Lista de Verificare În Domeniul Securității Și Sănătății În Muncă

Lista de verificare în domeniul securității și sănătății în
muncă
Lista de verificare
în domeniul securității și sănătății în muncă
pe care inspectorii de muncă trebuie să le elucideze
în cadrul vizitelor de control la unităţi
Nr.
d/o
Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă
Activităţi de protecţie şi prevenire

1. Organizarea activităților de protecţie şi prevenire la unitate, pct. 3
din Regulamentul privind modul de organizare a activităţii de protecţie a
lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor
profesionale. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009.
2. Desemnarea a unui sau a mai mulţi lucrători pentru a desfăşura activităţile
de protecţie şi prevenire, pct. 10 din Regulamentul privind modul de
organizare a activităţii de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi
prevenire a riscurilor profesionale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
95 din 05.02.2009.
3. Îndeplinirea cerinţelor minime de pregătire în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă de către lucrătorul/ii desemnaţi, pct. 18
lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale,
aptrobat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009.
4. Înfiinţarea serviciului intern de protecţie şi prevenire, pct. 15
lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009.
5. Stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă ce revin lucrătorilor, art. 13 lit. (g) din Legea securităţii
şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008.
6. Amenajarea şi dotarea cabinetului şi/sau locurilor speciale de securitate
şi sănătate în muncă, pct. 4 alin. 6 din Regulamentul privind modul de
prevenire a riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
95 din 05.02.2009.
7. Evaluarea riscurilor profesionale, pct. 41 din Regulamentul privind modul
de organizare a activităţii de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi
95 din 05.02.2009.
8. Elaborarea și revizuirea planului de protecţie şi prevenire, pct. 43
9. Informarea lucrătorilor despre riscurile profesionale, pct. 85
10. Asigurarea unitatății cu materialele necesare pentru informarea şi
instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pct. 3
alin. 5) din Regulamentul privind modul de organizare a activităţii de
protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor
profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009.
11. Asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol grav şi imediat,
pct. 82 din Regulamentul privind modul de organizare a activităţii de
protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor
12. Luarea la evidenţă zonelor cu risc ridicat şi specific, art. 13 lit. (n)
din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008.
13. Stabilirea zonelor care necesită semnalizare de securitate şi sănătate în
muncă, precum şi a tipului de semnalizare, pct. 4 alin. 13
14. Monitorizarea funcţionării instalaţiilor de ventilare, dispozitivelor de
protecţie, aparaturii de măsură şi control, art. 13 lit. (o) din Legea
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008.
15. Verificarea stării de funcţionare a sistemelor de siguranţă şi de
semnalizare în caz de avarie, pct. 4 alin. 15 din, Regulamentul privind
modul de organizare a activităţii de protecţie a lucrătorilor la locul de
muncă şi prevenire a riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 95 din 05.02.2009.
16. Stabilirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de
protecţie, pct. 4 alin. 16 din, Regulamentul privind modul de organizare a
activităţii de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a
riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din
05.02.2009.
17. Asigurarea locurilor de muncă cu truse medicale pentru acordarea
primului ajutor în caz de accidentare în muncă, pct. 4 alin. 19)
18. Asigurarea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă cu
prilejul vizitelor de control în unitate şi al cercetării accidentelor de muncă,
pct. 4 alin. 20) din Regulamentul privind modul de organizare a activităţii
de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor
19. Colaborarea cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile externe
ai/ale altor angajatori în situaţia în care mai mulţi angajatori îşi desfăşoară
activitatea în acelaşi loc de muncă, pct. 4 alin. 22) din Regulamentul
privind modul de organizare a activităţii de protecţie a lucrătorilor la locul
de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea
20. Întocmirea documentaţiei şi rapoartelor prevăzute de reglementările
privind securitatea şi sănătatea în muncă, pct. 4 alin. 24) din Regulamentul
de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale, aprobat prinHotărârea
21. Organizarea serviciului intern de protecţie şi prevenire în subordinea
directă a angajatorului ca un compartiment distinct, pct. 15 din Hotărârea
Guvernului nr. 95 din 05.02.2009, Regulamentul privind modul de
prevenire a riscurilor profesionale.
