeplinite condiEiile pre3Dzute la alin. ()), anga:atorul trebuie sD
desemneze unul sau mai mulEi lucrDtori, conform pre3ederilor art. 07200, sau poate organiza
ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie, conform pre3ederilor art. 0620-, Fi(sau sD apeleze la
ser3icii e;terne.
2"5 Kn situaEia Gn care sunt Gndeplinite condiEiile de la alin. ()), dar anga:atorul nu realizeazD Gn
totalitate acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie, pentru acti3itDEile pe care nu le realizeazD anga:atorul
trebuie sD apeleze la ser3icii e;terne.
Art. 1?. 2
215 Kn cazul Gntreprinderilor care au Gntre )7 Fi >* de lucrDtori inclusi3, anga:atorul poate efectua
acti3itDEile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, dacD se Gndeplinesc cumulati3 urmDtoarele
condiEii:
a5 acti3itDEile desfDFurate Gn cadrul Gntreprinderii nu sunt dintre cele pre3Dzute Gn ane;a nr. +,
*5 riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinEe gra3e,
ire3ersibile, respecti3 deces sau in3aliditate,
c5 anga:atorul GFi desfDFoarD acti3itatea profesionalD Gn mod efecti3 Fi cu regularitate Gn Gntreprindere
Fi(sau unitate,
d5 anga:atorul GndeplineFte cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD corespunzDtoare cel puEin ni3elului de bazD, conform pre3ederilor art. >-2+).
25 Kn situaEia Gn care nu sunt Gndeplinite condiEiile pre3Dzute la alin. ()), anga:atorul trebuie sD
desemneze unul sau mai mulEi lucrDtori, conform pre3ederilor art. 07200, sau poate organiza
ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie, conform pre3ederilor art. 0620-, Fi(sau sD apeleze la
ser3icii e;terne.
2"5 Kn situaEia Gn care sunt Gndeplinite condiEiile pre3Dzute la alin. ()) Fi (0), dar anga:atorul,
lucrDtorii desemnaEi sau ser3iciul intern nu realizeazD Gn totalitate acti3itDEile de pre3enire Fi
protecEie pre3Dzute la art. )+, anga:atorul trebuie sD apeleze la ser3icii e;terne.
Art. 1!. 2
215 Kn cazul Gntreprinderilor Fi(sau unitDEilor Gntre +7 Fi )>* de lucrDtori, anga:atorul trebuie sD
desemneze unul sau mai mulEi lucrDtori sau sD organizeze ser3iciu intern de pre3enire Fi protecEie
pentru a se ocupa de acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie din cadrul Gntreprinderii.
25 Kn cazul Gntreprinderilor Fi(sau unitDEilor pre3Dzute la alin. ()), care desfDFoarD acti3itDEi dintre
cele pre3Dzute Gn ane;a nr. +, anga:atorul trebuie sD organizeze ser3iciu intern de pre3enire Fi
protecEie.
2"5 Kn cazul Gn care lucrDtorii desemnaEi(ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie nu au capacitDEile Fi
aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie pre3Dzute la art.
)+, anga:atorul trebuie sD apeleze la unul sau mai multe ser3icii e;terne.
Art. 13. 2
215 Kn cazul Gntreprinderilor Fi(sau unitDEilor care au peste )+7 de lucrDtori, anga:atorul trebuie sD
organizeze ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

25 Kn cazul Gn care ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie nu are capacitDEile Fi aptitudinile
necesare pentru efectuarea tuturor acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie pre3Dzute la art. )+,
anga:atorul trebuie sD apeleze la unul sau mai multe ser3icii e;terne.
SEC@IUNEA a "#a
LucrDtori desemnaEi
Art. .. 2
215 Desemnarea nominalD a lucrDtorului(lucrDtorilor pentru a se ocupa de acti3itDEile de pre3enire Fi
protecEie se face prin decizie a anga:atorului.
25 Anga:atorul 3a consemna Gn fiFa postului acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie pe care lucrDtorul
desemnat are capacitatea, timpul necesar Fi mi:loacele adec3ate sD le efectueze.
Art. 1. 2 %entru a putea sD desfDFoare acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie, lucrDtorul desemnat
trebuie sD GndeplineascD cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
corespunzDtoare cel puEin ni3elului mediu, conform pre3ederilor art. >-2+).
Art. . 2
215 Anga:atorul 3a stabili numDrul de lucrDtori desemnaEi Gn funcEie de mDrimea Gntreprinderii Fi(sau
unitDEii Fi(sau riscurile la care sunt e;puFi lucrDtorii, precum Fi de distribuEia acestora Gn cadrul
Gntreprinderii Fi(sau unitDEii.
25 Anga:atorul trebuie sD asigure mi:loacele adec3ate Fi timpul necesar pentru ca lucrDtorii
desemnaEi sD poatD desfDFura acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie conform fiFei postului.
SEC@IUNEA a -#a
'er3iciile interne de pre3enire Fi protecEie
Art. ". 2
215 'er3iciul intern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD fie format din lucrDtori care Gndeplinesc
cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare ni3elului
mediu Fi(sau superior, conform pre3ederilor art. >-2+), Fi, dupD caz, alEi lucrDtori care pot desfDFura
acti3itDEi au;iliare.
25 onducDtorul ser3iciului de pre3enire Fi protecEie trebuie sD GndeplineascD cerinEele minime de
pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare ni3elului superior, conform
pre3ederilor art. >-2+).
Art. -. 2
215 'er3iciul intern de pre3enire Fi protecEie se organizeazD Gn subordinea directD a anga:atorului ca
o structurD distinctD.
25 LucrDtorii din cadrul ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD desfDFoare numai
acti3itDEi de pre3enire Fi protecEie Fi cel mult acti3itDEi complementare cum ar fi: pre3enirea Fi
stingerea incendiilor Fi protecEia mediului.
2"5 Anga:atorul 3a consemna Gn regulamentul intern sau Gn regulamentul de organizare Fi
funcEionare acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie pentru efectuarea cDrora ser3iciul intern de
'. R8D %R! !#'ULT ".T

pre3enire Fi protecEie are capacitate Fi mi:loace adec3ate.
Art. 1. 2 'er3iciul intern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD aibD la dispoziEie resursele materiale Fi
umane necesare pentru Gndeplinirea acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie desfDFurate Gn
Gntreprindere.
Art. /. 2
215 Anga:atorul 3a stabili structura ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie Gn funcEie de mDrimea
Gntreprinderii Fi(sau unitDEii Fi(sau riscurile la care sunt e;puFi lucrDtorii, precum Fi de distribuEia
acestora Gn cadrul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii.
25 Anga:atorul trebuie sD asigure mi:loacele adec3ate pentru ca ser3iciul intern de pre3enire Fi
protecEie sD poatD desfDFura acti3itDEile specifice.
2"5 Hnd anga:atorul GFi desfDFoarD acti3itatea Gn mai multe puncte de lucru, ser3iciul de pre3enire Fi
protecEie trebuie sD fie organizat astfel GncHt sD se asigure Gn mod corespunzDtor desfDFurarea
acti3itDEilor specifice.
2-5 Kn situaEia Gn care acti3itatea de pre3enire Fi protecEie este asiguratD prin mai multe ser3icii
interne, acestea 3or acEiona coordonat pentru asigurarea eficienEei acti3itDEii.
Art. ?. 2 'er3iciul intern de pre3enire Fi protecEie poate sD asigure Fi supra3eg<erea medicalD, dacD
dispune de personal cu capacitate profesionalD Fi de mi:loace materiale adec3ate.
SEC@IUNEA a 1#a
'er3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie
Art. !. 2 'er3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie asigurD, pe bazD de contract, acti3itDEile de
pre3enire Fi protecEie Gn domeniu.
Art. 3. 2 Anga:atorul apeleazD la ser3iciile e;terne, cu respectarea pre3ederilor art. )1 alin. (6) lit.
d) din lege.
Art. ".. 2 'er3iciul e;tern trebuie sD aibD acces la toate informaEiile necesare desfDFurDrii acti3itDEii
de pre3enire Fi protecEie.
Art. "1. 2 'er3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD GndeplineascD urmDtoarele cerinEe:
a5 sD dispunD de personal cu capacitate profesionalD adec3atD Fi de mi:loacele materiale necesare
pentru a2Fi desfDFura acti3itatea,
*5 sD fie abilitat de omisia de abilitare a ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi protecEie Fi de a3izare a
documentaEiilor cu caracter te<nic de informare Fi instruire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD, Gn conformitate cu procedura stabilitD la art. 6+2>+.
Art. ". 2
215 'er3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD fie format din lucrDtori care Gndeplinesc
cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare ni3elului
mediu Fi(sau superior, conform pre3ederilor art. >-2+), Fi, dupD caz, alEi lucrDtori care pot desfDFura
acti3itDEi au;iliare.
25 onducDtorul ser3iciului e;tern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD GndeplineascD cerinEele
minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare ni3elului superior,
conform pre3ederilor art. >-2+).
'. R8D %R! !#'ULT ".T

2"5 Kn cazul Gn care ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie este format dintr2o singurD persoanD,
aceasta trebuie sD GndeplineascD cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD corespunzDtoare ni3elului superior, conform pre3ederilor art. >-2+).
Art. "". 2 ontractul Gnc<eiat Gntre anga:ator Fi ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie trebuie sD
cuprindD cel puEin urmDtoarele:
a5 acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie care 3or fi desfDFurate de cDtre ser3iciul e;tern de pre3enire
Fi protecEie,
*5 modul de colaborare cu lucrDtorii desemnaEi(ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie Fi(sau cu
alte ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie,
c5 clauze pri3ind soluEionarea litigiilor apDrute Gntre pDrEi.
Art. "-. 2
215 'er3iciul e;tern are obligaEia sD transmitD inspectoratului teritorial de muncD pe raza cDruia GFi
are sediul, domiciliul sau reFedinEa o copie de pe certificatul de abilitare, Gn termen de )7 zile de la
data primirii acestuia.
25 'er3iciul e;tern trebuie sD GntocmeascD, Gn douD e;emplare, un raport de acti3itate semestrial,
conform modelului pre3Dzut Gn ane;a nr. )7.
2"5 Rapoartele 3or fi Gnaintate inspectoratului teritorial de muncD pe raza cDruia GFi are sediul,
domiciliul sau reFedinEa ser3iciul e;tern.
2-5 $nspectoratul 3a analiza rapoartele de acti3itate Fi 3a restitui un e;emplar ser3iciului e;tern, iar
un e;emplar Gl 3a ar<i3a.
SEC@IUNEA a /#a
Abilitarea ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi protecEie
Art. "1. 2 Abilitarea ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi protecEie se efectueazD conform procedurii
pre3Dzute de prezenta secEiune, elaboratD cu respectarea pre3ederilor art. * alin. ()) lit. b) Fi alin.
(+), precum Fi pre3ederilor art. >+ alin. (0) lit. e) din lege.
Art. "/. 2
215 'er3iciile e;terne de pre3enire Fi protecEie pot sD GFi desfDFoare acti3itatea numai dupD obEinerea
certificatului de abilitare pentru ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie, denumit Gn continuare
certificat de abilitare, emis de direcEiile de muncD, solidaritate socialD Fi familie teritoriale, respecti3
a municipiului &ucureFti, pe raza cDrora GFi au sediul, domiciliul sau reFedinEa.
25 DupD data aderDrii RomHniei la Uniunea EuropeanD, prin e;cepEie de la pre3ederile alin. ()),
persoanele fizice Fi :uridice a3Hnd cetDEenia, respecti3 naEionalitatea unui stat membru al Uniunii
Europene sau aparEinHnd 'paEiului Economic European, care au fost supuse procedurii de abilitare
sau unei proceduri similare Gn unul dintre aceste state, Gn 3ederea furnizDrii de ser3icii de pre3enire
Fi protecEie, nu trebuie sD obEinD certificatul de abilitare pre3Dzut de prezentele norme metodologice.
2"5 Kn cadrul direcEiilor de muncD, solidaritate socialD Fi familie teritoriale, respecti3 a municipiului
&ucureFti, se constituie, prin ordin al ministrului muncii, solidaritDEii sociale Fi familiei, omisia de
abilitare a ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi protecEie Fi de a3izare a documentaEiilor cu caracter
'. R8D %R! !#'ULT ".T


te<nic de informare Fi instruire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, denumitD Gn continuare
omisia de abilitare Fi a3izare.
2-5 "embrii comisiei pre3Dzute la alin. (6) sunt:
a5 directorul e;ecuti3 al direcEiei de muncD, solidaritate socialD Fi familie,
*5 inspectorul Fef ad:unct cu atribuEii de securitate Fi sDnDtate Gn muncD al inspectoratului teritorial
de muncD,
c5 conducDtorul structurii asigurDtorului pentru accidente de muncD Fi boli profesionale de la ni3el
teritorial,
d5 reprezentantul desemnat de comisia de autorizare :udeEeanD GnfiinEatD de onsiliul #aEional de
Cormare %rofesionalD a AdulEilor, dupD o procedurD proprie stabilitD de onsiliul #aEional de
Cormare %rofesionalD a AdulEilor.
215 %reFedintele omisiei de abilitare Fi a3izare este directorul e;ecuti3 al direcEiei de muncD,
solidaritate socialD Fi familie teritoriale.
2/5 'ecretariatul omisiei de abilitare Fi a3izare este asigurat de direcEia de muncD, solidaritate
socialD Fi familie teritorialD, respecti3 a municipiului &ucureFti.
Art. "?. 2 Kn 3ederea abilitDrii pentru acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie pre3Dzute la art. )+,
solicitanEii 3or transmite un dosar care 3a cuprinde urmDtoarele documente:
a5 cerere de abilitare pentru ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie, conform modelului prezentat
Gn ane;a nr. 1,
*5 copie de pe certificatul de Gnregistrare la registrul comerEului Fi, dupD caz, copie de pe actul
constituti3,
c5 copii de pe documentele care atestD pregDtirea profesionalD Fi ni3elul de pregDtire Gn domeniul
securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, conform pre3ederilor art. 6) Fi 60,
d5 curriculum 3itae pentru personalul care 3a desfDFura acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie,
e5 documente care atestD e;perienEa de cel puEin + ani Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
pentru personalul care 3a desfDFura acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie,
)5 memoriu de prezentare din care sD rezulte mi:loacele materiale Fi resursele umane de care
dispune,
g5 copii de pe decizia de numire Fi contractul indi3idual de muncD pe perioadD nedeterminatD pentru
conducDtorul ser3iciului e;tern,
A5 copii de pe contractele indi3iduale de muncD ale personalului de e;ecuEie din ser3iciul e;tern,
i5 declaraEii ale personalului ser3iciului e;tern pri3ind pDstrarea confidenEialitDEii, Gn timpul Fi dupD
Gncetarea desfDFurDrii acti3itDEilor de pre3enire Fi protecEie, asupra informaEiilor la care are acces.
Art. "!. 2 'olicitantul trebuie sD transmitD prin poFtD dosarul pre3Dzut la art. 6-, cu cel puEin )7 zile
Gnainte de data Gntrunirii omisiei de abilitare Fi a3izare.
Art. "3. 2 omisia de abilitare Fi a3izare are urmDtoarele obligaEii:
a5 sD afiFeze data Gntrunirii la sediul direcEiei de muncD, solidaritate socialD Fi familie teritoriale,
respecti3 a municipiului &ucureFti, Fi sD o facD publicD Fi prin alte mi:loace, cum ar fi internet sau
presD localD, cu cel puEin o lunD Gnainte,
*5 sD se GntruneascD, cel puEin o datD pe trimestru, Gn funcEie de numDrul de dosare primite,
c5 sD analizeze dosarele solicitanEilor cu conEinutul pre3Dzut la art. 6-,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

d5 sD elibereze certificatele de abilitare, conform modelului pre3Dzut Gn ane;a nr. *, pentru
solicitanEii care Gndeplinesc condiEiile pentru ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie pre3Dzute de
prezentele norme metodologice,
e5 sD restituie solicitanEilor, prin poFtD, dosarele care nu conEin toate documentele pre3Dzute la art.
6- Fi moti3area acestei decizii,
)5 sD transmitD titularilor, prin poFtD, cu confirmare de primire, Gn termen de )7 zile de la data
Gntrunirii omisiei de abilitare Fi a3izare, certificatele de abilitare emise,
g5 sD EinD e3idenEa certificatelor de abilitare emise Fi sD ar<i3eze dosarele Gn baza cDrora s2au emis,
A5 sD facD publicD lista actualizatD a ser3iciilor e;terne de pre3enire Fi protecEie abilitate.
Art. -.. 2
215 'olicitantul cDruia i s2a restituit dosarul are dreptul, Gn termen de 67 de zile de la data primirii, sD
facD contestaEie la "inisterul "uncii, 'olidaritDEii 'ociale Fi Camiliei.
25 RDspunsul la contestaEie 3a fi transmis prin poFtD Gn termen de 67 de zile.
Art. -1. 2 Aalabilitatea certificatului de abilitare este de 6 ani.
Art. -. 2
215 ReGnnoirea certificatului de abilitare se face la e;pirarea termenului de 3alabilitate sau la
modificarea condiEiilor Gn baza cDrora s2a emis.
25 %entru reGnnoirea certificatului de abilitare, solicitantul 3a prezenta urmDtoarele documente:
a5 dosarul pre3Dzut la art. 6-,
*5 rapoartele semestriale Gnregistrate la inspectoratul teritorial de muncD,
c5 copii de pe documentele care atestD absol3irea cursurilor de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD, Gn cazul Gn care au fost efectuate.
Art. -". 2
215 "odificarea oricDrei condiEii Gn baza cDreia s2a emis certificatul de abilitare, fDrD comunicarea Fi
transmiterea documentelor do3editoare omisiei de abilitare Fi a3izare Gn termen de ma;imum +
zile lucrDtoare, conduce la Gncetarea 3alabilitDEii acestuia.
25 DupD analizarea noilor condiEii pre3Dzute la alin. ()), omisia de abilitare Fi a3izare 3a decide
dacD certificatul de abilitare GFi menEine sau GFi pierde 3alabilitatea Fi 3a comunica Gn scris titularului
de certificat aceastD decizie.
Art. --. 2
215 $nspectoratele teritoriale de muncD 3erificD respectarea de cDtre ser3iciile e;terne a condiEiilor Gn
baza cDrora a fost emis certificatul de abilitare Fi propun, Gn scris, omisiei de abilitare Fi a3izare,
dacD este cazul, anularea certificatului.
25 omisia de abilitare Fi a3izare analizeazD argumentele aduse Gn susEinerea propunerii de anulare
a certificatului de abilitare Fi, pe baza acestora, poate emite decizia de anulare.
2"5 Decizia de anulare a certificatului de abilitare Fi moti3aEia acesteia se transmit titularului, Gn
termen de )7 zile de la data emiterii.
2-5 Titularul certificatului de abilitare anulat poate face contestaEie la "inisterul "uncii,
'olidaritDEii 'ociale Fi Camiliei, Gn termen de 67 de zile de la data primirii deciziei de anulare.
215 RDspunsul la contestaEie 3a fi transmis prin poFtD, cu confirmare de primire, Gn termen de 67 de
zile.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. -1. 2 %ersoanele fizice Fi :uridice abilitate pentru a presta ser3icii Gn domeniul protecEiei
muncii, Gn temeiul Legii protecEiei muncii nr. *7()**9, trebuie sD GFi reGnnoiascD certificatul Gn
termen de )0 luni de la data intrDrii Gn 3igoare a prezentelor norme metodologice.
SEC@IUNEA a ?#a
%lanul de pre3enire Fi protecEie
Art. -/. 2
215 onform pre3ederilor art. )6 lit. b) din lege anga:atorul trebuie sD GntocmeascD un plan de
pre3enire Fi protecEie care 3a fi re3izuit ori de cHte ori inter3in modificDri ale condiEiilor de muncD,
respecti3 apariEia unor riscuri noi.
25 Kn urma e3aluDrii riscurilor pentru fiecare loc de muncD(post de lucru se stabilesc mDsuri de
pre3enire Fi protecEie, de naturD te<nicD, organizatoricD, igienico2sanitarD Fi de altD naturD, necesare
pentru asigurarea securitDEii Fi sDnDtDEii lucrDtorilor.
2"5 Kn urma analizei mDsurilor pre3Dzute la alin. (0) se stabilesc resursele umane Fi materiale
necesare realizDrii lor.
2-5 %lanul de pre3enire Fi protecEie 3a cuprinde cel puEin informaEiile pre3Dzute Gn ane;a nr. -.
215 %lanul de pre3enire Fi protecEie se supune analizei lucrDtorilor Fi(sau reprezentanEilor lor sau
comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD, dupD caz, Fi trebuie sD fie semnat de anga:ator.
SEC@IUNEA a !#a
erinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD
Art. -?. 2 #i3elurile de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, necesare pentru
dobHndirea capacitDEilor Fi aptitudinilor corespunzDtoare efectuDrii acti3itDEilor de pre3enire Fi
protecEie, sunt urmDtoarele:
a5 ni3el de bazD,
*5 ni3el mediu,
c5 ni3el superior.
Art. -!. 2
215 erinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare
ni3elului de bazD sunt:
a5 studii Gn Gn3DEDmHntul liceal filiera teoreticD Gn profil real sau filiera te<nologicD Gn profil te<nic,
*5 curs Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, cu conEinut minim conform celui pre3Dzut Gn
ane;a nr. 9 lit. A, cu o duratD de cel puEin >7 de ore.
25 #i3elul de bazD pre3Dzut la alin. ()) se atestD prin diploma de studii Fi certificatul de absol3ire a
cursului pre3Dzut la alin. ()) lit. b).
Art. -3. 2
215 erinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare
ni3elului mediu sunt:
'. R8D %R! !#'ULT ".T

a5 studii Gn Gn3DEDmHntul postliceal Gn profil te<nic,
*5 curs Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, cu conEinut minim conform celui pre3Dzut Gn
ane;a nr. 9 lit. &, cu o duratD de cel puEin 17 de ore.
25 #i3elul mediu pre3Dzut la alin. ()) se atestD prin diploma de studii Fi certificatul de absol3ire a
cursului pre3Dzut la alin. ()) lit. b).
Art. 1.. 2
215 erinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD corespunzDtoare
ni3elului superior sunt:
a5 studii superioare te<nice,
*5 curs Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, cu conEinut minim conform celui pre3Dzut Gn
ane;a nr. 9 lit. &, cu o duratD de cel puEin 17 de ore,
c5 curs postuni3ersitar de e3aluare a riscurilor cu o duratD de cel puEin )17 de ore.
25 #i3elul superior pre3Dzut la alin. ()) se atestD prin diploma de studii Fi certificatele de absol3ire
a cursurilor pre3Dzute la alin. ()) lit. b) Fi c).
2"5 erinEa minimD pre3DzutD la alin. ()) lit. b) este consideratD GndeplinitD Fi Gn situaEia Gn care
persoana a absol3it o formD de Gn3DEDmHnt postuni3ersitar Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD.
Art. 11. 2 ursurile Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, pre3Dzute la art. >1 alin. ()) lit. b),
art. >* alin. ()) lit. b) Fi la art. +7 alin. ()) lit. b), se efectueazD de cDtre furnizori de formare
profesionalD autorizaEi conform pre3ederilor art. )120- din !rdonanEa .u3ernului nr. )0*(0777
pri3ind formarea profesionalD a adulEilor, aprobatD cu modificDri Fi completDri prin Legea nr.
6-+(0770, republicatD, cu modificDrile Fi completDrile ulterioare.
SEC@IUNEA a 3#a
ReprezentanEii lucrDtorilor cu rDspunderi specifice
Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
Art. 1. 2 ReprezentanEii lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD, definiEi conform art. + lit. d) din lege, sunt aleFi de cDtre Fi dintre lucrDtorii din Gntreprindere
Fi(sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colecti3 de muncD, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare Fi funcEionare.
Art. 1". 2 #umDrul de reprezentanEi ai lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii Gn muncD, care se aleg, 3a fi stabilit prin contractul colecti3 de muncD, regulamentul intern
sau regulamentul de organizare Fi funcEionare, Gn funcEie de numDrul total al lucrDtorilor din
Gntreprindere Fi(sau unitate, cel puEin conform cerinEelor pre3Dzute la art. 97.
Art. 1-. 2 LucrDtorii comunicD Gn scris anga:atorului numDrul Fi numele reprezentanEilor lucrDtorilor
cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD.
Art. 11. 2 ReprezentanEii lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD trebuie sD GndeplineascD cerinEele minime de pregDtire Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD, corespunzDtoare cel puEin ni3elului de bazD, conform pre3ederilor art. >-2+).
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 1/. 2 ReprezentanEii lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn
muncD sunt consultaEi Fi participD, Gn conformitate cu art. )1 din lege, Fi pot desfDFura urmDtoarele
acti3itDEi:
a5 colaboreazD cu anga:atorul pentru GmbunDtDEirea condiEiilor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD,
*5 GnsoEesc ec<ipa(persoana care efectueazD e3aluarea riscurilor,
c5 a:utD lucrDtorii sD conFtientizeze necesitatea aplicDrii mDsurilor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD,
d5 aduc la cunoFtinED anga:atorului sau comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD propunerile
lucrDtorilor referitoare la GmbunDtDEirea condiEiilor de muncD,
e5 urmDresc realizarea mDsurilor din planul de pre3enire Fi protecEie,
)5 informeazD autoritDEile competente asupra nerespectDrii pre3ederilor legale Gn domeniul securitDEii
Fi sDnDtDEii Gn muncD.
CAPITOLUL IV
!rganizarea Fi funcEionarea comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
SEC@IUNEA 1
!rganizarea comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
Art. 1?. 2
215 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD se constituie Gn unitDEile care au un numDr de cel
puEin +7 de lucrDtori, inclusi3 cu capital strDin, care desfDFoarD acti3itDEi pe teritoriul RomHniei.
25 $nspectorul de muncD poate impune constituirea comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD Gn
unitDEile cu un numDr mai mic de +7 de lucrDtori Gn funcEie de natura acti3itDEii Fi de riscurile
identificate.
2"5 Kn cazul Gn care acti3itatea se desfDFoarD Gn unitDEi dispersate teritorial, se pot GnfiinEa mai multe
comitete de securitate Fi sDnDtate Gn muncD, numDrul acestora se stabileFte prin contractul colecti3
de muncD aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare Fi funcEionare.
2-5 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD se constituie Fi Gn cazul acti3itDEilor care se
desfDFoarD temporar, respecti3 cu o duratD mai mare de 6 luni.
215 Kn unitDEile care au mai puEin de +7 de lucrDtori, atribuEiile comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD re3in reprezentanEilor lucrDtorilor, cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii
lucrDtorilor.
Art. 1!. 2
215 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD este constituit din reprezentanEii lucrDtorilor cu
rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii lucrDtorilor, pe de o parte, Fi anga:ator sau
reprezentantul sDu legal Fi(sau reprezentanEii sDi Gn numDr egal cu cel al reprezentanEilor lucrDtorilor
Fi medicul de medicina muncii, pe de altD parte.
25 LucrDtorul desemnat sau reprezentantul ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie este secretarul
comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 13. 2
215 ReprezentanEii lucrDtorilor Gn comitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD 3or fi aleFi pe o
perioadD de 0 ani.
25 Kn cazul Gn care unul sau mai mulEi reprezentanEi ai lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn
domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii lucrDtorilor se retrag din comitetul de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD, aceFtia 3or fi GnlocuiEi imediat prin alEi reprezentanEi aleFi.
Art. /.. 2
215 "odalitatea de desemnare a reprezentanEilor lucrDtorilor Gn comitetele de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD 3a fi stabilitD prin contractul colecti3 de muncD, regulamentul intern sau regulamentul de
organizare Fi funcEionare.
25 ReprezentanEii lucrDtorilor Gn comitetele de securitate Fi sDnDtate Gn muncD 3or fi desemnaEi de
cDtre lucrDtori dintre reprezentanEii lucrDtorilor cu rDspunderi specifice Gn domeniul securitDEii Fi
sDnDtDEii lucrDtorilor, dupD cum urmeazD:
a5 de la +7 la )77 de lucrDtori 2 0 reprezentanEi,
*5 de la )7) la +77 de lucrDtori 2 6 reprezentanEi,
c5 de la +7) la ).777 de lucrDtori 2 > reprezentanEi,
d5 de la ).77) la 0.777 de lucrDtori 2 + reprezentanEi,
e5 de la 0.77) la 6.777 de lucrDtori 2 9 reprezentanEi,
)5 de la 6.77) la >.777 de lucrDtori 2 - reprezentanEi,
g5 peste >.777 de lucrDtori 2 1 reprezentanEi.
Art. /1. 2
215 Anga:atorul are obligaEia sD acorde fiecDrui reprezentant al lucrDtorilor Gn comitetele de
securitate Fi sDnDtate Gn muncD timpul necesar e;ercitDrii atribuEiilor specifice.
25 Timpul alocat acestei acti3itDEi 3a fi considerat timp de muncD Fi 3a fi de cel puEin:
a5 0 ore pe lunD Gn unitDEile a3Hnd un efecti3 de pHnD la ** de lucrDtori,
*5 + ore pe lunD Gn unitDEile a3Hnd un efecti3 Gntre )77 Fi 0** de lucrDtori,
c5 )7 ore pe lunD Gn unitDEile a3Hnd un efecti3 Gntre 677 Fi >** de lucrDtori,
d5 )+ ore pe lunD Gn unitDEile a3Hnd un efecti3 Gntre +77 Fi ).>** de lucrDtori,
e5 07 de ore pe lunD Gn unitDEile a3Hnd un efecti3 de ).+77 de lucrDtori Fi peste.
2"5 $nstruirea necesarD e;ercitDrii rolului de membru Gn comitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
trebuie sD se realizeze Gn timpul programului de lucru Fi pe c<eltuiala unitDEii.
Art. /. 2 Anga:atorul sau reprezentantul sDu legal este preFedintele comitetului de securitate Fi
sDnDtate Gn muncD.
Art. /". 2 "embrii comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD se nominalizeazD prin decizie
scrisD a preFedintelui acestuia, iar componenEa comitetului 3a fi adusD la cunoFtinED tuturor
lucrDtorilor.
Art. /-. 2
215 La Gntrunirile comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD 3or fi con3ocaEi sD participe
lucrDtorii desemnaEi, reprezentanEii ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie Fi, Gn cazul Gn care
anga:atorul a contractat unul sau mai multe ser3icii e;terne de pre3enire Fi protecEie, reprezentanEii
acestora.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

