Riscuri generale şi specifice

Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri

risc
Alunecări, împiedicări  Alimente răsturnate /  Luxaţii, entorse,  Asigurarea
şi căderi deşeuri alimentare / fracturi. curăţeniei locului
 Cea mai frecventă uleiuri / apă pe căile de  Vătămări ale de muncă şi a
cauză pentru acces şi pardoseli. gâtului şi spatelui. spaţiilor de
producerea  Finisaje de pardoseli şi  Tăieturi, circulaţie şi
accidentelor, în covoare alunecoase. hematoame şi alte menţinerea
special în  Diferenţe de nivel ale vătămări din acestor spaţii fără
bucătării. pardoselilor. căderi, din căderi obstacole.
 Potrivit  Căi de acces, trepte pe sau în maşini  Utilizarea de
statisticilor, insuficient iluminate. sau în friteuze. încălţăminte de
pardoselile umede  Semnalizări lipsă. protecţie
sau cu alte  Lipsa de experienţă şi corespunzătoare,
pericole cauzează vârsta favorizează cu tălpi
mai multe alunecările şi căderile. antiderapante.
alunecări şi căderi  Încălţăminte  Asigurarea unei
decât în industria necorespunzătoare. iluminări
de alimentaţie  Mersul prea rapid sau adecvate a
publică. alergarea. locului de
 Inexistenţa sau muncă, scărilor
neutilizarea şi căilor de
balustradelor la scări. circulaţie.
 Închiderea uşilor
cuptorului, ale
maşinii de spălat
vase şi ale
dulapurilor de
vase.
 Evitarea alergării
în special la
deplasarea pe
scări şi pe
pardoseli
alunecoase.
 Asigurarea unor
scări suficient de
lungi în raport cu
nevoile,
prevăzute la
capetele
inferioare şi
superioare ale
şinelor laterale
cu tălpi
antiderapante.
Nu se vor folosi
niciodată
improvizaţii
 pentru a înlocui o
scară, precum
scaune, cutii sau
butoiaşe.
 Echiparea casei
scării cu
balustrade solide
şi iluminarea
corespunzătoare
a acesteia.
 Folosirea de
covoraşe
antiderapante.
 Utilizarea de
indicatoare
pentru pericole.
 Luarea în
considerare a
unor spaţii,
precum cele:
pentru frigidere,
de răcire şi
depozitare,
punţile de
încărcare şi
spaţiul din
spatele barurilor.

Tăieri şi înţepări Echipamente de tăiat şi cuţite  Tăieri  Ascuţirea şi

(fie prin utilizarea unor mai ales în bucătării:  Înţepări păstrarea
echipamente / obiecte,  Plăgi cuţitelor în
 Maşini de feliat;
fie prin curăţarea lor) Localizate în special la condiţii
 Maşini de tocat carne;
mâini şi braţe, abdomen, corespunzătoare;
 Mixere;
laba piciorului spălarea acestora
 Cuţite şi tacâmuri.
Vătămări ale membrelor separat.
prinse în părţile în  Folosirea
mişcare ale maşinilor. cuţitului
corespunzător
operaţiilor.
 Utilizarea unui
fund
corespunzător de
tăiat,
antiderapant.
 Păstrarea
cuţitelor într-un
suport de cuţite,
pe o platformă
adecvată pentru
cuţite sau pe o
bandă magnetică
montată pe
 perete.
 Instruirea
lucrătorilor
pentru utilizarea
în siguranţă a
aparaturii.
 Dotarea
aparatelor cu
dispozitive de
protecţie pe care
lucrătorii le
utilizează în
momentul
funcţionării
aparatului. De
ex. la maşinile de
feliat trebuie să
se asigure
dispozitive de
protecţie a
degetelor şi
pentru tăierea
ultimei felii.
 Asigurarea că
butoanele de
oprire sunt uşor
accesibile.