22. Formarea serviciului intern de protecţie şi prevenire din lucrători care
îndeplinesc cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, corespunzătoare nivelului doi, pct. 18
23. Consemnarea în regulamentul serviciului intern de protecţie şi prevenire
activităţilor de protecţie şi prevenire, care vor fi desfăşurate de către
serviciul intern de protecţie şi prevenire, pct. 17 din Regulamentul privind
modul de organizare a activităţii de protecţie a lucrătorilor la locul de
muncă şi prevenire a riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea
24. Cumularea altor activități de către lucrătorii din cadrul serviciului intern
de protecţie şi prevenire, pct. 20 din Regulamentul privind modul de
95 din 05.02.2009.
Instruirea în domeniul securităţii si sănătăţii în muncă
25. Consemnarea rezultatului instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă în Fişa personală de instruire în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, pct. 53 din Regulamentul privind modul de organizare
a activităţii de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a
riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din
05.02.2009.
26. Asigurararea bazei materiale corespunzătoare unei instruiri adecvate, pct.
51 din Regulamentul privind modul de organizare a activităţii de protecţie
a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009.
27. Instruirea conducătorului unităţii în domeniul securităţii si sănătăţii în
muncă pct. 72 și 73 din Regulamentul privind modul de organizare a
riscurilor profesionale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din
05.02.2009.
28. Instruirea conducătorilor locurilor de muncă în domeniul securităţii si
sănătăţii în muncă, pct. 71 și 72 din Regulamentul privind modul de
95 din 05.02.2009.
29. Conformarea periodicității instruirii de cel puţin o dată în 36 luni, art. 17
alin. 7 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie
2008.
30. Elaborarea instrucţiunilor de securitate şi sănătate în muncă pentru toate
ocupaţiile şi lucrările desfăşurate în unitate, ţinând seama de
particularităţile acestora şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru, art.
13 lit. (h) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10
iulie 2008.
31. Asigurarea fiecărui lucrător cu instrucţiuni de securitate şi sănătate în
muncă, cu instrucţiuni privind acordarea primului ajutor în caz de
accidentare în muncă, art. 10 alin. 3 lit. (i) din Legea securităţii şi sănătăţii
în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008.
32. Expunerea cerinţelor instrucţiunilor în consecutivitate conformă
desfăşurării procesului de muncă şi formulate pe baza actelor normative de
securitate şi sănătate în muncă, instrucţiunilor de utilizare a echipamentelor
de lucru şi a echipamentelor de protecţie emise de producător, precum şi
pe baza documentaţiei tehnologice, pct. 77 dinRegulamentul privind modul
de organizare a activităţii de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi
95 din 05.02.2009.
33. Înregistrarea instrucţiunilor în registru, multiplicarea în număr necesar şi
acordarea lucrătorilor, pct. 79 din Regulamentul privind modul de
95 din 05.02.2009.
34. Asigurarea lucrătorilor cu echipamente de lucru neprimejdioase, art.13 lit.
(u) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie
2008.
35. Acordarea lucrătorilor gratuit echipament individual de protecţie, art.13
lit. (v) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie
2008.
36. Asigurarea angajării numai a persoanelor supuse examenului medical şi,
după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, art. 13 lit. (l) din Legea
37. Asigurarea efectuării examenului medical periodic şi, după caz, testarea
psihologică periodică a lucrătorilor, art. 13 lit. (m) din Legea securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008.
38. Constituirea comitetului pentru securitate şi sănătate în muncă, art.16
din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008.
39. Asigurararea, comunicarea, cercetarea şi raportarea corectă şi în termenele
stabilite a accidentelor de muncă produse în unitate, elaborarea şi
realizarea măsurilor de prevenire a acestora, art.13 lit. (p) din Legea
40. Ţinerea în evidenţă accidentelor de muncă ce au ca efect incapacitatea de
muncă a lucrătorului pentru mai mult de 3 zile, pct. 5 lit. (a)
din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1361 din 22.12.2005.
Constatarea stării de pericol grav şi imediat de accidentare
41. Desemnarea lucrătorilor care trebuie să oprească echipamentele de lucru,
în caz de pericol grav şi imediat de accidentare, pct. 82 din Regulamentul
de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea
42. Asigurarea instruirii lucrătorilor respectivi, pct. 81 din Regulamentul
privind modul de organizare a
riscurilor profesionale, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009.
43. Întocmirea şi afişarea la un loc vizibil planului de evacuare a lucrătorilor
pct. 82 lit. (a) din Regulamentul privind modul de organizare a activităţii
de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor
profesionale, apronat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009.