25 La Gntrunirile comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD pot fi in3itaEi sD participe inspectori
de muncD.
SEC@IUNEA a #a
CuncEionarea comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
Art. /1. 2 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD funcEioneazD Gn baza regulamentului de
funcEionare propriu.
Art. //. 2
215 Anga:atorul are obligaEia sD asigure Gntrunirea comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD cel
puEin o datD pe trimestru Fi ori de cHte ori este necesar.
25 !rdinea de zi a fiecDrei Gntruniri este stabilitD de cDtre preFedinte Fi secretar, cu consultarea
reprezentanEilor lucrDtorilor, Fi este transmisD membrilor comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD, inspectoratului teritorial de muncD Fi, dacD este cazul, ser3iciului e;tern de protecEie Fi
pre3enire, cu cel puEin + zile Gnaintea datei stabilite pentru Gntrunirea comitetului.
2"5 'ecretarul comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD con3oacD Gn scris membrii comitetului
cu cel puEin + zile Gnainte de data Gntrunirii, indicHnd locul, data Fi ora stabilite.
2-5 La fiecare Gntrunire secretarul comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD Gnc<eie un proces2
3erbal care 3a fi semnat de cDtre toEi membrii comitetului.
215 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD este legal Gntrunit dacD sunt prezenEi cel puEin
:umDtate plus unu din numDrul membrilor sDi.
2/5 omitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD con3ine cu 3otul a cel puEin douD treimi din
numDrul membrilor prezenEi.
2?5 'ecretarul comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD 3a afiFa la loc 3izibil copii ale
procesului23erbal Gnc<eiat.
2!5 'ecretarul comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD transmite inspectoratului teritorial de
muncD, Gn termen de )7 zile de la data Gntrunirii, o copie a procesului23erbal Gnc<eiat.
SEC@IUNEA a "#a
AtribuEiile comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
Art. /?. 2 %entru realizarea informDrii, consultDrii Fi participDrii lucrDtorilor, Gn conformitate cu art.
)9, )- Fi )1 din lege, comitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD are cel puEin urmDtoarele atribuEii:
a5 analizeazD Fi face propuneri pri3ind politica de securitate Fi sDnDtate Gn muncD Fi planul de
pre3enire Fi protecEie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare Fi
funcEionare,
*5 urmDreFte realizarea planului de pre3enire Fi protecEie, inclusi3 alocarea mi:loacelor necesare
realizDrii pre3ederilor lui Fi eficienEa acestora din punct de 3edere al GmbunDtDEirii condiEiilor de
muncD,
c5 analizeazD introducerea de noi te<nologii, alegerea ec<ipamentelor, luHnd Gn considerare
consecinEele asupra securitDEii Fi sDnDtDEii, lucrDtorilor, Fi face propuneri Gn situaEia constatDrii
'. R8D %R! !#'ULT ".T


anumitor deficienEe,
d5 analizeazD alegerea, cumpDrarea, GntreEinerea Fi utilizarea ec<ipamentelor de muncD, a
ec<ipamentelor de protecEie colecti3D Fi indi3idualD,
e5 analizeazD modul de Gndeplinire a atribuEiilor ce re3in ser3iciului e;tern de pre3enire Fi protecEie,
precum Fi menEinerea sau, dacD este cazul, Gnlocuirea acestuia,
)5 propune mDsuri de amena:are a locurilor de muncD, EinHnd seama de prezenEa grupurilor sensibile
la riscuri specifice,
g5 analizeazD cererile formulate de lucrDtori pri3ind condiEiile de muncD Fi modul Gn care GFi
Gndeplinesc atribuEiile persoanele desemnate Fi(sau ser3iciul e;tern,
A5 urmDreFte modul Gn care se aplicD Fi se respectD reglementDrile legale pri3ind securitatea Fi
sDnDtatea Gn muncD, mDsurile dispuse de inspectorul de muncD Fi inspectorii sanitari,
i5 analizeazD propunerile lucrDtorilor pri3ind pre3enirea accidentelor de muncD Fi a GmbolnD3irilor
profesionale, precum Fi pentru GmbunDtDEirea condiEiilor de muncD Fi propune introducerea acestora
Gn planul de pre3enire Fi protecEie,
95 analizeazD cauzele producerii accidentelor de muncD, GmbolnD3irilor profesionale Fi
e3enimentelor produse Fi poate propune mDsuri te<nice Gn completarea mDsurilor dispuse Gn urma
cercetDrii,
B5 efectueazD 3erificDri proprii pri3ind aplicarea instrucEiunilor proprii Fi a celor de lucru Fi face un
raport scris pri3ind constatDrile fDcute,
l5 dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD de cDtre
conducDtorul unitDEii cel puEin o datD pe an, cu pri3ire la situaEia securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, la
acEiunile care au fost Gntreprinse Fi la eficienEa acestora Gn anul Gnc<eiat, precum Fi propunerile
pentru planul de pre3enire Fi protecEie ce se 3a realiza Gn anul urmDtor.
SEC@IUNEA a -#a
!bligaEiile anga:atorului referitoare la comitetul de
securitate Fi sDnDtate Gn muncD
Art. /!. 2 Anga:atorul trebuie sD furnizeze comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD toate
informaEiile necesare, pentru ca membrii acestuia sD GFi poatD da a3izul Gn cunoFtinED de cauzD.
Art. /3. 2
215 Anga:atorul trebuie sD prezinte, cel puEin o datD pe an, comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD un raport scris care 3a cuprinde situaEia securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, acEiunile care au fost
Gntreprinse Fi eficienEa acestora Gn anul Gnc<eiat, precum Fi propunerile pentru planul de pre3enire Fi
protecEie ce se 3or realiza Gn anul urmDtor.
25 Anga:atorul trebuie sD transmitD raportul pre3Dzut la alin. ()), a3izat de membrii comitetului de
securitate Fi sDnDtate Gn muncD, Gn termen de )7 zile, inspectoratului teritorial de muncD.
Art. ?.. 2 Anga:atorul trebuie sD supunD analizei comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD
documentaEia referitoare la caracteristicile ec<ipamentelor de muncD, ale ec<ipamentelor de
protecEie colecti3D Fi indi3idualD, Gn 3ederea selecEionDrii ec<ipamentelor optime.
Art. ?1. 2 Anga:atorul trebuie sD informeze comitetul de securitate Fi sDnDtate Gn muncD cu pri3ire la
'. R8D %R! !#'ULT ".T


e3aluarea riscurilor pentru securitate Fi sDnDtate, mDsurile de pre3enire Fi protecEie atHt la ni3el de
unitate, cHt Fi la ni3el de loc de muncD Fi tipuri de posturi de lucru, mDsurile de prim a:utor, de
pre3enire Fi stingere a incendiilor Fi e3acuare a lucrDtorilor.
Art. ?. 2 Anga:atorul comunicD comitetului de securitate Fi sDnDtate Gn muncD punctul sDu de
3edere sau, dacD este cazul, al medicului de medicina muncii, ser3iciului intern sau e;tern de
pre3enire Fi protecEie, asupra plHngerilor lucrDtorilor pri3ind condiEiile de muncD Fi modul Gn care
ser3iciul intern sau e;tern de pre3enire Fi protecEie GFi GndeplineFte atribuEiile.
Art. ?". 2 Kn cazul Gn care anga:atorul nu ia Gn considerare propunerile comitetului de securitate Fi
sDnDtate Gn muncD, conform atribuEiilor pre3Dzute la art. 9-, trebuie sD moti3eze decizia sa Gn faEa
comitetului, moti3aEia 3a fi consemnatD Gn procesul23erbal.
CAPITOLUL V
$nstruirea lucrDtorilor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD
SEC@IUNEA 1
DispoziEii generale
Art. ?-. 2 %rezentul capitol stabileFte procedura instruirii lucrDtorilor din punct de 3edere al
securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, Gn conformitate cu art. 07 din lege.
Art. ?1. 2 $nstruirea Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD are ca scop GnsuFirea cunoFtinEelor
Fi formarea deprinderilor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD.
Art. ?/. 2
215 $nstruirea lucrDtorilor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD la ni3elul Gntreprinderii Fi(sau
al unitDEii se efectueazD Gn timpul programului de lucru.
25 %erioada Gn care se desfDFoarD instruirea pre3DzutD la alin. ()) este consideratD timp de muncD.
Art. ??. 2 $nstruirea lucrDtorilor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD cuprinde 6 faze:
a5 instruirea introducti32generalD,
*5 instruirea la locul de muncD,
c5 instruirea periodicD.
Art. ?!. 2 La instruirea personalului Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD 3or fi folosite
mi:loace, metode Fi te<nici de instruire, cum ar fi: e;punerea, demonstraEia, studiul de caz, 3izionDri
de filme, diapoziti3e, proiecEii, instruire asistatD de calculator.
Art. ?3. 2 Ciecare anga:ator are obligaEia sD asigure baza materialD corespunzDtoare unei instruiri
adec3ate.
Art. !.. 2 Anga:atorul trebuie sD dispunD de un program de instruire 2 testare, pe meserii sau
acti3itDEi.
Art. !1. 2
215 Rezultatul instruirii lucrDtorilor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD se consemneazD Gn
mod obligatoriu Gn fiFa de instruire indi3idualD, conform modelului prezentat Gn ane;a nr. )), cu
indicarea materialului predat, a duratei Fi datei instruirii.
25 ompletarea fiFei de instruire indi3idualD se 3a face cu pi; cu pastD sau cu stilou, imediat dupD
'. R8D %R! !#'ULT ".T


3erificarea instruirii.
2"5 DupD efectuarea instruirii, fiFa de instruire indi3idualD se semneazD de cDtre lucrDtorul instruit Fi
de cDtre persoanele care au efectuat Fi au 3erificat instruirea.
2-5 CiFa de instruire indi3idualD 3a fi pDstratD de cDtre conducDtorul locului de muncD Fi 3a fi
GnsoEitD de o copie a fiFei de aptitudini, completatD de cDtre medicul de medicina muncii Gn urma
e;amenului medical la anga:are.
Art. !. 2
215 %entru persoanele aflate Gn Gntreprindere Fi(sau unitate cu permisiunea anga:atorului, anga:atorul
stabileFte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare Fi funcEionare, reguli
pri3ind instruirea Fi GnsoEirea acestora Gn Gntreprindere Fi(sau unitate.
25 %entru lucrDtorii din Gntreprinderi Fi(sau unitDEi din e;terior, care desfDFoarD acti3itDEi pe bazD de
contract de prestDri de ser3icii Gn Gntreprinderea Fi(sau unitatea unui alt anga:ator, anga:atorul
beneficiar al ser3iciilor 3a asigura instruirea lucrDtorilor pri3ind acti3itDEile specifice Gntreprinderii
Fi(sau unitDEii respecti3e, riscurile pentru securitate Fi sDnDtate Gn muncD, precum Fi mDsurile Fi
acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie la ni3elul Gntreprinderilor Fi(sau unitDEii, Gn general.
2"5 $nstruirea pre3DzutD la alin. ()) Fi (0) se consemneazD Gn fiFa de instruire colecti3D, conform
modelului prezentat Gn ane;a nr. )0.
2-5 CiFa de instruire colecti3D se GntocmeFte Gn douD e;emplare, din care un e;emplar se 3a pDstra de
cDtre anga:ator(lucrDtor desemnat(ser3iciu intern de pre3enire Fi protecEie care a efectuat instruirea
Fi un e;emplar se pDstreazD de cDtre anga:atorul lucrDtorilor instruiEi sau, Gn cazul 3izitatorilor, de
cDtre conducDtorul grupului.
215 ReprezentanEii autoritDEilor competente Gn ceea ce pri3eFte controlul aplicDrii legislaEiei
referitoare la securitate Fi sDnDtate Gn muncD 3or fi GnsoEiEi de cDtre un reprezentant desemnat de
cDtre anga:ator, fDrD a se Gntocmi fiFD de instructa:.
SEC@IUNEA a #a
$nstruirea introducti32generalD
Art. !". 2 $nstruirea introducti32generalD se face:
a5 la anga:area lucrDtorilor definiEi conform art. + lit. a) din lege,
*5 lucrDtorilor detaFaEi de la o Gntreprindere Fi(sau unitate la alta,
c5 lucrDtorilor delegaEi de la o Gntreprindere Fi(sau unitate la alta,
d5 lucrDtorului pus la dispoziEie de cDtre un agent de muncD temporar.
Art. !-. 2 'copul instruirii introducti32generale este de a informa despre acti3itDEile specifice
Gntreprinderii Fi(sau unitDEii respecti3e, riscurile pentru securitate Fi sDnDtate Gn muncD, precum Fi
mDsurile Fi acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie la ni3elul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii, Gn general.
Art. !1. 2 $nstruirea introducti32generalD se face de cDtre:
a5 anga:atorul care Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, sau
*5 lucrDtorul desemnat, sau
c5 un lucrDtor al ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie, sau
d5 ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. !/. 2 $nstruirea introducti32generalD se face indi3idual sau Gn grupuri de cel mult 07 de
persoane.
Art. !?. 2
215 Durata instruirii introducti32generale depinde de specificul acti3itDEi Fi de riscurile pentru
securitate Fi sDnDtate Gn muncD, precum Fi de mDsurile Fi acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie la
ni3elul Gntreprinderii Fi(sau al unitDEii, Gn general.
25 Anga:atorul stabileFte prin instrucEiuni proprii durata instruirii introducti32generale, aceasta nu
3a fi mai micD de 1 ore.
2"5 'unt e;ceptate de la pre3ederile alin. (0) persoanele pre3Dzute la art. 10, cDrora li se 3or prezenta
succint acti3itDEile, riscurile Fi mDsurile de pre3enire Fi protecEie din Gntreprindere Fi(sau unitate.
Art. !!. 2
215 Kn cadrul instruirii introducti32generale se 3or e;pune, Gn principal, urmDtoarele probleme:
a5 legislaEia de securitate Fi sDnDtate Gn muncD,
*5 consecinEele posibile ale necunoaFterii Fi nerespectDrii legislaEiei de securitate Fi sDnDtate Gn
muncD,
c5 riscurile de accidentare Fi GmbolnD3ire profesionalD specifice unitDEii,
d5 mDsuri la ni3elul Gntreprinderii Fi(sau unitDEii pri3ind acordarea primului a:utor, stingerea
incendiilor Fi e3acuarea lucrDtorilor.
25 onEinutul instruirii introducti32generale trebuie sD fie Gn conformitate cu tematica aprobatD de
cDtre anga:ator.
Art. !3. 2
215 $nstruirea introducti32generalD se 3a finaliza cu 3erificarea GnsuFirii cunoFtinEelor pe bazD de
teste.
25 Rezultatul 3erificDrii 3a fi consemnat Gn fiFa de instruire.
2"5 LucrDtorii pre3DzuEi la art. 16 lit. a) Fi d) nu 3or putea fi anga:aEi dacD nu Fi2au GnsuFit
cunoFtinEele prezentate Gn instruirea introducti32generalD.
SEC@IUNEA a "#a
$nstruirea la locul de muncD
Art. 3.. 2
215 $nstruirea la locul de muncD se face dupD instruirea introducti32generalD Fi are ca scop
prezentarea riscurilor pentru securitate Fi sDnDtate Gn muncD, precum Fi mDsurile Fi acti3itDEile de
pre3enire Fi protecEie la ni3elul fiecDrui loc de muncD, post de lucru Fi(sau fiecDrei funcEii e;ercitate.
25 $nstruirea la locul de muncD se face tuturor lucrDtorilor pre3DzuEi la art. 16, inclusi3 la
sc<imbarea locului de muncD Gn cadrul Gntreprinderii Fi(sau al unitDEii.
Art. 31. 2
215 $nstruirea la locul de muncD se face de cDtre conducDtorul direct al locului de muncD, Gn grupe de
ma;imum 07 de persoane.
25 CiFa de instruire se pDstreazD de cDtre conducDtorul locului de muncD.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Art. 3. 2
215 Durata instruirii la locul de muncD depinde de riscurile pentru securitate Fi sDnDtate Gn muncD,
precum Fi de mDsurile Fi acti3itDEile de pre3enire Fi protecEie la ni3elul fiecDrui loc de muncD, post
de lucru Fi(sau fiecDrei funcEii e;ercitate.
25 Durata instruirii la locul de muncD nu 3a fi mai micD de 1 ore Fi se stabileFte prin instrucEiuni
proprii de cDtre conducDtorul locului de muncD respecti3, GmpreunD cu:
a5 anga:atorul care Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, sau
*5 lucrDtorul desemnat, sau
c5 un lucrDtor al ser3iciului intern de pre3enire Fi protecEie, sau
d5 ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie.
Art. 3". 2
215 $nstruirea la locul de muncD se 3a efectua pe baza tematicilor Gntocmite de cDtre anga:atorul care
Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD(lucrDtorul desemnat(ser3iciul
intern de pre3enire Fi protecEie(ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie Fi aprobate de cDtre
anga:ator, care 3or fi pDstrate la persoana care efectueazD instruirea.
25 $nstruirea la locul de muncD 3a cuprinde:
a5 informaEii pri3ind riscurile de accidentare Fi GmbolnD3ire profesionalD specifice locului de muncD
Fi(sau postului de lucru,
*5 pre3ederile instrucEiunilor proprii elaborate pentru locul de muncD Fi(sau postul de lucru,
c5 mDsuri la ni3elul locului de muncD Fi(sau postului de lucru pri3ind acordarea primului a:utor,
stingerea incendiilor Fi e3acuarea lucrDtorilor,
d5 pre3ederi ale reglementDrilor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD pri3ind acti3itDEi specifice ale
locului de muncD Fi(sau postului de lucru,
e5 instruirea la locul de muncD 3a include Gn mod obligatoriu demonstraEii practice pri3ind
acti3itatea pe care persoana respecti3D o 3a desfDFura Fi e;erciEii practice pri3ind utilizarea
ec<ipamentului indi3idual de protecEie, a mi:loacelor de alarmare, inter3enEie, e3acuare Fi de prim
a:utor.
Art. 3-. 2 Knceperea efecti3D a acti3itDEii la postul de lucru de cDtre lucrDtorul instruit se face numai
dupD 3erificarea cunoFtinEelor de cDte Feful ierar<ic superior celui care a fDcut instruirea Fi se
consemneazD Gn fiFa de instruire indi3idualD.
SEC@IUNEA a -#a
$nstruirea periodicD
Art. 31. 2 $nstruirea periodicD se face tuturor lucrDtorilor pre3DzuEi la art. 16 Fi are drept scop
reGmprospDtarea Fi actualizarea cunoFtinEelor Gn domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD.
Art. 3/. 2
215 $nstruirea periodicD se efectueazD de cDtre conducDtorul locului de muncD.
25 $nter3alul dintre douD instruiri periodice 3a fi stabilit prin instrucEiuni proprii, Gn funcEie de
condiEiile locului de muncD Fi(sau postului de lucru, Fi nu 3a fi mai mare de 9 luni.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

2"5 %entru personalul te<nico2administrati3 inter3alul dintre douD instruiri periodice 3a fi de cel
mult )0 luni.
2-5 Aerificarea instruirii periodice se face de cDtre Feful ierar<ic al celui care efectueazD instruirea Fi
prin sonda: de cDtre anga:ator(lucrDtorul desemnat(ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie(ser3iciile
e;terne de pre3enire Fi protecEie, care 3or semna fiFele de instruire ale lucrDtorilor, confirmHnd
astfel cD instruirea a fost fDcutD corespunzDtor.
215 $nstruirea periodicD se 3a completa Gn mod obligatoriu Fi cu demonstraEii practice.
Art. 3?. 2 $nstruirea periodicD se 3a efectua pe baza tematicilor Gntocmite de cDtre anga:atorul care
Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD(lucrDtorul desemnat(ser3iciul
intern de de pre3enire Fi protecEie(ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie Fi aprobate de cDtre
anga:ator, care 3or fi pDstrate la persoana care efectueazD instruirea.
Art. 3!. 2 $nstruirea periodicD se face suplimentar celei programate Gn urmDtoarele cazuri:
a5 cHnd un lucrDtor a lipsit peste 67 de zile lucrDtoare,
*5 cHnd au apDrut modificDri ale pre3ederilor de securitate Fi sDnDtate Gn muncD pri3ind acti3itDEi
specifice ale locului de muncD Fi(sau postului de lucru sau ale instrucEiunilor proprii, inclusi3
datoritD e3oluEiei riscurilor sau apariEiei de noi riscuri Gn unitate,
c5 la reluarea acti3itDEii dupD accident de muncD,
d5 la e;ecutarea unor lucrDri speciale,
e5 la introducerea unui ec<ipament de muncD sau a unor modificDri ale ec<ipamentului e;istent,
)5 la modificarea te<nologiilor e;istente sau procedurilor de lucru,
g5 la introducerea oricDrei noi te<nologii sau a unor proceduri de lucru.
Art. 33. 2 Durata instruirii periodice pre3Dzute la art. *1 nu 3a fi mai micD de 1 ore Fi se stabileFte Gn
instrucEiuni proprii de cDtre conducDtorul locului de muncD respecti3, GmpreunD cu:
a5 anga:atorul care Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD, sau
*5 lucrDtorul desemnat, sau
c5 un lucrDtor al ser3iciului intern de protecEie Fi pre3enire, sau
d5 ser3iciul e;tern de protecEie Fi pre3enire.
Art. 1... 2 $nstruirea periodicD pre3DzutD la art. *1 se 3a efectua pe baza tematicilor Gntocmite de
cDtre anga:atorul care Fi2a asumat atribuEiile din domeniul securitDEii Fi sDnDtDEii Gn muncD(lucrDtorul
desemnat(ser3iciul intern de pre3enire Fi protecEie(ser3iciul e;tern de pre3enire Fi protecEie Fi
aprobate de cDtre anga:ator, care 3or fi pDstrate la persoana care efectueazD instruirea.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

TEMA 1.
PERICOL GRAV SI IMINENT DE ACCIDENTARE, MONE CU RISC
RIDICAT SI SPECI=IC ACTIUNI IN CAM DE URGENTA
1.PERICOL GRAV SI IMINENT DE ACCIDENTARE
LE.EA nr.6)* din )> iulie 0779 a securitatii si sanatatii in munca publicata in ".!C nr.90>(09 iulie
0779 are scop instituirea de masuri pri3ind promo3area imbunatatirii securitatii si sanatatii in
munca a lucratorilor si stabileste principii generale referitoare la pre3enirea riscurilor
profesionale,protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare,
informarea, consultarea, participarea ec<ilibrata potri3it legii, instruirea lucratorilor si a
reprezentantilor lor,precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.$n aplicarea
legii trebuie a3ute in 3edere pre3ederile normelor metodologice (Art.), al ) si 0)
$n sensul legii , securitatea si sanatatea in &unca reprezinta ansamblul de acti3itati
institutionalizate a3and ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de
munca, apararea 3ietii, integritatii fizice si psi<ice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane
participante la procesul de munca (art.+ lit.n)
L$cul de &unca este de)init ca l$cul destinat sa cu%rinda %$sturi de lucru, situat in cladirea
intre%rinderii si4sau unitatii, inclusi( $rice alt l$c din aria intre%rinderii si4sau unitatii la care
lucrat$rul are acces in cadrul des)asurarii acti(itatii 2art.1 lit.B5.
Peric$lul gra( si i&inent de accidentare se de)ineste ca situatia c$ncreta , reala si actuala
careia ii li%seste d$ar %rile9ul declansat$r %entru a %r$duce un accident in $rice &$&ent 2art.
1 lit 15.
%re3ederi pri3ind asigurarea securitatii si sanatatii in munca la locurile de munca cu pericol gra3 si
iminent de accidentare se regasesc atat in Legea securitatii si sanatatii in munca cat si in #ormele
metodologice de aplicare a acesteia.
Starea de %eric$l gra( si i&inent de accidentare, poate fi constatata de catre orice lucrator din
intreprindere si(sau unitate, lucrator al ser3iciului e;tern de pre3enire si protectie cu care
intreprinderea si(sau unitatea a inc<eiat contract, precum si de catre inspectorii de munca (#orme
metodologice, cap.A$, sectiunea ), art .)7)).
onform art.)70 din #ormele metodologice, constatarea starii de pericol gra3 si iminent de
accidentare se 3or lua imediat urmatoarele masuri de securitate,
oprirea ec<ipamentului de munca si(sau acti3itatii,
e3acuarea personalului din zona periculoasa,
anuntarea ser3iciilor specializate,
anuntarea conducatorului ierar<ici,
eliminare cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol gra3 si iminent.
$n 3ederea realizarii masurilor de la punctul a) anga:atorul 3a desemna lucratorii care trebuie sa
'. R8D %R! !#'ULT ".T

opreasca ec<ipamentele de munca si 3a asigura instruirea acestora.
$n 3ederea realizarii de la punctul b) anga:atorul trebuie sa:
intocmeasca planul de e3acuare a lucratorilor,
afiseze planul de e3acuare la loc 3izibil,
instruiasca lucratorii in 3ederea aplicarii planului de e3acuare si sa 3erifice modul in
care si2au insusit cunostintele.
$n 3ederea realizarii masurilor de la punctul c) anga:atorul trebuie:
sa desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze ser3iciile specializate si sa2i instruiasca in
acest sens,
sa asigure mi:loacele de comunicare necesare contractarii ser3iciilor specializate.
$n 3ederea realizarii masurilor precizate la lit.d), anga:atorul trebuie sa stabileasca modul operati3
de anuntare la ni3el ierar<ic superior.
$n 3ederea realizarii masurilor precizate la lit. e) , anga:atorul trebuie
sa desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol gra3 si
iminent , sa asigure instruirea si dotarea lor cu mi:loace te<nice necesare inter3entiei,
sa stabileasca ser3iciile specializate care pot inter3eni.
Anga:atorul trebuie sa stabileasca masurile de securitate specificate mai sus tinand seama de (art.
)7> ())):
natura acti3itatilor,
numarul de lucratori,
organizarea teritoriala a acti3itatii si
prezenta altor persoane in afara celor implicate direct in procesul muncii.
Asa cum sepcifica Legea securitatii si sanatatii in munca (art.)7,)),)6) si #ormele metodologice ?
art.)+()) , lit.* , anga:atorul are si urmatoarele obligatii:
sa asigure intocmirea planului de actiune in caz de pericol gra3 si iminent, conform
pre3ederilor apitolul A$ din normele metodologice (art.)7)2)7-) si sa se asigure ca toti
lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui,
sa ia masurile necesare pentru acordarea primului a:utor , stingerea incendiilor si e3acuarea
lucratorilor , adaptate naturii acti3itatilor si marimi intreprinderii si(sau unitatii, tinand
seama de alte persoane prezente,
sa stabileasca legaturile necesare cu ser3iciile specializate, indeosebi in ceea ce pri3este
primul a:utor, ser3iciul medical de urgenta , sal3are si pompieri,
sa desemneze lucratorii care aplica masurile de prim a:utor , de stingere a incendiilor si de
e3acuare a lucratorilor.#umarul lucratorilor , instruirea lor si ec<ipamentul pus la dispozitia
acestora trebuie sa fie adec3ate marimii si(sau riscurilor specifice intreprinderii si (sau
unitati,
sa informeze, cat mai curand posibil , toti lucratorii care sunt sau pot fi e;pusi unui pericol
gra3 si iminent despre riscurile implicate de acest pericol , precum si despre masurile luate
'. R8D %R! !#'ULT ".T

ori care trebuie sa fie luate pentru protectia lor,
sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca
lucrul si(sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz
de pericol gra3 si iminent,
sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situati in care inca e;ista pericol gra3 si
iminent, in afara cazurilor e;ceptionale si pentru moti3e :ustificate.
Lucratorii care , in cazul unui pericol gra3 si iminent , parasesc locul de munca si(sau o zona
periculoasa nu trebuie pre:udecati si trebuie sa fie prote:ati impotri3a oricaror consecinte negati3e si
ne:ustificate pentru acestia , cu e;ceptia situatiilor in care acestia actioneaza imprudent sau dau
do3ada de negli:enta gra3a.
Anga:atorul trebuie sa asigure ca, in cazul unui pericol gra3 si iminent pentru propria securitate si a
altor persoane , atunci cand seful ierar<ic imediat superior nu poate fi contractat , toti lucratorii sunt
apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu mi:loacele te<nice
de care dispun, pentru a e3ita consecintele unui astfel de pericol.
$n cadrul acti3itatii de instruire lucratorii trebuie sa primeasca toate informatiile necesare pri3ind
riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si acti3itatile de pre3enire si
protectie atat la ni3eul intreprinderii si(sau unitatii, in general , cat si la ni3elul fiecarui post de lucru
si(sau fiecarei functii si mai ales in situatii de munca cu pericol gra3 si iminent de accidentare.
La randul lor, lucratorii trebuie sa isi insuseasca si sa respecte pre3ederile legislatiei in domeniul
securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora si sa comunice imediat
anga:atorului si(sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au moti3e intemeiate
sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,precum si orice deficienta a
sistemelor de protectie (cap.$A, art.06, lit .d si <).
.MONE CU RISC RIDICAT SI SPECI=IC
$n conformitate cu #ormele "etodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
6)*(0779, cap.) , zonele cu risc ridicat si specific2sunt acele zone din cadrul intrerinderii si (sau
unitatii in care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte
gra3e, ire3ersibile, respecti3, deces sau in3adilitate.
Atat legea cat si normele metodologice pre3ad in sarcina anga:atorilor o serie de obligatii.Astfel:
art.- din Legea 6)* mentioneaza ca in cadrul obligatiei sale de a asigura securitatea si sanatatea
lucratorilor in toate aspectele legate de munca, anga:atorul trebuie sa ia masurile necesare pentru:
asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor,
pre3enirea riscurilor profesionale,
informarea si instruirea lucratorilor,
asigurarea cadrului organizatoric si a mi:loacelor necesare securitatii si sanatatii in
munca, si trebuie sa urmareasca 4adatarea acestor masuri tinand seama de modificarea
conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor e;istente5 si toate acestea in cadrul unui
demers de pre3enire a riscurilor profesionale care respecta principiile generale de
'. R8D %R! !#'ULT ".T

pre3enire ( art.-, coroborat cu art.)6 din lege).
De asemenea , tinand seama de natura acti3itatilor din intreprindere si(sau unitate, anga:atorul are
obligatia:
sa e3alueaze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor , inclusi3 la alegerea
ec<ipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor c<imice utilizate si la amena:area
locurilor de munca,
ca , ulterior e3aluarii pre3azute la lit.a) si daca este necesar, masurile de pre3enire , precum
si metodele de lucru si de productie aplicate de catre anga:ator sa asigure imbunatatirea
ni3elului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul
acti3itatilor intreprinderii si (sau unitatii respecti3e si la toate ni3elurile ierar<ice,
sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce pri3este securitatea si sanatatea in
munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini,
sa se asigure ca planificarea si introducerea de noi te<nologii sa faca obiectul consultarilor
cu lucratorii si(sau reprezentantii acestora in ceea ce pri3este consecintele asupra securitatii
si sanatatii lucratorilor , determinate de alegerea ec<ipamentelor, de conditiile si mediul de
munca,
sa ia &asurile c$res%un+at$are %entru , ca in +$nele cu risc ridicat si s%eci)ic , accesul
sa )ie %er&is nu&ai lucrat$ril$r care au %ri&it si si#au insusit instructiunile adec(ate.
Art.1" din lege pre3ede ca , in 3ederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si
pentru pre3enirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, anga:atorii au urmatoarele
obligatii:
sa tina e(identa +$nel$r cu risc ridicat si s%eci)icP
sa asigure )uncti$narea %er&anenta si c$recta a siste&el$r si dis%$+iti(el$r de %r$tectie
a a%araturii de &asura si c$ntr$l, %recu& si a instalatiil$r de ca%tare, retinere si
neutrali+are a su*stantel$r n$ci(e dega9ate in des)asurarea %r$cesel$r teAn$l$giceP
Art.11 215 %unctul 1. al #ormelor metodologice mentioneaza printre acti3itatile de pre3enire si
protectie desfasurate in cadrul intreprinderii si(sau unitatii e3identa zonelor cu risc ridicat si
specific.
Art.1.1 din #ormele metodologice pre3ede ca e(identa +$nel$r cu risc ridicat si s%eci)ic tre*uie
sa c$ntina n$&inali+area si l$cali+area acest$r +$ne in cadrul intre%rinderii si4sau unitatii si
&asurile sta*ilite in ur&a e(aluarii riscruril$r %entru aceste +$ne.
'tabilirea zonelor de munca cu risc ridicat si specific implica deci:
identificarea si e3aluarea riscurilor(factorilor de risc de accidentare si imbolna3ire
profesionala, precum si a consecintelor actiunii acestora asupra organismului2deces sau
in3aliditate,
ni(elul cantitati( al factorilor de risc in cazul imbolna3irilor profesionale,
durata de e'%unere la actiunea factorilor de risc,
ni(elul morbiditatii prin accidente si boli profesionale.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

"asurile de asigurare a securitatii si sanatatii in munca pot fi:
ten<ice
organizatorice
sanitare
de orice alta natura
&azate pe e3aluarea riscurilor , ele trebuie sa fie adaptate zonelor de munca (locurilor de munca
respecti3e corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii si a3izate odata cu lista zonelor cu
risc ridicat si specific.
Art.1./ din #ormele metodologice obliga anga:atorul sa duca la cunostinta conducatorilor locurilor
de munca si lucratorilor care isi desfasoara acti3itatea in zonele cu risc ridicat si specific masurile
stabilite in urma e3aluarii riscurilor.
Art.1.? specifica faptul ca actiunile %entru reali+area &asuril$r sta*ilite in ur&a e(aluarii
riscuril$r %entru +$nele cu risc ridicat si s%eci)ic c$nstituie $ %ri$ritate in cadrul %lanului de
%r$tectie si %re(enire.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

TEMA 11
APLICATIE 0
ELA<ORAREA DOCUMENTATIILOR NECESARE DES=ASURARII
ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE
2IN =UNCTIE DE O<IECTUL DE ACTIVITATE AL =IECAREI
ORGANIMATII5