Arsuri, opăriri  În activităţile din  Arsuri de diferite  Folosirea unei

bucătării: contactul cu: grade. tăvi sau a unui
vase fierbinţi, diverse  Opăriri. cărucior pentru a
echipamente, friteuze, servi lichide,
platouri, alimente şi farfurii sau alte
lichide fierbinţi (mai ales obiecte fierbinţi.
uleiul fierbinte), vapori  Avertizarea
de apă în cantităţi mari. personalului de
 În activităţile de servire serviciu şi a
a clienţilor (ospătarii): clienţilor în
contactul cu farfuriile şi legătură cu
platourile fierbinţi, platourile
precum şi cu mâncare fierbinţi.
sau lichide fierbinţi  Montarea de
vărsate. geamuri pe uşa
 Riscul de opărire apare de la bucătărie
la: pentru a asigura
 mişcări bruşte ca o trecere sigură
urmare a unei pentru personalul
alunecări / de servire.
împiedicări;  Instruirea
 ciocnirea unor lucrătorilor
vase neacoperite; privind tehnicile
 turnarea apei în corecte de
 vase cu ulei manipulare a
fierbinte; obiectelor
 intervenţii la fierbinţi, ca de
instalaţiile de exemplu
încălzire. ridicarea
 Electrocutări. capacelor de pe
vase la distanţă
faţă de corp.
 Ţinerea
mânerelor
cratiţelor sau ale
oalelor departe
de marginea
sobei.
 Ridicarea
obiectelor
fierbinţi cu
ajutorul
materialelor
uscate.
Măsuri pentru
utilizarea în siguranţă
a friteuzelor
 Folosirea de
dispozitive
automate de
coborâre a
alimentelor în
baia de ulei.
 Aruncarea
uleiului şi a
grăsimii fierbinţi
numai după ce s-
au răcit.
 Utilizarea de
recipiente
suficient de mari
şi rezistente la
temperaturi
ridicate.
 Asigurarea că
lucrătorii poartă
echipamente
individuale de
protecţie
corespunzătoare.

Contact cu substanţe Lucrătorii pot fi expuşi la Substanţele periculoase  Păstrarea

periculoase acţiunea unor substanţe pot cauza vătămări sau agenţilor de
chimice potenţial periculoase, îmbolnăviri, dacă nu curăţare doar în
precum: sunt utilizate în mod recipiente a căror
corespunzător. Pot formă sau model
 detergenţi pentru afecta tegumentele sau indică în mod
pardoseli, straturile subcutanate, clar faptul că
 dezinfectanţi şi soluţii de mucoasele sau căile respectivul
curăţat depunerile de respiratorii prin contact conţinut nu poate
calcar, direct urmat de acţiune fi confundat cu
 săpunuri şi alte substanţe mecanică sau chimică alimentele.
de curăţat, corozivă. Recipientele în
 pesticide, Pot produce: care sunt păstraţi
 insecticide, agenţii de
 eczeme,
 apă în exces, curăţare trebuie
 infecţii,
 detergenţi de spălat vase, să fie marcate
 iritaţii ale pielii,
 produse de curăţare a astfel încât riscul
ochilor si nasului,
canalelor, să poată fi
 dermatite,
 soluţii de curăţat recunoscut de
 alergii,
cuptoarele, către toţi
 arsuri la nivelul
 soluţii pentru curăţat utilizatorii.
pielii şi ochilor,
toaletele,  Folosirea unor
 afecţiuni
 înălbitori, înlocuitori mai
respiratorii,
 alimente precum: sucul puţin periculoși.
 cancer pulmonar,
de fructe şi legume;  Utilizarea de
 asfixiere, stare de
proteinele din peşte, produse cu
inconştienţă,
crustacee, carne şi făină; sistem şi robineţi
deces.
 vapori şi fum provenind de deversare,
de la gătit şi mâncare dozarea făcându-
arsă; se în
 pentru angajaţii care conformitate cu
lucrează în cluburi de indicaţiile de
noapte, cafenele, baruri utilizare.
şi discoteci, fumatul  Utilizarea
pasiv ca şi consumul de instalaţiilor de
alcool (care fac parte din ventilaţie sau
serviciul de primire şi la deschiderea
care personalul are acces ferestrelor.
uşor) este, în mod  Purtarea
deosebit, o problemă. echipamentului
individual de
protecţie în
timpul utilizării
agenţilor de
curăţare
periculoşi.
Echipamentul
individual de
protecţie trebuie
să includă măşti
şi ochelari de
protecţie,
eventual măşti de
protecţie
împotriva
inhalării, mănuşi
 de protecţie, şorţ
de cauciuc şi
cizme de
protecţie.
 Existenţa şi
respectarea
instrucţiunilor de
folosire, care să
definească
pericolele pentru
oameni şi mediu,
precum şi
măsurile de
protecţie şi
regulile de
conduită
necesare.
 Asigurarea de
spaţii în care nu
se fumează
pentru a proteja
lucrătorii de
fumatul pasiv.
Dacă acest lucru
nu este posibil,
se vor utiliza
sisteme de
ventilaţie
performante.

