Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA
FACTORII DE RISC DE
ACCIDENTARE IN MUNCA SI IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA
In baza relatiei biunivoce factor de risc – masura de prevenire, cel mai lucrativ criteriu,
pentru identificarea factorilor de risc ce trebuie eliminati/anihilati, este cel care-i imparte dupa
elementul generator din cadrul sistemului de munca.
- erori de decizie;
- erori de executie;
- erori de autoreglaj.
- faza scaderii treptate a capacitatii de munca, caracterizata prin aparitia oboselii, ceea
ce favorizeaza producerea accidentelor.
temperament;
aptitudini;
caracter;
oboseala;
boala;
emotiile;
interesele de moment;
starile de depresiune;
influenta alcoolului;
factorii alimentari;
In afara unor insusiri, capacitati general umane si a unor posibilitati si limite fizice si
psihofiziologice caracteristice fiintei umane, exista si insusiri, capacitati particulare, prin care
oamenii se deosebesc unii de altii. Aceste insusiri individuale pot fi cunoscute si evaluate ca
nivel de dezvoltare. Ansamblul tuturor trasaturilor psihice si fiziologi ce particulare,
caracteristice pentru un anumit individ, formeaza personalitatea acestuia.
Operatia este cea mai mica unitate a muncii si este subordonata sarcinii; se poate
caracteriza in raport cu:
metodelor prin care se poate ajunge la realizarea scopului procesului de munca. Modul in care
pot conduce la accidentare si/sau imbolnavire profesionala este evident, deoarece determina
eroarea la nivelul executantului.
A doua grupa de factori provine din neluarea in considerare a variabilei umane, respectiv
din stabilirea nerationala a parametrilor actiunilor umane.
Dupa natura actiunii lor, factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala proprii
mijloacelor de productie se pot imparti in patru mari categorii:
Miscarile periculoase. Statisticile arata ca cele mai multe accidente de munca, avand
cauze de natura obiectiva, se datoreaza organelor in miscare ale masinilor. In functie de rolul lor
in cadrul procesului de munca, miscarile masinilor, mecanismelor, organelor de masini, pieselor
etc. pot fi:
A. functionale:
B. nefunctionale:
balans;
Tot din categoria factorilor de natura mecanica proprii mijloacelor de productie mai fac
parte:
O serie intreaga de operatii si procese industriale se efectueaza fie la presiune ridicata, fie
in conditii de vid. In ambele situatii exista riscul producerii unor accidente: in primul caz
(presiune) se pot declansa explozii, iar in cel de-al doilea (vid), implozii.
introducerea gazelor comprimate in butelii sau recipiente, in vase de sticla sau in alte
recipiente ce functioneaza la presiuni mai reduse;
Un sistem material scos din pozitia de echilibru, prin aplicarea / suprimarea unei forte,
incepe sa se miste. Daca miscarea sistemului fata de starea de referinta este alternativa, se
numeste vibratie sau oscilatie.
a) vibratii de translatie;
b) vibratii de rotatie;
c) vibratii de torsiune.
a) vibratii periodice;
b) vibratii aperiodice;
c) vibratii aleatoare.
Caracterizarea nivelului vibratiilor poate fi facuta prin intermediul deplasarii, vitezei sau
acceleratiei miscarii. Deoarece ele sunt marimi interdependente, legate prin simple operatii de
derivare sau integrare, cunoasterea uneia dintre ele este suficienta pentru determinarea celorlalte.
In prezent se foloseste in special masurarea acceleratiei, datorita unor multiple avantaje privind
constructia si caracteristicile tehnice ale traductoarelor de acceleratie. Mai mult decat atat,
acceleratiile constituie un indicator direct al marimii fortelor masice generate de vibratii.
locul de contact al corpului cu sursa de vibratii (vibratii globale sau vibratii transmise
sistemului mana – brat);
Rolul nociv al vibratiilor se traduce prin modificari numeroase, disparate sau asociate in
sindroame generale, neurologice si psihice, atrofii musculare progresive etc., alcatuind tabloul
clinic al bolii de vibratie.
Factorii care influenteaza efectul vibratiilor asupra organismului uman sunt: intensitatea
oscilatiilor; distanta dintre individ si sursa de vibratii; pozitia corpului; modul si durata de
expunere; spectrul de frecventa si directia de actiune a vibratiilor.