'. R8D %R! !#'ULT ".T

TEMA 1
SISTEMUL DE MUNCA =ACTORII DE RISC DE ACCIDENTARE
SI IM<OLNAVIRE PRO=ESIONALA
1.ELEMENTELE IMPLICATE IN PROCESUL DE MUNCA SI INTERACTIUNEA LOR.
SISTEMUL DE MUNCA.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt e3enimente aleatoare,aparitia lor putand fi
apreciata doar probabilistic.%rin definitei, ele sunt in mod obligatoriu intr2un raport de cauzalitate
cu elementele procesului de munca.Analiza mecanismului intim de producere a lor trebuie sa
cuprinda deci toate elementele care inter3in in acest proces.$ndiferent de natura acti3itatii, in orice
proces de munca sunt implicate patru elemente, care interactioneaza si se influenteaza reciproc in
3ederea realizarii unui scop unic:
E;ecutantul (E),
'arcina de munca ('),
"i:loacele de productie ("),
"ediul de munca ("e).
u alte cu3inte,ele&entele i&%licate in %r$cesul de &unca c$nstituie un siste& 6siste&ul de
&unca#alcatuit din %atru c$&%$nente0e'ecutantu#sarcina de &unca 6&i9l$ace de %r$ductie#
&ediu de &unca.
=8ecutantul reprezinta omul implicat nemi:locit in realizarea sarcinii de munca.
Cactorul uman se regaseste in sistem si indirect, ca factor de conceptie si decizie in spatele celorlalte
componente.Astfel , atat sarcina de munca, cat si mi:loacele de productie sau o parte din mediul de
munca(mediul fizic) sunt concepute sau actionate de om.'ub aspectul genezei accidentelor de
munca intereseaza, dupa cum se 3a 3edea ulterior, doar deficentele e;ecutantului, celelalte
deficiente ( ale factorilor de conceptie si decizie) regasindu2se in sistem la ni3elul mi:loacelor de
productie, mediului si sarcinii de munca.
'arcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le efectueze e;ecutantul in
3ederea realizarii scopului sistemului de munca.Ea este circumscrisa de demersurile
comportamentale ale e;ecutantului in raport cu mi:loacele de productie si cu mediul de munca.
E;ecutantul se raporteaza la sarcina prin intermediul aptitudinilor, cunostintelor sale
profesionale,deprinderilor,etc.
"i:loacele de productie reprezinta totalitatea mi:loacelor de munca (cladiri,instalatii,masini,unelte,
mi:loace de transport etc.)si a obiectelor muncii(materii prime, produse intermediare etc) utilizate in
procesul de productie a bunurilor materiale.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

(ediul de munca reprezinta ambianta (fizica si sociala) in care e;ecutantul isi desfasoara
acti3itatea.
"ediul de munca cuprinde pe de2o parte mediul fizic ambiant (spatiu de lucru , dontitiile de
iluminat, microclimatul,zgomotul,3ibratiile,radiatiile,puritatea aerului etc),iar pe de alta parte
mediul social (relatiile de grup, raporturi pe orizontala si pe 3eritcala etc.) %rocesul de munca
reprezinta succesiunea in timp si spatiu a acti3itatilor con:ugate ale e;ecutantului si mi:loacelor de
productie in sistemul de munca.
%entru ca un proces de munca sa aiba loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior sa
coe;iste in spatiu si in timp si sa intre in relatie intre ele. Legaturile care iau nastere sunt prezentate
in figura ).
Cig.) Elementele implicate in realizarea procesului de munca.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Siste&ul de &unca
$n cadrul sistemului de munca, e;ecutantul si elementele materiale intra in relatie functionala prin
intermediul sarcinii de munca.
$n raport cu e;ecutantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra acestuia, in timp ce
mi:loacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
Din punct de 3edere al productiei muncii, procesul de munca manifesta doua caracteristici
esentiale:prezenta omului in calitate de e;ecutant si capacitatea elementelor implicate in realizarea
lui de a constitui un sistem ?sistemul de munca.
%rima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a accidentelor de munca si
bolilor profesionale, iar cea de2a doua caracteristica permite intelegerea mecanismului de aparitie a
celor doua e3enimente.
%rin urmare, e;istenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru constituirea unui
sistem de munca si defasurarea unui proces de munca.Ele trebuie sa coe;iste in spatiu si timp si sa
interactioneze, dar nu la intamplare, ci in 3irtutea unui scop comun."odul in care se produc
interactiunile este esential pentru realizarea scopului propus.
Daca fenomenul accidentarii si imbolna3irii profesionale este pri3it ca un efect circumscris
obligatoriu unui proces de munca, pentru a a:unge la cauzele care l2au produs trebuie sa se
stabileasca si sa se analizeze ce se intampla in interiorul acestui spatiu de circumscriere, respecti3 in
interiorul sistemului de munca.
$n conditiile in care elementele implicate in realizarea procesului de munca functioneaza si
interactioneaza corect, ele 3or realiza scopul pentru care a fost creat sistemul , respecti3 cel de a
produce si nu de a se autodistruge.!rice deficienta la ni3elul unuia sau a mai multor elemente,
reprezentand o abatere in functionarea prestabilita a sistemului , conduce la cresterea entropiei, deci
la manifestarea tendintei sale de autodistrugere, inclusi3 prin 3atamarea omului.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de munca, generate
de dereglarile , calitatile, proprietatile intrinseci etc, ale elementelor sale constituente.
%osibilitatile aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri adec3ate, rezida in
c<iar natura sistemului de munca, definitia prin urmatoarele caracteristici:
sistemul este desc<is prin competenta om si semidesc<is prin compontenta
te<nica(mi:loacele de productie si mediul fizic de munca).
'istemul este dinamic, sc<imbandu2si starile sub actiunea legii timpului.'e e3identiaza
trei profiluri de stare, semnificati3 distincte dupa probabilitatea producerii unor abateri
de la starea normala:
%rofilul de stare cu tendinta optimizatoare,
%rofilul de stare optima,
%rofil de stare in3oluti3.
sistemul este integrat, intelegand prin aceasta ca modul sau de manifestare nu este
reductibil la starile si trasaturile componentelor luate separat sau la suma simpla
(aritmetica).
'istemul este autoreglabil , adica poseda capacitatea de a folosi informatia despre
'. R8D %R! !#'ULT ".T

efectele actiunilor regulatorii anterioare pentru corectarea e3entualelor abateri sau erori
si pentru perfectionarea actiunilor 3iitoare.
'istemul de munca este determinist prin constructie si relati3 aleator prin modul concret
de functionare.
Disfunctiile sistemului nu conduc intotdeauna, obligatoriu, la 3atamarea sau modificarea starii de
sanatate a organismului uman.%entru ca sa se produca un astfel de efect este necesar sa se constituie
un lant cauzal, a carui ultima 3eriga este intalnirea dintre 3ictima si agentul material care o lezeaza.
Acest lant este alcatuit din factori (insusiri , stari , procese, fenomene, comportamente) proprii
elementelor sistemului de munca, care constituie cauze potentiale de accidentare si(sau imbolna3ire
profesionale, respecti3 factori de risc de accidentare si (sau imbolna3ire profesionala (prescurtat
factori de risc).De regula , factorii de risc reprezinta abateri de la normal ale starii sau modului de
functionare ale elementelor sistemului de munca.
.=ACTORII DE RISC IN SISTEMUL DE MUNCA
Din cele aratate anterior rezulta ca spatiul de manifestare a factorilor de risc este procesul de
munca .%entru e3identierea lor este necesara o analiza sistemica a caracteristicilor accidentogene si
ale abaterilor prosibile la ni3elul fiecarei componente a sistemului.
.1 =act$rii de risc %r$%rii e'ecutantului
Abaterea posibila a e;ecutantului de la linia ideala pe care trebuie sa o urmeze pentru indeplinirea
sarcinii de munca reprezinta intotdeauna o eroare, la ni3elul uneia sau a mai multora dintre 3erigile
de baza ale acti3itatii de munca, respecti3 :erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei,
erori de decizie , erori de e;ecutie, erori de autoregla:.
Eroarea e;ecutantului se concretizeaza intr2un comportament inadec3at din punctul de 3edere al
securitatii muncii, sub forma unei actiuni gresite sau ominiuni.Analizand posibilititatile de eroare
ale e;ecuntantului in raport cu celelalte elemente ale sistemului de munca rezulta lista factorilor de
risc proprii e;ecutantului din A#EBA ).
. =act$rii de risc %r$%rii sarcinii de &unca
La ni3elul sarcinii de munca pot sa apara doua categorii de cauze poteniale de accidentare sau
imbolna3ire profesionala:
2 ontinut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca in
raport cu scopul sistemului de munca sau cu cerintele impuse de
situatiile de risc (operatii, reguli , procedee gresite, absenta unor
operatii, metode de munca necorespunzatoare),
2 'ub(supradimensionarea cerintelor impuse e;ecutantului,respecti3
necorespunzatoare posibilitatilor acestuia.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Analizand aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sarcinii de munca
(respecti3 care se regasesc la ni3elul sarcinii de munca), A#EBA ).
." =act$rii de risc %r$%rii &i9l$acel$r de %r$ductie
Analizand mi:loacele de productie in raport cu e;ecutantul , rezulta lista de factori de risc din Ane;a
). dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mi:loacelor de productie se pot manifeste sub
urmatoarele forme:
Cactorii de risc mecanic, a caror actiune consta in eliberarea brusca ,necontrolata si
contraindicata , a energiei cinetice incorporate2 in mi:loacele de productie sau in parti ale
acestuia,
Cactorii de risc termic, in cazul carora pericoul potential este dat de actiunea energie termice
incororate in mi:loacele de productie la contactul sau manipularea acestora de catre
e;ecutant,
Cactorii de risc electric , la care pericoulul consta in posibilitatea contractului direct sau
indirect al e;ecutantului cu energia electrica 3e<iculata de mi:loacele de productie,
Cactorii de risc c<imic, a caror actiune este determinata de proprietatile c<imice noci3e sau
potentialul accidentogene ale substantelor utilizate in procesul de munca,
Cactorii de risc biologic , cu actiune de natura biologica , noci3a sau potential accidentogena
, in fuctie de caracteristicile macro si microorganismelor utilizate in procesul de munca.
.- =act$rii de risc %r$%rii &ediului de &unca
"ediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma depasirii ale ni3elului sau intensitatii
functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, 3ibratii, no;e c<imice, radiatii ,iluminat,
etc), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadec3ate (sub sau suprasolicitare fizica).
"ediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psi<ica al caror rezultat este
suprasolicitarea e;ecutantului.
'tudiul sistematic al acestor caracteristici, abateri , in raport cu actiunea lor negati3a, generatoare de
accidente sau boli profesionale asupra e;ecutantului, conduce la lista de factori de risc din tabelul
0.9.
".CLASI=ICAREA =ACTORILOR DE RISC SI =ORME DE MANI=ESTARE IN
SISTEMUL DE MUNCA
%rin transformarea din posibilitate in realitate, actiunea factorilor de risc de3ine un pericol efecti3
pentru e;ecutant , care poate conduce fie la 3atamarea 3iolenta a organismului , prin lezarea
integritatii anatomice, determinand anularea uneia sau mai multora dintre functiile fiziologice , fie
la afectiuni ale organismului.
#u este insa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii.$n anumite conditii,
diferenta specifica este data numai de ni3elul si durata de e;punere a organismului uman, astfel
'. R8D %R! !#'ULT ".T

incat un factor de imbolna3ire poate de3eni un factor de accidentare si in3ers.De e;emplu , pana la
un anumit ni3el zgomotul este factor de imbolna3ire producand afectiuni ale organului
auditi3,aparitia lui brusca si la o intesitate foarte mare conduce insa la accidente de munca, fie sub
forma traumtatizarii organului autidit, fie prin acoperirea unui semnal te<nologic important,
determinand implicit o reactie accidentogena a e;ecutantului.Reciproc , un factor de accidentare,
cum ar fi fisurararea unei conducte, poate determina si o imbolna3ire profesionala , in functie de
agentul transportat care este emanat in mediul de munca prin fisura.
$n legatura cu delimitarea in factori generatori de accidente si de boli profesionale , ea are la baza si
o alta diferenta , care 3izeaza formele de manifestare ale factorilor de risc in sistemul de
munca:3ariatii sau stari.
Aariatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respecti3 disfunctiile bruste ale elementelor
implicate in realizarea procesului de munca.%rin definitie , ele sunt specifice accientelor de munca .
Aariatiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munca:se rostogolesc obiecte, o masina
porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de oprire, e;ecutantul se impiedica si cade,
:eturi de fluide , balans ,recul, etc.'tarile sunt insusiri , proprietati , deficiente umane, defecte ale
mi:loacelor de productie cu caracter relati3 permanent , moti3 pentru care le intalnim mai ales in
etimologia bolilor profesionale.#u numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari,prin
caraterul ei relati3 permanent, si miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare, care
poate conduce insa la aparitia unui accident de munca si nu a unei boli profesionale.
%roducerea accidentelor presupune interactiunea 3ariatiilor cu starile.Cara cel putin o 3ariatie , care
sa confere caracterul brusc, impre3izibil , interactiunea starilor nu poate conduce la accidentare.
$n anumite cazuri, starile se pot transforma in 3ariatii, prin cresterea brusca a intensitatii , starile pot
de3eni 3ariatii accidentogene. $n ultima instanta, insa aceasta transformare este ea insasi o 3ariatie.
Astfel,un ni3el prea ridicat de iluminare a locului de munca reprezinta, in mod normal, un factor de
imbolna3ire, deoarece afecteaza analizatorul 3izual (prin oboseala accentuata).resterea brusca a
aceluias ni3el de iluminare poate pro3oca insa un accident , prin orbirea directa a e;ecutantului.
$n ceea ce pri3este geneza unora de catre altele, nu este e;clusa nici o posibilitate ca in anumite
conditii o stare sa genereze o 3ariatie, ca o 3ariatie sa determine o stare.De e;emplu, prezenta
gazelor e;plozi3e, acumularea lor peste un ni3el (limita de e;plozi3itate) determina declansarea
3ariatii2e;plozia.$n3ers, fisurarea unei conducte reprezinta o 3ariatie, in conditiile in care prin
conducta circula un agent noci3 , care se raspandeste si se mentine in atmosfera continuu, inseamna
ca 3ariatia a generat o stare.
Un alt criteriu de clasificare util in analiza posibilitatilor de pre3enire, dar si a genezei accidentelor
de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc respecti3:
Cactori de risc obiecti3i, dependenti de factorul uman, proprii e;ecutantului si sarcinii de
munca.
$n functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de munca
sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi :
2 %rincipali, prin a caror suprimare se elimina in mod cert posibilitatea producerii
3atamarii organismului,
2'ecundari, care fa3orizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare
'. R8D %R! !#'ULT ".T

nu constituie o garantie a e3itarii accidentarii sau imbolna3irii.
Asa cum s2a aratat, actiunea factorilor de risc poate conduce fie la 3atamarea.3iolenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinand anularea sau diminuarea uneia sau a
mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului.$n primul caz sur3ine un
accident de munca, iar in al doilea , o boala profesionala.
$n prezent, in functie de natura factorilor care le pro3oaca, se e3identiaza cinci tipuri de 3atamari
mecanice, termice, electrice, c<imice, prin iradiere sau combinate.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat.Din considerente practice insa legislatia din
diferite tari limiteaza in mod con3entional numarul bolilor profesionale , in functie de natura
factorului de risc care le2a generat, bolile profesionale pot fi:
$nto;icatii pro3ocate de in<alarea, ingerarea sau contractul epidermiei cu substante to;ice,
%neumoconioze pro3ocate de in<alarea pulberilor minerale neto;ice,
&oli prin e;punere la energie radianta,
&oli prin e;punere la temperaturi inalte sau scazute,
&oli prin e;punere la zgomot si 3ibratii,
&oli prin e;punere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta,
Alergii profesionale,
Dermatoze profesionale,
ancerul profesional,
&oli infectioase si parazitare,
&oli prin suprasolicitare,
Alte boli (care nu intra in categoriile anterioare)
". Relatia )act$r de risc 6cau+a
%otri3it conceptiei deterministe, in realitatea obiecti3a nu e;ista nimic fara sa fi fost pro3ocat de o
cauza:orice cauza este efectul altei cauze si pro3oaca la randul sau alte efecte.Realitatea
incon:uratoare intr2o continua transformare se prezinta deci ca o multitudine de inlantuiri cauza2
efect.
Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta momentele finale2efectele2unor inlantuiri
cauzale nedorite.
$n paragrafele anterioare am aratat ca in sistemul de munca e;ista anumiti factori (insusiri,stari ,
procese , fenomene, comportamente etc) proprii componentelor sistemului care, in anumite conditii,
pot pro3oca accidentul sau boala profesionala factori de risc.Ei constituie deci cauze potentiale ale
accidentelor si bolilor profesionale.
$n momentul producerii 3atamarii organismului (accidentul,boala), cauzele potentiale2factorii de
risc2se transforma in cauze efecti3e (reale) ale respecti3elor e3enimente. Asadar, cauzele
accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat cauze) reprezinta factori (insusiri , stari ,
procese femoneme, comportamente) care au pro3ocat accidentul sau boala profesionala.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

$n continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebirile aparand doar in
raport cu momentul in care se analizeaza 3is2a23is de producerea leziunii. De regula, inainte de
accident se 3orbeste de factori de risc, iar dupa accident, cand posibilitatea s2a transformat in
realitate, de cauze.
$n acelasi mod cu factorii de risc, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale pot fi
clasificate dupa criteriile din figura 0. Analiza relatiei factor de risc2masura de pre3enire in
interiorul sistemului de munca ofera posibilitatea unei abordari sistematice a problematicii
protectiei muncii, respecti3 a etimologiei si profila;iei accidentelor de munca si imbolna3irilor
profesionale.
'. R8D %R! !#'ULT ".T
=ig . Criterii de clasi)icare a cau+el$r accidentel$r de &unca si *$lil$r %r$)esi$nale.
=ig.".Relatia *iuni($ca cau+e de accidentare si i&*$lna(ire %r$)esi$nala#&asuri de %re(enire
in siste&ul de &unca
%R!%R$$ EBEUTA#TULU$
2omisiuni
2actiuni gresite
2efectuarea necrespunzatoare ale unei
operatiuni de munca
2efectuarea unor operatii in afara
sarcinilor de munca
2comunitati accidentogene,
%R!%R$$ 'AR$#$$ DE "U#A
2continutul sau structura
corespunzatoare scopului procesului
de munca sau situatiilor de risc
2cerintele sub(supradimensionate
impuse e;ecutantului in raport cu
posibilitatile acestuia
%R!%R$$ "$QL!AEL!R DE %R!DUT$E
2fizice
2mecanice(miscari periculoase, suprafete
sau contururi periculoase, 3ibratii utila:e,
e;plozii, implozii)
2termice
2electrice
2c<imice(substante to;ice, caustice,
inflamabile etc.)
2biologice(micro si macroorganisme)
2sub2suprasolicitarea psi<o2fiziologica a
e;ecutantului
%R!%R$$ "ED$ULU$ DE "U#A
2fizice(microclima necorespunzatoare,
aeroionizarea e;cesi3a,presiune e;cesi3a
a aerului, zgomot, 3ibratii, ultasunete,
iluminat necorespunzator, radiatii,
potential electrostatic etc)
2c<imice(gaze, 3apori, aerosoli te<nici,
caustici, pulberi si suspensii in aer)
2biologice(micro si macroorganisme)
2suprasolicitare psi<o2fiziologica a
e;ecutantului
CAUME DE ACCIDENTARE SI
IM<OLNAVIRE
PRO=ESIONALA
'ELET$A %ER'!#ALULU$
e;amen medical
e;amen psi<ologic
2$#'TRU$REA %ER'!#ALULU$
$#C!R"ARE,D!U"E#TARE,
'E#'$&$L$@ARE(%R!%A.A#DA)
2!#TR!L %REAE#T$A AL 'TAR$$ DE
"!"E#T
2D!TAREA U E/$%A"E#T
$#D$A$DUAL DE %R!TET$E
!R.A#$@AREA ER.!#!"$A A
AT$A$TAT$$
2dotarea corespunzatoare a sarcinii
2coordonarea optima a actiunilor
2atribuirea sarcinilor si informatiilor
necesare pentru atribuirea obiecti3ului
stabilit
2asigurarea concordantei intre sarcinile
de productie si cele de securitate
2!#E%T$A U#!R TE/#!L!.$$
#E%ER$UL!A'E (un grad de risc
scazut )
2D!TAREA U D$'%!@$T$AE DE
%R!TET$E !LET$AA
2!R.A#$@AREA ER.!#!"$A A
L!ULU$ DE "U#A
2D!TAREA U $#'TALAT$$ DE
AE#T$LARE $#DU'TR$ALA
2D!TAREA U "$QL!AE '$
D$'%!@$T$AE DE !"&ATERE A:
2no;elor c<imice
2zgomotului, 3ibratiilor
2radiatiilor etc
2D!TAREA U $#'TALAT$$ DE
$LU"$#AT
MASURI DE PREVENIRE
E:ECUTANT
SISTEM DE
MUNCA
ACCIDENTE DE MUNCA SI
<OLI PRO=ESIONALE
PROTECTIA MUNCII
SARCINA DE
MUNCA
MINLOACE DE
PRODUCTIE
MEDIU DE
MUNCA
SECURITATEA MUNCI$
ANE:A 1
=ACTORI DE RISC PROPRII E:ECUTANTULUI
1. ACTIUNI GRESITE
1.1. E'ecutare de)ectu$asa de $%eratii
2 comenzi
2 mane3re
2 pozitionari
2 asamblari
2 regla:e
2 utilizare gresita a mi:loacelor de protectie etc.
1.. Nesincr$ni+ari de $%eratii# intar+ieri, de(astari
1.". E)ectuare de $%eratii ne%re(a+ute %rin sarcina de &unca
2 pornirea ec<ipamentelor te<nice
2 intreruperea functionarii ec<iamentelor te<nice
2 alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide energetice, etc.)
2 deplasari, stationari in zone periculoase
2 deplasari cu pericol de cadere:
2 de la acelasi ni3el: 2 prin dezec<ilibrare
2 alunecare
2 impiedicare
2 de la inaltime: 2 prin pasire in gol
2 prin dezec<ilibrare
2 prin alunecare
1.-. C$&unicari accident$gene
. OMISIUNI
.1. $&iterea un$r $%eratii
.. neutili+area &i9l$acel$r de %r$tectie
=ACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA
1. CONTINUT CORESPUNMATOR AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT CU
CERINTELE DE SECURITATE
1.1.O%eratii, reguli, %r$cedee gresite.
1.. A*senta un$r $%eratii.
1.". Met$de de &unca nec$res%un+at$are 2succesiune gresita a $%eratiil$r5
. SARCINA SU<4SUPRADIMENSIONATA IN RAPORT CU CAPACITATEA
E:ECUTANTULUI
.1.S$licitare )i+ica0
2efort static
2pozitii de lucru fortate sau 3icioase
2efort dinamic
.. S$licitare %siAica0
2ritm de munca mare
2decizii dificile in timp scurt
2operatii repetiti3e de ciclu scurt sau e;trem de comple; etc.
2monotonia muncii
=ACTORI DE RISC PROPRII MINLOACELOR DE PRODUCTIE
1. =ACTORII DE RISC MECANIC
Miscari %ericul$ase
1.1.1. Miscari )uncti$nale ale ecAi%a&entel$r teAnice0
urgeri fluide
Deplasari ale mi:loacelor de transport etc.
1.1.. Aut$declansari sau aut$*l$cari c$ntraindicate ale miscarilor functionale
ale ec<ipamentelor te<nice sau ale fluidelor.
1.1." De%lasari su* e)ectul gra(itatiei0alunecare , r$st$g$lire, rulare %e r$ti ,
rasturnare, cadere li*era, scurgerea li*era, de(ersare, sur%are, %ra*usire,
scu)undare etc.
1.1.- De%lasari su* e)ectul %r$%ulsiei0
%roiectare de corpuri sau particule
De3iere de la traiectoria normala
&alans
Recul
'ocuri e;cesi3e
Qet, eruptie
Su%ra)ete sau c$ntururi %ericul$ase0 inte%at$are, tai$ase,
alunec$ase, a*ra+i(e, ade+i(e etc.
Reci%iente su* %resiune
Vi*ratii e'cesi(e ale ecAi%a&entel$r teAnice
. =ACTORI DE RISC TERMINC
.1. Te&%eratura ridicata a $*iectel$r sau su%ra)etel$r
.. Te&%eratura c$*$rata a $*iectel$r sau su%ra)etel$r
.". =lacari , )la&e
". =ACTORI DE RISC ELECTRIC
".1. Curentul electric0
2atingere directa
2atingerea indirecta
2tensiunea de pas
-. =ACTORII DE RISC C;IMIC
-.1. Su*stante t$'ice
-.. Su*stante caustice
-.". Su*stante in)la&a*ile
-.-. Su*stante e'%l$+i(e
-.1. Su*stante cancerigene
1. =ACTORI DE RISC <IOLOGIC
1.1. Culturi sau %re%arate cu &icr$$rganis&e 0*acterii , (irusuri , ricAeti,
s%ir$cAete, ciu%erci, %r$t$+$are
1.. Plante %ericul$ase 2e'e&%lu0 ciu%erci $tra(it$are5
1.". Ani&ale %ericul$ase 2e'e&%lu 0 ser%i (enin$si5
=ACTORI DE RISC PROPRII MEDIU DE MUNCA
1. =ACTORI DE RISC =IMIC
1.1. Te&%eratura aerului0 ridicata P sca+uta
1.. U&iditatea aerului0 ridicataP sca+uta
1.". Curenti de aer
1.-. Presiunea aerului 0ridicataP sca+uta
1.1. Aer$i$ni+area aerului
1./. Su%ra%resiune in adanci&ea a%el$r
1.?. Mg$&$t
1.!. Ultrasunete
1.3. Vi*ratii
1.1.. Ilu&inat 0
Ni(el de ilu&inare sca+uta
Stralucire
Pal%aire
1.11. Radiatii0
1.11.1. Electr$&agnetice0
$nfrarosii
Ultra3iolete
"icrounde
De frec3enta inalta
De frec3enta medie
De frec3enta :oasa
Laser
1.11.. I$ni+ate 0 al)a , *eta, ga&&a
1.1. P$tential electr$static
1.1". Cala&itati naturale 2trasnete, inundatie, (ant, grindina, (isc$l , alunecari,
sur%ari , %ra*urisi de teren sau c$a%ci, a(alanse, seis&e, etc.5
. =ACTORI DE RISC C;IMIC
.1. Ga+e , (a%$ri , aer$s$li t$'ici sau caustici
.. Pul*eri in sus%ensie in aer, ga+e, sau (a%$ri in)la&a*ili sau e'%l$+i*ili.
". =ACTORI DE RISC <IOLOGIC
".1. <acterii , (irusuri , ricAeti , s%ir$cAete , ciu%erci , etc.
-. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI0 Su*teran , ac(atic , su*ac(atic,
&lastin$s, aerian, c$s&ic etc.

TEMA 1"
=ACTORI DE RISC PROPRII E:ECUTANTULUI
1.GENERALITATI
=act$rii u&ani indi(iduali, ca )act$ri de risc
$n studiul factorilor umani este necesar de facut o distinctie intre factorii umani generali si factori
umani indi3iduali. $n studiul )actorilor umani !enerali se au in 3edere limitele si caracteristicile
fizice si psi<ofiziologice ale fiintei umane in general si de care se tine cont in conceperea
ergonomica a ec<ipamentelor te<nice si a sistemelor de munca in ansamblu.
$n studiul factorilor umani indi3iduali se urmaresc particularitatile fizice si psi<ofiziologice care ii
deosebesc pe indi3izi unii de altii si ale caror cunoastere si e3aluare stau la baza unei selectii
profesionale corespunzatoare.
Deci, in cadrul actiunii de ansamblu a sistemelor de munca, care urmareste adaptarea reciproca a
componentelor sistemului, in adaptarea componentei umane (a e;ecutantului) se au in 3edere
factorii umani indi3iduali, iar in adaptarea celorlalte componente: sarcina, ec<ipament, mediu se
tine cont de factorii umani generali drept criterii ergonomice de concepere.
. =ACTORII UMANI INDIVIDUALI# COMPONENTE ALE CAPACITATII
INDIVIDUALE DE MUNCA
Capacitatea de munca reprezinta o rezer3a potentiala de munca mobilizata la un ni3el mai scazut
sau mai ridicat in functie de cerintele indeplinirii sarcinii de munca, prin intermediul anumitor
mi:loace de productie si in anumite conditii de mediu.
apacitatea de munca are un caracter dinamic, 3ariaza de la un e;ecutant la altul si c<iar la acelasi
indi3id de la un moment la altul. %e parcursul desfasurarii, principalele faze ale dinamicii capacitatii
de munca sunt:
Faza de incalzire ? caracterizata printr2o capacitate crescanda de munca, cu 3alori
relati3 scazute ale rapiditatii si preciziei operatiilor si atentie instabila (deci, prielnica
producerii accidentelor),
Faza capacitatii optime de munca ? ni3el ma;im si relati3 constant al
performantelor,
Faza scaderii treptate a capacitatii de munca ? caracterizata prin aparitia oboselii,
prielnica si ea producerii accidentelor.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Aceleasi faze ale dinamicii capacitatii de munca se inregistreaza pe parcursul saptamanii si a lunii.
.iferentele individuale prezente la ni3elul capacitatii de munca depind de factori ca:
2 #i3elul cunostintelor si deprinderilor profesionale,
2 $nsusiri si capacitati indi3iduale:
o temperament,
o aptitudini,
o caracter,
o 3arsta, e;perienta profesionala,
o stare de sanatate etc.
apacitatea de munca indi3iduala, la randul ei, nu este constanta, depinzand de factori de moment,
cu actiune temporara, respecti3:
oboseala,
boala,
emotiile,
interesele de moment,
starile de depresie,
conflictele familiale sau profesionale,
influenta alcoolului,
factorii iminenti,
efortul 3oluntar de moment.
Deci, se poate face o distinctie intre capacitatea de munca potentiala (permanenta) si cea actuala (de
moment). %rima este dependenta de 3ariabile indi3iduale c3asistatice (cum sunt aptitudinile,
e;perienta), dar si de 3ariabile de moment, ca oboseala.
!ricare dintre factorii umani indi3iduali ? componente ale capacitatii indi3iduale de munca, se pot
transforma in factori de risc atunci cand nu corespund e;igentelor acti3itatii, constrangerilor
profesionale (figura nr. )).
.1. Cun$stintele si de%rinderile %r$)esi$nale
$n cursul perioadei de pregatire profesionala, 3iitorii e;ecutanti si conducatori isi insusesc
cunostintele profesionale necesare e;ecutarii meseriei si isi formeaza deprinderile de munca pe baza
carora 3or putea realiza totalitatea operatiilor care alcatuiesc sarcina de munca. $n acelasi inter3al, ei
trebuie sa2si insuseasca cunostintele pri3ind riscurile specifice acti3itatii respecti3e si sa2si formeze
deprinderi de securitate in raport cu situatiile de risc specifice.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

. Insusiri si ca%acitati indi(iduale
$n afara unor insusiri , capacitati generale umane si a unor posibilitati si limite fizice si
psi<ofiziologice caracteristice fiintei umane, e;ista si insusiri, capacitati particulare, prin care
oamenii se deosebesc unul de altul.Aceste insusiri indi3iduale pot fi cunoscute si e3aluate ca ni3el
de dez3oltare.Ansamblul tuturor trasaturilor psi<ice si fiziologice particulare, caracteristice pentru
un anumit indi3it, formeaza personalitatea acestuia.Trasaturile care alcatuiesc personalitatea se pot
clasifica in trei categorii mari: temperamentul , aptitudine si caracterul.
apacitatea de munca indi3iduala se concretizeaza in comportamentul in munca, respecti3, in
totalitatea faptelor , actelor, reactiilor ?motorii, 3erbale, afecti3e2 prin care o persoana raspunde
solicitarilor sarcinii de munca.
Din punct de 3edere al securitatii muncii distingem un comportament in munca, care nu pericliteaza
sanatatea sau integritatea anatomorfofunctionala a e;ecutantului si comportamentul riscant care
poate fa3oriza sau declansa un accident sau o boala profesionala.
omportamentul normal, sigur , presupune doua componente:
comportament de e3itare a riscurilor , care consta in respectarea prescriptiilor te<nice si a
reglementarilor de securitatea a muncii referitoare la modul in care trebuie indeplinita
sarcina de munca,
comportamentul de neutralizare a unei situatii de risc create, care presupune sesizarea rapida
a acesteia (c<iar anticiparea sa), a elementelor critice, prelucrarea rapida a informatiilor ,
decizia si e;ecutia ei promte si rapide.
Comportamentul riscant se mani)esta prin conduite nesi!ure sau necorespun?atoare situatiilor
obisnuite sau neobisnuite de munca si poate )i urmarea unei capacitati indi.iduale sub ni.elul
cerintelor meseriei sau a unor e8i!ente care depasesc posibilitatile si limitele psi/o)i?iolo!ice ale
or!anismului in !eneral.
Comportamentul riscant este, in esenta, abaterea e8ecutantului de la conduita ideala pe care
trebuie s<o urme?e in cadrul unui proces de munca dat, cu alte cu.inte , suma )actorilor de risc
proprii e8ecutantului.
INDICATORI METODOLOGIA
ACTUALA
NECESITATI
=act$ri ai &ediului )i+ic
zgomot,
3ibratii,
microclim
at,
iluminat,
amna:area
postului,
no;e
c<imice,
radiatii etc.
Met$de $*iecti(e
Descrierea si analiza muncii
$n diferite tari se utilizeaza
metode di3erse dintre care,
unele sunt foarte laborioase.
"ulte dintre metode pot fi
folosite numai de catre
specialisti.
"etodele curente ,
disponibile sunt adec3ate in
'tabilitatea cerintelor de alegere
a esantioanelor de acti3itate
pentru descriere