Riscuri biologice  Activităţile în timpul  Boli de piele ca:  Utilizarea de

cărora lucrătorii pot fi dermatite și reacții echipamente sau
expuşi riscurilor alergice; unelte pentru a
biologice:  Boli respiratorii; evita contactul
 prepararea mâncării;  Afecţiuni direct al mâinilor
 curățarea: podelei, infecţioase neprotejate cu
echipamentelor, digestive şi alimentele, de
mașinilor, hepatice. exemplu
echipamentelor de gătit; folosirea
 curățarea: camerelor de maşinilor de
hotel, camerelor de baie; spălat vase, a
 spălarea manuală a celor de mărunţit
vaselor; alimente etc.
 curăţarea hainelor;  Stabilirea şi
 curăţarea conductelor de aplicarea strictă a
drenare. unor măsuri de
 Factorii de risc: manipulare a
 riscul de infecție cu obiectelor
microorganisme (viruși, contaminate.
bacterii, paraziți,  Furnizarea de
ciuperci); mijloace
 apa care picură de pe igienico-sanitare
 păsările congelatele; pentru lucrătorii
 sânge de animale expuşi şi
sacrificate; respectarea
 seringi şi alte obiecte strictă de către
umezite, murdare sau lucrători a
contaminate de persoane măsurilor
bolnave, găsite în timpul igienico sanitare.
curăţeniei;  Utilizarea de
 infestare cu dăunători şi mijloace
spori de mucegai a: individuale de
 spaţiilor de lucru protecție.
şi de depozitare,  Protejarea pielii
 deşeurilor prin aplicarea
alimentare; unor unguente de
 impurități din sistemul protecţie şi
de aer condiționat îngrijire a
precum: viruşi, bacterii acesteia.
sau spori de mucegai;  Protejarea rănilor
 muşcături de insecte; de pe piele cu
 nerespectarea regulilor pansamente.
de igienă.  Dezinfectarea
mâinilor.
 Verificarea
regulată a
infestării cu
dăunători şi spori
de mucegai şi
combaterea
acestora.
 Semnalarea
seringilor găsite,
fără a fi atinse.
 Curăţarea
regulată,
dezinfecţia şi
combaterea
dăunătorilor.
 Asigurarea unei
ventilaţii
eficiente.
 Dotarea cu
recipiente
închise, pentru
stocarea de
deşeuri organice.
 Depozitarea la
rece a gunoiului.
 Verificarea şi
curăţarea
periodică a
instalaţiei de
 condiţionare a
aerului şi a
hotelor.
 Curăţarea /
schimbarea
periodică a
filtrelor.
 Controlul
periodic al
puterii de
aspiraţie a
instalaţiei de aer
condiţionat
pentru
combaterea
contaminării.
 Utilizarea de
ecrane şi capcane
pentru insecte.
 Controlul
periodic al
tegumentelor
pentru a detecta
orice semn de
dermatită.