Efectele cele mai intense le au vibratiile de frecventa apropiata cu vibratiile proprii ale
organismului uman = 6 – 9 Hz.
Propagarea prin corp a vibratiilor este amortizata sau favorizata de anumiti factori morfo-
functionali. Astfel, articulatiile membrelor amortizeaza in mare masura oscilatiile cu frecventa
mai mica de 40 Hz., in timp ce incordarea muschilor (pozitia rigida) favorizeaza propagarea lor,
mai ales in tesutul osos si muscular.
Desi este prevazut cu un sistem de reglare si adaptare la vibratii mecanice, omul percepe
vibratiile de la 1 la 1.500 Hz., dar cu senzatii subiective diferite.
In benzile de frecventa pentru maximum de sensibilitate (si anume 4-8 Hz. pentru
vibratiile longitudinale si 1-2 Hz. pentru vibratiile transversale) pragul este situat la aproximativ
4,01 m/s2.
In numeroase ramuri industriale exista locuri de munca unde, prin natura sarcinii de
munca, executantul poate intra in contact cu obiecte sau suprafete cu temperaturi excesive:
ridicate sau coborate.
In multe dintre situatiile precizate poate aparea drept risc de accidentare si contactul cu
flacarile – la lucrul cu foc deschis: turnator metale, turnator-topitor sticla, sudor la sudarea
oxiacetilenica sau in cazul incendiilor, precum si cu flame produse de instalatii electrice defecte,
arcul de sudura etc.
arsuri de gradul III (escara); in aceasta grupa intra arsurile ce afecteaza intreaga
grosime a tegumentului, uneori si tesuturile subtegumentare: muschi, vase, nervi; zona arsa se
prezinta indurata, cu aspect cartonat, insensibila la palpare;
e. Curentul electric
Majoritatea instalatiilor, utilajelor si masinilor sunt actionate electric. Curentul electric
poate constitui factor de risc de accidentare in munca in doua situatii:
intensitatea curentului;
durata contactului;
In general, cand un agent chimic nou este introdus pe piata, este greu de
apreciat unde, de catre cine si in ce scop va fi folosit; astfel, intoxicarea
poate avea loc la cele mai imprevizibile locuri de munca. Iata cateva produse
de larg consum care contin agenti chimici periculosi: petrol, bauturi
alcoolice, acidul de baterii auto, adezivi, vopsele, produsele de curatare
(detartranti de baie, degresanti pentru aragaz etc.) pesticidele, tigarile,
vopselele de par, pasta corectoare, umplutura cartuselor de imprimanta sau
xerox etc.
Expunerea la agentii chimici este de multe ori platita scump. OIM estimeaza
ca din totalul de peste 2 milioane de decese care au loc anual, 439 de mii
sunt cauzate de chimicale, iar din cele 160 milioane de cazuri de boli
profesionale, 35 de milioane, de asemenea, sunt provocate de
expunerea la agentii chimici.
Agentul chimic periculos este orice substanta sau preparat care, datorita
proprietatilor fizico-chimice, chimice sau toxicologice si modului de folosire
sau prezentei acestora la locul de munca, prezinta risc pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor. Peste 2.500 de substante sunt deja clasificate la
nivelul Uniunii Europene ca fiind periculoase. Pentru aproape 600 de
substante sunt stabilite valori limita de expunere profesionala (VLE) care nu
pot fi depasite in nici o situatie.
substante toxice;
substante caustice;
substante inflamabile;
substante explozive;
substante mutagene;
substante cancerigene.
inhalare ingerare c
ontact
Agentii chimici periculosi pot provoca unul sau mai multe din
urmatoarele efecte:
cutanate;
oculare;
Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele mai grave arsurile cailor
respiratorii si ale tubului digestiv.
Substante inflamabile
Substante explozive
Sunt cele care pot provoca aparitia brusca a unui caracter genetic
nou, ce reflecta o modificare corespunzatoare a materialului ereditar.
Conform unei alte definitii substantele mutagene sunt substante care au
proprietatea de a reactiona cu materialul genetic sau de a actiona asupra
acestuia, producand mutatii.
eticheta;
internet.
a) Eticheta
TOLUEN
PERICULOS LA INHALARE
A nu se arunca la canalizare.