'tandardizarea metodelor
e;istente.Elaborarea de noi
metode de analiza si e3aluarii a
acti3itatilor mentale
2Cactori de
noci3itate
obiecti3a sau
perceputi ca
noci3i
e'istenta
riscului de
accidentar
e
=act$rii intrinseci
acti(itati2sarcini5
conducand fie la
suprasolicitare
(cantitati3a(calitati3a) ,
fie la subsolicitare sau la
alternarea ultimei situatii
cu momente de urgenta
(incidente , a3arii)
$ndicatori
de
comple;ita
te(3iteza
#umar de
alegeri de
rutina
#umar de
alegeri
constiente
Durata
ciclului si
numarul de
operatii(cic
lu
Efort de
memorare
Rapiditate
in e;ecutie
#i3el de
atentie
(concentrat
a,
distributi3
a)
ontinuitat
ea
atentiei.etc
.radul de
precizie
E'igente te&%$rale0
special acti3itatilor fizice si
mai putin sau deloc celor
abstracte , locige,de
supra3eg<ere si
conducere(mentale)
E;emple %Ab:metoda LE'T,
metoda:AA$'E#,metoda
A#AT etc.
Met$de Su*iecti(e
'2au elaborat numeroase
c<estionare si c<ecL2list2uri.
Cundamentarea teoretica si
constructia te<nica 3ariaza
mult.
Unele metode au o baza
teoretica solida si include
scale fiabile si 3alide.'e pot
enumera astfel, cele de
e3aluare subiecti3a a
senzatiei de efort.'cala
!!%ER2/AR%ER
modificata :indicele TLB de
efort in realizarea sarcinii
(dupa #A'A),Te<nica de
e3aluare subiecti3a a
efortului ('XAT) ,'cala de
e3aluare &EDC!RD,metoda
AT!R.
Elaborarea unor c<ecL2list2uri
cu completare rapida pentru ne2
specialisti (de e;emplu pentru
personalul de medicina
generala)
Elaborarea de norme noi de cate
ori aceasta este posibila
'tudiul 3aliditatii si fiabilitatii
de e;emplu prin compararea cu
analiza 4obiecti3a5 a muncii
'tandardizare transprofesionala
si transculturala
Elaborarea unor scale mai scurte
de e3aluare.
Durata (zilnica,
saptamanala)
Regimul pauzelor
Ritm impus sau
liber
Acti3itati
repetiti3e,nerepetit
i3e
"unca in
sc<imburi
'istemul de
salarizare
"unca pe banda
sau libera
=act$rii $rgani+ati$nali
si de c$nducere0
o Ambiguitatea
rolului(sarcinilor)
o onflicte intre
diferitele cerinte
profesionale
o Responsabilitatea
fata de oameni si
securitatea lor sau
din contra, lipsa
responsabilitatii
o Lipsa de
consultarea si
participare la
luarea de decizii
o Restrictii
ne:ustificate in
raport cu
comportamentul
in munca
o Lipsa
posibilitatilor de
control si
autocontrol
Relatii inter%ers$nale
Relatii
dificile cu
sefii ,
colegii
si(sau
subordonat
ii
limat
psi<osocial
necorespu
nzator
Lipsa
sentimentu
lui de
aparteneta
la grup
Lipsa
sentimentu
lui de
siguranta
Lipsa
increderii
in propria
persoana
Lipsa
aprecierii ,
recunoaste
rii si
sustinerii
din partea
celorlalti
COMPONENTELE PERSONALITATII
<a+a )i+i$l$gica inascuta 7sta*ile8 7&ascate 7 %rin educatie si aut$educatie e($luea+a
inde%endent de a%titudini dar c$nditi$nea+a )$r&area si &ani)estarea l$rP
Se re)era la0
o Corta (fundul energetic al persoanei),
o "obilitatea proceselor ner3oase superioare,
o Ec<ilibrul dintre e;citatie si in<ibitie,
o "aturitate temperamentala,
Se relecta in0
2 Aiteza si rapiditatea reactiilor motorii.
2 .radul de acti3ism, de 3ioiciune,
2 $ntensitatea si stabilitatea starilor emotionale.
2 %osibilitatea trecerii de la o acti3itate la alta
2 Usurinta sau dificultatea formarii unor deprinderi
2 Rezistenta la solicitari intense si de lunga durata
2 Rezistenta la stres
2 $mpulsi3itate sau retinere (capacitate de autocontrol)
In)luente c$&%$rta&entale riscante in )unctie de natura acti(itatii res%ecti(e.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>
TRASATURILE DE
TEMPERAMENT

APTITUDINE
HInsusiri )i+ice, %siA$sen+$riale, &entale si %siA$&$t$rii cu a9ut$rul car$ra $&ul reali+ea+a cu
succes $ anu&ita acti(itate, au la *a+a insusiri %siA$)i+i$l$gice inascute a%titudinile se
de+($lta in cursul (ietii %rin &$*ili+area l$r.
o Aptitudini fizice
o Aptitudini senzoriale2percepti3e
o Aptitudini mentale
o Aptitudini psi<omotorii
o %lasticitate functionala
TRASATURI DE CARACTER
#se re)era la 0
M$ti(ele si sc$%urile actiunil$r $&ului0
Tendinte
Tre*uinte
M$ti(atii
Orientarea $&ului ca )iinta s$ciala )ata de 0
o Sine insusi
o S$cietate
o Acti(itate de &unca
Securitate 6risc
E'igenta c$ntrare
Pr$ducti(itate#securitate
C$n)$rt 6securitate
E)icienta#securitate
=ACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA
1.GENERALITATI
Accidentul de munca si imbolna3irea profesionala reprezinta manifestari ale unor disfuncii ale
sistemului de munca, consecinte ale unei interactiuni deficitare intre componentele sistemului de
munca, a unor deficente ale diferitelor componente (factori de risc), care apar ca urmare a
neconcordantei dintre caracteristicile , 3alorile unor parametrii, e;igentele si limitele unor
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

componente si caracteristicile, 3alorile unor parametri, e;igentele si limitele celorlalte
componente.a urmare, si sarcina de munca prin natura, caracteristicile sale si ale conditiilor in care
aceasta se realizeaza poate contribuii la aparitia unor disfunctii, a unor riscuri pentru starea de
securitate si sanatate profesionala.
Acti3itatea profesionala consta dintr2o combinatie de sarcini e;ecutate de un indi3id sau grup de
indi3izi, cu a:utorul unui anumit ec<ipament te<nic (ET) , intr2un anumit mediu de munca (") , cu
o autoritate si o calitate specifice, intr2o anumita structura organizatorica.
Sarcina de &unca 2S5 reprezinta una dintre notiunile cu a:utorul carora se defineste orice acti3itate
profesionala :functii, sarcini , acti3itate , operatii , procese, comportament, cerinte etc.#otiunea de
sarcina se defineste la ni3elul e;igentelor sistemului, cea de acti3itate la ni3elul conduitei
umane.!rdinea acestora este de la functie, sarcina, operatie si pana la cea mai mica unitate a
muncii2actul, gestul sau actiunea umana definita prin stimul si reactie.
'arcina este reprezentata de un grup de actiuni legate temporal si realizate cu aceleasi elemente
informationale si mi:loace de munca, este o unitate subordonata functiei , are o anumita frec3enta ,
un scop (subordonat scopului functiei), cere anumite cunostinte si deprinderi si trebuie sa raspunda
unor cerinte restricti3e:3iteza , precizie etc.
Toate aceste unitati ale muncii pot fi caracterizate in functie de :
o Structura 6 modul de organizare a elementelor componente,
o C$ntinut# obiecte, reguli , procedee, obiecti3e,
o Cerinte i&%use# ansamblul conditiilor care trebuie respectate de operator pentru a atinge
obiecti3ele muncii (parametrii actiunii:3iteza , precizie, adec3are la reguli).
"etoda de munca reflecta modul in care se realizeaza sarcina si operatiile in conditiile, te<nologice
concrete si de inzestrare te<nica."etoda cuprinde in general ordinea de succesiune eficienta a
elementelor muncii(parametrii actiunii :3iteza , precizie , adec3are la reguli).
.=ACTORII DE RISC
'arcina de munca este un element de legatura, relational intre celelalte componente ale sistemului
de munca si asigura functionarea sistemului de munca.%rin urmare , nu putem 3orbi de e;istenta ei
inainte de constituirea sistemului de munca.Deficientele de concepere, de proiectare a sarcinii de
munca nu apar decat in fuctionarea sistemului si se manifesta sub forma unor factori care conduc
direct sau indirect la situatii de risc pentru securitatea si(sau sanatatea personalului.
.1 Re%arti+area nec$res%un+at$are 2de)icitara5 a sarcinil$r.
#etratarea problemei factorilor umani din stadiul de proiect al unui sistem de munca duce la doua
tipuri de erori in repartizarea sarcinilor la ni3elul sistemului respecti3:
o Erori in repartizarea sarcinilor la ni3elul sistemului respecti3:
o Erori in reartizarea sarcinilor intre mai multi e;ecutanti.
Erorile amintite se pot traduce prin:
o $ncarcarea e;cesi3a la ni3elul postului de munca (suprasolicitarea indi3idului),
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

o Atribuirea unei sarcini reduse, care nu permite 3alorificarea optima a capacitatii de munca
indi3iduale (subsolicitarea indi3idului).
$n continuare , aceste situatii duc la fenomenele corespunzatoare suprasolicitarii si respecti3
subsolicitarii , reflectate atat de oscilatiile capacitatii de munca, cat si de starile subiecti3e
corespunzatoare oboselii, monotoniei, <ipo3igilentei si saturatiei mentale, reprezentand importanti
factori de risc.Ec<ilibrul deficitar in repartizarea sarcinilor (om2masina sau om2om) este intretinut
frec3ent de faptul ca definirea postului de munca se realizeaza pe baza a ceea ce se cunoaste din
analiza posturilor e;istente , transferul facandu2se in general fara a se tine seama de conditiile noi,
create de progresul te<nic si te<nologic.$n aceste cazuri apar disfunctionari specifice unor unitati noi
sau modernizate.
. E'igente ale unei &unci e'cesi(e
E;igentele unei munci e;cesi3e se refera la trei grupe de factori:
omple;itatea si dificultatea sarcinilor si operatiilor,
Regim nerational de munca (durata totala a zilei de lucru, regimul pauzelor si cel al
sc<imbarilor de lucru),
onstrangeri temporale.
Aceste e;igente determina din partea e;ecutantului alegerea unor metode care implica un efort mai
redus sau care reduc timpul de realizare, dar care pot fi nesigure, riscante.Alteori, antrenand o
mobilizare ma;ima , e;igentele sarcinii il impiedica sa fie suficient de disponibil pentru a
receptiona situatii neasteptate, e3entual critice si (sau de a reactiona promt si(sau corect.
Un caz particular al constrangerilor temporale apare la ni3elul operatiilor repetiti3e de ciclu
scurt,care antreneaza o automatizare e;agerata a acti3itatii.Automatizarea determina o reducere a
duratei de e;ecutie datorita e;plorarii regularitatilor constante de e;ecutant intre operatiile
succesi3e.Aceiasi indici sau semnale apar mereu si operatorul sfarseste prin a le negli:a.a urmare,
el nu 3a mai receptiona nici stimuri noi, care2$ pot semnala un pericol.
Aceste e;igente deosebite ale unei acti3itati profesionale pot a3ea influenta negati3a asupra
securitatii, nu numai prin adoptarea de catre e;ecutant a unei metode de munca riscante , ci si
indirect prin aparitia oboselii ca urmare a solicitarii deosebite a acestuia.
!boseala , ca reactie normala a organismului in procesul de munca, presupune un ansamblu de
modificari specifice a unor parametri fiziologici si psi<ofiziologici.$n cazul e;istentei unor factori
de suprasolicitare , aceste manifestari apar mai de3reme decat in mod normal , cu efecte nedorite
asupra producti3itatii si securitatii muncii.
$n stare de oboseala se constata urmatoarele modificari, care pot reprezenta la randul lor factori de
risc:
Aparitia unor reactii parodo;ale (la stimuli de mare intensitate, omul raspunde cu reatii slabe
si la semnale de intensitate redusa cu reactii puternice),
resterea perioadei de latenta a reactiilor,
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Reducerea preciziei miscarilor,
Dezintegrarea temporara a deprinderilor comple;e:unele miscari incep sa fie e;ecutate cu
precipitare, altele cu oarecare intarziere, uneori , din structura deprinderilor dispar unele
elemente, de e;emplu,
"iscarile efectuate la inter3ale de timp diferite, 3ariabile.
$nstabilitatea atentiei, ingreunarea comutarii si distribuirii ei , ingustarea 3olumului,
Deseori semnalele care apar la periferia campului percepti3 sunt omise,
'caderea acuitatii 3izuale si auditi3e, tulburarea regimului normal al miscarilor oc<ilor,
'labirea memoriei,
Reducerea producti3itatii gandirii.
onsecinta a unei conceperi deficitare a sistemului de munca, oboseala fiziologica sau patologica
creste si ea noci3itatea muncii contribuind la crearea riscurilor de accidentare si(sau imbolna3ire
profesionala.

." C$n)licte de criterii
Diferitele categorii de norme, care reglementeaza munca omului au obiecti3e diferite si sunt
elaborate de categorii de asemenea diferite de specialisti.Astfel, se pot distinge doua categorii mari
de norme: cele care au ca obiecti3 productia (producti3itatea , randamentul) si cele care au ca
obiecti3 securitatea muncii in unele cazuri, cele doua categorii de reguli (norme) nu sunt
congruente, capabile.$n aceste situatii, obiecti3ele de randament nu pot fi atinse fara incalcarea
regulilor de securitate si in3ers, respectarea celor din urma antreneaza o scadere in
randament.$mportanta acodata productiei este in general mai mare decat cea acordata
securitatii,numaroase studii indica faptul ca securitatea este afectata mai frec3ent de e;istenta
acestui conflict.
Un alt conflict descris este cel dintre efort confort si securitate.Atunci cand conduita sigura este mai
putin economica din punct de 3edere biologic , cand implica un efort mai mare si(sau o stare de
disconfort , ea tinde a fi negli:ata.
.-. Di)erentele de statut al sarcinii ele&entare.Inde%linirea un$r sarcini ne$*isnuite.
Dupa cum s2a mai aratat, acti3itatea la ni3elul unui post de munca, poate fi descompusa in sarcini
elementare ca statute diferite pentru operator .Unele sunt legate direct de obiecti3ul postului2
sarcinile principarele, iar alte sunt au;iliare(secundare).Dintre cele secundare, unele fac parte din
mersul normal al muncii, altele sunt neobisnuite.Diferitele studii indica o frec3enta mai mare a
accidentelor produse in timpul e;ecutarii sarcinilor secundare si in special in cursul celor
neobisnuite.
Un e;emplu de situatie neobisnuita este situatia de recuperare, care apare atunci cand sarcina
normala este intrerupta printr2un incident necesar de remediat si care comporta la randul sau
operatii de depanare si repunere in miscare a procesului.Aceasta situatie de recuperare este ea insasi
un factor potential de accidentare, dar in acelasi timp declanseaza alte sec3ente operatorii
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

comportand o serie de alti factori:
oacti3itatea intre ec<ipa de productie si cea de intretinere
Utilizarea utila:elor la intamplare,
"odele operatorii incomplete,
Urgenta situatiei rupe temporar ec<ilibrul dintre e;igentele de productie si cele de
securitate in detrimentul celor din urma.
=ACTORII DE RISC DEPENDENTI DE MEDIUL PSI;OSOCIAL
1.GENERALITATI
$n literatura de specialitate, ca si in programele de masuri legislati3e si nonlegislati3e internationale
actuale se utilizeaza diferiti termeni pentru a desemna factorii profesionali de risc , specifici noii
societatii, denumita 4societate informatici5 si anume: 4factorii psi<osociali5 sau 4factori de stres5
c<iar atunci cand este 3orba de factori sau conditii de natura fizica , c<imica etc, dar care pot afecta
si starea de sanatate mentala (psi<ica) , fie direct, prin actiune asupra unor mecanisme neuronale,
asupra sistemului ner3os central si a acti3itatii ner3oase superioare (substratul anatomofunctional al
acti3itatii psi<ice), fie indirect actionand ca factori de stres psi<ic (atunci cand omul percepe factorii
profesionali ca un obstacol , dificultate sau amenintare).
Cactorii profesionali psi<osociali , ca factori de stres psi<ic, rezulta din interactiunea dintre
principalele categorii de factori profesionali (continutul , natura si caracteristicile sarcinii de munca,
mediul de munca , conditiile de organizare a acti3itatii si de amena:are a locului de munca, relatiile
psi<osociale , practicile manageriale, conditiile de anga:are, promo3are si mentinere pe post , etc),
pe de o parte si factori umani indi3iduali (capacitati,abilitati , ne3oi ,aspiratii, ni3el de educatie si
cultura, etc) , pe de alta parte.$nsusirile si limitele umane care determina succesul sau insuccesul
interactiunii se bazeaza pe caracteristicile biologice si psi<ologice ale fiintei umane in general ( caz
in care factorii profesionali 3izati au efecte potential noci3e sau benefice pentru toti indi3izii) ca si
pe caracteristicile indi3iduale ale personalului respecti3 , pe conte;tul social ( caz in care rezultatul
interactiunii este diferit de la indi3id la indi3id).
Cactorii umani indi3iduali se pot modifica in timp, ca urmare a procesului de adaptare in raport cu
diferite influente profesionale si e;tra profesionale.Cactorii profesionali si cei indi3iduali sunt intr2o
interactiune continua si dinamica.
$n cazurile fa3orabile, in care cele doua categorii mari de factori aflati in interactiune sunt in
ec<ilibru, rezultatele sunt benefice atat pentru reusita profesionala, pentru performanta si satisfactia
in munca , cat si pentru fa3orizarea si conser3area starii de confort, securitate si sanatate in
munca.$ndi3idul are sentimentul capacitatii si competentei in raport cu posibilitatea de a controla si
stapanii atat situatiile normale cat si pe cele neobisnuite, e3entual de urgenta, situatiile problema,
interesul si moti3atia sa profesionala sunt poziti3e si mai intense, increderea in propriile capacitati
mai ridicata,conduita sa este sigura, adaptata situatiei.
Atunci cand acest ec<ilibru nu e;ista , deci cand cerintele, e;igentele si conditiile e;terne
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

(profesionale) nu corespund (intr2un sens sau altul ) capacitatilor, abilitatilor si aspiratiilor
indi3iduale (conditiile interne) apar o serie de , efecte nedorite , ca raspuns al organismului uman,
sub forma unor tulburari la ni3el cogniti3, emotional si comportamental si la modificari bioc<imice,
neuro<ormonale si fiziologice , sugerand riscul unor tulburari si c<iar imbolna3iri fizice si
mentale.'imultan se pot inregistra efecte negati3e asupra performantei in munca (reduceri
cantitati3e si calitati3e) , erori in acti3itate cu riscul nu doar de a nu mai putea pre3eni si neutraliza
situatii de accidentare, ci c<iar de a le produce.
Realizarea ec<ilibrului dintre conditiile e;terne(profesionale, e;istentiale) si cele interne (umane cu
caracter general si indi3idual) nu depinde doar de datele cantitati3e si calitati3e obiecti3e ale celor
doua categorii mari de factori , ci si de modul in care percepe si apreciaza din punct de 3edere
subiecti3 indi3idul respecti3 relatia(cu obiecti3itate sau subiecti3ism), in acest sens, c<iar daca din
punct de 3edere obiecti3 acesta prezinta capacitati necesare pentru a face fata e;igentelor e;terne,
dar le apreciaza ca fiind inferioare , daca el percepe o serie de factori profesionali, situatii de
munca,ca pe niste dificultati, obstacole sau agresori, atunci organismul sau 3a resimti in mod
nefa3orabil actiunea factorilor profesionali, putand prezenta aceleasi modificari si tulburari ca cele
prezentate mai sus.
Ec<ilibrul mentionat mai depinde , intr2o mare masura, in afara de e;istenta unor capacitati
profesionale propriu2zise si de e;istenta abilitatii indi3idului de a adopta asa numitele strategii de
4coping5 sau 4strategii de a:ustare5 in raport cu factorii si situatiile dificile, amenintatoare, stresante
si de a2si controla propriile manifestari primare (precoce) ale consecintelor unei interactiuni
deficitare.
$n acest conte;t, trebuie amintit si de e;istenta unor caracteristici indi3iduale care determina
3ulnerabilitatea la factorii de stres, rezistenta scazuta la frustare:tendinte interpretati3e pe un fond
de susceptabilitate crescuta, rigiditate, incapatanare,tendinta pronuntate egocentrice,de autoafirmare
,tendinte obsesi3e si fobice pe un fond an;ios, impulsi3itate , emoti3itate crescuta, agresi3itate,
inclinatie spre 3iolenta.
.=ACTORII PSI;OSOCIALI DE RISC
! sistemati?are a )actorilor pro)esionali de risc (Bpsi/osociali B sau de BstresC) pentru starea de
confort, securitate si sanatate in munca poate fi urmarita in tabelul nr.)
.1 'e e3identeaza astfel o prima grupa , care se refera la factorii ai mediului fizic, factori care prin
actiune directa asupra organismului pot pro3oca o serie de efecte negati3e nu numai asupra somei
(corpului), ci si asupra sistemului ner3os central, asupra metabolismului , sistemului neuroendocrin
si pe aceasta cale a:ungand la psi<ic,pot determina o serie de tulburari mentale si de comportament
(stres fizic conducand la stres psi<ic)
Aceiasi factori pot a:unge la aceleasi rezultate finale prin perceperea lor ca agenti agresori de catre
indi3id si deci prin crearea pe aceasta cale a unei stari de stres psi<ic.
Tot in aceasta prima grupa se incadreaza riscurile de accidentare , de asemenea, cu dubla cale de
actiune :accidentarea indi3idului poate conduce la traume nu numai fizice, ci si psi<ice (sindroame
post2traumatice),e;istenta riscului de accidentare creeaza o stare de stres psi<ic indi3idului.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

. A doua categorie de factori profesionali cuprinde )actori intrinseci sarcinii de munca,
conducand in principal la situatii de suprasolicitare , subsolicitare sau de alterare a acestora.
'ubsolicitarea streseaza pentru ca e;ista ne3oia omului, innascuta (si potentata social) de afirmare,
de 3alorificare, de mobilizare a unei largi game de posibilitati care sa2i e3identieze
capacitatile,ne3oie care nu ii este satisfacuta decat printr2o acti3itate in cursul careia este solicitat in
grad optim, adec3at posibilitatilor sale.La aceasta se adauga lipsa de antrenare a unor capacitati,
aptitudini, in timp conducand la reducerea lor(uzura prin nefolosire).
'i mai gra3e sunt efectele situatiilor in care, dupa perioade mai lungi de subsolicitare, deci de tonus
scazut, apar 4situatii problema 4sau de 4urgenta5 , cand este necesara o mobilizare rapida la un ni3el
ridicat.Toate aceste cazuri sunt specifice unor acti3itati moderne cum sunt o parte dintre cele de
supra3eg<ere si control sau acti3itatea operatorilor radar, a pilotilor de cursa lunga (suprasolicitarea
atentiei pe fondul unei monotonii si (sau a izolarii).
$ndicatorii utilizati in e3aluarea ni3elului de e;igente adresate de sarcina se refera la : relatia
comple;itate23iteza (numarul de alegeri de rutina sau constiente,durata unui ciclu de munca si
numarul de alegeri pe ciclu,efortul de memorare ,rapiditatea ceruta) , ni3elul de atentie cerut
(concentrare, continuitate, distributi3itate, posibilitatea de comunicare in timpul acti3itatii, numarul
de masini , aparate etc. de supra3eg<eat, numarul mediu de semnale pe ora , durata si numarul
inter3entiilor pe ora .etc.) gradul de precizie (parametrii sau obiecte foarte mici ? operatorul trebuie
sa obser3e detalii foarte mici sau sa manipuleze obiecte foarte mici, e3entual prin intermediul
dispoziti3elor optice de marit ) , necesitand o mobilizare intensa a participarii constiente, reprezinta
un important factor de efort mental.
." ! a treia grupa de factori profesionali se refera la e;igentele temporale.Aceste e;igente sunt
determinate de :caracterul repetiti3 sau nerepetiti3 al operatiilor , cadenta libera sau impusa,
sistemul de salarizare , care impune uneori indirect un anumit ritm de lucru ridicat, timpul necesar
pentru a atinge ritmul de lucru cerut (timpul de intrare in ritm) , e;istenta sau nu a pauzelor
organizate sau indi3iduale, posibilitatea de a parasi , la ne3oie, locul de munca in afara pauzelor, de
timpul de lucru zilnic, saptamanal, lunar, anual , de regimul pauzelor si sc<imbarilor de lucru.
! durata prea mare a zilei de lucru, un regim nerational al pauzelor ( sub aspectul numarului,
momentului amplasarii acestora, al continutului si conditiilor in care se realizeaza) poate determina
o suprasolicitare a organismului, acumularea in timp a efectelor nerecuperante ale oboselii zilnice si
deci poate conduce la oboseala cronica, surmena: etc.
"unca in sc<imburi solicita in mod deosebit indi3idul ( mai ales cea in trei sc<imburi ) afectandu2i
ritmurile biologice, 3ariatiile temperaturii corpului , metabolismul , ni3elul glicemiei, eficienta
acti3itatii mentale, conduce , de asemenea la : tulburari ale somnului, ale conduitei de alimentatie,
tulburari de 3iata de familie, sociala, etc.muncitorii se plang mai frec3ent de oboseala, tulburari
gastrice sau gastrointestinale, diabet , tulburari cardio23asculare.
.- Urmatoarea grupa , cea de2a patra se refera la o serie de factori de organizare si conducere a
acti3itatilor, a colecti3elor si intreprinderii in ansamblu, factori de importanta crescanda in
societatea moderna, do3ada frec3enta si amploarea nemultumirilor personalului si a conflictelor cu
managerii. $n foarte multe cazuri oamenii , anga:atii nu sunt constienti deloc sau nu in totalitate de
ade3aratele cauze ale starii lor de nemultuire, de insatisfactie.Dintre acesti factori este necesar de
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

e3identiat:ambiguitatea rolurilor (sarcinilor atribuite), conflicte dintre diferitele cerinte adresate
personalului ( de e;emplu , dintre cele de productie si cele de securitate sau productie si efort,
securitatea ai confort fizic si psi<ic), lipsa de responsabilitati fata de alti oameni ai securitatea lor,
lipsa de consultare si participare la luarea de decizii, restrictii ne:ustificate in raport cu
comportamentul in munca , lipsa posibilitatii de control si autocontrol.
ercetarile au aratat, contrar asteptarilor, ca persoanele cu functii de conducere, cu responsabilitati
crescute, nu sunt intotdeauna cele mai e;puse stresului(e;ceptand 3ulnerabilitatile indi3iduale si
comparati3 cu alte categorii de personal din acelasi domeniu).Astfel, s2au inregistrat indicii de
moralitate si morbiditate inferiori in raport cu personalul e;pus la actiunea unor cadente de lucru
impuse si ridicate.De2a lungul scarii ierar<ice in :os , se constata o reducere a autonomiei si puterii
concomitent cu o crestere a presiunilor e;ercitate, personalul amplasat la baza scarii ierar<ice
afandu2se in pozitia cea mai fa3orabila e;primarii sub forma mai mult sau mai putin anormala
(patologica) a imposibilitatii lor de a scapa de un cumul de presiuni si e;igente concomitent cu
reducerea autonomiei, autocontrolului , autoorganizarii propriei acti3itati si a puterii de decizie
pri3ind propria munca.u alte cu3inte , creste posibilitatea aparitiei unor tulburari psi<ice,
psi<osomatice si comportament in conditiile in care o anumita categorie de personal aflandu2se la
baza scarii ierar<ice, pe de o parte, este supus la o multitudine de e;igente si cerinte de natura
diferita si uneori cu efecte contradictorii (conflictuale) si, pe de alta parte, este lipsit de posibilitatea
de a lua decizii pentru a le putea pune de acord, pentru a putea sa2si organizeze si controleze propria
lui acti3itate care , uneori, se afla la mare distanta , de cei care iau decizii si care nu2i consulta.
.1 Ultima categorie de factori de risc se refera la relatiile interpersonale, la climatul psi<osocial
factori de o importanta deosebita in asigurarea ec<ilibrului dintre factorii profesionali si cei
indi3iduali.Astfel, atunci cand e;ista relatii dificile cu sefii, colegii, subordonatii, deci un climat
psi<osocial necorespunzator, cand apare sentimentul de neapartentea la grup si de necunoastere si
nesustinere din partea acestuia apare si lipsa sentimentului de siguranta, de incredere in propriile
posibilitati, dezec<ilibru, starea de disconfort psi<ic, de stres si urmarile patologice ale acestora.Din
contra , cand e;ista relatii interpersonale poziti3e, fa3orabile, acestea reprezinta un important suport
fizic si moral pentru indi3id, a:utandu2l sa faca fata e;igentelor profesionale.
".SUSTINATORII SITEMULUI SOCIO#TE;NIC, atunci cand trateaza problemele care pot
aparea in rapor cu mediul psi<osocial, au in 3edere in principal ultimele doua grupe de factori
profesionali, ca factori de risc. %lecand de la rezultatele numeroaselor studii asupra moti3atiei si
referitor la aspectele psi<osociologice, afirma ca trebuie sa se analizeze in ce masura continutul
acti3itatii ii lasa personalului un minimum de initiati3a si de autonomie, ii permite sa aiba un
minimum de relatii interpersonale , in loc sa2i asimileze un mecanism.$n acest sens, trebuie sa ne
preocupe efectul desfasurarii acti3itatii, in anumite conditii psi<osociale, asupra personalitatii si
3ietii sociale a personalului.
Acestia au intocmit o lista a principalelor e;igente psi<ologice de luat in considerare la definirea
postului de lucru, a acti3itatii desfasurate, acasta din urma trebuie sa fie:
2 o acti3itate cere nu necesita numai rezistenta la monotonie, ci ofera un
minimum de 3arietate,
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

2 o acti3itate care permite in3atarea treptata , prin e;perienta,
2 o acti3itate care lasa indi3idulul un minimum de autonomie in luarea
deciziilor,
2 o acti3itate care sa raspunda ne3oii de recunoastere sociala a locului
de munca,
2 o acti3itate care sa raspunda ne3oii de a stabili o legatura intre ceea ce
face si ceea ce produce precum si cu 3iata sa sociala,
2 o acti3itate care sa raspunda ne3oii de a simtii ca munca contribuie la
atingerea obiecti3elor de 3iitor propuse.
".1. Initiati(a
%oate fi definita prin absenta limitarii autonomiei e;ecutantului, adica , acesta are posibilitatea ,
intr2o oarecare masura , sa2si aleaga metoda de lucru, ritmul de lucru si sa2si poata controla munca.
riteriile care trebuie retinute pentru a caracteriza gradul de initiati3a sunt urmatoarele:
posibilitatea de a2si organiza munca sau de a modifica ordinea operatiilor,
posibilitatea de a2si controla ritmul de lucru, adica de a lucra in a3ans sau de a se
opri din lucru,
posibilitatea de a regla masina,
posibilitatea de a inter3eni in caz de incidente,
posibilitatea de autocontrol,
posibilitatea de a efectua e3entualele retusuri.
". Statutul s$cial
Acest termen este inteles aici in sensul consideratiei sociale legate de o sarcina de munca .Este un
subiect in intregime de natura socio2culturala. Dupa cum sarcina pe care o indeplineste e;ecutantul
benficiaza sau nu de un oarecare prestigiu din partea colegilor de munca , acesta se simte sau nu pus
in 3aloare, masura , in care este sau nu apreciat de colecti3, influenteaza in mare masura starea lui
psi<ica.
"." P$si*ilitatile de c$&unicare
'ituatia in care un e;ecutant se afla la distanta(izolat de ceilalti colegi si nu poate comunica cu ei ,
este resimtita in mod nefa3orabil de catre acesta , in ma:oritatea cazurilor.%e de alta parte , o
aglomerare prea mare a personalului intr2un atelier poate fi un element de nemultumire si de
disconfort.
Drept criterii de e3aluare a posibilitatiilor de comunicare sunt de retinut:
o numarul persoanelor din 3ecinatatea indi3idului a3ut in 3edere,
o posibilitatea acestuia de a discuta,
o posibilitatea acestuia de a se deplasa.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