Zgomot,  Bucătării: vase şi oale  Afectarea auzului  Înlăturarea

Frecvenţe şi intensităţi manipulate, procese (hipoacuzie, zgomotelor
ridicate ale sunetelor zgomotoase de gătit, surditate); periculoase de la
maşini de spălat vase;  Oboseală mentală; locul de muncă.
 Discoteci, cafenele şi  Lipsă de  Purtarea unor
cluburi de noapte: concentrare; dispozitive de
echipamente de sunet,  Stres, protecţie
vocile clienţilor; care pot duce la corespunzătoare,
În restaurante nivelurile accidente. pentru urechi
zgomotelor tind să crească (antifoane de tip
datorită vocilor clienţilor, extern sau
ordinelor strigate de personal, intern).
zăngănitului vaselor, paharelor,  Izolarea pe cât
tacâmurilor, instalaţiilor de posibil a
ventilaţie şi dispozitivelor de locurilor de
ridicat şi transportat; muncă
 Altele: semnalele de zgomotoase
avertizare, utilajele, (încăperi
ventilatoarele, maşinile separate sau
de măcinat cafea, utilizarea
activităţile de menaj, panourilor
spălatul, muzica din fonoabsorbante).
baruri şi, bineînţeles,
conversaţiile colegilor
sau ale clienţilor.
Iluminat deficitar O ambianţă luminoasă redusă Risc ridicat de  Asigurarea unor
cantitativ şi calitativ poate fi plăcută pentru clienţi accidentare niveluri de
(restaurante, baruri, cazinouri iluminare
şi discoteci), dar poate fi cauză corespunzătoare
de accidente prin căderi, arsuri, sarcinilor ce
suprasolicitare vizuală. trebuie realizate.

Microclimat şi calitatea  Microclimat cald şi  Disconfort;  Dotarea cu

aerului deficitare umed;  Dureri de cap; instalaţii de
 Alternarea între mediu  Capacitate de ventilare
cald şi rece; concentrare generală sau
 Curenţi datoraţi aerului redusă; locală (instalaţii
condiţionat;  Stres şi solicitare de aer
 Probleme de ventilare, termică; condiţionat sau
calitate slabă a aerului,  Crampe calorice sisteme de răcire
mirosuri neplăcute; (musculare); locală a aerului).
 Substanţe vătămătoare şi  Epuizare de În bucătăriile
toxice prezente în aer căldură; profesionale,
(praf, grăsimi, vapori,  Colaps caloric; ventilarea prin
fum şi gaze);  Şoc termic şi deplasare
 Frigul artificial pentru hiperpirexie; maselor de aer
conservarea alimentelor.  Manifestări viciat şi
cronice: agravarea înlocuirea lor cu
unor afecţiuni aer proaspăt şi
preexixtente eventual tratat
(cardiovasculare, (filtrat, răcit,
gastrointestinale, uscat etc.).
dermatologice,  Utilizarea
renale, echipamentelor
respiratorii, ale de gătit prin
aparatului inducţie (gătit la
locomotor etc.). „căldură rece”
folosind câmpuri
magnetice). Nu
există flacără
deschisă.
 Reducerea
umidităţii
utilizând sisteme
de aer
condiţionat şi
dezumidificatoar
e şi acţionând
asupra surselor
de producere a
umezelii; de
exemplu, băile
de apă deschise,
canalele de
scurgere, şi
supapele de aburi
 neetanşe.
 Aclimatizarea
personalului
pentru creşterea
toleranţei la
căldură şi
reducerea
solicitării
termice.
 Alternarea
perioadelor de
activitate cu
repaus în spaţii
mai răcoroase
pentru a reduce
efectele
expunerii la
căldură.
 Reducerea
solicitărilor
fizice în
activitate (de
exemplu evitarea
manipulărilor
manuale inutile,
utilizarea
mijloacelor
tehnice
ajutătoare pentru
manipulare,
montarea unui
furtun la robinet
pentru umplerea
găleţilor).
 Asigurarea unor
puncte de apă
potabilă rece în
aproprierea zonei
de lucru pentru
ca lucrătorii să
poată înlocui
lichidele pierdute
prin transpiraţie.
 Purtaţi
echipamente
individuale de
protecţie
corespunzătoare.
Trebuie să se
asigure
îmbrăcăminte
 răcoroasă,
confortabilă,
permeabilă,
precum cea din
bumbac pentru a
permite libera
mişcare a aerului
şi evaporarea
transpiraţiei.
 Instruirea
angajaţilor
privind riscurile
expunerii la
căldură, măsurile
de prevenire şi
metodele de
lucru adecvate.