44. Instruirea lucrătorilor în vederea aplicării planului de evacuare pct. 82 lit.
(c) dinRegulamentul privind modul de organizare a activităţii de protecţie
a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale,
45. Desemnarea lucrătorilor instruiţi şi dotaţi cu mijloace tehnice necesare
intervenţiei de eliminare a stării de pericol grav şi imediat pct. 82 ali. 5 lit.
(a) din Regulamentul privind modul de organizare a activităţii de protecţie
a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale
46. Asigurarea acordării primului ajutor, stingerii incendiilor și evacuarea
lucrătorilor în cazul unui pericol, art. 12 din Legea securităţii şi sănătăţii
în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008.
Hotărârea Guvernului nr. 353 din 05.05.2010
cu privire la aprobarea Cerinţelor minime de securitate şi sănătate la locul de muncă
47. Aflarea în permanență liberă a căilor şi ieşirilor de urgenţă şi care duc în
mod cât mai direct posibil afară sau în spaţii sigure, pct. 6.
48. Deschiderea uşilor cu ieşire de urgenţă spre exterior, pct. 9.
49. Eliberarea de orice obstacole a căilor şi ieşirilor de urgenţă, precum şi
căilor de circulaţie şi uşilor de acces spre acestea, pentru a fi utilizate în
orice moment fără dificultate, pct. 13.
50. Accesibilitatea dispozitivelor neautomatizate de stingere a incendiilor şi
posibilitatea acestora uşor de manipulat, pct. 16.
51. Semnalizarea dispozitivelor neautomatizate de stingere a incendiilor, pct.
17.
52. Menţinerea în stare de funcţionare a sistemului de ventilare forţată, pct.
19.
53. Menținerea temperaturii adecvate organismului uman în timpul
programului de lucru din încăperile cu locuri de muncă, ţinând seama de
metodele de lucru utilizate şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor, pct.
23.
54. Marcarea corespunzătoare a uşilor transparente, la înălţimea ochilor, pct.
37.
55. În vecinătatea imediată a oricăror porţi destinate în principal circulaţiei
vehiculelor există uşi pentru pietoni, cu excepţia cazului în care utilizarea
de către pietoni a acestor porţi nu prezintă pericol de accidentare, pct. 44.
56. Marcarea clară a uşilor pentru pietoni şi degajarea în permanenţă a
circulaţiei vehiculelor, pct. 45.
57. Marcarea clară a căilor de circulație, în cazul cînd echipamentele de lucru
din încăperi şi utilizarea acestora impun protecţia lucrătorilor, pct. 52.
58. Luarea măsurilor corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt
autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase, pct. 54.
59. Marcarea clară a zonelor periculoase, pct. 55.
60. Asigurarea fiecărui lucrător cu spațiu de lucru fără riscuri pentru
securitatea, sănătatea sau confortul acestora, pct. 63.
61. Asigurarea lucrătorilor cu încăperi pentru odihnă uşor accesibile, pct. 63.
62. Asigurare încăperilor pentru odihnă cu măsuri pentru protecţia
nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun, pct. 65.
63. Asigurarea femeilor gravide şi mamelor care alăptează cu posibilitatea de
a se odihni în poziţie culcată, în condiţii corespunzătoare, pct. 67.
64. Dotarea lucrătorilor cu vestiare corespunzătoare în cazul în care aceştia
trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru specială, pct. 68.
65. Asigurarea cu vestiarele uşor accesibile, cu capacitate suficientă dotate
cu scaune, pct. 69.
66. Asigurarea lucrătorilor în cazurile impuse de natura activităţii, cu un
număr suficient de duşuri corespunzătoare, pct. 74.
67. Asigurarea cu o încăpere de prim ajutor în funcţie de tipul de activitate
desfăşurată şi frecvenţa accidentelor, pct. 83.
68. Ținerea în seamă la organizarea locurilor de muncă de lucrătorii cu
capacităţi funcţionale limitate, (uşi, căi de comunicaţie, scări, duşuri,
chiuvete, WC-uri şi posturilor de lucru utilizate sau ocupate direct de
persoanele cu capacităţi funcţionale limitate), pct. 87.
69. Organizarea posturilor de lucru, căilor de circulaţie şi altor zone sau
instalaţii în aer liber, utilizate sau ocupate de lucrători în cursul activităţii
lor, astfel încât pietonii sau vehiculele să circule în condiţii de securitate,
pct. 88.
70. Asigurarea posturilor de lucru în aer liber cu măsurile de protecţie
lucrătorilor împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi împotriva
căderii obiectelor, pct. 91.