".-. C$$%erarea
Acest factor se referea la relatiile pe care e;ecutantul trebuie sa le aiba cu colegii si cu superiorii sai
pentru a2si indeplini sarcinile de ser3iciu: cu cine are raporturi de munca si care este natura acestor
raporturi.
Relatiile de munca au fost clasificate in trei categorii:
relatii de c$$%erare0 se stabilesc intre e;ecutantii care au acelasi statut social si functii
(munca in ec<ipa, grupuri autonome), este un tip de relatie pri3ilegiata din punct de 3edere
al ambiantei psi<osociale. $n mod cert , deseori pot sa e;iste relatii de cooperare dificile, dar
aceasta categorie de relatii este cel mai mult apreciate de muncitori si cel mai afectate in
sens negati3,
relatii )uncti$nale0 se stabilesc intre muncitorii a3and statut diferit in intreprindere, dar
aflandu2se pe aceeasi treapta ierar<ica (relatia e;ecutantului cu : cei de la ser3iciile financiar
contabile, administrati3e, apro3izionare , intretinere2reparatii etc.). Acestea sunt relatii
neutre, care nu sunt nici fa3orabile, nici nefa3orabile,
relatii ierarAice0 se stabilesc intre doi parteneri cu statut diferit, dintre care unul are putere
asupra altuia (relatii cu seful ierar<ic). Este genul de relatie care se suporta cel mai greu,
deoarece prezinta o serie de constrangeri , care tind sa se transforme in factori de
stres.Aceste relatii tind sa se modifice in prezent, ca urmare a modificarilor organizatorice
ale unor intreprinderi , odata cu constituirea ec<ipelor semiautonome sau autonome.
".1 Identi)icarea %r$dusului
La acest punct este indicata utilizarea a doua criterii:
o locul e8ecutantului in procesul de munca * dupa cum el inter3ine la inceputul , la
mi:locul sau la sfarsitul procesului de fabricatie a unui produs sau dupa cum el
reactioneaza asupra materiei prime brute , dupa cum participa la fabricarea unui element
important al produsului sau dupa faptul ca are posibilitatea sa 3ada produsul final,
e;ecutantul poate sa perceapa intr2un mod mai mult sau mai putin sensibil felul in care
munca sa se plaseaza in ansamblul procesului de munca,
o importanta modi)icarii e)ectuate de e8ecutant* cel care aduce o modificare importanta si
perceptibila unei piese sau efectueaza monta:ul complet al unui subansamblu sau
ansamblu, este mai preocupat de munca sa si mai responsabil in ceea ce face, decat
ceilalti.
INDICATORI METODOLOGIA
ACTUALA
NECESITATI
=act$ri ai &ediului )i+ic
zgomot ,
3ibratii,
microclimat,ilu
minat,
amena:area
Met$de $*iecti(e
Descrierea si analiza muncii
$n diferite tari se utilizeaza
metode di3erse dintre care,
'tabilitatea cerintelor de
alegere a esantioanelor de
acti3itate pentru descriere

postului, no;e
c<imice,
radiatii, etc.
factori cu
noci3itate
obiecti3a sau
perceputi ca
noci3i.
E;istenta
riscului de
accidentare.
=act$ri intrinseci acti(itatii
2sarcinii5
onducand fie la
suprasolicitare
(cantitati3a(calitati3a), fie la
subsolicitare sau la alternarea
ultimei situatii cu momente de
urgenta (incidente, a3arii)
o $ndicatorii de
comple;itate(3iteza
o #umarul de alegeri de
rutina
o #umarul de alegeri
constiente
o Durata ciclului si
numarul de
operatii(ciclu
o Efort de memorare
o Rapiditate in e;ecutie
o #i3el de
atentie(concentrata,distr
ibuti3a)
o ontinuitatea
atentiei,etc
o .radul de precizie
E'igente te&%$rale
Durata( zilnica,
saptamanala)
Regimul pauzelor
Ritm impus sau liber
Acti3itati
repetiti3e,nerepetiti3e
"unca in sc<imburi
'istemul de salarizare
"unca pe banda sau
libera
=act$rii $rgani+ati$nali si de
unele sunt foarte laborioase.
"ulte dintre metode pot fi
folosite numai de catre
specialisti.
"etodele curente ,
disponibile sunt adec3ate in
special acti3itatilor fizice si
mai putin sau deloc celor
abstracte , logice,de
supra3eg<ere si
conducere(mentale)
E;emple %Ab:metoda
LE'T,
metoda:AA$'E#,metoda
A#AT etc.
Met$de Su*iecti(e
'2au elaborat numeroase
c<estionare si c<ecL2list2uri.
Cundamentarea teoretica si
contructia te<nica 3ariaza
mult.
Unele metode au o baza
teoretica solida si include
'tandardizarea metodelor
e;istente.Elaborarea de
noi metode de analiza si
e3aluarii a acti3itatilor
mentale
Elaborarea unor c<ecL2
list2uri cu completare
rapida pentru ne2
specialisti (de e;emplu
pentru personalul de
medicina generala)
Elaborarea de norme noi
de cate ori aceasta este
posibila
c$nducere
ambiguitatea rolului
(sarcinilor)
conflicte intre diferitele
cerinte profesionale
responsabilitati fata de
oameni si securitatea
lor sau din contra , lipsa
responsabilitatii
lipsa de consultare si
participare la luarea de
decizii
restrictii ne:ustificate in
rapor tu cu
comportamentul in
munca
lipsa posibilitatii de
control si autocontrol
Relatii inter%ers$nale
relatii dificile cu sefii,
colegii si (sau
subordonatii
climat psi<osocial
necorespunzator
lipsa sentimentului de
apartenenta la grup
lipsa sentimentului de
siguranta
lipsa increderii in
propria persoana
lipsa aprecierii
recunoasteri si
sustinerii din partea
celorlalti.
scale fiabile si 3alide.'e pot
enumera astfel, cele de
e3aluare subiecti3a a
senzatiei de efort.'cala
!!%ER2/AR%ER
modificata :indicele TLB de
effort in realizarea sarcinii
(dupa #A'A),Te<nica de
e3aluare subiecti3a a
efortului ('XAT) ,'cala de
e3aluare
&EDC!RD,metoda
AT!R.
'tudiul 3aliditatii si
fiabilitatii de e;emplu prin
compararea cu analiza
4obiecti3a5 a muncii
'tandardizare
transprofesionala si
transculturala
Elaborarea unor scale mai
scurte de e3aluare
=ACTORI DE RISC PROPRII MINLOACELOR DE PRODUCTIE#RISCURILE
MECANICE
ea mai raspandita categorie de mi:loace de productie este constituita de ec<ipamentele de munca.
$n cadrul acestora , masinile formeaza ma:oritatea.
E;istenta unui numar enorm de sortimente pe dimensiuni de masini presupune e;istenta unui numar
si mai mare de persoane care intra in contact cu acestea.a urmare , riscurile e;istente la masini,in
speta riscurile mecanice, constituie o parte distincta a domeniului securitatii si sanatatii in munca.Ea
3a fi prezentata in cele ce urmeaza.
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

1.N$tiuni )unda&entale, ter&in$l$gie
%entru necesitatile prezentului modul de curs se 3or utiliza notiuni care 3or fi denumite si definite in
continuare.
o Masina
Ansambul de piese sau componente aflate in legatura, dintre care cel putin una este mobila, reunit
cu sisteme de actionare adec3ate, circuite de comanda si putere, etc, destinat unui anumit scop, de
regula, pentru transformarea, prelucrarea, transportarea sau ambalarea unui material.
o Utili+area %re(a+uta a &asinii
Utilizarea masinii conform informatiilor furnizate in instructiunile de utilizare.
o Vata&are
Lezarea fizica sau afectarea sanatatii unei persoane ori rezultatul acestora: leziune sau afectiune a
sanatatii.
o Peric$l
'ursa potentiala a 3atamarii.
#ota ).: termenul pericol este utilizat, de regula , alaturat cu alte cu3inte care definesc, fie originea
sa ( de e;emplu, pericol mecanic , pericol electric) , fie tipul 3atamarii potentiale (de e;emplu,
pericol de stri3ire, pericol de into;icare).
#ota 0.: %ericolul poate fi:
prezent permanent pe durata utilizarii pre3azute a masinii ( de e;emplu, deplasari ale
elementelor mobile periculoase, arc electric in timpul sudarii ), sau
poate apare neastept ( de e;emplu , e;plozie , pericul de lo3ire rezultat dintr2o pornire
neintentionata sau neasteptata a masinii sau unor parti ale acesteia).
o Situatie %ericul$asa
'ituatie in care persoana este e;pusa cel putin unui pericol.E;punerea poate cauza o leziune,imediat
sau in timp.
o M$na %ericul$asa
!rice zona din interiorul si(sau dinpre:urul masinii in care o persoana este e;pusa unui pericol.
o Risc
ombinatie intre probabilitatea de producere a unei 3atamari si gra3itatea 3atamarii.
o Esti&area riscului
Definirea probabilitatii aparitiei unei 3atamari si gra3itatii acesteia.
o Masuri de %re(enire
"asuri destinate sa reduca riscul, care se aplica:
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

de proiectant (masuri de pre3enire intrinseca, masuri de protectie , informatii pentru
utilizare)
de utilizator ( masuri de organizare :proceduri de lucru nepericuloase, supra3eg<ere ,
permise de lucru, utilizarea ec<ipamentelor indi3iduale de protectie, formare).
o Masuri de %re(enire intrinseca
Denumire atribuita masurilor de pre3enire care, fie elimina pericolele , fie reduce riscurile asociate
pericolelor , prin modificari constructi3e ale masinii sau ale caracteristicilor de functionare ale
acesteia, fara insa a utiliza mi:loace de protectie.
o Pr$tectie.
Denumire atribuita masurilor de pre3enire care constau in utilizarea de mi:loace te<nice specifice ,
denumite mi:loace de protectie , in scopul prote:arii persoanelor de pericolele care nu pot fi
rezonabil eliminate sau de riscurile care nu pot fi suficient limitate prin masuri de pre3enire
intrinseca.
o Mi9l$c de %r$tectie .Pr$tect$r sau dis%$+iti( de %r$tectie
o Pr$tect$r
!bstacol fizic, proiectat ca o parte a masinii , pentru a asigura protectie.Cunctie de contructia sa un
protector pate fi o aparatoare , un ecran , o usa , o carcasa de protectie, etc.
o Dis%$+iti(e de %r$tectie
"i:loc de protectie , altul decat un protector.
o In)$r&atii %entru utili+are
"asuri de pre3enire care constau in mesa:e de comunicare ( de e;emplu, cu3inte, te;te ,
pictograme, semnale, simboluri sau diagrame) folosite separat sau in comtinatie pentru a transmite
informatii utilizatorului.
$nformatiile pentru utilizare sunt parte integrata a masinii.Ele pot fi prezente pe masina, in masina ,
in instructiunile de utilizare si in oricare dintre documentele insotitoare ale masinii.
.PERICOLE MECANICE.
%ericolele e;istente la masini si in general la ec<ipamente te<nice sunt urmatoarele: pericole
generate de zgomot ,termice , electrice ,mecanice, 3ibratii , pericole generate de radiatii , pericole
generate de materiale sau substante , de nerespectarea principiilor ergonomice si pericolelor
asociate mediului in care aacestea se utilizeaza.
%ericolul mecanic (%") este denumirea care atribuie oricarui pericol asociat unei masini, partilor
(elementelor) sau suprafetelor masinii , sculelor uneltelor , pieselor , sarcinilor , materialelor solide
ori fluide aruncate din masina, care pot cauza persoanelor oricare dintre urmatoarele efecte:
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Lo3ire,
'tri3ire,
Corfecare,
Taiere sau sectionare,
%rindere , antrenare, infasurare,
%erforare sau intepare,
Crecare sau abrazare,
$n:ectare de fluide sub presiune.
E;ista nenumarate si 3ariate pericole mecanice la masini si in general la ec<ipamente de munca
Ele se pot clasifica in trei categorii:
o PM as$ciate caracteristicil$r c$nstructi(e si de )uncti$nare
E'e&%le0
o %rezenta muc<iilor taietoare, abrazi3e sau a 3arfurilor ascutite la partile accesibile
ale masinilor,
o Repornirea automata a masinii la realimentarea cu energie dupa intreruperea
acesteia,
o Qeturi periculoase de fluide datorate scaparilor sau defectarii componentelor,
o #eprote:area conductelor si furtunelor sistemelor <idraulice si pneumatice fata de
agresiunile e;terioare,
o Amplasarea locurilor de intretinere (ungere, reglare) in zonele periculoase,
o Lipsa ec<ilibrarii statice si(sau dinamice a elementelor care se rotesc.
o PM as$ciate &i9l$acel$r de %r$tectie
E'e&%le0
"i:loc de protectie care genereaza pericole suplimentare
"i:loc de protectie care poate fi scos din functiune cu usurinta,
Amplasarea mi:locului de protetie la distanta necorespunzaotare fata de zona periculoasa,
"i:loc de protectie care nu permite inter3entiile necesare pentru montarea sau demontarea
sculelor si pentru operatiile de intretinere,
Desc<iderea in protector permit patrunderea membrelor superioare in zona periculoasa,
"i:loc de protectie care perturba desfasurarea procesului de munca.
o PM as$ciate in)$r&atiil$r %entru utili+are
E'e&%le0
#einformarea utilizatorului sau informarea defectuasa(incompleta despre destinatia masinii,
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

#einformarea utilizatorului sau informarea defectoasa (incompleta referitare la
contraindicatiile de utilizare,
#einformarea utilizatorului sau informarea defectoasa (incompleta despre mi:loacele de
semnalizare si de a3ertizare e;istente,
#einformarea utilizatorului sau informarea defectoasa (incompleta despre instalarea si
punerea in functiune a masinii,
#einformarea utilizatorului sau informarea defectoasa (incompleta despre transportul
manipularea si depozitarea masinii,
#einformarea utilizatorului sau informarea defectoasa (incompleta despre operatiile de
mentenanta.
Dupa cum se constata e;ista o mare 3arietate de pericole mecanice.'e poate constata totusi ca
aceste pericole mecanice sunt determinate indeosebi de urmatorii factori:
Corma : elemente taietoare, muc<ii sau 3arfuri ascutite prezente la masina, c<iar daca sunt
imobile,
Dimensiuni si distante: desc<ideri e;istente in protector, amplasarea mi:locului de protectie
fata de zona periculoasa,
Amplasare relati3a a elementelor masinii, care poate genera zone de stri3ire, de forfecare ,
de antrenare , etc, atunci cand ele se afla in miscare,
"asa si 3iteza (energia cinetica a elementelor aflate in miscari comandate sau
necomandate),
"asa si stabilitatea (energia potentiala a elementelor susceptibile sa se deplaseze sub efectul
gra3itatiei),
Energia potentiala a elementelor elastice (arcuri ), a fluidelor sub presiune sau sub 3id:
Accelerare(decelerare,
Rezistenta mecanica insuficienta care poate genera ruperi sau spargeri periculoase,
$nformatii pentru utilizare ine;istente(incomplete(defectuoase.
Datorita naturii mecanice , pericolele de alunecare , pericolele de dezec<ilibrare si pericolele de
cadere, generate ca urmare a negli:arii starii suprafetei pardoselilor si a mi:loacelor de acces, sunt
considerate , de asemenea , pericole mecanice.
$dentificare pericolelor mecanice trebuie efectuata pentru toate fazele de 3iata a masinii, adica
pentru:
transport , montare (instalare,
punere in functionare,
utilizare,
scoaterea din functiune , demontare, casare
$dentificarea pericolelor mecanice trebuie efectuata pentru toate categoriile de sarcini care se
e;ecuta in aceste faze de 3iata ale masinii de catre persoanele care interactioneaza cu acesta.
ele mai uzuale categorii de sarcini sunt: re!larea , incercarea, in.atarea , pro!ramarea,
sc/imbarea procesului ,pornirea , modi)icarea modului de )unctionare, alimentarea , descarcarea
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

produsului din masina, oprirea , oprirea de ur!enta , repornirea dupa o oprire nepro!ramata.
6epistarea de)ectelor , curatarea , repartitia si intretinerea plani)icata, repartitia si intretinerea
neplani)icata.
Din punct de 3edere teoretic , cat si practic , pericolele mecanice prezente la masini sunt
nenumarate . $n di3ersele standarde de securitate a masinilor se pot regasi e3identiate cele mai des
raspandite pericole mecanice care sunt prezente la masini.
". RISCURI MECANICE
Dupa identificarea pericolelor mecanice pe care masina le poate genera , se trece la estimarea
riscului mecanic corespondent fiecarui pericol.
Riscul mecanic se estimeaza in functie de cele doua elemente care definesc riscul : probabilitatea
de producere a .atamarii si !ra.itatea .atamarii.
Dupa efectuarea estimarii nu se mai 3orbeste despre pericole mecanice, ci despre riscuri mecanice.
-.COM<ATEREA RISCURILOR MECANICE
!data e3aluate, riscurile mecanice trebuie combatute daca ele nu sunt suficient de
scazute.ombaterea lor se realizeaza prin:
2 eliminarea pericolelor mecanice , sau
2 micsorarea riscurilor mecanice la 3alori suficient de scazute.
Eliminarea pericolelor mecanice sau micsorarea riscurilor mecanice se realizeaza prin luarea de
masuri de pre3enire. "asurile de pre3enire sunt o asociere a masurilor luate de proiectatn si a
masurilor luate de utilizator.
"asurile de pre3enire luate de utilizator nu fac obiectul acestul modul de curs.
"asurile de pre3enire pe care le ia proiectantul alcatuiesc metoda in 6 etape, care consta in
aplicarea in ordine, de :
4asuri de prevenire intrinseca,/tapa "
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Daca pericolul mecanic nu este eliminat sau riscul mecanic nu este redus suficient atunci se trece
la :
4asuri de protectie 5 /tapa !
Daca nici dupa aplicarea acestor masuri pericolul mecanic nu este eliminat sau riscul mecanic nu
este redus suficient atunci se trece la:

%) 4asuri de prevenire referitoare la informatiile de utilizare 5/tapa %.
MASURI DE PREVENIRE LUATE DE PROIECTANT
Etapa 60MASURI DE PREV
Etapa ): Etapa 0 : ENIRE RE=ERITOARE LA
IN=ORMATIILE PENTRU
MASURI MASURI UTILIMARE
DE DE
PREVENIRE PROTECTIE
INTRINSECA
=ORMARE
SISTEMUL
1. utilizare ec<ipamentului PERMISELOR DE
indi3idual de protectie LUCRU
.mi:loace de protectie INSTRUCTAN
suplimentare
MASURI DE PREVENIRE LUATE DE
UTILIMATOR
(nu fac obiectul prezentului curs)
3.C R@6 2R, C,93:> (.>

Te&a 1-
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI
IM<OLNAVIRE
.1. RELATIA RISC # SECURITATEP
RISC ACCEPTA<IL
Kn terminologia de specialitate, securitatea omului Gn procesul de muncD este consideratD ca
acea stare a sistemului de muncD Gn care este e;clusD posibilitatea de accidentare Fi GmbolnD3ire
profesionalD.
Kn limba:ul uzual, securitatea este definitD ca faptul de a fi la adDpost de orice pericol, iar
riscul 2 posibilitatea de a a:unge Gntr2o prime:die, pericol potenEial (DicEionarul e;plicati3 al limbii
romHne, editat sub egida Academiei RomHniei).
DacD luDm Gn considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca
starea sistemului de muncD Gn care riscul de accidentare Fi GmbolnD3ire este zero.
%rin urmare, securitatea Fi riscul sunt douD noEiuni abstracte, contrare, care se e;clud
reciproc.
Kn realitate, datoritD trDsDturilor oricDrui sistem de muncD, nu se pot atinge asemenea stDri cu
caracter de absolut. #u e;istD sistem Gn care sD fie e;clus complet pericolul potenEial de accidentare
sau GmbolnD3ire, apare Gntotdeauna un risc MrezidualM, fie Fi numai datoritD impre3izibilitDEii acEiunii
omului. DacD nu se fac inter3enEii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creFte, pe mDsurD ce
elementele sistemului de muncD se degradeazD prin MGmbDtrHnireM.
Kn consecinED, sistemele pot fi caracterizate prin Mni3eluri de securitateM, respecti3
Mni3eluri de riscM, ca indicatori cantitati3i ai stDrilor de securitate(risc. Definind securitatea ca o
funcEie de risc T W f(;), unde T
;
=
)
, se poate afirma cD un sistem 3a fi cu atHt mai sigur, cu cHt
ni3elul de risc 3a fi mai mic Fi reciproc. Astfel, dacD riscul este zero, din relaEia dintre cele douD
3ariabile rezultD cD securitatea tinde cDtre infinit, iar dacD riscul tinde cDtre infinit, securitatea tinde
cDtre zero
R =ig. 1 RelaFia risc # securitate
'EUR$TATE R
7 R$' R
'. R8D %R! !#'ULT ".T
T W f(;)

Kn acest conte;t, Gn practicD trebuie admise o limitD de risc minim, respecti3 un ni3el al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera cD sistemul este sigur, ca Fi o
limitD de risc ma;im, care sD fie ec<i3alentD cu un ni3el atHt de scDzut de securitate, GncHt sD nu mai
fie permisD funcEionarea sistemului.
Riscul a fost definit Gn literatura de specialitate Gn domeniul securitDEii muncii prin
probabilitatea cu care, Gntr2un proces de muncD, inter3ine un accident sau o GmbolnD3ire
profesionalD, cu o anumitD frec3enED Fi gra3itate a consecinEelor.
Kntr2ade3Dr, dacD admitem un anumit risc, putem sD2l reprezentDm, Gn funcEie de gra3itatea Fi
probabilitatea de producere a consecinEelor, prin suprafaEa unui dreptung<i C
)
, dez3oltat pe
3erticalD, rezultD cD aceeaFi suprafaED poate fi e;primatD Fi printr2un pDtrat C
0
sau printr2un
dreptung<i C
6
e;tins pe orizontalD (fig. 0).
Kn toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. Kn consecinED putem atribui unor cupluri
gra3itate 2 probabilitate diferite acelaFi ni3el de risc.
DacD unim cele trei dreptung<iuri printr2o linie trasatD prin 3Hrfurile care nu sunt pe a;ele de
coordonate, obEinem o curbD cu alurD de <iperbolD, care descrie legDtura dintre cele douD 3ariabile:
gra3itate 2 probabilitate. %entru reprezentarea riscului funcEie de gra3itate Fi probabilitate,
standardul E# ? 1)0 (1+ defineFte o astfel de curbD drept McurbD de acceptabilitate a risculuiM (fig.
6).
T
>
6
0
)
) 0 6 > + 9
=ig. Re%re+entarea gra)icE a ecAi(alenFei riscuril$r caracteri+ate %rin cu%luri di)erite de
gra(itate # %r$*a*ilitate
'. R8D %R! !#'ULT ".T
C
)
C
0
C
6
;
ACCEPTABIL

)7
2*
)7
29
)7
26
=ig. " Cur*a de acce%ta*ilitate a riscului
AceastD curbD permite diferenEierea Gntre riscul acceptabil Fi cel inacceptabil. Astfel, riscul
de producere a unui e3eniment A, cu consecinEe gra3e, dar frec3enED foarte micD, situat sub curba de
acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul e3enimentului &, cu consecinEe mai puEin gra3e,
dar cu o probabilitate mai mare de apariEie, ale cDrui coordonate se situeazD deasupra curbei, este
inacceptabil. De e;emplu, Gn cazul unei centrale atomice se iau astfel de mDsuri GncHt riscul unui
e3eniment nuclear 2 fie el riscul e3enimentului A 2 este caracterizat printr2o gra3itate e;tremD a
consecinEelor, dar de o probabilitate de producere e;trem de micD. Din cauza frec3enEei foarte
reduse de apariEie, acti3itatea este consideratD sigurD Fi riscul acceptat de societate. Kn sc<imb, dacD
pentru riscul e3enimentului & luDm ca e;emplu accidentul rutier din acti3itatea unui conducDtor
auto, deFi acest tip de e3eniment pro3oacD consecinEe mai puEin gra3e decHt un accident nuclear,
probabilitatea de producere este atHt de mare (frec3enED foarte ridicatD), GncHt locul de muncD al
Foferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
!rice studiu de securitate are drept obiecti3 stabilirea riscurilor acceptabile.
! asemenea tratare a riscului ridicD douD probleme:
2 cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gra3itate 2 probabilitate),
o ce coordonate ale riscului se 3or alege pentru a delimita zonele de accep2
tabilitate de cele de inacceptabilitate
'. R8D %R! !#'ULT ".T

Gravitatea Y
Riscul evenimentului A
INACCEPTABIL
Riscul evenimentului B
Curba C
C = X Y
Probabilitatea X

%entru a le rezol3a, premisa de la care s2a pornit Gn elaborarea metodei de e3aluare a fost
relaEia risc 2 factor de risc, decelatD din modelul teoretic al genezei accidentelor de muncD Fi bolilor
profesionale, descris Gn continuare.
.. MODELUL TEORETIC AL GENEMEI ACCIDENTELOR DE MUNCA
SI AL <OLILOR PRO=ESIONALE
..1. ELEMENTELE IMPLICATE IN PROCESUL DE MUNCA
SI INTERACTIUNEA LOR
SISTEMUL DE MUNCA
Accidentele de muncD Fi bolile profesionale sunt e3enimente aleatoare, apariEia lor putHnd fi
apreciatD doar probabilistic. %rin definiEie, ele sunt Gn mod obligatoriu Gntr2un raport de cauzalitate
cu elementele procesului de muncD. Analiza mecanismului intim de producere a lor trebuie sD
cuprindD deci toate elementele care inter3in Gn acest proces.
$ndiferent de natura acti3itDEii, Gn orice proces de muncD sunt implicate patru elemente, care
interacEioneazD Fi se influenEeazD reciproc Gn 3ederea realizDrii unui scop unic:
2 e;ecutantul (E),
2 sarcina de muncD (S),
2 mi:loacele de producEie (M),
2 mediul de muncD (Me).
u alte cu3inte, ele&entele i&%licate Qn %r$cesul de &unca, c$nstituie un siste& 6
SISTEMUL DE MUNCA # alcEtuit din %atru c$&%$nente0 E:ECUTANT # SARCIN> DE
MUNC> # MINLOACE DE PRODUC@IE # MEDIU DE MUNC>.
E:ECUTANTUL reprezintD omul implicat nemi:locit Gn realizarea sarcinii de muncD.
=
)
Cactorul uman se regDseFte Gn sistem Fi indirect, ca factor de concepEie Fi decizie Gn spatele
celorlalte componente. Astfel, atHt sarcina de muncD, cHt Fi mi:loacele de producEie sau o parte din
mediul de muncD (mediul fizic) sunt concepute sau acEionate de om. 'ub aspectul genezei
accidentelor de muncD intereseazD, dupD cum se 3a 3edea ulterior, doar deficienEele e;ecutantului,
celelalte deficienEe (ale factorilor de concepEie Fi decizie) regDsindu2se Gn sistem la ni3elul
mi:loacelor de producEie, mediului Fi sarcinii de muncD.
SARCINA DE MUNC> reprezintD totalitatea acEiunilor pe care trebuie sD le efectueze e;ecutantul
Gn 3ederea realizDrii scopului sistemului de muncD. Ea este circumscrisD demersurilor
comportamentale ale e;ecutantului Gn raport cu mi:loacele de producEie Fi cu mediul de muncD.
E;ecutantul se raporteazD la sarcinD prin intermediul aptitudinilor, cunoFtinEelor sale
profesionale, deprinderilor etc.
MINLOACELE DE PRODUC@IE reprezintD totalitatea mi:loacelor de muncD (clDdiri,
instalaEii, maFini, unelte, mi:loace de transport etc.) Fi a obiectelor muncii (materii prime, produse
intermediare etc.) utilizate Gn procesul de producEie a bunurilor materiale.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

MEDIUL DE MUNC> reprezintD ambianEa Gn care e;ecutantul GFi desfDFoarD acti3itatea.
"ediul de muncD cuprinde pe de o parte &ediul )i+ic ambiant (spaEiul de lucru, condiEiile
de iluminat, microclimatul, zgomotul, 3ibraEiile, radiaEiile, puritatea aerului etc.), iar pe de altD parte
&ediul s$cial (relaEiile de grup, raporturi pe orizontalD Fi 3erticalD etc.).
PROCESUL DE MUNC> reprezintD succesiunea Gn timp Fi spaEiu a acti3itDEilor con:ugate
ale e;ecutantului Fi mi:loacelor de producEie Gn sistemul de muncD.
%entru ca un proces de muncD sD aibD loc este necesar ca cele patru elemente prezentate
anterior sD coe;iste Gn spaEiu Fi Gn timp Fi sD intre Gn relaEie Gntre ele. LegDturile care iau naFtere sunt
prezentate Gn figura >.

SISTEMUL DE MUNCA
Kn cadrul sistemului de muncD, e;ecutantul Fi elementele materiale intrD Gn relaEie
funcEionalD prin intermediul sarcinii de muncD.
Kn raport cu e;ecutantul, sarcina Fi mediul de muncD acEioneazD direct asupra acestuia, Gn
timp ce mi:loacele de producEie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
Din punctul de 3edere al protecEiei muncii, procesul de muncD manifestD douD
caracteristici esenEiale:
2 prezenEa omului Gn calitate de e;ecutant Fi
2 capacitatea elementelor implicate Gn realizarea lui de a constitui un sistem ?
sistemul de muncD.
%rima trDsDturD defineFte procesul de muncD drept spaEiul de producere a accidentelor de
muncD Fi bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristicD permite GnEelegerea mecanismului de
apariEie a celor douD e3enimente.
%rin urmare, e;istenEa genericD a celor patru elemente nu este suficientD pentru constituirea unui
sistem de muncD Fi desfDFurarea unui proces de muncD.
Ele trebuie sD coe;iste Gn spaEiu Fi timp Fi sD interacEioneze, dar nu la GntHmplare, ci Gn 3irtutea unui
scop comun. "odul Gn care se produc interacEiunile este esenEial pentru realizarea scopului propus.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

SISTEM DE MUNC>
E:ECUTANT
SARCINA MINLOACE PROCES
DE DE DE
MUNC> PRODUC@IE MUNC>

MEDIU
DE
MUNC>

=ig. - Ele&entele i&%licate Qn reali+area %r$cesului de &uncE
Ri relaFiile dintre ele
'. R8D %R! !#'ULT ".T


SISTEMUL DE MUNCA
E:ECUTANTUL (E) ? reprezinta omul implicat nemi:locit in e;ecutarea sarcinii de munca
(S).
SARCINA DE MUNCA (S) ? reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le ia E in
3ederea realizarii scopului sistemului de munca (SM).
MEDIUL DE MUNCA (M) ? reprezinta ambianta in care E isi desfasoara acti3itatea
&ediul )i+ic
&ediul s$cial
MINLOACELE DE PRODUCTIE (MP) ? reprezinta totalitatea mi:loacelor de munca
(M&) ? cladiri, instalatii, masini, unelte, mi:loace de transport etc. si a obiectelor muncii (O*&) ?
materii prime, produse intermediare, etc., care se utilizeaza in procesul de productie.