Gazul sub presiune  Instalaţii de dozare a  Dureri de cap,  Instalarea de

necesar dozării băuturilor care cuprind transpiraţie, recipienţi noi
băuturilor buteliile cu gaz sub respiraţie pentru dioxidul
presiune, precum şi precipitată, de carbon la
echipamentul de control creşterea bătăilor nivelul solului
şi amestec. inimii, afectarea într-o zonă
 În multe restaurante şi respiraţiei, deschisă. Acolo
baruri, instalaţia de gaz ameţeală, unde este posibil,
şi buteliile cu gaz sub depresie, tulburări staţiile de
presiune sunt instalate în de vedere şi încărcare
pivniţe insuficient frisoane. existente trebuie
ventilate.  Pentru să fie mutate
 Gazele necesare dozării concentraţii mai deasupra
băuturilor sunt: azotul, mari de CO2, nivelului solului.
dioxidul de carbon şi, în oxigenul din aer  Asigurarea unei
anumite împrejurări, este înlocuit, ventilări
aerul comprimat. determinând corespunzătoare
 Dioxidul de carbon este deficitul de pentru a păstra
cel mai frecvent utilizat. oxigen. Aceasta atmosfera sigură
poate afecta şi montarea unui
gândirea, poate sistem de
duce la pierderea monitorizare a
cunoştinţei şi gazului cu
chiar la moarte. alarmă de
avertizare, ori de
câte ori se
produce o
scurgere
semnificativă de
gaz necesar
dozării
băuturilor, Acest
sistem trebuie să
funcţioneze
 permanent şi să
fie proiectat
astfel încât să
avertizeze o
persoană cu o
alarmă sonoră
sau vizuală
înainte de a intra
în zona
periculoasă.
 Amplasarea unei
semnalizări de
avertizare
corespunzătoare
în afara zonelor
în care se pot
acumula
concentraţii mari
de gaz.
 Asigurarea unei
iluminări
corespunzătoare.
 Restricţionarea
accesului în
spaţiile închise
doar la
personalul
desemnat.
 Instruirea
angajaţilor care
lucrează cu
instalaţia de gaz
necesar dozării
băuturilor,
referitor la:
necesitatea
respectării
instrucţiunilor
furnizorilor;
riscurile
specifice şi
măsurile de
prevenire.
 Stabilirea de
măsuri pentru
cazuri de urgenţă
şi instruirea
lucrătorilor
referitor la
procedurile care
trebuie aplicate.
  Planificarea
livrărilor astfel
încât să se
păstreze la
minim numărul
şi mărimea
buteliilor de gaz
sub presiune.
 Verificarea şi
întreţinerea
periodică a
tuturor ţevilor şi
conductelor,
furtunurilor şi
garniturilor şi
asigurarea
mentenanţei
sistemului,
conform
instrucţiunilor
producătorilor.
 Realizarea unei
inspecţii anuale
de către un
expert contractat
în acest scop.