Contine: toluen
203-625-9 marcaj CE
Simbol grafic de
Descrierea riscurilor
avertizare
Foarte toxice - substantele si
T+ preparatele care prin inhalare,
ingestie sau penetrare cutanata in
cantitati foarte mici pot cauza Aceste substante pot
moartea sau afectiuni cronice ori provoca, in functie de
acute ale sanatatii; cantitate, efecte ireversibile
dupa o singura expunere,
Foarte toxic Exemple: acid cianhidric, efecte grave asupra sanatatii
anhidrida arsenioasa, Paration dupa expunere repetata sau
Toxice - substantele si prelungita, cat si efecte
T preparatele care prin inhalare, mutagene cancerigene sau
ingestie sau penetrare cutanata in teratogene prin inhalare,
cantitati reduse pot cauza moartea inghitire sau patrundere prin
sau afectiuni cronice ori acute ale piele.
sanatatii;
Toxic Unul din cele trei simboluri
Exemple: metanol, benzen, fenol se poate utiliza si pentru
Xn Nocive - substantele si substantele si preparatele
preparatele care prin inhalare, sensibilizante, cancerigene,
ingestie sau penetrare cutanata pot mutagenice sau toxice pentru
cauza moartea sau afectiuni cronice reproducere.
ori acute ale sanatatii;
Exemple: white-spirit.
Explozive: substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau
E gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm in absenta oxigenului din
atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de
proba determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau sub
efectul caldurii explodeaza cand sunt partial inchise; Pot exploda fie
in prezenta unei flacari, fie prin lovire sau frecare.
Exploziv
Exemple: nitroglicerina.
O Oxidante: substantele si preparatele care in contact cu alte
substante, in special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic
exoterma; Pot elibera oxigen, putand provoca sau intretine
arderea substantelor corozive.
Concluzie:
Exemple:
Bacterii (tuberculoza,leptospiroza )
Ciuperci (candidoze)
Activitati in
instalatiile de
productie
alimentara;
Activitati
profesionale in
care exista contact
cu animale si/sau
produse de origine
animala;
Animale
Oameni
Sol, apa
Purtator sanatos
semnalizare de securitate;
Unii agenti biologici pot cauza cancer sau pot face rau fetusilor.
Sub/suprasolicitatea fizica
Tab. 2.4.
Temperatura ( °C )
Tipul activitatii
minima optima maxima
Munca de birou 18 21 24
Munca *) usoara in pozitie sezanda 18 20 24
Munca *) usoara in pozitie ortostatica 17 18 22
Munca *) grea 15 17 21
Munca *) foarte grea 14 16 20
*) Categoria de munca – usoara/grea – se stabileste in functie de consumul de energie, de
repartizarea efortului asupra maselor musculare si de gradul de solicitare statica a muschilor
Aeroionizarea necorespunzatoare
electroni ( , , , , , , , , etc.);
ioni si .
In ceea ce priveste starea fizica sunt utilizate mai multe clasificari si anume
in raport cu dimensiunile efective si in functie de mobilitatea in camp
electric.
mici, de ordinul angströmilor, din care fac parte ionii gazosi instabili
si ionii gazosi de structura, realizati de toate sursele de ionizare;
Tab. 2.5.
Lipsa de ioni mici din incaperea industriala face ca organismul sa nu mai aiba
conditii electrochimice de refacere a energiei in ritmul consumului; spre
sfarsitul programului (considerat de 8 ore) apare si se instaleaza o oboseala
progresiva, simultan cu senzatia de satietate fata de munca, deci creste
probabilitatea erorii de comportament.
Zgomotul este definit, cel mai des, ca un sunet nedorit. Sunetul este
senzatia auditiva provocata de vibratia acustica (deci in domeniul audibil) a
particulelor unui mediu elastic in jurul unei pozitii de echilibru.
- zgomot impulsiv;
- zgomot stabil;
- zgomot fluctuant;
- zgomot intermitent.
- nivelul in decibeli;
- continutul in frecventa;
Iluminatul necorespunzator
- dimensiunea detaliului;
- luminozitatea fondului.