SISTEMUL DE MUNCA (SM) ? ansamblul constituit din unul sau mai multi E si MP care
a3ind un scop de realizat, interconecteaza pe baza unui circuit informational, in anumite conditii ale
M.
PROCESUL DE MUNCA (PM) ? reprezinta succesiunea in timp si spatiu a acti3itatilor
con:ugate ale E si MP in SM. %entru ca PM sa aiba loc este necesar ca cele > elemente, EISIM
IMP, sa coe;iste in spatiu si timp si sa intre in relatii intre ele.
S si M actioneaza direct asupra E.
MP actioneaza indirect asupra E, prin intermediul S.
Dp3. al protectiei muncii, PM manifesta 0 caracteristici:
E si
apacitatea elementelor implicate in realizarea PM de a constitui un sistem ? SM.
%entru constituirea unui SM si desfasurarea unui PM, cele > elemente EIMISIMP, trebuie
sa coe;iste in spatiu si timp si sa interactioneze in 3irtutea unui scop comun, de a produce.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt rezultatul unor disfunctii ale SM, generate
de dereglarile elementelor sale constituiente.
Cactorii de Risc reprezinta abateri de la starile normale sau modul de functionare ale elementelor
SM.
'. R8D %R! !#'ULT ".T

'patiul de manifestare al factorilor de risc este PM
%"
'"

'
"%
E
"

DacD fenomenul accidentDrii Fi GmbolnD3irii profesionale este pri3it ca un efect circumscris
obligatoriu unui proces de muncD, pentru a a:unge la cauzele care l2au produs trebuie sD se
stabileascD Fi sD se analizeze ce se GntHmplD Gn interiorul acestui spaEiu de circumscriere, respecti3 Gn
interiorul sistemului de muncD.
Kn condiEiile Gn care elementele implicate Gn realizarea procesului de muncD funcEioneazD Fi
interacEioneazD corect, ele 3or realiza scopul pentru care a fost creat sistemul, respecti3 cel de a
produce Fi nu de a se autodistruge. !rice deficienED la ni3elul unuia sau a mai multor elemente,
reprezentHnd o abatere Gn funcEionarea prestabilitD a sistemului, conduce la creFterea entropiei, deci
la manifestarea tendinEei sale de autodistrugere, inclusi3 prin 3DtDmarea omului.
Accidentele de muncD Fi bolile profesionale sunt deci disfuncEii ale sistemului de muncD,
generate de dereglDrile, calitDEile, proprietDEile intrinseci etc. ale elementelor sale constituente.
%osibilitatea apariEiei unor astfel de abateri, dar Fi de corecEie a lor prin mDsuri adec3ate,
rezidD Gn c<iar natura sistemului de muncD, definitD prin urmDtoarele caracteristici:
a.'istemul este desc<is prin componenta om Fi semidesc<is prin componenta te<nicD
(mi:loacele de producEie Fi mediul fizic de muncD).
b. 'istemul este dinamic, sc<imbHndu2Fi stDrile sub acEiunea legii timpului. 'e e3idenEiazD
trei profiluri de stare, semnificati3 distincte dupD probabilitatea producerii unor abateri de la starea
normalD:
2 profilul de stare cu tendinED optimizatoare,
2 profilul de stare optimD,
2 profilul de stare in3oluti3.
c.'istemul este integrat, GnEelegHnd prin aceasta cD modul sDu de manifestare nu este
reductibil la stDrile Fi trDsDturile componentelor luate separat sau la suma simplD (aritmeticD).
'. R8D %R! !#'ULT ".T

d. 'istemul este autoreglabil, adicD posedD capacitatea de a folosi informaEia despre efectele
acEiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea e3entualelor abateri sau erori Fi pentru
perfecEionarea acEiunilor 3iitoare.
e.'istemul de muncD este determinist prin construcEie Fi relati3 aleator prin modul concret de
funcEionare.
DisfuncEiile sistemului nu conduc Gntotdeauna, obligatoriu, la 3DtDmarea sau modificarea stDrii
de sDnDtate a organismului uman. %entru ca sD se producD un astfel de efect este necesar sD se
constituie un lanE cauzal, a cDrui ultimD 3erigD este GntHlnirea dintre 3ictimD Fi agentul material
care o lezeazD. Acest lanE este alcDtuit din )act$ri 2QnsuRiri, stEri, %r$cese, )en$&ene,
c$&%$rta&ente5 %r$%rii ele&entel$r siste&ului de &uncE, care c$nstituie cau+e %$tenFiale de
accidentare Ri4sau Q&*$lnE(ire %r$)esi$nalE, respecti3 )act$ri de risc de accidentare Ri4sau
Q&*$lnE(ire %r$)esi$nalE (prescurtat factori de risc). De regulD, factorii de risc reprezintD abateri
de la normal ale stDrii sau modului de funcEionare al elementelor sistemului de muncD.
. =ACTORII DE RISC IN SISTEMUL DE MUNCA
Din cele arDtate anterior rezultD cD spaEiul de manifestare al factorilor de risc este procesul
de muncD.
%entru e3idenEierea lor este necesarD o analizD sistematicD a caracteristicilor accidentogene
Fi ale abaterilor posibile la ni3elul fiecDrei componente a sistemului.
=ACTORII DE RISC PROPRII E:ECUTANTULUI
Abaterea posibilD a e;ecutantului de la linia idealD pe care trebuie s2o urmeze pentru
Gndeplinirea sarcinii de muncD reprezintD Gntotdeauna o eroare, la ni3elul uneia sau a mai multora
dintre 3erigile de bazD ale acti3itDEii de muncD, respecti3:
2 erori de recepEie, prelucrare Fi interpretare a informaEiei,
2 erori de decizie,
2 erori de e;ecuEie,
2 erori de autoregla:.
Eroarea e;ecutantului se concretizeazD Gntr2un comportament inadec3at din punctul de
3edere al securitDEii muncii, sub forma unei acFiuni greRite sau $&isiuni. AnalizHnd
posibilitDEile de eroare ale e;ecutantului Gn raport cu celelalte elemente ale sistemului de muncD
rezultD lista factorilor de risc proprii e;ecutantului din A#EBA ).
'. R8D %R! !#'ULT ".T

=ACTORII DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA
La ni3elul sarcinii de muncD pot apDrea douD categorii de cauze potenEiale de accidentare sau
GmbolnD3ire profesionalD:
2 conEinut sau structurD necorespunzDtoare a sarcinii de muncD Gn raport cu scopul
sistemului de muncD sau cu cerinEele impuse de situaEiile de risc (operaEii, reguli, procedee
greFite, absenEa unor operaEii, metode de muncD corespunzDtoare),
2 sub (supradimensionarea cerinEelor impuse e;ecutantului, respecti3 necorespunzDtoare
posibilitDEilor acestuia.
AnalizHnd aceste caracteristici rezultD lista genericD a factorilor de risc proprii sarcinii de
muncD (respecti3 care se regDsesc la ni3elul sarcinii de muncD), A#EBA ).
=ACTORII DE RISC PROPRII MINLOACELOR DE PRODUCTIE
AnalizHnd mi:loacele de producEie Gn raport cu e;ecutantul, rezultD lista de factori de risc din
A#EBA ).
DupD natura acEiunii lor, factorii de risc proprii mi:loacelor de producEie se pot manifesta sub
urmDtoarele forme:
2 factori de risc &ecanic, a cDror acEiune constD Gn eliberarea bruscD, necontrolatD Fi
contraindicatD, a energiei cinetice incorporate Gn mi:loacele de producEie sau Gn pDrEi ale acestora,
2 factori de risc ter&ic, Gn cazul cDrora pericolul potenEial este dat de acEiunea energiei
termice incorporate Gn mi:loacele de producEie la contactul sau manipularea acestora de cDtre
e;ecutant,
2 factori de risc electric, la care pericolul constD Gn posibilitatea contactului direct sau
indirect al e;ecutantului cu energia electricD 3e<iculatD de mi:loacele de producEie,
2 factori de risc cAi&ic, a cDror acEiune este determinatD de proprietDEile c<imice noci3e sau
potenEial accidentogene ale substanEelor utilizate Gn procesul de muncD,
2 factori de risc *i$l$gic, cu acEiune de naturD biologicD, noci3D sau potenEial
accidentogenD, Gn funcEie de caracteristicile macroorganismelor Fi microorganismelor utilizate Gn
procesul de muncD.
=ACTORII DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA
"ediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub formD de depDFiri ale ni3elului sau
intensitDEii funcEionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, 3ibraEii, no;e c<imice,
radiaEii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezintD condiEii de muncD inadec3ate (suprasolicitare
fizicD).
"ediul social se caracterizeazD prin factori de risc de naturD psi<icD al cDror rezultat este
'. R8D %R! !#'ULT ".T

suprasolicitarea e;ecutantului.
'tudiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, Gn raport cu acEiunea lor negati3D,
generatoare de accidente sau boli profesionale asupra e;ecutantului, conduce la lista genericD de
factori de risc din A#EBA ).
.." CLASI=IREA =ACTORILOR DE RISC SI =ORME
DE MANI=ESTARE IN SISTEMUL DE MUNCA
%rin transformarea din posibilitate Gn realitate, acEiunea factorilor de risc de3ine un pericol
efecti3 pentru e;ecutant, care poate conduce fie la 3DtDmarea 3iolentD a organismului, prin lezarea
integritDEii anatomice, determinHnd anularea uneia sau a mai multora dintre funcEiile fiziologice, fie
la afecEiuni ale organismului. Kn cazul producerii unor asemenea e3enimente, GnseamnD cD factorii
de risc s2au constituit Gn cauze (reale) de accidentare sau GmbolnD3ire profesionalD.
#u este GnsD posibilD o delimitare foarte riguroasD a celor douD categorii. Kn anumite condiEii,
diferenEa specificD este datD numai de ni3elul Fi durata de e;punere a organismului uman, astfel
GncHt un factor de GmbolnD3ire poate de3eni un factor de accidentare Fi in3ers. De e;emplu, pHnD la
un anumit ni3el zgomotul este factor de GmbolnD3ire producHnd afecEiuni ale organului auditi3,
apariEia lui bruscD Fi la o intensitate foarte mare conduce GnsD la accidente de muncD, fie sub forma
traumatizDrii organului auditi3, fie prin acoperirea unui semnal te<nologic important, determinHnd
implicit o reacEie accidentogenD a e;ecutantului. Reciproc, un factor de accidentare, cum ar fi
fisurarea unei conducte, poate determina Fi o GmbolnD3ire profesionalD, Gn funcEie de agentul
transportat care este emanat Gn mediul de muncD prin fisurD.
Kn legDturD cu delimitarea Gn factori generatori de accidente Fi de boli profesionale, ea are la
bazD Fi o altD diferenED, care 3izeazD formele de manifestare ale factorilor de risc Gn sistemul de
muncD: 3ariaEii sau stDri.
VariaFiile sunt miFcDrile ce se abat de la mersul normal, respecti3 disfuncEiile bruFte ale
elementelor implicate Gn realizarea procesului de muncD. %rin definiEie, ele sunt specifice
accidentelor de muncD. AariaEiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de muncD: se
rostogolesc obiecte, o maFinD porneFte necomandatD sau nu rDspunde la comanda de oprire,
e;ecutantul se GmpiedicD Fi cade, :eturi de fluide, balans, recul etc.
StErile sunt GnsuFiri, proprietDEi, deficienEe umane, defecte ale mi:loacelor de producEie cu
caracter relati3 permanent, moti3 pentru care le GntHlnim mai ales Gn etimologia bolilor profesionale.
#u numai elementele statice enumerate mai sus reprezintD stDri, prin caracterul ei relati3 permanent,
Fi miFcarea funcEionalD a unei roEi dinEate constituie o stare, care poate conduce GnsD la apariEia unui
accident de muncD Fi nu a unei boli profesionale.
%roducerea accidentelor presupune interacEiunea 3ariaEiilor cu stDrile. CDrD cel puEin o
3ariaEie, care sD confere caracterul brusc, impre3izibil, interacEiunea stDrilor nu poate conduce la
accidentare.
Kn anumite cazuri, stDrile se pot transforma Gn 3ariaEii, prin creFterea bruscD a intensitDEii,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

stDrile pot de3eni 3ariaEii accidentogene. Kn ultimD instanED, GnsD, aceastD transformare este ea GnsDFi
o 3ariaEie. Astfel, un ni3el prea ridicat de iluminare a locului de muncD reprezintD, Gn mod normal,
un factor de GmbolnD3ire deoarece afecteazD analizorul 3izual (prin obosealD accentuatD). reFterea
bruscD a aceluiaFi ni3el de iluminare poate pro3oca GnsD un accident, prin orbirea directD a
e;ecutantului.
Kn ce pri3eFte geneza unora de cDtre altele, nu este e;clusD nici o posibilitate: ca Gn anumite
condiEii o stare sD genereze o 3ariaEie, ca o 3ariaEie sD determine o stare. De e;emplu, prezenEa
gazelor e;plozi3e rezultate Gn mod permanent din procesul te<nologic Gn atmosfera locului de
muncD reprezintD o stare, acumularea lor peste un anumit ni3el (limita de e;plozi3itate) determinD
declanFarea unei 3ariaEii 2 e;plozia. $n3ers, fisurarea unei conducte reprezintD o 3ariaEie, Gn
condiEiile Gn care prin conductD circulD un agent noci3, care se rDspHndeFte Fi se menEine Gn
atmosferD continuu, GnseamnD cD 3ariaEia a generat o stare.
Un alt criteriu de clasificare util Gn analiza posibilitDEilor de pre3enire, dar Fi a genezei
accidentelor de muncD Fi a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respecti3:
2 factori de risc $*iecti(i, care nu depind de factorul uman Fi sunt proprii numai mi:loacelor
de producEie Fi mediului (fizic) de muncD,
2 factori de risc su*iecti(i, dependenEi de factorul uman, proprii e;ecutantului Fi sarcinii de
muncD.
Kn funcEie de contribuEia lor potenEialD sau realD la producerea unui accident de muncD sau a
unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:
2 %rinci%ali, prin a cDror suprimare se eliminD Gn mod cert posibilitatea producerii
3DtDmDrii organismului,
# secundari, care fa3orizeazD efectele acEiunii factorilor principali, Fi a cDror eliminare nu
constituie o garanEie a e3itDrii accidentDrii sau GmbolnD3irii.
..-. ACTIUNEA =ACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
AFa cum s2a arDtat, acEiunea factorilor poate conduce fie la (EtE&area
(i$lentE a $rganis&ului, prin lezarea integritDEii anatomice, determinHnd anularea sau diminuarea
uneia sau a mai multora dintre funcEiile fiziologice, fie la a)ecFiuni ale $rganis&ului. Kn primul
caz sur3ine un accident de muncD, iar Gn al doilea, o boalD profesionalD.
Kn prezent, Gn funcEie de natura factorilor care le pro3oacD, se e3idenEiazD cinci tipuri de
3DtDmDri: mecanice, termice, electrice, c<imice, prin iradiere sau combinate.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice GnsD, legislaEia
din di3erse EDri limiteazD Gn mod con3enEional numDrul bolilor considerate profesionale. Kn funcEie
de natura factorului de risc care le2a generat, bolile profesionale pot fi:
2 into;icaEii pro3ocate de in<alarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substanEe to;ice,
2 pneumoconioze, pro3ocate de in<alarea pulberilor minerale neto;ice,
2 boli de iradiere,
boli prin e;punere la temperaturi Gnalte sau scDzute,
'. R8D %R! !#'ULT ".T

2 boli prin e;punere la zgomot Fi 3ibraEii,
2 boli prin e;punere la presiune atmosfericD ridicatD sau scDzutD,
2 alergii profesionale,
2 dermatoze profesionale,
2 cancerul profesional,
2 boli infecEioase Fi parazitare,
2 boli prin suprasolicitare,
2 alte boli.
..1. RELATIA =ACTORI DE RISC 6 CAUME
%otri3it concepEiei deterministe, Gn realitatea obiecti3D nu e;istD nimic fDrD sD fi fost
pro3ocat de o cauzD: orice cauzD este efectul altei cauze Fi pro3oacD la rHndul sDu alte efecte.
Realitatea Gncon:urDtoare Gntr2o continuD transformare se prezintD deci ca o multitudine de
GnlDnEuiri cauzD 2 efect. Accidentele de muncD Fi bolile profesionale reprezintD momentele finale 2
efectele 2 unor GnlDnEuiri cauzale nedorite.
Kn paragrafele anterioare am arDtat cD Gn sistemul de muncD e;istD anumiEi factori (GnsuFiri,
stDri, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului care, Gn anumite
condiEii, pot pro3oca accidentul sau boala profesionalD. Am denumit prescurtat aceFti factori de risc
de accidentare Fi GmbolnD3ire profesionalD )act$ri de risc. Ei constituie deci cau+e %$tenFiale ale
accidentelor Fi bolilor profesionale.
Kn momentul producerii 3DtDmDrii organismului (accident, boalD), cauzele potenEiale 2
factorii de risc 2 se transformD Gn cauze efecti3e (reale) ale respecti3elor e3enimente.
AFadar, cau+ele accidentel$r de &uncE Ri *$lil$r %r$)esi$nale (prescurtat cauze) re2
prezintD factori (GnsuFiri, stDri, procese, fenomene, comportamente) care au %r$($cat accidentul sau
boala profesionalD.
Kn conEinut noEiunile de factori de risc Fi cauze reprezintD acelaFi lucru, deosebirile apDrHnd
doar Gn raport cu momentul Gn care se analizeazD 3is2a23is de producerea leziunii. De regulD, Gnainte
de accident se 3orbeFte de factori de risc, iar dupD accident, cHnd posibilitatea s2a transformat Gn
realitate, de cauze.
Kn acelaFi mod cu factorii de risc, cauzele accidentelor de muncD Fi bolilor profesionale pot
fi clasificate dupD criteriile din figura +.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

Tema 15
DESCRIEREA METODEI 0C.P4 DE EVALUARE A
RISCURILOR
".1. SCOP SI =INALITATE
"etoda propusD are ca scop determinarea cantitati3D a ni3elului de risc (securitate a muncii
pentru un loc de muncD, sector, secEie sau Gntreprindere, pe baza analizei sistemice Fi e3aluDrii
riscurilor de accidentare Fi GmbolnD3ire profesionalD. Aplicarea metodei se finalizeazD cu un
document centralizator (C$cA DE EAALUARE A L!ULU$ DE "U#I), care cuprinde ni(elul
de risc global pe loc de muncD.
CiFa locului de muncD astfel GntocmitD constituie baza fundamentDrii programului de
pre3enire a accidentelor de muncD Fi GmbolnD3irilor profesionale pentru locul de muncD, sectorul,
secEia sau Gntreprinderea analizatD.
". PRINCIPIUL METODEI
EsenEa metodei constD Gn identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de
muncD) pe baza unor liste de control prestabilite Fi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza
combinaEiei dintre gra3itatea Fi frec3enEa consecinEei ma;im pre3izibile.
#i3elul de securitate pentru un loc de muncD este in3ers proporEional cu ni3elul de risc.
".". UTILIMATORI POTENTIALI
"etoda poate fi utilizatD atHt Gn faza de concepEie Fi proiectare a locurilor de muncD, cHt Fi Gn
faza de e;ploatare. Aplicarea ei necesitD GnsD ec<ipe comple;e formate din persoane specializate
atHt Gn securitatea muncii, cHt Fi Gn te<nologia analizatD (e3aluatori R te<nologi).
Kn prima situaEie, metoda constituie un instrument util Fi necesar pentru proiectanEi Gn
3ederea integrDrii principiilor Fi mDsurilor de securitate a muncii Gn concepEia Fi proiectarea
sistemelor de muncD.
Kn faza de e;ploatare, metoda este utilD personalului de la compartimentele de protecEia
muncii din Gntreprinderi pentru Gndeplinirea urmDtoarelor atribuEii: analiza pe o bazD FtiinEificD a
stDrii de securitate a muncii la fiecare loc de muncD Fi fundamentarea riguroasD a programelor de
pre3enire.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

".-. ETAPELE METODEI
"etoda cuprinde urmDtoarele etape obligatorii:
2 definirea sistemului de analizat (loc de muncD),
2 identificarea factorilor de risc din sistem,
2 e3aluarea riscurilor de accidentare Fi GmbolnD3ire profesionalD,
2 ierar<izarea riscurilor Fi stabilirea prioritDEilor de pre3enire,
2 propunerea mDsurilor de pre3enire.
".1. INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIMATE
Etapele necesare pentru e3aluarea securitDEii muncii Gntr2un sistem, descrise anterior, se
realizeazD utilizHnd urmDtoarele instrumente de lucru:
2 Lista de identificare a factorilor de risc,
2 Lista de consecinEe posibile ale acEiunii factorilor de risc asupra organismului uman,
2 'cala de cotare a gra3itDEii Fi probabilitDEii consecinEelor,
2 .rila de e3aluare a riscurilor,
2 'cala de Gncadrare a ni3elurilor de risc, respecti3 a ni3elurilor de securitate,
2 CiFa locului de muncD 2 document centralizator,
2 CiFa de mDsuri propuse.
onEinutul Fi structura acestor instrumente sunt prezentate Gn continuare.
Lista de identi)icare a )act$ril$r de risc (A#EBA )) este un formular care cuprinde,
Gntr2o formD uFor identificabilD Fi comprimatD, principalele categorii de factori de risc de
accidentare Fi GmbolnD3ire profesionalD, grupate dupD criteriul elementului generator din cadrul
sistemului de muncD (e;ecutant, sarcinD de muncD, mi:loace de producEie Fi mediu de muncD).
Lista de c$nsecinFe %$si*ile ale acEiunii factorilor de risc asupra organismului uman
(A#EBA 0) este un instrument a:utDtor Gn aplicarea scalei de cotare a gra3itDEii consecinEelor. Ea
cuprinde categoriile de leziuni Fi 3DtDmDri ale integritDEii Fi sDnDtDEii organismului uman,
localizarea posibilD a consecinEelor Gn raport cu structura anatomofuncEionalD a organismului Fi
gra3itatea minimD 2 ma;imD genericD a consecinEei.
Scala de c$tare a gra(itEFii Ri %r$*a*ilitEFii consecinEelor acEiunii factorilor de risc
asupra organismului uman (A#EBA 6) este o grilD de clasificare a consecinEelor Gn clase de
gra3itate Fi clase de probabilitate a producerii lor.
%artea din grilD referitoare la gra3itatea consecinEelor se bazeazD pe criteriile medicale de
diagnostic clinic, funcEional Fi de e3aluare a capacitDEii de muncD elaborate de "inisterul 'DnDtDEii
Fi "inisterul "uncii Fi %rotecEiei 'ociale.
Kn ceea ce pri3eFte clasele de probabilitate, Gn urma e;perimentDrilor s2a optat Gn forma
finalD a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel GncHt Gn locul inter3alelor
precizate de acesta s2au luat Gn considerare urmDtoarele:
2 clasa ) de probabilitate: frec3enEa e3enimentului peste )7 ani,
2 clasa 0: frec3enED de producere 2 o datD la + )7 ani,
2 clasa 6: o datD la 0 + ani,
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L


2 clasa >: o datD la ) 0 ani,
2 clasa +: o datD la ) an ) lunD,
2 clasa 9: o datD la mai puEin de o lunD.
Grila de e(aluare a riscuril$r (A#EBA >) este de fapt transpunerea sub formD tabelarD a
graficului din fig. )0 b prezentatD Gn subcapitolul 0.6. Liniile din tabel sunt liniile claselor
de gra3itate din grafic, iar coloanele 2 coloanele claselor de probabilitate. Ciecare cDsuED
corespunde cHte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. ulorile diferite marc<eazD
secEiunile obEinute Gn grafic prin trasarea curbelor de ni3el.
u a:utorul grilei se realizeazD e;primarea efecti3D a riscurilor e;istente Gn sistemul analizat,
sub forma cuplului gra3itate 2 frec3enED de apariEie.
Scala de Qncadrare a ni(eluril$r de risc4securitate a muncii (A#EBA +), construitD pe
baza grilei de e3aluare a riscurilor, este un instrument utilizat Gn aprecierea ni3elului riscului
pre3izionat, respecti3 a ni3elului de securitate.
'cala cuprinde Gn fapt cele - zone din matricea "
g,p
(subcapitolul 0.6), transformate Gn
ni3eluri, numerotate de la ) la - pentru ni3elul de risc, Fi de la - la ) pentru ni3elul de securitate, Gn
zona centralD a formularului sunt prezentate e;plicit elementele din submatricele delimitate, precum
Fi elementele singulare corespunzDtoare fiecDrui ni3el de risc, respecti3 toate cuplurile gra3itate 2
probabilitate aferente ni3elurilor de risc.
=iRa de e(aluare a l$cului de &uncE (A#EBA 9) este documentul centralizator al tuturor
operaEiilor de identificare Fi e3aluare a riscurilor de accidentare Fi(sau GmbolnD3ire
profesionalD. a urmare, acest formular cuprinde:
2 date de identificare a locului de muncD: unitatea, secEia (atelierul), locul de
muncD,
2 date de identificare a e3aluatorului: nume, prenume, funcEie,
2 componentele generice ale sistemului de muncD,
2 nominalizarea factorilor de risc identificaEi,
2 e;plicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaEi
(descriere, parametri Fi caracteristici funcEionale),
2 consecinEa ma;imD pre3izibilD a acEiunii factorilor de risc,
2 clasa de gra3itate Fi probabilitate pre3izionatD,
2 ni3elul de risc.
=iRa de &Esuri %r$%use (A#EBA -) este un formular pentru centralizarea mD2surilor de
pre3enire necesare de aplicat, rezultate din e3aluarea locului de muncD sub aspectul
securitDEii muncii.
'. R8D %R! !#'ULT ". T.

LI STA DE IDENTI =I CARE A =ACTORI LOR DE RI SC
A#EBA )
A.
E:ECUTANT
1. AC@IUNI GRESITE
1.1.E'ecutare de)ectu$asE de $%eraFii
comenzi 2 mane3re 2 poziEionDri 2 fi;Dri 2 asamblDri 2 regla:e 2 utilizare
greFitD a mi:loacelor de protecEie etc.
1..Nesincr$ni+Eri de $%eraFii
GntHrzieri 2 de3ansDri
1.".E)ectuare de $%eraFii ne%re(E+ute %rin sarcina de &uncE
2 pornirea ec<ipamentelor te<nice 2 Gntreruperea funcEionDrii ec<ipamentelor
te<nice 2 alimentarea sau oprirea alimentDrii cu energie (curent electric, fluide
energetice etc.) 2 deplasDri, staEionDri Gn zone periculoase 2 deplasDri cu pericol de
cDdere:
de la acelaFi ni3el: 2 prin dezec<ilibrare
2 alunecare
2 Gmpiedicare
de la GnDlEime: 2 prin pDFire Gn gol
2 prin dezec<ilibrare
2 prin alunecare
1.-.C$&unicEri accident$gene
. OMISIUNI
.1.O&iterea un$r $%eraFii
..Neutili+area &i9l$acel$r de %r$tecFie
<. SARCINA DE MUNC>
1. CON@INUT NECORESPUNM>TOR AL SARCINII DE MUNC> TN RAPORT
CU CERIN@ELE DE SECURITATE
1.1.O%eraFii, reguli, %r$cedee greRite
1..A*senFa un$r $%eraFii
1.".Met$de de &uncE nec$res%un+Et$are 2succesiune greRitE a $%eraFiil$r5
. SARCINA SU<4SUPRADIMENSIONAT> TN RAPORT CU CAPACITATEA
E:ECUTANTULUI
.1.S$licitare )i+icE0
2 efort static
2 poziEii de lucru forEate sau 3icioase
2 efort dinamic
A#EBA ) 2 continuare
..S$licitare %siAicE0
2 ritm de muncD mare
2 decizii dificile Gn timp scurt
2 operaEii repetiti3e de ciclu scurt sau e;trem de comple; etc.
2 monotonia muncii
C. MINLOACE DE PRODUC@IE
1. =ACTORI DE RISC MECANIC
1.1.MiRcEri %ericul$ase
1.1.1.MiRcEri )uncFi$nale ale ecAi%a&entel$r teAnice0
2 organe de maFini Gn miFcare
2 curgeri de fluide
2 deplasDri ale mi:loacelor de transport etc.
1.1..Aut$declanREri sau aut$*l$cEri c$ntraindicate ale &iRcEril$r )uncFi$nale ale
ecAi%a&entel$r teAnice sau ale )luidel$r
1.1.".De%lasEri su* e)ectul gra(itaFiei0
2 alunecare
2 rostogolire
2 rulare pe roEi
2 rDsturnare
2 cDdere liberD
2 scurgere liberD
2 de3ersare
2 surpare, prDbuFire
2 scufundare
1.1.-.De%lasEri su* e)ectul %r$%ulsiei0
2 proiectare de corpuri sau particule
2 de3iere de la traiectoria normalD
2 balans
2 recul
2 Focuri e;cesi3e
2 :et, erupEie
1..Su%ra)eFe sau c$ntururi %ericul$ase0
2 GnEepDtoare
2 tDioase
2 alunecoase
2 abrazi3e
2 adezi3e
1.".Reci%iente su* %resiune
1.-.Vi*raFii e'cesi(e ale ecAi%a&entel$r teAnice
. =ACTORI DE RISC TERMIC
.1.Te&%eratura ridicatE a $*iectel$r sau su%ra)eFel$r
..Te&%eratura c$*$rUtE a $*iectel$r sau su%ra)eFel$r
.".=lEcEri, )la&e
A#EBA ) 2 continuare
". =ACTORI DE RISC ELECTRIC
".1.Curentul electric0
2 atingere directD
2 atingere indirectD
2 tensiune de pas
-. =ACTORI DE RISC C;IMIC
-.1.Su*stanFe t$'ice
-..Su*stanFe caustice
-.".Su*stanFe in)la&a*ile
-.-.Su*stanFe e'%l$+i(e
-.1.Su*stanFe cancerigene
1. =ACTORI DE RISC <IOLOGIC
1.1.Culturi sau %re%arate cu &icr$$rganis&e0
2 bacterii
2 3irusuri
2 ric<eEi
2 spiroc<ete
2 ciuperci
2 protozoare
1..Plante %ericul$ase 2e'e&%lu0 ciu%erci $trE(it$are5
1.".Ani&ale %ericul$ase 2e'e&%lu0 Rer%i (enin$Ri5
D. MEDIU DE MUNC>
1. =ACTORI DE RISC =IMIC
1.1.Te&%eratura aerului0
2 ridicatD
2 scDzutD
1..U&iditatea aerului0
2 ridicatD
2 scDzutD
1.".CurenFi de aer
1.-.Presiunea aerului0
2 ridicatD
2 scDzutD
1.1.Aer$i$ni+area aerului
1./.Su%ra%resiune Qn adUnci&ea a%el$r
1.?.Mg$&$t
1.!.Ultrasunete
1.3.Vi*raFii
1.1.Ilu&inat0
2 ni3el de iluminare scDzut
2 strDlucire
2 pHlpHire
A#EBA ) 2 continuare
1.11RadiaFii
1.11.1.Electr$&agnetice0
2 infraroFii
2 ultra3iolete
2 microunde
2 de frec3enED GnaltD
2 de frec3enED medie
2 de frec3enED :oasD
2 laser
1.11..I$ni+ante0
2 alfa
2 beta 2 gamma
1.1.P$tenFial electr$static
1.1".Cala&itEFi naturale 2trEsnet, inundaFie, (Unt, grindinE, (isc$l, alunecEri,
sur%Eri, %rE*uRiri de teren sau c$%aci, a(alanRe, seis&e etc.5
1.1-Pul*eri %neu&$c$ni$gene
. =ACTORI DE RISC C;IMIC
.1.Ga+e, (a%$ri, aer$s$li t$'ici sau caustici
..Pul*eri Qn sus%ensie Qn aer, ga+e sau (a%$ri in)la&a*ili sau e'%l$+i(i
". =ACTORI DE RISC <IOLOGIC
".1Micr$$rganis&e Qn sus%ensie Qn aer0
2 bacterii
2 3irusuri
2 ric<eEi
2 spiroc<ete
2 ciuperci
2 protozoare etc.
-. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
2 subteran
2 ac3atic
2 subac3atic
2 mlDFtinos
2 aerian
2 cosmic etc.
LI STA DE CONSECIN@E POSI <I LE
ALE AC@IUNII =ACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
2le+iuni Ri (EtE&Eri ale integritEFii Ri sEnEtEFii $rganis&ului u&an)