71. Supravegherea de o persoană cu atribuţii concrete în acest sens numită
prin decizie scrisă, a lucrătorilor care lucrează în condiţii de izolare, pct.
92.
72. Dotarea locurilor de muncă în condiţii de izolare cu mijloace tehnice care
permit legătura cu persoana care asigură supravegherea, pct. 93.
privind Cerințele minime generale pentru semnalizarea de securitate și sănătate la
locul de muncă
1. Marcarea cu etichete a containerelor pentru substanţe sau preparate
periculoase utilizate la locul de muncă şi containerele utilizate pentru
depozitarea acestora, precum şi conductele care sunt la vedere şi conţin sau
transportă astfel de substanţe sau preparate periculoase, pct. 1 din anexa nr.
3.
2. Plasarea panourilor sau etichetelor în apropierea locului de depozitare sau
pe uşa de acces la depozitul respectiv, pct. 9 din anexa nr. 3.
Hotarârea Guvernului nr.603 din 11.08.2011
privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători
a echipamentului de muncă la locul de muncă
1. Prezența documentelor confirmative la locul de muncă privind
efectuarea verificărilor echipamentului de muncă, Secţiunea a 3-a, Anexa
1.
2. Prezența instrucțiunilor privnd folosirea echipamentelor de lucru la locul
de muncă, secţiunea a 6-a,
Anexa 1.
3. Fișa de evaluare a riscurilor profesionale, pct. 1, Anexa 1.
4. Carnetul de întreținere a echipamentului de lucru, pct. 2, Anexa 2.
5. Toate echipamentele de lucru, utilizate de către muncitori, urmează să
corespundă condițiilor stabilite la pct. 3-25 din Anexa 2.
6. Instrucțiuni de securitate și sănătate în muncă elaborate de producător
privind montarea și demontarea echipamentului de lucru, pct. 3, Anexa 3.
7. Dotarea cu dispozitive sau măsuri corespunzătoare împotriva efectelor
trăsnetului, pct. 4, Anexa 3.
8. Utilizare de către salariat a echipamentelor de muncă mobile, cu sau fără
autopropulsie se va executa în conformitate cu prevederile pct. 5-9 din
Anexa 3.
9. Scările urmează a fi utilizate în corespundere cu pct. 31-34 din Anexa 3.
10. Schelele, reprezentînd echipament de lucru, urmează a fi utilizat în
corespundere cu prevederile pct. 35-41 din Anexa 3.
11. Utilizarea tehnicilor de acces şi poziţionare cu ajutorul frânghiilor trebuie
să respecte condiţiile stabilite la pct. 42-43 din Anexa 3.
Hotarârea Guvernului nr. 80 din 09.02.2012
privind aprobarea Cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile
1. Coordonarea în materie de securitate şi sănătate trebuie să fie organizată în
convormitate cu prevederile pct. 2-6 Anexa 1.
2. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure ca, înainte
de deschiderea şantierului, să fie stabilit un plan de securitate şi sănătate al
şantierului în corespundere cu pct. 7-20 Anexa 1.
3. Planul propriu de securitate şi sănătate al antreprenorului urmează a fi
elaborat conform pct. 21-32 Anexa 1.
4. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării
lucrării trebuie să prezinte registrul de coordonare care va întrevedea
condițiile stabilite în secțiunea 3, Cap. III. Anexa 1.
5. La șantierul temporar și mobil urmează să fie elaborat dosarul lucrărilor
ulterioare care va fi elaborat respectînd prevederile secțiunei 4, Cap. III.
Anexa 1.
6. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să întocmească o
declaraţie prealabilă privind începerea lucrărilor pe şantier, în condițiile
stabilite la Cap. IV. Anexa 1.
7. Ordin cu privire la desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării, pct. 50 Anexa 1.
8. Coordonatorul urmează să fie atestat și să fie în posesia cursurilor de
instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, specifice
coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate, pct. 52 Anexa 1.
9. Ordin cu privire la desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării, pct. 55 Anexa 1.
10. Beneficiarul şi managerul de proiect urmează să îndeplinească obligaţiile
prevăzute la pct. 57-59 Anexa 1.
11. Angajatorii vor respecta obligațiunile stabilite la pct. 60-61 Anexa 1.
12. Lucrătorii independenți se vor conforma prevederilor pct. 62, Anexa 1.
13. Căi şi ieşiri de urgenţă vor fi organizate conform cap. III din Anexa 2.
14. Modul de detectare și stingere a incendiilor se va asigura conform cap. IV
din Anexa 2.