Pericole de incendiu  Există un risc  Arsuri de diferite  Păstrarea

semnificativ de incendiu grade. echipamentului
în special în bucătării în  Asfixie. electric în
care gazul, flacăra condiţii bune şi
deschisă, uleiurile verificarea
fierbinţi şi substanţele periodică a
inflamabile sunt acestuia .
prezente.  Montarea de
 În hoteluri, acest risc termostate la
este prezent datorită friteuze pentru a
neglijenţei clienţilor, a preveni
scurt circuitelor la supraîncălzirea.
instalaţiile electrice etc.  Curăţarea
robinetelor şi a
hotelor de
grăsime şi
înlocuirea
filtrelor.
 Semnalizarea
scărilor şi
ieşirilor de
incendiu şi
prevenirea
blocării lor.
 Dotarea cu
 extinctoare şi
verificarea
periodică a
acestora.
 Montarea de
dispozitive de
detectare
automată a
focului
(sprinklere, sau
drencere).
 Instruirea
angajaţilor
privind modul de
acţiune în caz de
incendiu.

Riscuri ergonomice
Manipularea manuală  Ortostatism prelungit, de  AMS sunt  Analiza
şi afecţiunile musculo- ex. în activităţile din afecţiuni ergonomică a
scheletale bucătărie. profesionale ale activităţilor şi
 Activităţi repetitive în unor structuri ale locurilor de
bucătărie, ca cele de corpului, precum muncă pentru a
spălare, tocare, tăiere şi muşchii, identifica şi
amestecare, spălarea şi articulaţiile, evalua riscurile şi
ştergerea manuală a tendoanele, factorii de risc de
vaselor, debarasarea, ligamentele, producere de
ştergerea şi aranjarea nervii şi sistemul AMS şi pentru a
meselor, amestecarea circulator la nivel stabili dacă
cocteilurilor. local. manipularea
 Ridicarea vaselor şi a  AMS profesionale manuală şi
castroanelor pline şi a sunt afecţiuni riscurile asociate
tăvilor de la maşina de cumulative / pot fi
spălat vase, purtarea de multifactoriale eliminate/reduse.
şiruri de farfurii. determinate de Utilizarea unor
 Lucrul în poziţii expunerea în mod mijloace tehnice
incomode, de ex. repetat la sarcini ajutătoare ori de câte
aplecarea peste friteuze cu intensitate ori este posibil, ca de
pentru a le curăţa şi ridicată sau redusă exemplu, cărucioare cu
activitatea de aspirat. pe o perioadă patru sau cu două roţi;
 Manipularea de pachete prelungită de mixere pentru a tăia,
grele de alimente pentru timp, în condiţii toca sau amesteca
aprovizionarea nefavorabile de alimentele).
bucătăriilor. mediu.  Utilizarea de
 Forţa implicată de  AMS pot fi, de suprafeţe de
realizarea diferitelor asemenea, traume lucru cu înălţime
operaţii (manipulări de acute, precum reglabilă.
mase grele, acţionări de fracturile,  Utilizarea de
echipamente şi unelte). entorsele, care unelte de lucru
 Deplasări şi transport de apar în timpul
 greutăţi la servire, unei accidentări. ergonomice
adesea agravate de Sunt afectate în (cuţite cu mâner
urcatul şi coborâtul principal spatele, ergonomic etc.)
treptelor. gâtul, umerii şi pentru a permite
 Transport de mase grele membrele o poziţie corectă
(paturi şi mobilier) superioare, însă a articulaţiilor.
 Muncă solicitantă fizic, pot fi afectate şi  Amenajarea
stresantă şi implicând membrele ergonomică a
program de lucru inferioare. locului/postului
prelungit şi atipic, număr de muncă.
redus de personal.  Schimbarea cât
 Lucrători tineri şi mai frecventă a
sezonieri care nu au timp poziţiei de lucru.
să se adapteze cerinţelor  Instruirea
locului lor de muncă. lucrătorilor
 Factori de mediu privind utilizarea
deficitari: microclimat, echipamentelor
iluminat, zgomot, mecanice /
vibraţii. tehnice
 Capacităţi individuale, ajutătoare.
mai ales fizice, sub  Instruirea
nivelul cerinţelor lucrătorilor
activităţii. privind tehnicile
corecte de
manipulare (de
exemplu
ridicarea,
purtarea
greutăţilor cât
mai aproape
posibil de
trunchi, cu
spatele drept
etc.).
 Achiziţionarea
de la furnizori,
de mărfuri
ambalate în
pachete mai mici
şi mai uşoare.
 Depozitarea în
siguranţă pe
rafturi a
obiectelor /
mărfurilor.
 Utilizarea de
echipamente de
lucru şi de
protecţie
individuală care
să respecte
 cerinţele
ergonomice
(dimensionare;
confort fizic,
fiziologic şi
psihologic).