A#EBA 0
Nr.
crt.
CONSECIN@E
POSI<ILE
LOCALIMAREA CONSECIN@ELOR

u
t
i
e

c
r
a
n
i
a
n
a

u
t
i
e

t
o
r
a
c
i
c
a
A
b
d
o
m
e
n






T
e
g
u
m
e
n
t






A
p
a
r
a
t

r
e
s
p
i
r
a
t
o
r
A
p
a
r
a
t

c
a
r
d
i
o
3
a
s
c
u
l
a
r
A
p
a
r
a
t

d
i
g
e
s
t
i
3
A
p
a
r
a
t

r
e
n
a
l
'istem
osteoarticular
'
i
s
t
e
m

m
u
s
c
u
l
a
r
!rgane de
simE
'
i
s
t
e
m

n
e
r
3
o
s

"
u
l
t
i
p
l
a

o
l
o
a
n
a

3
e
r
t
e
b
r
a
l
a
"embru
superior
"em
bru
inferi
or
!
c
<
i

#
a
s


U
r
e
c
<
i

&
r
a
t

a
n
t
e
b
r
a
t
%
a
l
m
a

d
e
g
e
t
e
$
n
t
e
r
n
a

E
;
t
e
r
n
a

D ' D '
7 )
06>+9-1*
)
7
)
)
)
0
)
6
)
>
)
+
)
9
)
-
)
1
)
*
0
7
0
)
0
0
0
6
). %lagD
2 tDieturD
2GnEepDturD
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
0. ontuzie ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
6. EntorsD 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; ; ; ; ; ; 2 2 2 2 2 2 2
>. 'tri3ire ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
+. CracturD ; ; 2 2 2 2 2 2 ; ; ; ; ; ; ; 2 2 ; 2 2 2 ;
9. ArsurD
2 termicD
2 c<imicD
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
-. AmputaEie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; ; ; ; ; ; ; 2 2 2 2 2 ;
1. Leziuni ale
organelor in2
terne
2 2 ; 2 ; ; ; ; 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2 ; ;
*. Electrocutare 2 2 2 ; ; ; 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ;
)7. Asfi;ie 2 2 2 2 ; ; 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
)). $nto;icaEie
2 acutD
2 cronicD
2
2
2
2
2
2
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
;
;
;
;
)0. DermatozD 2 2 2 ; 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
)6. %neumoconiozD 2 2 2 2 ; ; 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
)>. KmbolnD3iri
respiratorii
cronice
pro3ocate de
pulberi organice
si substante
to;ice
iritante(emfizem
pulmonar
,bronsita etc)
2 2 2 2 ; ; 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
)+. Astm bronFic,
rinitD
3asomotorie
2 2 2 2 ; ; 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
)9. &oli prin
e;punere la tem2
peraturi Gnalte
sau scDzute (Foc,
colaps caloric,
2 2 2 ; ; ; 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
degerDturi)
)-. /ipoacuzie,
surditate de
percepEie
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2 2 2
)1. ecitate 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2 2 2 2 2
)*. Tumori maligne,
cancer
profesional
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
07. Artroze cronice,
periartrite,
stiloidite,
osteocondilite,
bursite,
epicondilite,
discopatii
2 2 2 2 2 2 2 2 ; ; ; ; ; ; ; 2 2 2 2 2 2 ;
0). &oala de 3ibraEii 2 2 2 2 2 ; 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2 ; 2
00. TromboflebitD 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; ; ; ; ; ; 2 2 2 2 2 2 ;
06. Laringite
cronice, nodulii
cHntDreEilor
2 2 2 2 ; 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
0>. Astenopatie
acomodati3D,
agra3area
miopiei
e;istente
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2 2 2 2 2
0+. ataracta 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2 2 2 2 2
09. on:ucti3ite Fi
Leratocon:uncti3
ite
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2 2 2 2 2
0-. Electrooftalmie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2 2 2 2 2
01. &oala de
iradiere
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
0*. KmbolnD3iri
datorate com2
presiunilor Fi
decompresi2
unilor
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2 2 2 2
67. &oli infecEioase
Fi parazitare
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
6). #e3roze de
coordonare
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2
60. 'indrom
cerebroastenic Fi
tulburDri de
termoreglare
(datoritD undelor
electro2
magnetice de
GnaltD frec3enED)
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2
66. AfecEiuni
psi<ice
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ; 2
6>. Alte consecinEe
'ursa: "inisterul 'DnDtDEii Fi "inisterul "uncii Fi 'olidaritDEii 'ociale si Camiliei
A#EBA 6
SCALA DE COTARE A GRAVI T>@I I SI PRO<A<I LI T>@I I
CONSECIN@ELOR AC@IUNII =ACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
CLASE DE
GRAVITATE
GRAVITATEA CONSECIN@ELOR
CONSECIN@E
1 #E.L$QA&$LE consecinEe minore re3ersibile cu incapacitate de muncD
pre3izibilD pHnD la 6 zile calendaristice (3indecare fDrD
tratament)
"$$ consecinEe re3ersibile cu o incapacitate de muncD pre3izibilD de
6 2 >+ zile care necesitD tratament medical
" "ED$$ consecinEe re3ersibile cu o incapacitate de muncD pre3izibilD
Gntre >+ 2 )17 zile care necesitD tratament medical Fi prin
spitalizare
- "AR$ consecinEe ire3ersibile cu o diminuare a capacitDEii de muncD de
ma;im +7 P (in3aliditate de gradul $$$)
1 .RAAE consecinEe ire3ersibile cu pierdere Gntre +7 2 )77 P a capacitDEii
de muncD, dar cu posibilitate de autoser3ire (in3aliditate de
gradul $$)
/ C!ARTE .RAAE consecinEe ire3ersibile cu pierderea totalD a capacitDEii de muncD
Fi a capacitDEii de autoser3ire (in3aliditate de gradul $)
? "AB$"E deces
CLASE DE
PRO<A<ILITATE
PRO<A<ILITATEA CONSECIN@ELOR
EVENIMENTE
1 EBTRE" DE
RARE
%robabilitate de producere a consecinEelor e;trem de micD
P V 1.
#1
4an
C!ARTE RARE %robabilitate de producere a consecinEelor foarte micD
1.
#1
V P V 1
#1
4an
" RARE %robabilitate de producere a consecinEelor micD
1
#1
V P V
#1
4an
- %Ud$#
CREAE#TE
%robabilitate de producere a consecinEelor medie

#1
V P V 1
#1
4an
1 CREAE#TE %robabilitate de producere a consecinEelor mare
1
#1
4an V P V 1
#1
4lunE
/ C!ARTE
CREAE#TE
%robabilitate de producere a consecinEelor foarte mare
P W 1
#1
4lunE
'ursa pentru partea a 02a scalei (clasele de probabilitate): adaptare dupD E$21
A#EBA >
G R I L A D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R COM<INA@I E
T NTRE GRAVI TATEA CONSECI N@ELOR SI PRO<A<I LI TATEA
PRODUCERI I LOR
CLASE DE PRO<A<ILITATE
1 " - 1 /
E:#
TREM
DE
RAR
=OAR
#TE
RAR
RAR PU@IN
=REC#
VENT
=REC#
VENT
=OAR#
TE
=REC#
VENT
CLASE DE GRAVITATE PW1.
#1
4
an
P W 1.
#1
4
an
P V
1
#1
4an
P W
1
#1
4an
P V
#1
4
an
P W
#1
4
an
P V
1
#1
4an
P W 1
#1
4an
P V
1
#1
4lunE
P W 1
#1
4
lunE
CONSECIN@E
? MA:IME DECES 2?,15 2?,5 2?,"5 2?,-5 2?,15 2?,/5
/ =OARTE
GRAVE
INVALIDI#
TATE GR. I
2/,15 2/,5 2/,"5 2/,-5 2/,15 2/,/5
1 GRAVE INVALIDI#
TATE GR. II
21,15 21,5 21,"5 21,-5 21,15 21,/5
- MARI INVALIDI#
TATE GR. III
2-,15 2-,5 2-,"5 2-,-5 2-,15 2-,/5
" MEDII ITM -1 # 1!.
MILE
2",15 2",5 2","5 2",-5 2",15 2",/5
MICI ITM " # -1
MILE
2,15 2,5 2,"5 2,-5 2,15 2,/5
1 NEGLINA<ILE
21,15 21,5 21,"5 21,-5 21,15 21,/5

A#EBA +
SCALA DE T NCADRARE A NI VELURI LOR DE RI SC4 SECURI TATE

NIVEL DE RISC CUPLUL GRAVITATE #
PRO<A<ILITATE
NIVEL DE
SECURITATE
1 "$#$" (),)) (),0) (),6) (),>) (),+) (),9) (0,)) ? "AB$"
C!ARTE
"$
(0,0) (0,6) (0,>) (6,)) (6,0) (>,)) / C!ARTE
"ARE
" "$ (0,+) (0,9) (6,6) (6,>) (>,0) (+,)) (9,)) (-,)) 1 "ARE
- "ED$U (6,+) (6,9) (>,6) (>,>) (+,0) (+,6) (9,0) (-,0) - "ED$U
1 "ARE (>,+) (>,9) (+,>) (+,+) (9,6) (-,6) " "$
/ C!ARTE
"ARE
(+,9) (9,>) (9,+) (-,>) C!ARTE
"$
? "AB$" (9,9) (-,+) (-,9) 1 "$#$"
A#EBA 9
=ISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNC>
UNITATEA0 ..............
..............
SEC@IA0 ...................
...............
=I S A DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNC>
NUM>R PERSOANE E:PUSE0 ..........
DURATA E:PUNERII0 ........................
LOCUL DE MUNC>0 EC;IPA DE
EVALUARE ..................................................................
......................
COMPON
ENTA
SISTEMU
LUI DE
MUNC>
=ACTORI
DE RISC
IDENTI=IC
A@I
=ORMA CONCRET> DE
MANI=ESTARE A
=ACTORILOR DE RISC
2descriere, %ara&etri5
CON
#
SECI
N#@A
MA:
I#M>
PRE
VI#
MI<I
L>
CL
A#
SA
DE
GR
A#
VIT
A#
TE
CL
A#
SA
DE
PR
O#
<A
<I#
LIT
A#
TE
NIV
EL
DE
RISC
7 ) 0 6 > + 9
A#EBA -
=I SA DE M>SURI PROPUSE
Nr.
crt.
LOC DE MUNC>4
=ACTOR DE
RISC
NIV
EL
DE
RIS
C
M>SURA PROPUS>
N$&inali+area
&Esurii
C$&%etenFe4rEs%un
deri
Ter&ene
A#EBA 1
ORDI NEA I ERAR;IC>
A M>SURI LOR DE PREVENI RE
M>SURI PRIMARE 2&Esuri de $rdinul QntUi5
RISC OM
ELIMINAREA RISCURILOR
"I'UR$LE TRE&U$E 'I Ad$!#E@E D$RET A'U%RA
'UR'E$ DE CAT!R$ DE R$' (%REAE#$RE $#TR$#'EI)
M>SURI SECUNDARE 2&Esuri de $rdinul d$i5
RISC OM
IMOLAREA RISCURILOR
CAT!R$$ DE R$' %ER'$'TI, DAR %R$# "I'UR$ DE
%R!TEd$E !LET$AI 'E EA$TI 'AU D$"$#UEA@I
Ad$U#EA L!R A'U%RA !"ULU$
M>SURI TER@IARE 2&Esuri de $rdinul trei5
RISC OM
EVITAREA RISCURILOR
$#TERAd$U#EA D$#TRE CAT!R$$ DE R$' c$ !" 'E
EA$TI %R$# "I'UR$ !R.A#$@AT!R$E c$
RE.LE"E#TIR$ %R$A$#D !"%!RTA"E#TUL
M>SURI CUATERNARE 2&Esuri de $rdinul %atru5
RISC OM
IMOLAREA OMULUI
L$"$TAREA Ad$U#$$ CAT!R$L!R DE R$' 'E CAE %R$#
%R!TEd$E $#D$A$DUALI

TEMA 1?
CERINTE ESENTIALE DE SECURITATE ALE EC;IPAMENTELOR
INDIVIDUALE DE PROTECTIE SI CONDITII PENTRU INTRODUCEREA
LOR PE PIATA
2CERTI=ICAREA EIP5
LEGISLATIA EUROPEANA IN DOMENIUL CERTI=ICARII EIP
uprinde in principal Directi3a onsiliului din 0).)0.)*1* pri3ind armonizarea legislatiei tarilor
membre referitoare la ec<ipamente indi3iduale de protectie (EE 919(1*) , amendata prin
directi3ele *6(91) EE , *6(*+(EE si *9)+1$EE.
Re)eriri la aceasta directi.a trebuie sa e8iste in declaratii de con)ormitate , instructiuni pentru
utili?atori ale unor produse importante din :niunea =uropeana.
REGLEMENTARI ROMANE IN DOMENIUL CERTI=ICARII EIP
o Pre+entarea generala a regle&entaril$r r$&ane in d$&eniul e(aluarii
c$n)$r&itatii si certi)icarii EIP
Legislatia r$&ana de *a+a cu%rinde0
;$tararea de gu(ern Nr.1114.1../...- (publicata in "onitorul !ficial , %artea $ nr.)99
din 09(70(077> ) %ri(ind sta*ilitatea cerintel$r esentiale de securitate ale
ecAi%a&entel$r indi(iduale de %r$tectie si a c$nditiil$r %entru intr$ducerea l$r
,completata si modificata prin /. 17*(077+ (publicata in "onitorul !ficial al Romaniei ,
%arte $, nr.-06 din )7(71(077+). ;G nr. 1114..- a inl$cuit N$r&ele &et$d$l$gice
%ri(ind certi)icarea calitatii de %r$tectie a %r$t$ti%uril$r s$rti&entel$r de EIP si EIL si
a(i+area intr$ducerii l$r in )a*ricatie 2n$r&ele &et$d$l$gice nr. in a%licarea Legii
%r$tectie &uncii nr.3.4133/5.
Reprezinta documentul roman similar Directi3ei europene 1*(919(EE , care transpune in forma
ec<i3alenta ma:oritatea pre3ederilor acesteia. /. ))+ a intrat in 3igoare incepand cu 09.79.077>.
Legea e(aluarii c$n)$r&itatii legea NR./.!4..1 , cu &$di)icarile si c$&%letarile
ulteri$are.
Este documentul general care stabileste principiile generale si conditiile pe care trebuie sa la
indeplineasca anumite grupe de produse pentru a fi permisa libera circulatie pe piata romaneasca ?
4domeniul reglementat de e3aluare a conformitatii5, prin acestea sunt incluse si E$%,%entru fiecare
grupa de produse se elaboreaza 4reglementari te<nice5 specifice (<otararii gu3ernamentale ) de
catre autoritatile competente.%entru E$% , autoritatea competenta este "inisterul "uncii ,
'olidaritatii 'ociale si Camiliei.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

;$tararea de gu(ern Nr.1.-!1 .3..!.../ (publicata in "onitorul !ficial , %artea $ nr.
-00(06.71(0779) %ri(ind cerintele &ini&e de securitate si sanatate %entru utili+area de
catre lucrat$rii a ecAi%a&entel$r indi(iduale de %r$tectie la l$cul de &unca, in
a%licarea legii securitatii si sanatatii in &unca nr."134../.
Acesta stabileste criteriile de acordare a ec<ipamentului indi3idual de protectie.Articolul + pre3ede
in mod e;pres faptul ca E$% trebuie sa respecte pre3ederile /. ))+(077>.Astfel, se stabilesc practic
obligatii ale utilizatorilor de E$% de a procura si acorda numai produse care respecta legislatia
specifica pri3ind e3aluarea conformitatii.
".PREVEDERILE INCLUSE IN ;G 1114..-
".1 D$&eniu de a%licare
/. ))+ se aplica pentru orice sortiment de E$% fabricat in tara sau importat de catre persoane fizice
si :uridice, inclusi3 E$% pentru uz pri3at.
#u se aplica in cazul sortimentelor din ane;a )2 pentru autoaparare , purtate pe na3e sau a3ioane si
nici ec<ipamentelor indi3iduale de lucru(E$L)sau de sal3are.
'e refera la %r$duse n$i , introduse pentru prima oara in tara noastra (fabricate in scopul utilizarii
in propria intreprindere sau al comercializrii prin import, imprumut , donatie) si nu la produse
folosite de:a.
uprinde obligatiile directe ale producatorilor , dar utilizatorii, conform /. nr. )7>1(0779, sunt
obligati sa foloseasca doar produse care respecta legislatia referitoare la libera circulatie, si trebuie
sa ia masuri prin care sa se asigure de aceasta.
". O*ligatii generale ale %r$ducat$ril$r4 i&%$rtat$ril$r4c$&erciantil$r 2res%$nsa*ilil$r cu
intr$ducerea %e %iata a %r$dusel$r5
!rice responsabil al operatiei de introducere pe piata si punere in utilizare a unui model de E$% are
urmatoarele obligatii:
sa %r$iecte+e &$delul de EIP ast)el incat sa inde%lineasca cerintele esentiale de
securitate si sanatate a%lica*ile %entru d$&eniul de utili+are %rec$ni+ata indicat in
d$cu&entele c$&erciale
sa su%una &$delul de EIP %r$ceduril$r de certi)icare c$res%un+at$are , )unctie de
c$&%le'itatea EIP
sa se asigure ca )iecare e'e&%lar )a*ricat este c$n)$r& cerintel$r esentiale ale
%r$t$ti%ului a%r$*at
sa a%lice &arca9ul de c$n)$r&itate %e )iecare e'e&%lar )a*ricat sau %e cel &ai &ic
a&*ala9 2nu&ai cand %r$dusul este %rea &ic sau EIP ar %utea )i deteri$rat %rin
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

a%licarea &arca9ului de c$n)$r&itate5.
Sa e&ita declaratia de c$n)$r&itate.
Sa ins$teasca )iecare l$t sau cAiar )iecare e'e&%lar de $ )isa de instructiuni %entru
utili+at$r.
Sa %$ata %una la dis%$+itia $rganel$r de c$ntr$l d$cu&entatia teAnica 2inclusi(
certi)icatele de c$n)$r&itate5
Este inter+isa c$&erciali+area sau utili+area $ricarui &$del de EIP care nu res%ecta t$ate
c$nditiile de &ai sus. Totusi , modelele care nu indeplinesc toate prescriptiile , pot fi e;puse in
targuri(e;pozitii si pot fi folosite in scop demonstrati3 pentru o perioada limitata , daca sunt insotite
de un a3ertisment.
"." Cerintele esentiale de securitate si reguli teAnice a%lica*ile EIP si EIL
erintele esentiale de securitate si sanatate aplicabile E$% si E$L sunt descrise in ane;a nr.0 a /.
))+(077> si conform cu pre3ederile acesteia se clasifica in :
erinte generale: principii de proiectare (protectie adec3ata , ni3el de protectie optim,
disconfort minim , lipsa factorilor perturbatori, cerinte constructi3e , cerinte de confort si
eficacitate, continutul fisei de instructiuni emisa de fabricant)
erinte suplimentare comune: diferitelor sortimente de E$% ( sisteme de reglare, aerisire ,
transpiratie , camp 3izual optim , pastrarea performantelor ca urmare a fenomenelor de
imbatranire sau indicarea 4duratei de perimare5 , ruperea unor elemente constituti3e,
caracteristici care permit utilizarea in atmosfera e;plozi3a , la inter3entii rapide sau in
situatii foarte periculoase , marca:e , semnalizare 3izuala, etc)
erinte suplimentare specifice : pentru pre3enirea riscurilor (protectie impotri3a
comprimarii statice , agresiuni mecanice superficiale, pre3enirea inecului , mi:loace de
plutire, protectie impotri3a zgomotului, protectia impotri3a caldurii si a focului, protectia
impotri3a frigului, protectia impotri3a socurilor electrice, protectia impotri3a radiatiilor
neionizate , protectia respiratorie impotri3a substantelor periculoase si a agentilor infectiosi,
protectia impotri3a contractului cutanat si ocular cu substante periculoase si agenti
infectiosi, ec<ipament de scufundare)
Efectuarea acti3itatii de certificare doar pe baza cerintelor esentiale de securitate si sanatate ar fi
dificila sau ar putea conduce la subiecti3ism. %entru a se e3ita astfel de situatii , s2au elaborat
standarde armonizate , prin care cerintele sunt transpuse in specificatii te<nice2parametrii masurabili
in anumite conditii de incercare.
Pre+u&tia de c$n)$r&itate0 Se recun$aste ca un %r$dus este c$n)$r& cu cerintele esentiale de
securitate si sanatate a%lica*ile daca el este c$n)$r& s%eci)icatiil$r dintr#unul sau &ai &ulte
standarde eur$%ene ar&$ni+ate care trans%un acestei cerinte.
Lista standardelor romane care transpun europene standarde armonizate , pentru care se aplica
prezumtia de conformitate si care la randul lor au fost publicate de omisia Europeana , se aplica
prin ordinul al ""''C. $n prezent , se aplica ordinul ""''C nr.*>(0779 (publicat in "onitorul
!ficial al Romaniei , %artea $, nr.)9* din 00.70.0779).
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

3tandardele sunt .oluntare. =ste obli!atoriu ca orice =42 sa )ie con)orm cerintelor esentiale de
securitate si sanatate , nu neaparat con)orm standardelor.Daca nu se respecta un standard
armonizat, producatorul trebuie sa furnizeze do3ezi suplimentare prin care sa se confirme
respectarea cerintelor esentiale.
".- Certi)icarea c$n)$r&itatii cu cerintele esentiale de securitate si sanatate a%lica*ile si
%re(ederile ;G nr.1114..- 6 Criterii de alegere a %r$ceduril$r.
Se su%un certi)icarii conformitatii cu cerintele esentiale de securitate si sanatate (calitatii de
protectie ) la $rganis&e recun$scute4n$ti)icate modelele de E$% care sunt destinate , din
proiectare , a prote:a impotri.a unor riscuri ce nu pot )i sesi?ate in timp util pentru a e3ita
accidentarea sau imbolna3irea profesionala, respecti3 a celor care fac obiectul pre3ederilor art.)+
alin ()) lit. b) si c).
Nu se su%un certi)icarii de catre organisme recunoscute(notificate EIP declarate a )i c$nce%tie
si&%la, care fac obiectul pre3ederilor art.)+ alin.()) lit. a) si sunt specificate clar in art.)+ alin (0).
%roducatorul ori reprezentantul autorizat supune modelul de E$% uneia din urmatoarele proceduri de
certificare:
declaratia de conformitate E pre3azuta la art.)9 ,pentru E$% de conceptie simpla pre3azute
la alin. (0), pentru care proiectantul presupune ca utilizatorul poate e3alua singur ni3elul de
protectie asigurat impotri3a riscurilor ale caror efecte se manifesta treptat si pot fi
identificate la timp si in conditii de securitate .
E;aminarea E de tip pre3azuta in sectiunea a 62a , inainte de productia de serie , care este
insotita la alegerea producatorului de una dintre procedurile de control al E$% fabricate ,
pre3aute in sectiunea a >2a , precum si de declaratia de conformitate E pre3azuta la art.)9,
pentru E$% de conceptie comple;a, destinate a asigura protectie impotri3a pericolelor care
pot conduce la deces sau impotri3a pericolelor care pot afecta gra3 si ire3ersibil sanatatea, in
cazul carora proiectantul presupune ca utilizatorul nu poate identifica in timp efectele
imediate,
e;aminarea E de tip pre3azuta in sectiunea a 62a , inainte de productia de serie , insotita de
declaratia de conformitate E pre3azuta la art.)9, pentru E$% care nu se regasesc la litera a)
si b)
!rganismele de certificare recunoscute in tara noastra sunt :
$'%"2' din cadrul $#D%" &ucuresti pentru E$% impotri3a riscurilor industriale
(numar de identificare :71), in prezent este in curs de acreditare si e;tindere a recunoasterii,
$#'E"EB ? %etrosani pentru E$% impotri3a riscurilor legare de lucrul in atmosfera
potential e;plozi3a , lucrul cu substante e;plozi3e si pentru acti3itatea miniera (numar de
identificare: 7*).
!rganismele sunt recunoscute prin ordine ale ""''C
Un EIP certi)icat de un $rganis& n$ti)icat 2din Uniunea Eur$%eana 5 nu se &ai su%une
certi)icarii de un $rganis& recun$scut de MMSS=.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

".-.1 E'ce%tii de la certi)icarea de catre $rganis&e recun$scute4n$ti)icate
'unt e;ceptate de la domeniul de aplicare al procedurilor de certificare toate metodele de E$% de
conceptie simpla.
Definitie : =42 de conceptie simpla ? model pentru care utilizatorul poate e3alua singur ni3elul de
protectie asigurat impotri3a riscurilor ale caror efecte se manifesta treptat si pot fi identificate la
timp si in conditii de securitate .
$n aceasta categorie sunt cuprinse in e;clusi3itate E$% destinate prote:arii utilizatorului impotri3a:
agresiunilor mecanice ale caror efecte sunt superficiale ( e;.: manusi pentru gradinari ,
degetare, costume salopeta impotri3a riscului de agatare, sau abraziunilor minore,
manusi sau sorturi de uz general, bonete, basmale, sub3estimentar etc.)
produselor de intretinere slab noci3e , ale caror efecte sunt usor re3ersibile( e;: manusi
de uz general , impotri3a detergentilor, sorturi din folie de %A, <alate si costume de
unica folosinta pentru personalul care efectueaza curatenie, etc )
riscuri intalnite la manipularea obiectelor calde ale caror temperaturi nu depasesc +7e
sau care produc socuri putin periculoase (e;.: manusi pentru presatorii de obiecte din
cauciuc etc.),
conditiilor atmosferice care nu sunt e;ceptionale si nici e;treme:intemperii , medii cu
temperaturi cuprinse intre 2+e si >7e si 3iteza 3antului de ma;imum + m(s (e;.
pelerina de ploaie , cizme apa2noroi etc, 3esta 3atuita),
socurilor si 3ibratiilor slabe care nu afecteaza parti 3itale ale corpului si nu pot pro3oca
leziuni ( e;: bonete, basmale, manusi , incaltaminte usoare pentru coafeze , etc),
2radiatiilor solare (e;: oc<elari de soare, basmale , sepci, etc)
%entru toate aceste modelele de E$% de conceptie simpla, intrucat nu se supun procedurilor de
certificare, utilizatorii nu vor solicita certificat de conformitate /C si nu vor intalnii mentiuni
privind organismul recunoscut(notificat in declaratia de conformitate /C sau in instructiuni.
Ec<ipamentele indi3iduale de lucru nu intra su* incidenta ;G nr.1114..-0 nu se aplica marca:ul
'(E si nu se emite declaratie de conformitate E.E$L intra sub incidenta /. nr. )700(0770 , care
nu implica obligati3itatea certificarii de terta parte si pre3ede ca produsele sa fie insotite de o
declaratie de conformitate ce trebuie sa faca mentiuni la standardele respectate.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L
CATEGORIA I
EIP de c$nce%tie
si&%la
CATEGORIA III
EIP de c$nce%tie c$&%le'a
EIP categ$rie II
Marca9 de c$n)$r&itate CE sau CS
E'a&inare EC de ti%
Pr$ceduri de c$ntr$l al calitatii de
%r$ductie

".-. Pr$cedura de certi)icare 7e'a&inare EC de ti%8
%rocedura de certificare 4e;aminare E de tip5 este procedura prin care un organism de certificare
recunoscut de ""''C( un organism notificat constata, in urma e;aminarii produsului , a
documentatiei si prin incercari de laborator pe e;emplare de produs, ca un model de E$% satisface
ceritele esentiale de securitate si sanatate si regulile te<nice care ii sunt aplicabile.'e supun acestei
proceduri , in mod obligatoriu, toate sortimentele de E$%, cu e;ceptia celor de conceptie simpla.
E;emple : casti de protectie, imbracaminte de protectie impotri3a pulberilor, substantelor c<imice,
calduri si focului, frigului, de semnalizare, incaltaminte de securitate , de protectie profesionala ,
manusi de protectie pentru sudori, rezistente la substante c<imice, impotri3a frigului,
electroizolante, masti si elemente filtrante , E$% pentru lucrul la inaltime, oc<elari de protectie
impotri3a riscurilor mecanice, radiatiilor etc.%rocedura trebuie aplicata de organisme recunoscute
de ""''C , daca nu a fost aplicata de un organism notificat UE.D$(ada aplicarii procedurii este
certificatul de e;aminare E de tip. E3aluarea conformitatii se face in mod obligatoriu in raport cu
cerintele esentiale de securitate si sanatate si pre3ederile /. ))+. #u este obligatoriu sa se certifice
ca produsul este conform unui standard.
$ntrucat certificarea se face in raport cu toate cerintele aplicabile , oricare certificat emis de unul
dintre organismele recunosctue si desemnate de MMSS= este 3alabil daca acesta a fost desemnat
pentru grupul respecti3 de E$% ( sau tipuri de E$%)
".-.". Pr$ceduri de certi)icare a calitatii %r$ductiei de EIP
%entru E$% de conceptie comple;a care au fost de:a certificate prin 4e;aminare E de tip5 este
obligatoriu sa se aplice in plus o procedura de certificare a calitatii productiei.%rocedurile de
certificare a calitatii productiei se aplica tot de organisme recunoscute de ""''C si pot fi:
4sistem de control al calitatii E pentru produsul final5 ( care constata in e;aminari si
incercari de laborator pe produse finale prele3ate din sectiile de productie sau depozitare , pe
principii statistice),
4sistem de asigurare a calitatii E a productiei , prin supra3eg<ere5 (care consta in e3aluarea
sistemului calitatii aplicat de producator , aprobarea sa si supra3eg<erea modului de
implementare efecti3a a pre3ederilor documentate).
Este obligatoriu sa fie supuse uneia dintre aceste proceduri E$% de conceptie comple;a, adica acele
modele care sunt destinate prote:arii utilizatorului impotri3a unor riscuri de accidentare mortala sau
a celor care pot produce efecte ire3ersibile asupra sanatatii . $n aceasta categorie sunt incluse:
Aparatele de protectie respiratorie care prote:eaza impotri3a aerosolilor solizi,lic<izi
sau impotri3a gazelor periculoase , iritante, to;ice, sau radio2to;ice (masti , semi2
masti, filtre,etc),
Aparate de protectie respiratorie complet izolante fata de atmosfera , inclusi3 cele
destinate scufundarii ( cu aer comprimat , o;igen c<imic , cu abductie de aer liber, cu
abductie de aer comprimat.etc),
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

E$% care asigura protectie limitata in timp impotri3a substantelor c<imice sau
impotri3a radiatiilor ionizate (manusi rezistente la substante c<imice, costum salopeta
antic<imic, costum de inter3entie pentru amoniac etc),
E$% si ec<ipamente indi3iduale de inter3entie in ambiante calde , ale caror efecte sunt
radiatii infrarosii, flacari sau particule de metal topit (e;:manusi termoizolante pentru
manipulare de obiecte peste )77e , costume sau cagule aluminizate pentru
siderurgie.)
E$% si ec<ipamente indi3iduale de inter3entie in ambiante reci , ale caror efecte sunt
comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului egala sau mai mica de 2+7e ,
E$% destinate a prote:a impotri3a caderii de la inaltime (e;:centuri , frang<ii,
carabiniere , blocatoare etc)
E$% destinate a prote:a impotri3a riscurilor electrice pentru lucrari e;ecutate sub
tensiuni periculoase sau cele izolante impotri3a tensiunilor inalte (e;:manusi
electroizolante, cizme electroizolante etc).
".1 MARCANUL DE CON=ORMITATE CU CERINTELE ESENTIALE DE SECURITATE
SI SANATATE
%roducatorul(importatorul trebuie sa aplice pe fiecare e;emplar sau pe etic<eta insotitoare 4marca:ul
de conformitate5.
"arca:ul de conformitate roman, ', 3a a3ea dimensiunea literelor de minim +mm si acestea 3or fi
inscrise intr2un cerc, "arca:ul ' este insotit de numarul organismului notificat care a aplicat o
procedura de e3aluare a conformitatii in faza de productie (pentru E$% comple;e).
%rodusele cu marca: 4 CE8 circula liber pe piata romana, fara aplicare suplimentara a marca:ului
4CS8
"arca:ul ' se 3a aplica pana la inc<eierea acordului %EA (recunoastere reciproca) sau pana la
aderarea Romaniei la UE. NU SE APLICA AM<ELE MARCANE.
Aplicarea marca:ului si respectarea pre3ederilor legale este responsabilitatea producatorului sau
reprezentantului autorizat stabilit intr2un stat membru al UE sau in Romania . $n cazul in care
aceasta c$nditie nu este inde%linita , a%licarea %r$ceduril$r si a &arca9ului tre*uie a%licata de
importator , comerciant sau utilizator.
Utilizatorii trebuie sa se asigure la fiecare li3rare ca fiecare e;emplar li3rat sau cel putin pe ambala:
e;ista marca:ul ' sau E .Lipsa marca:ului poate insemna ca producatorul nu isi asuma
raspunderea pri3ind calitatea.
"./ DECLARATIA DE CON=ORMITATE EC
%roducatorul sau reprezentatnul sau autorizat tre*uie sa e&ita si sa se&ne+e 7declaratia de
c$n)$r&itate EC8 ,conform modelului de /. ))+ . %entru %r$dusele din UE , declaratia de
conformitate trebuie tradusa in limba romana . #u este obligatoriu sa se inainteze o declaratie la
fiecare 3anzare, dar utilizatorii pot solicita o copie.
Declaratia de conformitate trebuie sa contina referinte la model, legislatia si standardele aplicabil
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