15. Ventilația se va asigura conform cap. V din Anexa 2.
16. Microclimatul la șantierele temporare și mobile vor fi asigurate potrivit
cap. VII și VIII din Anexa 2.
17. Modul de instalare a ușilor și porților și împrejurările acestora vor fi
asigurate conform cap. IX din Anexa 2.
18. Căile de circulație și zonele periculoase vor fi organizate conform pct. 38-
45 din Anexa 2.
19. Cheiurile și rampele de încărcare vor corespunde pct. 46-48 din Anexa 2.
20. Angajatorul trebuie să asigure personal pregătit pentru acordarea primului
ajutor în caz de accidentare în muncă, pct. 51 din Anexa 2.
21. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi de prim ajutor în caz de
accidentare în muncă, în funcţie de dimensiunile şantierului sau de tipurile
de activităţi pct. 53 din Anexa 2.
22. Vestiarele şi dulapurile individuale pentru îmbrăcăminte vor fi montate în
corespundere cu pct. 59-64 din Anexa 2.
23. Atunci cînd tipul de activitate sau cerinţele de curăţenie impun acest lucru,
lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie duşuri corespunzătoare în
număr suficient, conform tabelului nr. 1 din anexa nr. 5 cu respectarea pct.
65-71 din Anexa 2.
24. În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a
sălilor de duşuri lucrătorii trebuie să dispună de locuri special dotate cu un
număr suficient de WC-uri, pct. 72 din Anexa 2.
25. Odihna și cazarea muncitorilor de la șantier va fi organizată în
corespundere cu prevederile pct. 74-79 din Anexa 2.
26. Posturile de lucru din şantiere și în interiorul încăperilor vor fi organizate
în corespundere cu cap. I din Anexa 2.
27. Cerințele minime față de organizarea posturi de lucru pe şantiere și în
exteriorul încăperilor sunt stabilite la cap. II. (Stabilitate și soliditate,
Instalații de distribuție a energiei, influența atmosferică, căderea obiectelor
de la înălțime, căderi de la înălțime, scheli și scări, instalații de ridicat,
vehicule şi maşini pentru excavaţii şi manipularea materialelor,
echipamente de muncă, excavații, sonde, lucrări subterane, tuneluri,
terasamente, lucrări de demolare, construcții metalice sau din beton,
cofraje și elemente prefabricate grele, batardouri și chesoane, lucrări pe
acoperiș) din Anexa 2.
privind aprobarea Cerinţelor minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva
riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă
1. Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte risc de expunere la praful
provenit din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest, angajatorul
trebuie să dispună efectuarea evaluării acestui risc, pct. 3.
2. Declarația angajatorului prezentată subdiviziunii teritoriale a Agenției
pentru Supraveghere Tehnică şi centrului de sănătate publică teritorial în
raza cărora se vor desfăşura activităţile, privind începerea activităţilor
menţionate în care lucrătorii sînt expuşi sau sînt susceptibili de a fi expuşi
la praful degajat din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest, pct. 7.
3. Angajatorul este obligat să evaluaze situația reală la locul de muncă sub
aspectul concentraţiei de fibre de azbest în aer la locul de muncă, pct 13.
(măsurări instrumentale).
4. Organizarea pauzelor de odihnă a salariaților care implică astfel de
activități, pct. 25.
5. Înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de întreţinere, angajatorii
trebuie să ia toate măsurile, la nevoie prin obţinerea de informaţii de la
proprietarii construcţiilor, pentru a identifica materialele care pot conţine
azbest, pct. 26.
6. La constatarea prezenței compușilor din azbest la locurile unde muncesc
salariații, angajatorul va asigura un plan de măsuri în vederea prevenirii
riscurilor profesionale în corespundere cu pct. 28.
7. Înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de evacuare a azbestului şi
a produselor ce conţin azbest din clădiri, structuri, echipamente de muncă
sau instalaţii, sau de pe nave, angajatorii trebuie să elaboreze un plan de
lucru, care să prevadă măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă, pct. 30-32.
8. Angajatorii au obligaţia de a asigura o formare profesională adecvată
pentru toţi lucrătorii care sînt sau pot fi expuşi la praful provenit din azbest
sau din materiale care conţin azbest, respectând prevederile pct. 35-37
9. Pentru toate activităţile efectuate în sensul cerințelor nominalizate,
angajatorii trebuie să ia măsurile corespunzătoare conform pct. 39.