Riscuri psihosociale
Violenţă, intimidare,  Violenta si hârţuirea din  Violența şi  Îmbunătăţirea
hărţuire şi partea clienţilor adăugate agresiunea fizică măsurilor de
discriminare celor din partea colegilor presupun securitate a
Mai frecvente decât în şi superiorilor, reprezintă împingeri, personalului care
oricare alt sector şi în un factor de risc îmbrânciri, vine în contact
special în discoteci, semnificativ pentru conducând la cu clienţii.
cluburi de noapte şi sectorul Horeca. accidentarea prin  Instruirea
baruri Angajaţii care au contact căderi, arsuri cu lucrătorilor
cu clienţii trebuie să echipament sau pentru a face faţă
rămână prietenoşi şi obiecte şi agresiunii, cu
calmi, ceea ce nu este alimente fierbinţi, privire la
întotdeauna uşor în sau prin lovirea cu modalitatea de
asemenea situaţii obiecte, alimente abordare a
 Contactul cu publicul / aruncate. clienţilor dificili
clienţii are legătură în  Atenţie sexuală şi agresivi.
mod deosebit cu nedorită.
violenţa, agresiunea şi  Absenteism.
discriminarea pentru  Probleme de
angajaţii care lucrează în sănătate fizică şi
pub/uri, discoteci, mentală: dureri de
cluburi de noapte şi cap, depresie,
baruri. În acest caz sunt anxietate,
implicate frecvent epuizare fizică şi
persoane din public care psihică,
au băut prea mult. morbiditate şi
 Personalul care lucrează mortalitate
în livrările la domiciliu hipertensivă şi
de asemenea se cardiovasculară.
confruntă cu riscul  Stres.
violenţei şi abuzului din  Frică.
partea clienţilor.
 Factorii de risc pentru
portari includ violenţa
sau ameninţarea cu
violenţa.
 Conflicte interpersonale.

Stres datorat efortului  Contactul continuu cu  Lucrătorii din  Programe

crescut în muncă clienţii. sectorul flexibile de
 Complexitatea anumitor HORECA lucru.
sarcini care cer niveluri raportează mai  Schimbări
ridicate de concentrare. mult decât media, organizaţionale.
 Efortul crește la orele de dureri de cap,  Conceperea
 vârf şi depinde de stres şi frică. activităţii.
comportamentul  Lipsa de echilibru  Participarea
clienţilor. între muncă şi lucrătorilor la
 Neînlocuirea colegilor viaţa luarea deciziilor.
bolnavi, care duce la un extraprofesională.  Ajutor în
volum de muncă ridicat.  Depresie. îngrijirea
 Apar, de asemenea,  Absenteism copilului.
plângeri pentru ore crescut.  Instruirea
suplimentare de lucru şi lucrătorilor în
clienţi dificili. managementul
stresului.
 Instruirea
lucrătorilor în
managementul
timpului de
lucru.