( daca e cazul), procedurile de certificare corespunzatoare si denumirea organismului de certificare
care le2a aplicat.
".? INSTRUCTIUNI PENTRU UTILIMATORI
!bligatia ca fiecare e;emplar sau cel mai mic ambala: sa fie insoti de instructiuni in limba romana
reprezinta o cerinta esentiala de securitate si sanatate , deci este obligatoriu sa fie respectata. #u este
3orba de prospect comercial (fotografie) , ci de o fisa de instructiuni .
%ersonalul utilizator trebuie instruit in fiecare caz conform instructiunilor date de producator.$n caz
de nerespectare a instructiunilor , intreaga raspundere pentru un accident re3ine utilizatorului.
$n fisele de procurare licitatii trebuie inclusa conditia 3erificarii e;istentei fisei de instructiuni
pentru utilizatori, in limba romana, ca regula generala cel putin un e;emplar in cea mai mica
unitate de ambala:. %entru E$% de conceptie comple8a , trebuie ca )iecare e8emplar sa )ie insotit
de )isa de instructiuni.
6.1 'U%RAAE./EREA %$ETE$
""''C, prin $nspectia "uncii este singurul organism da stat cu atributii de control si decizie in
domeniul supra3eg<erii pietei interne. !rice reclamatie pri3ind un model de E$% trebuie inaintata la
$nspectia "uncii. %entru produselor certificate , reclamatiile se pot inainta si la organismul care a
aplicat procedura.
".3.CONDITII MINIME PENTRU LI<ERA CIRCULATIE PE PIATA A EIP SI EIL
orice e;emplar de E$% trebuie sa prezinte marca: de conformitate : 2 fie marca: E ? fie
marca: '
E$% trebuie sa fie insotite de instructiuni furnizate de producator, redactate in limba romana,
care sa fie conform pct. ).> din /. nr.))+(077> sau conform declaratiei de conformitate.
O%ti$nal daca se s$licita, distribuitorul trebuie sa poata prezenta unul dintre documentele de mai
:os ca do3ada pri3ind calitatea produselor:
). declaratia de conformitate emisa de producator, redactata(tradusa in imba romana , trebuie
sa fie conform modelului din /. nr. ))+(077> (sau directi3ei 1*(919(EE),
0. certificat de e;aminare E de tip emis de un organism de certificare recunoscut de ""''C
sau notificat la UE, daca este cazul(daca E$% nu este de conceptie simpla).
ertificatele de conformtate emise in baza #ormelor metodologice nr.0 in aplicarea Legii nr.
*7()**9 isi mentin 3alabilitatea pana la termenul inscris (cel tarziu 0> iunie 077-).
#u este obligatoriu,conform legii, ca produsele li3rate sa fie insotite de declaratiile de conformitate
sau certificate , dar clientii pot solicita aceste documente, precum si alta do3ada referitoare la
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

calitate. 'e poate solicita o declratie de conformitate de la distribuitor , daca nu este obligatorie. #u
este necesar un a3iz al ""''C.
-.STANDARDE IN DOMENIUL EIP
'istemul de standarde europene in domeniul E$% cuprinde peste !+# de standarde de terminologie ,
de cerinte pe tipuri de produse sau de metode de incercare.
onformitatea cu un standard european presupune conformitatea cu cerintele de securitate si
sanatate aplicabile , precum si un ni3el calitati3 corespunzator.
E$% pot fi realizate partial sau total si in conformitate cu un standard roman ('TA' sau 'R) , un
standard international ($'!) sau un proiect de standard european (prE#), in masura in care
specificatiile cuprinse asigura indeplinirea cerintelor esentiale.
Pentru un anu&it d$&eniu de utili+are se a%lica unul sau &ai &ulte standarde.
Standardele res%ectate sunt indicate in declaratii , &arca9e si instructiuni.
onform standardelor , pe produs sau pe etic<eta trebuie sa e;iste marca:e specifice:standard de
referinta, cod producator, pictograma , simboluri ce corespund caracteristicilor de protectie sau
ni3elurilor de performanta(clase)
E;emple de standarde care transpun cerintele aplicabile E$% a membrelor superioare:
'R E# >07:)**9 (E# >07:)**>) 4erinte generale pentru manusi5 : se refera la
caracteristici fundamentale ?prin care se asigura indeplinirea cerintelor generale , legate de
asigurarea confortului si de pre3enirea afectarii starii de sanatate a purtatorului datorita unor
materiale noci3e:dimensiuni , nenoci3itate (%/ , continut crom) , de;teritate, constructie
generala.
'R E# 611:)**9( E# 611:)**0) 4"anusi de protectie impotri3a riscurilor mecanice5 , se
refera la riscuri mecanice:
). Rezistenta la abraziune ? > ni3eluri de performanta
0. Rezistenta la taiere prin transare2 + ni3eluri de performanta
6. Rezistenta la sfasiere ? > ni3eluri de performanta
>. Rezistenta la perforare ? > ni3eluri de performanta
+. $ncarcare electrostatica
9. Rezistenta la taiere prin impact2 ) ni3el de performanta
SR EN -.?0133/ 2EN -.?0133-5 7Manusi de %r$tectie i&%$tri(a riscuril$r ter&ice
2caldura si4sau )$c58 se refera la riscurile termince:
). comportare la foc ? > ni3eluri
0. rezistenta la caldura de contact ? > ni3eluri de performanta
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

6. rezistenta la caldura de con3ectie ? > ni3eluri de performanta
>. rezistenta la caldura radianta2 > ni3eluri de performanta
+. rezistenta la stropi mici de metal topit ? > ni3eluri de performanta
9. rezistenta la cantitati mari de metal topit2 > ni3eluri de performanta
SR EN 1-?? 7Manusi de %r$tectie %entru sud$ri8
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

TEMA 1!
CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PRIVIND
UTILIMAREA EC;IPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA
LOCUL DE MUNCA
1.Legislatia eur$%eana re)erit$are la ecAi%a&entul indi(idual de %r$tectie utili+at la l$cul de
&unca#Directi(a C$nsiliului din 1.1.13!3 2!34/1/4CEE5
Document specific care asigura la ni3el european armonizarea pre3ederilor legislati3e, te<nice
administrati3e ale statelor membre UE pri3ind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a ec<ipamentelor indi3iduale de protectie la locul de munca ( a 62a
directi3a indi3iduala in sensul art.)9 alin. ()) din Directi3a 1*(6*)(EE) (1*(9+9(EE) , in 3ederea
garantarii unui ni3el mai bun de protectie a sanatatii si securitatii lucratorilor, intrucat , in
conformitate cu articolul mentionat, aceste directi3e trebuie sa e3ite impunerea unor constrangeri
administrati3e financiare si :uridice care ar impiedica crearea si dez3oltarea intreprinderilor mici si
mi:locii.
$n conformitate cu principiul de baza referitor la asigurarea securitatii si sanatatii la locul de munca
respecti3: 4Ec<ipamentul indi3idual de protectie este folosit atunci cand riscurile nu pot fi e3itate si
limitate suficient prin mi:loace te<nice de protectie colecti3a sau prin masuri , metode sau proceduri
de organizare a muncii5, directi3a contine pre3ederi referitoare la :
Ec<ipamentele indi3iduale de protectie trebuie sa respecte dispozitiile comunitare rele3ante
pri3ind proiectarea si fabricarea in ceea ce pri3este securitatea si sanatatea.
Toate ec<ipamentele indi3iduale de protectie trebuie:
). 'a fie adec3ate pentru riscurile implicate, fara ca prin ele insele sa conduca 3reun
risc sporit,
0. 'a corespunda conditiilor e;istente la locul de munca,
6. 'a fie adec3ate cerintelor ergonomice si de starii de sanatate a lucratorului
>. 'a se potri3easca dimensional purtatorului, dupa orice a:ustare necesara.
$n cazul prezentei unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor
ec<ipamente indi3iduale de protectie, aceste ec<ipamente trebuie sa fie compatibile si sa
continue sa fie eficiente impotri3a riscului sau riscurilor respecti3e.
onditiile de utilizare a ec<ipamentului indi3idual de protectie, in special durata purtata
trebuie sa fie determinata in functie de gra3itatea riscului , frec3enta e;punerii la riscuri
caracteristic postului de lucru si performantei ec<ipamentului indi3idual de protectie.
$n principiu , ec<ipamentulul indi3idual de protectie este destinat uzului personal. Daca
impre:urarile impun purtarea ec<ipamentului indi3idual de protectie de catre mai mult de o
persoana, trebuie luate masuri adec3ate pentru a se asigura ca acesta utilizare nu creeaza
diferitilor utilizatori nici o problema de sanatate sau igiena.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

$n cadrul intreprinderii si(sau unitatii trebuie furnizate si puse la dispozitie informatii
adec3ate pri3ind fiecare ec<ipament indi3idual de protectie necesar in conformitate cu alin.
()) si (0) din directi3a.
Ec<ipamentul indi3idual de protectie se distribuie gratuit de catre anga:ator, care garanteaza
buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii, repararii
si inlocuirilor necesare.Totusi , statele membre pot pre3edea , in conformitate cu practicile
nationale, in impre:urari in care utilizarea ec<ipamentului nu este limitata la locul de munca.
Anga:atorul informeaza mai intai lucratorul despre riscurile impotri3a carora il prote:eaza
purtarea ec<ipamentului indi3idual de protectie.
Anga:atorul asigura formarea lucratorului si , daca este cazul , organizarea demonstrarii de
purtare a ec<ipamentului indi3idual de protectie.
Ec<ipamentul indi3idual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate , cu
e;ceptia impre:urarilor specifice si e;ceptionale.Acesta trebuie sa fie utilizat in conformitate
cu fisa de instructiuni.Aceste instructiuni trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor.
$n dez3oltarea directi3ei, s2a elaborat C$&unicarea C$&isiei din "..11.133/ 2nr.!34C
"!4.5.Acesta reprezinta un document, orientati3 , referitor la e3aluarea din punct de 3edere al
securitatii ec<ipamentului indi3idual de protectie in 3ederea alegerii si utilizarii, in cazul aplicarii
directi3ei 1*(9+9(EE.
.LEGISLATIA ROMANA IN DOMENIUL ACORDARII EIP LA LOCUL DE MUNCA.
%rincipiile enuntate in directi3a europeana se regasesc si in legislatia romana, aceste pre3ederi fiind
cuprinse in principal in :
Legea nr."134../ 6 LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 2MO nr.
/-/4/..?.../5
;G 1.-!4../ 6Cerintele &ini&e de securitate si sanatate %entru utili+area de catre
lucrat$ri a ecAi%a&entel$r indi(iduale de %r$tectie la l$cul de &unca 2MO nr.
?4"..!.../5 care trans%une Directi(a C$nsiliului din 1.1.13!3 2!34/1/4CEE5
".REGULI CENERALE PENTRU UTILIMAREA EC;IPAMENTULUI INDIVIDUAL DE
PROTECTIE.
".1 'e stabileste dotarea specifica pentru fiecare loc de munca si se intocmesc de catre comisii
mi;te liste interne de acordare a ec<ipamentului indi3idual de protectie ( a3and ca elemente de
referinta criteriile stabilite in ane;a nr.0 si ane;a nr.6 din /. )7>1(0779) , ce sunt aprobate de
consiliul de administratie.
a) se indentifica totalitatea factorilor de risc ce actioneaza cumulati3.
b) se identifica pericolul(riscul e;istent, inclusi3 ni3el de risc2 se poate apela la organisme
specializate.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

c) se stabileste sortimentul de ec<ipament indi3idual de protectie (E$%) si principalele
calitati de protectie, se 3or insuma calitatile de protectie pentru acelasi sortiment ? nu se 3or acorda
0 produse
d) se e3alueaza durata e;punerii la risc pentru a se stabili modul de acordare : in3entar
personal sau in3entar sectie.
e) pentru locuri de munca cu un grad inalt de noci3itate sau murdarie e;cesi3a se pot acorda
consecuti3 0 bucati dintr2un sortiment.
f) durata normala de utilizare se stabileste la ni3elul intreprinderii , in fuctie de e;perienta
anterioara sau in urma unor e;perimentari, pe fiecare model procurat,
e) functie de caracteristicile purtatorului se stabilesc marimile.
". La modificarea conditiilor de munca trebuie asigurate pentru fiecare participant la procesul de
munca dotarea corespunzatoare noii situatii, indiferent de pre3ederile listei interne aprobate de
consiliul de administratie , a3andu2se ca elemente de referinta criteriile stabilite in ane;a nr.0 si
ane;a nr.6 din /. )7>1(0779.
"." Ec<ipament indi3idual de protectie care si2a pierdut calitatea trebuie inlocuit indiferent de
cauza.
".- Ec<ipamentul indi3idual de protectie este gratuit.%ierderea calitatii de protectie inainte de
termenul pre3azut initial si do3edita a se fi produs de 3ina purtatorului da dreptul la recuperarea
daunelor.
".1 O<LIGATII SI DREPTURI ALE PERSONALULUI.
O<LIGATII.
'a poarte intregul ec<ipament indi3idual de protectie pe toata durata acti3itatii,
'a utilizeze ec<ipamentul indi3idual de protectie doar in scopul in care a fost acordat si sa se
preocupe de conser3area calitatii de protectie,
'a prezinte ec<ipamentul indi3idual de protectie la 3erificarile periodice,
'a solicite un ec<ipament nou indi3idual de protectie cand cel acordat si2a pierdut calitatile
de protectie,
'a cunoasca caracteristicile si modul corect de utilizare.
DREPTURI
'a refuze e;ecutarea sarcinii de munca daca nu are dotarea corespunzatoare ,
'a fie reprezentant in comisiile mi;te,
'a fie instruit inca de la anga:are in legatura cu riscurile de la locul de munca si modul de
utilizare si intretinere a ec<ipamentului indi3idual de protectie acordat.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

>.METODOLOGIA DE EVALUARE A RISCRURILOR SI STA<ILIRE A LISTEI
INTERNE DE ACORDARE A EIP
"etodologia tine cont de princiiile enuntate in legislatie si ca urmare dotarea cu E$% se face in
functie de riscurile prezente la locul de munca si nu pe meserie, c<iar daca in unele cazuri , locul de
munca se poate confunda cu meseria (prin identificarea locului de munca respecti3 , cu meseria
persoanei care desfasoara acti3itatea producti3a).
-.1 'e stabileste dotarea specifica pentru fiecare loc de munca si se intocmesc de catre comisii
mi;te liste interne de acordare a E$% ( a3and ca elemente de referinta criteriile stabilite in ane;a nr.0
si ane;a nr.6 din /. )7>1(0779 ) , aporbate de consiliul de administratie.
a) 3e identi)ica elementele speci)ice acti.itatii des)asurate (natura acti.itatii, durata, conditiile de
mediu) , e)ectuandu<se o anali?a preliminara.
Analiza preliminara presupune pregatirea unei lista a locurilor de munca si(sau acti3itatilor
desfasurate , pentru a le grupa astfel incat sa permita manipularea atunci cand se obtin informatiile
necesare.Acesta lista trebuie sa includa atat acti3itatile efectuate pe flu;ul te<nologic (curente) , cat
si cele periodice sau aleatorii (nesecifice cum ar fi reparatii, inte3entii , subcontractari).
$nformatiile necesare despre fiecare loc de munca trebuie sa includa:
'arcinile care trebuie efectuate :durata si frec3enta lor,
Localizarea locului de munca,
Daca se efectueaza in mod normal sau ocazional,
ine efectueaza in mod normal sarcina respecti3a,
Daca pot fi afectate si alte persoane ( de e;: 3izitatori, subcontractanti, public,etc),
"arimea , forma , suprafata , starea de agregare si greutatea materialelor pot fi
manipulate,
Distanta si inaltimea la care trebuie transportate materialele manipulate manual,
'ubstante folosite sau intalnite la locul de munca,
Corma fizica a substantelor folosite sau intalnite la locul de munca (fumuri ,
gaze,3apori , lic<ide, pulberi, solide),
ontinutul si recomandarile fiselor de to;icitate referitoare la aceste substante,
erintele din pre3ederile legale, reglementari, standarde care sunt rele3ante in ceea ce
pri3este acti3itatea ce trebuie desfasurata, instalatia(ec<ipamentul folosit si substantele
folosite sau intalnite,
$ncidente , accidente si afectiuni ale starii de sanatate asociate cu acti3itatea
desfasurata , ec<ipamentul(instalatia utilizata si substantele folosite sau intalnite,
obtinute ca rezultat al informarii din organizatie sau din afara ei .
b) 3e indenti)ica totalitatea )actorilor risc%pericol ce actionea?a cumulati.* acestia pot )i atat
)actori de risc determinati de mediu, cat si )actori de risc determinati de mi1loacele de munca sau
sarcina de munca.3e identi)ica pericolul sau riscul e8istent, inclusi. de risc( se poate apela la
or!anisme speciali?ate).
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

$dentificarea pericolelor , inseamna sa se raspunda la una dintre intrebari:
E;ista o sursa de afectare a starii de sanatate(securitate_
ine(ce poate fi periculos pentu sanatate(securitate_
um poate aparea afectarea starii de sanatate(securitate_
%ericolele care poseda un potential negli:abil, foarte scazut de afectare starii de sanatate(securitate
nu trebuie documentate pentru a fi luat in consideratie ulterior.Este util sa se stabileasca un c<ecL2
list pri3ind pericolele sau riscurile e;istente la locul de munca, e3entual a3and la baza o clasificare
a pericolelor pe grupe, pornind de la cu3inte c<eie.Ciecare dintre acestea este bine sa fie
subclasificate.De aceea , se pot elabora liste specifice de factori periculosi, riscuri sau subriscuri ce
pot fi pre3enite prin purtarea E$% , in ane;a ) este prezentata o astfel de lista.
%entru usurarea acti3itatii de e3aluare a locului de munca si stabilire a sortimentului si tipului
adec3at de E$%, se 3or elabora fise de e3aluare specifice unor grupuri de locuri de munca, a3and la
baza fisa de e3aluare a riscurilor recomandata de UE prin directi3a 1*(9+9(EE (ane;a 0) , inclusa
in ane;a nr.) din /. )7>1(0779 ( care este reprodusa in ane;a nr.0 din prezenta lucrare), in care pe
orizontala se trec riscurile(subriscurile , iar pe 3erticala partile corpului e;puse si se stabilesc
situatiile e;istente prin bifarea pozitiilor de intersectie.
c) 3e stabileste sortimentul de =42 si principalele calitati de protectie.
Analiza fisei de e3aluare ne poate da o indicatie pri3ind sortimentul , iar prin corelarea riscurilor cu
datele din ane;a nr.0 si ane;a nr.6 din /. )7>1(0779 se stabilesc caracteristicile E$%, respecti3 tipul
de E$% necesar.'e 3or insuma calitatile de protectie pentru acelasi sortiment si nu se 3or acorda 0
produse decat atunci cand este practic imposibil sa se gaseasca un model cu toate caracterisicile
necesare sau atunci cand al doilea tip nu se poarta permanet.
d) 3e e.aluea?a durata e8punerii la risc pentru a se stabili modul de acordare *in.entar personal
sau in.entar sectie.
%rincipiul de baza consta in acordarea E$% in in3entar personal.
e) 2entru locuri de munca cu un !ra inalt de noci.itate sau murdarire e8cesi.a se pot acorda
consecuti. & bucati dintr<un sortiment.
)) 6urata normala de utili?are se stabileste la ni.elul intreprinderii , in )unctie de e8perienta
anterioara sau in urma unor e8perimentari pe )iecare model procurat. Durata de utilizare normala
este o notiune care foloseste doar in sensul planificarii c<eltuielilor.
!) Dunctie de caracteristicile purtatorului se stabilesc marimile.
/) 3e stabilesc speci)icatii de apro.i?ionare pentru )iecare sortiment si tip necesar.
Aceste specificatii pot fi sub forma scurta, cu indicarea standardului de referinta si a simbolului de
marcare a tipului de protectie ( de e;emplu, pentru casca rezistenta la soc , cu izolatie electrica
pentru temperaturi peste 267e se poate utiliza referinta VV E# 6*-,>>7 A c.a.,267e]].
-.La modificarea conditiilor de munca trebuie asigurate pentru fiecare participant la procesul
de munca dotarea corespunzatoare noii situatii , prin reactualizarea pre3ederilor listei interne de
dotare cu E$% , aprobate de consiliul de administratie , a3and ca elemente de referinta criteriile
stabilite in ane;a nr.0 si ane;a nr.6 din /. )7>1(0779
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

-." E$% care si2a pierdut calitatea de protectie trebuie inlocuit indiferent de cauza,
-.- E$% este gratuit . %ierderea calitatii de protectie inainte de termenul initial , poate conduce la
recuperarea daunelor din partea agentului economic , daca se do3edeste ca deteriorarea s2a produs
din 3ina utilizatorului,
-.1 $n cazul aparitiei unui factor de risc nou se solicita ""''C completarea criteriilor.
1. METODOLOGIA DE SELECTIONARE SI PROCURAREA A EIP.
$n 3ederea selectionarii si procurarii ec<ipamentelor indi3iduale de protectie trebuie parcurse
urmatoarele etape:
1.1. 'electionarea produsului adec3at riscurilor impotri3a carora trebuie sa se asigure protectie se
poate face prin:
a5 Includerea de c$nditii %entru )urni+$ri 6 %r$ducat$ri 4 i&%$rtat$ri0
'pecificarea de conditii te<nice( standarde ce trebuie respectate, ni3eluri de performanta),
riterii de ac<izitie ? modelul sa fie certificat prin procedurile aplicabile categoriei de
produs, conform legislatie in 3igoare , de un organism recunoscut de ""''C ( se poate
solicita sa se prezinte o copie a certificatului),
'a prezinte o copie a declaratiei de conformitate
E;emplarele prezentate spre ac<izitie sa aiba marca:ul de conformitate ' sau E,
E;emplarele prezentate sa fie insotite de fisa de instructiuni de utilizare.
*5 Veri)icarea in)$r&atiil$r )urni+ate de %r$ducat$rii si i&%$rtat$ri0 compararea e;emplarelor
fabricate cu datele inscrise in documente (certificate , instructiuni)
c5 C$&%ararea datel$r teAnice ale %r$dusel$r e'istente %e %iata cu datele din )isa teAnica de
a%r$(i+i$nare, pentru a selecta modelul care are performante cel putin egale cu cele necesare si
care indeplineste conditiile financiare optime,
d5 AcAi+itia %e *a+a de c$ntract de (an+are#cu&%arare, care sa includa clauze pri3ind
respingerea loturilor necorespunzatoare , modul de instruire a muncitorilor , asigurarea 3erificarilor
periodice.
e5 O&$l$garea unui e'e&%lar din &$delul selecti$nat (de e;emplu prin stampilare de catre
client si furnizor) , pentu a ser3i ca element de comparatie la receptia loturilor ulterioare.
1.. 'tabilirea de conditii de receptie a loturilor.
%entru a se obtine o garantie ca E$%2urile ac<izitionate raspund cerintelor stabilite prin lista interna
de dotare cu E$%, trebuie sa e;iste si aceasta etapa, in care sa se faca 3erificarea(receptionarea
fiecarui lot apro3izionat, prin care sa se 3erifice cel putin:
E;istenta fiselor cu instructiuni de utilizare, cel putin pe fiecare lot , iar pentru E$% de
conceptie comple;a pentru fiecare e;emplar,
E;istenta marca:ului de conformitate (E sau ') pe produse sau pe ambala:,
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

Aerificarea calitatii loturilor li3rate, cel putin prin e;aminari (compararea produselor
li3rate cu modelul omologat) si c<iar efectuarea unor incercari rele3ante, functie de tipul
de produs.
/.CERINTE GENERALE PE CARE TRE<UIE SA LE INDEPLINEASCA EIP#URILE
SELECTIONATE PENTRU DOTAREA PERSONALULUI.
!rice E$% trebuie sa indeplineasca permanent, atat cand este fabricat, cat si cand este utilizat,
urmatoarele cerinte generale:
)) 'a actioneze ca un obstacol intre organism si factori periculosi e;terni, din mediul de munca,
astfel incat actiunea afecti3a a acestora asupra omului sa nu fie daunatoare, deci sa se asigure
protectia muncitorilor impotri3a riscurilor pre3izibile in domeniul de utilizare indicat de fabricant
( in cazul proiectarii si fabricarii) sau in conditiile e;istente ( la utilizator).
0) 'a nu de3ina el insusi un factor de risc, prin proiectarea defectuoasa sau prin pierderea unor
proprietati.
6) 'a nu creeze riscuri suplimentare la utilizare datorita informatiilor defectuoase insuficiente unei
intretineri inadec3ate.
De asemenea E$%2ul trebuie sa puna in pericol alte fiinte din mediul de munca si nici mediul
incon:urator.
Aceste principii de mai sus trebuie sa stea la baza proiectarii si selectionarii oricarui E$%.
?.CRITERIILE CARE TRE<UIE LUATE IN CONSIDERATIE LA EVALUAREA EIP.
$n documentele de aplicare ale directi3ei europene 1*(9+9(EE , respecti3 in comunicarea 601 ,
sunt prezentate criteriile care trebuiesc luate in consideratie la e3aluarea necesarului de E$%, pentru
fiecare categorie , functie de riscurile impotri3a carora se asigura protectia, riscurile pe care le poate
genera alegerea gresita a acestuia si riscurile determinate de utilizarea incorecta a unui E$%.'pre
e;emplificare , in continuare, sunt prezente criteriile pentru manusile de protectie.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

Criterii care trebuiesc luate in consideratie la e.aluarea
manusilor de protectie
R$' !riginea si forma riscului riterii(caracteristici ale E$%
c$nsiderat
RISCURI DE PREVENIT
Actiuni generale nespecifice 2%rin contact
2'olicitari legate de utilizare
Acoperirea mainii
2rezistenta la sfasiere,
alungire, abraziune.
Efecte mecanice %rin abraziuni de
decapare,obiecte taietoare
sau ascutite.
'ocuri
2rezistenta la penetrarea
substantelor , la intepare,
taiere .
2intarituri
Actiuni termice 2%roduse fierbinti sau
reci,temperaturi ambiante.
2ontact cu flacara
2Acti3itati in cazul lucrarilor
sudare.
2$zolatie fata de frig sau
caldura
2$nflamabilitate, rezistenta la
flacara
2%rotectie si rezistenta la
radiatii si la proiectare de
metale topite.
Actiune electrica 2Tensiune electrica 2$zolatie electrica
Actiune c<imica 2iritatii pro3ocate de
substante c<imice
2Etanseitate si rezistenta
c<imica
Actiune 3ibratii 2Aibratii mecanice 2Etanseitate si rezistenta
c<imica
ontaminare ontact cu produsii
radioacti3i
2Etanseitate si rezistenta
c<imica
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

Riscuri legate de alegerea gresita a EIP
inconfort si :ena in lucru confortul insuficient al
purtatorului
2proiectare
ergonomica:masa redusa ,
talii, confort, permeabilitate
la 3apori de apa.
accidente si pericole pentru
sanatate
2compatibilitate scazuta
2lipsa de igiena
2calitatea materialelor
2facilitatea de intretinere
2forma a:ustata
alterarea functiei de
protectie datorita
imbatranirii
intemperii, conditii
ambiante, curatare,
utilizare.
2rezistenta a protectorilor la
gresiuni industriale.
2mentinerea functiilor pe
toata durata de 3iatza a E$%
2pastrarea dimensiunilor.
Riscuri legate de utili+area EIP
insuficienta eficacitatii
protectiei
2alegerea gresita a
ec<ipamentului
Alegerea ec<ipamentului in
functie de natura si
importanta riscurilor si
influentelor industriale
2respectarea indicatiilor
fabricantilor
2respectarea marca:ului
ec<ipamentului (e;:clasa de
protectie ,marca:
corespunzator unei utilizari
specifice)
2alegerea ec<ipamentului in
functie de factorii specifici
ai utilizatorului.
#utilizarea gresita a
ec<ipamentului
#utilizarea adec3ata a E$% si
cunoasterea riscului
2respectarea indicatiilor
fabricantului
2stri3ire, uzare sau
deteriorare a E$%
#mentinere in stare
corespunzatoare
2control periodic
2inlocuire la momentul
potri3it
2respectarea instructiunilor
fabricantului.
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

ANE:A 1.
E'e&%lu de CAecB#list de e(aluare a %eric$lel$r4riscuril$r %entru un l$c de &unca
Risc Elemente specifice pentru e3aluarea riscului
adere prin alunecare Tipul suprafetei:neteda, relati3 rugoasa, foarte
rugoasa.
"aterialul suprafetei: linoleum , tabla , lemn ,
placi de ceramica.
'ubstante aflate pe podele: cu 3iscozitate
mica, cu 3iscozitate mare.
adere prin alunecare datorita deni3elarilor orpuri neregulate pe suprafete
aderea persoanelor de la inaltime aracteristici ale locului de munca
.radul de libertate a miscarilor2necesar
Durata acti3itatii desfasurate la inaltime
adere de unelte, obiecte de la inaltime "asa obiectului
$naltimea de la care pot cadea
%roiectare de particule(obiecte cu 3iteza mare "asa particulelor
Aiteza articulelor: )0m(s , >+ m(s, )07 m(s,
)17 m(s
%ericole asociate cu manipularea obiectelor
grele, manipulare de unelte, materiale
2cadere de obiecte de la inaltime
2rostogolire
2:ulire, taiere, intepare
2contact cu substante periculoase,agresi3e sau
to;ice.
"asa obiectului
$nlatimea de la care poate cadea
Corma :cu muc<ii rotun:ite, cu muc<ii taioase,
cu forme neregulate, ascutite, etc.
Tipul suprafetei :rugoasa, neteda, uscata,
unsa ,
#atura substantei c<imice
'ubstante care pot fi in<alate 'tarea de agregare:fumuri, gaze 3apori si
picatori si aerosoli lic<izi,
%articule solide(praf sau grosiere
To;icitatea substantei
oncentratia in aer
'ubstante care pot pro3oca afectiuni ale oc<ilor 'tarea de agregare
#atura substantei c<imice
'ubstante care pot pro3oca afectiuni cutanate 'tarea de agregare:lic<ide, pulberi , gaze si
3apori
#atura substantei c<imice
oncentratia
To;icitatea substantei:agresi3a, iritanta, to;ica
tegumente
$ntensitatea e;punerii (pulberi , lic<ide) : sub
mica presiune, :et de mare presiune
Crec3enta e;punerii: aleatorie, de scurta
durata sau lunga durata.
'ubstante care pot acuza afectiuni prin ingestie #atura substantei
To;icitatea substantei
Aibratii Crec3enta
Radiatii neoionizate Tipul radiatiei: lumina solara puternica, sudare
Clu;ul radiatiei incidente
Distanta fata de sursa
'ubstante inflamabile Temperaturi de autoaprinderi
Temperatura de aprindere
'ubstante care formeaza amestecuri e;plozi3e onditiile specifice in care se poate produce
declansarea unei e;plozii
E;plozi3i #atura e;plozi3ului
"anipulare de obiecte fierbinti Temperatura
Timp de contact
"anipulare de obiecte reci Temperatura
Timp de contact
onditii de mediu inadec3ate Temperatura de lucru
Lucrari in spatii cu diferente mari de
temperaturi
urenti de aer23iteza aerului
Durata acti3itatii
$ntemperii Durata acti3itatii
%ericole determinate de lucrul pe cai de
circulatie a 3e<icolelor
uloarea imbracamintei
Ele&ente care tre*uiesc a(ute in (edere la e(aluarea l$cului de &unca in (ederea EIP
Ti%ul
acti(itatii
C$nditii de
&unca
Risc#Ni(el
de Risc
Directie#
+$na de
e'%unere
S$rti&ent MIP Caracterici de
Pr$tectie
#c$ntinua4
disc$ntinua
#$ca+i$nala
#te&%eratura
#u&iditate
#curenti de
aer
#%$+itie
#&ecanic
#inte%are
#taiere
# cadere
$*iecte
#CAi&ic
#str$%ire
#9et
# aer$s$li
# %ra)
#Ter&ic
#)lacari
# cald.rad
#cald. C$n(
#radiatii
#<i$l$gic
#=r$ntal
#General
#Casca
#OcAelari
#Manusi
#I&*raca&inte
#Incalta&ine
#Re+. La s$c
#re+.la s$c
#%an$ra&ici
#etansi
#Re+. La
inte%aturi
#de'teritate
#re+.u+ura
#i&%er&ea*ila
#igni)uga
#etansa
#Re+.s$c
#antidera%anta
#re+.%r$d %etr$l
'. R8D %R! !#'ULT ".T. '.R.L

>+A= 2=9>R: =E+:+R=+ R43C:R4,R 49 E=6=R=+ 3==C>4,9+R44 =42
RISCURI
=IMICE C;IMICE <IOLOGICE
MECANICE TERMICE
E
L
E
C
T
R
I
C
E
RADIATII
M
G
O
M
O
T
AERO
SOLI
LIC;IDE
V
A
P
O
R
I
,

G
A
M
E
&
a
c
t
t
e
r
i
i

p
a
t
o
g
e
n
e
A
i
r
u
s
i

p
a
t
o
g
e
n
i

i
u
p
e
r
c
i

g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e

d
e

m
i
c
o
z
e
A
n
t
i
g
e
n
i

b
i
o
l
o
g
i
c
i

n
e
b
a
c
t
e
r
i
e
n
i

a
d
e
r
e
a

d
e

l
a

i
n
a
l
t
i
m
e
'
t
o
c
,

l
o
3
i
r
e
,

i
m
p
a
c
t
,

c
o
m
p
r
e
s
i
u
n
e
$
n
t
e
p
a
r
e
,

t
a
i
e
r
e

a
b
r
a
z
i
u
n
e
A
i
b
r
a
t
i
i

A
l
u
n
e
c
a
r
e
,

c
a
d
e
r
e
,

l
a

a
c
e
l
a
s
i

n
i
3
e
l

a
l
d
u
r
a
,

f
o
c
C
r
i
g

#
e
i
o
n
i
z
a
t
e

$
o
n
i
z
a
t
e

%
u
l
b
e
r
i
,

f
i
b
r
e
C
u
m

e
a
t
a

$
m
p
r
o
s
c
a
r
e
,

s
t
r
o
p
i
r
e
$
m
e
r
s
i
i

P
A
R
T
I
L
E

C
O
R
P
U
L
U
$

A
%
raniu
Urec<i
!c<i
ai respiratorii
Cata
Tot capul
"
E
#
&
R
E
'
U
%
E
R
$
!
A
R
E
"aini
&ratele (parti)
"
E
#
&
R
E
$
#
C
E
R
$
!
A
R
E
%icior
.ambe (parti)
A
L
T
E
L
E
%iele
Trunc<i ,
abdomen
ai
parenterale
Total corp