10. Angajatorul trebuie să asigure evaluarea stării de sănătate a fiecărui
lucrător înainte de expunerea la praful provenit din azbest sau din
materialele care conţin azbest la locul de muncă și periodic, pct. 44-47.
11. Registru de atragere a muncitorilor la activități care implică azbest, pct. 53.
privind aprobarea Cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători, în
special de producere a unor afecțiuni dorsolombare
1. Angajatorul va evalua, în prealabil, condiţiile de securitate şi de sănătate în
muncă pentru tipul de lucrare respectiv, va examina, în special,
caracteristicile încărcăturilor și va lua măsuri pentru a evita sau pentru a
reduce riscurile profesionale, în special de producere a unor afecţiuni
dorsolombare, pct.5.
2. Angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii beneficiază, în plus, de o
instruire adecvată şi informaţii precise cu privire la modul corect de
manipulare a încărcăturilor şi la riscurile profesionale la care aceştia se
expun, pct. 9.
3. Dovadă privind familiarizarea muncitorilor cu factorii de risc specifici
activității pe care o desfășoară, Anexa 2.
privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la expunerea
lucrătorilor la liscuri generate de vibrațiile mecanice
1. Angajatorul evaluează şi măsoară nivelurile de vibraţii mecanice la care
sînt expuşi lucrătorii, pct. 6.
2. Angajatorul trebuie să dispună de o evaluare a riscurilor profesionale, pct.
10.
3. Angajatorul va elabora un plan de măsuri tehnice şi organizatorice, potrivit
pct. 12.
4. Informarea şi formarea lucrătorilor expuşi riscurilor generate de vibraţiile
mecanice la locul de muncă, se vor asigura conform secțiunei nr. 3.
5. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor, ale cărei rezultate sînt luate în
considerare la aplicarea măsurilor preventive la un anumit loc de muncă va
fi organizată conform cap. IV.
privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de
muncă
1. Angajatorul, pentru alegerea adecvată a semnalizării de securitate şi
sănătate la locul de muncă, trebuie să ia în considerare orice evaluare a
riscurilor, pct. 5 anexa 1.
2. În interiorul unităţilor trebuie prevăzută, dacă este cazul, semnalizarea
corespunzătoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian, pct. 6
anexa 1.
3. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să fie informaţi referitor la
toate măsurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi
sănătate utilizată la locul de muncă, pct. 7 anexa 1.
4. Angajatorul trebuie să asigure o instruire corespunzătoare în ceea ce
priveşte semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă, în special
sub forma unor instrucţiuni precise, totodată, Instruirea menţionată trebuie
să cuprindă semnificaţia semnalizării, mai ales a celei care conţine cuvinte,
precum şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat, pct. 8 și 9
din anexa nr. 1.
5. Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie,
precum şi semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de
salvare ori de prim ajutor trebuie să se realizeze prin utilizarea panourilor
permanente, pct. 11 din anexa nr. 1.
6. Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a
persoanelor trebuie să fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate
sau cu panouri, pct. 14 din anexa nr. 1.
7. Marcajul căilor de circulaţie trebuie să se facă în mod permanent cu o
culoare de securitate, pct. 15 din anexa nr. 1.
8. Cînd împrejurările o impun, trebuie să se folosească semnale luminoase,
semnale acustice şi/sau comunicare verbală, ţinându-se seama de
alternanţa şi combinaţiile prevăzute la punctele 18 şi 19 din prezentele
Cerinţe minime, pentru semnalizarea elementelor periculoase, pentru
mobilizarea persoanelor în cazul unei acţiuni specifice, precum şi pentru
evacuarea de urgenţă a persoanelor, pct. 16 din anexa nr. 1.
9. Angajtorul trebuie să asigure ca mijloacele şi dispozitivele de semnalizare
trebuie curăţate, întreţinute, verificate, reparate şi, dacă este necesar,
înlocuite periodic, astfel încât să se asigure menţinerea caracteristicilor
intrinseci şi/sau a calităţilor lor de funcţionare, pct. 22 din anexa nr. 1.
10. Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care
trebuie instalate se vor stabili în funcţie de gradul de risc sau de pericol sau
de zona care trebuie acoperită, pct. 23 din anexa nr. 1.