Probleme de  Angajaţii adesea trebuie  Absenteism.  Programe

organizare, să realizeze mai mult  Probleme de flexibile de
management şi decât o sarcină şi sănătate fizică şi lucru.
climatul în muncă sarcinile pot fi diferite, mentală: dureri de  Schimbări
Exigenţe profesionale în funcţie de momentul cap, depresie, organizaţionale.
crescute şi uneori zilei. Totuşi, realizarea anxietate,  Conceperea
conflictuale mai multor sarcini poate epuizare fizică şi activităţii.
de asemenea expune psihică,  Participare la
angajaţii la o muncă morbiditate şi luarea deciziilor
solicitantă şi la o mai mortalitate privind îngrijirea
mare probabilitate de hipertensivă şi copilului.
vătămare din cauza cardiovasculară.  Instruirea
lipsei unei pregătiri  Stres. lucrătorilor în
specifice şi specializări. managementul
 Uneori angajaţii sunt stresului.
prinşi între exigenţele  Instruirea
angajatorilor şi ale lucrătorilor în
clienţilor. managementul
 Tipic pentru organizarea timpului de
muncii din sector sunt lucru.
perioadele de vârf care
determină o mai mare
presiune asupra
personalului.

Autonomia şi controlul  Problemele referitoare la  Absenteism.  Asigurarea

control în şi asupra  Probleme de libertăţii de a-şi
activităţii, controlul din sănătate fizică şi planifica şi
partea superiorilor, lipsa mentală: dureri de organiza
timpului pentru pauze, cap, depresie, activitatea.
nesiguranţa asupra anxietate,  Asigurarea
timpului de terminare a epuizare fizică şi relaţiilor de
activităţii şi lipsa de psihică, respect şi
comunicare sunt practic morbiditate şi recunoaştere la
inerente în acest sector. mortalitate locul de muncă.
  Angajaţii raportează un hipertensivă şi  Participarea
grad scăzut de influenţă cardiovasculară. lucrătorilor la
asupra propriei activităţi  Stres. luarea deciziilor.
şi de asemenea se
confruntă cu o
predictibilitate mai
scăzută în muncă.
 Activităţile monotone şi
cele care nu implică
creativitate, iniţiativă
(răspândite în acest
sector), dependente de
tipul de activitate şi
organizare

Oportunităţi de  Lipsa de formare şi  Absenteism.  Asigurarea

formare şi învăţare instruire – multe  Probleme de formării şi
activităţi tind să fie fără sănătate fizică şi instruirii
calificare, nu necesită o mentală: dureri de profesionale.
instruire formală, ci doar cap, depresie,
o formare profesională şi anxietate,
experienţă la nivel de epuizare fizică şi
bază. psihică,
 Se confruntă, de morbiditate şi
asemenea, cu lipsa de mortalitate
finalizare a cursurilor de hipertensivă şi
pregătire. cardiovasculară.
 Evoluţia în carieră este  Stres.
limitată.

Organizarea timpului  În multe ţări există un  Lipsa

de lucru şi activităţi cu număr mare de contracte echilibrului între
caracter precar de muncă cu timp muncă şi viaţă.
parţial, activităţi  Lipsa de control
ocazionale şi sezoniere. asupra timpului de
 Durata excesivă a lucru.
timpului de lucru şi orare  Confort
atipice. psihosocial şi fizic
 Programe de lucru redus.
prelungite, neregulate şi  Absenteism.
atipice.  Probleme de
 O mare parte a muncii sănătate fizică şi
este efectuată în mentală: dureri de
intervale de timp în care, cap, depresie,
în mod obişnuit, alte anxietate,
persoane nu lucrează. epuizare fizică şi
psihică,
morbiditate şi
mortalitate
hipertensivă şi
cardiovasculară.