11. Angajatorul trebuie să asigure ca, zonele, sălile sau incintele utilizate
pentru depozitarea substanţelor ori a preparatelor periculoase în cantităţi
mari trebuie să fie semnalizate printr-un panou de avertizare
corespunzător, ales dintre cele enumerate la punctul 10 din anexa nr. 2, sau
trebuie marcate în conformitate cu punctele 1-3 din anexa nr. 3, exceptând
cazul în care etichetele de pe fiecare ambalaj sau container sînt suficiente
în acest scop, pct. 29 din anexa nr. 1.
12. Panourile trebuie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare,
orientate în funcţie de unghiul de vedere, ţinându-se cont de eventualele
obstacole, fie la intrarea într-o zonă, pentru un pericol general, fie în
imediata apropiere a unui risc anume sau a obiectului ce trebuie semnalat,
într-un loc bine iluminat, uşor accesibil şi vizibil, pct. 6 din anexa nr. 2.
13. Echipamentul folosit la stingerea incendiilor trebuie identificat prin
utilizarea unei anumite culori pentru echipament, prin amplasarea unui
panou de localizare şi/sau prin utilizarea unei culori specifice pentru a
marca locul unde se află echipamentul respectiv ori calea de acces la el,
pct. 2 din anexa nr. 4.
14. Angajatorul are obligațiunea ca semnalizarea locurilor cu risc de lovire de
un obstacol şi de cădere a obiectelor şi persoanelor se efectuează în
interiorul zonelor construite ale unităţii, în care lucrătorii au acces în
timpul activităţii lor, prin culoarea galbenă alternativ cu culoarea neagră
sau prin culoarea roşie alternativ cu culoarea albă, pct. 1 din anexa nr. 5.
15. Dimensiunile semnalizării unui obstacol sau a unui loc periculos trebuie să
ţină seama de dimensiunile obstacolului sau ale locului periculos semnalat,
16. Căile de circulaţie a vehiculelor trebuie marcate clar prin benzi continue,
având o culoare perfect vizibilă, de preferinţă albă sau galbenă, ţinându-se
seama de culoarea pardoselii sau a solului, în cazul în care destinaţia şi
echipamentul încăperilor impun acest lucru, în vederea asigurării protecţiei
lucrătorilor, pct. 1 din Secţiunea a 2-a din anexa nr. 5.
17. Lumina emisă de un semnal trebuie să producă un contrast luminos
adecvat mediului înconjurător, în funcţie de condiţiile de utilizare a acestui
semnal, fără să conducă la o lipsă totală de vizibilitate, prin intensitatea
prea puternică, sau la o vizibilitate redusă, ca urmare a iluminării
insuficiente, pct. 1 din anexa nr. 6.
18. Durata fiecărui impuls luminos şi frecvenţa impulsurilor unui semnal
luminos intermitent trebuie stabilite astfel încât:
1) să asigure o bună percepţie a mesajului;
2) să evite orice confuzie, atît între diferitele semnale luminoase, cît şi cu
un semnal luminos continuu.
19. Un dispozitiv care emite un semnal luminos utilizabil în caz de pericol
grav trebuie să fie supravegheat în mod special sau să fie prevăzut cu o
sursă auxiliară de iluminare, pct. 8 din anexa nr. 6.
20. Gesturile de semnalizare trebuie să fie precise, simple, ample, uşor de
executat şi de înţeles şi uşor de diferenţiat de alte gesturi de semnalizare
21. Persoana care semnalizează va transmite instrucţiunile de manevră,
utilizând gesturi de semnalizare, către persoana care recepţionează
semnale, pct. 4 din anexa nr. 9.
22. Agentul de semnalizare trebuie să poată urmări vizual desfăşurarea
manevrelor, fără a se afla în pericol din cauza lor, pct. 5 din anexa nr. 9.
23. Responsabilităţile agentului de semnalizare sînt exclusiv direcţionarea
manevrelor şi asigurarea securităţii lucrătorilor aflaţi în apropiere, pct. 6
din anexa nr. 9.
24. Atunci când nu poate executa instrucţiunile de manevră primite cu
garanţiile de securitate necesare, operatorul trebuie să întrerupă manevrele
în curs de desfăşurare pentru a cere noi instrucţiuni de manevră, pct. 8 din
anexa nr. 9.
25. Dacă un dispozitiv poate emite un semnal acustic atît cu frecvenţă
variabilă, cît şi cu frecvenţă constantă, frecvenţa variabilă va fi utilizată
pentru a indica, în raport cu frecvenţa constantă, un nivel mai ridicat de
pericol de accidentare sau de îmbolnăvire profesională, o urgenţă crescută
de intervenţie sau o acţiune impusă/solicitată, pct. 8 din anexa nr. 7.
26. Containerele pentru substanţe sau preparate periculoase utilizate la locul de
muncă şi containerele utilizate pentru depozitarea acestora, precum şi
conductele care sînt la vedere şi conţin sau transportă astfel de substanţe
sau preparate periculoase trebuie să fie prevăzute cu etichete. Etichetele
vor include pictograme pe fond colorat din cele enumerate la punctul 10
din anexa nr. 2, denumirile şi caracteristicile intrinseci ale substanţelor sau
preparatelor periculoase, pct. 1 din anexa nr. 3.
27. Zonele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor sau a
preparatelor periculoase în cantităţi mari trebuie semnalate printr-un panou
de avertizare potrivit, ales dintre panourile enumerate la punctul 10 din
anexa nr. 2, sau trebuie marcate în conformitate cu punctele 1-3 din
prezenta anexă, cu excepţia cazurilor în care etichetarea ambalajelor sau a
containerelor este suficientă în acest scop, ţinându-se cont de dispoziţiile
punctului 5 din anexa nr. 2 referitoare la dimensiuni, pct. 7 din anexa nr. 3.
28. Locurile de depozitare a mai multe substanţe sau preparate periculoase sînt
indicate prin panoul de avertizare „Pericol general”, totodată, panourile sau
etichetele trebuie să fie plasate în apropierea locului de depozitare sau pe
uşa de acces la depozitul respective, pct. 8 și 9 din anexa nr. 3.
29. Zonele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor sau a
preparatelor periculoase în cantităţi mari trebuie semnalate printr-un panou
de avertizare potrivit, ales dintre panourile enumerate la punctul 10 din
anexa nr. 2, sau trebuie marcate în conformitate cu punctele 1-3 din anexa
nr. 3, cu excepţia cazurilor în care etichetarea ambalajelor sau a
containerelor este suficientă în acest scop, ţinîndu-se cont de dispoziţiile
punctului 5 din anexa nr. 2 referitoare la dimensiuni, pct. 7 din anexa nr. 3.
Hotărârea Guvernului nr. 362 din 27.05.2014,
cu privire la aprobarea Cerinţelor minime privind protecţia lucrătorilor împotriva
riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor generate sau care pot fi generate de
expunerea la zgomot,în special împotriva riscurilor pentru auz
1. Angajatorul trebuie să evalueze riscurile profesionale şi să măsoare
nivelurile de zgomot la care sînt expuşi lucrătorii, pct. 5.
2. Metodele şi aparatura de măsură utilizate trebuie să fie adaptate la
condiţiile existente, luând în considerare, în special, caracteristicile
zgomotului care este măsurat, durata expunerii, factorii de mediu şi
caracteristicile aparaturii de măsură, pct. 6.
3. Metodele de măsură utilizate pot include eşantionarea care trebuie să fie
reprezentativă pentru stabilirea gradului de expunere personală a
lucrătorului, pct. 7.
4. Riscurile generate de expunerea la zgomot trebuie să fie eliminate la sursă
sau trebuie reduse la minimum, ţinând seama de progresul tehnic şi de
existenţa măsurilor de control al riscului la sursă. Reducerea riscurilor
generate de expunerea la zgomot trebuie să se bazeze pe principiile
generale de prevenire, pct. 12.
5. Angajatorul, în baza evaluării riscurilor profesionale, atunci cînd sînt
depăşite valorile de expunere superioare de la care se declanşează
acţiunea, trebuie să stabilească şi să aplice un plan de masuri tehnice şi
organizatorice pentru reducerea expunerii la zgomot. Totodată, locurile de
munca în care lucrătorii pot fi expuşi la un zgomot care depăşeşte valorile
de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea angajatorului
privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor trebuie să fie
semnalizate. Aceste locuri trebuie să fie delimitate, limitându-se şi accesul
la ele, dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi dacă riscul expunerii
justifică acest lucru, pct. 13 și 14.
6. În cazurile în care riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi
prevenite prin alte mijloace, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie
mijloace individuale de protecţie auditivă, adecvate şi corect ajustate, în
conformitate cu anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.138 din 10
februarie 2009 „Cu privire la aprobarea unor reglementări tehnice”, pe
care aceştia trebuie să le utilizeze, pct. 17.
7. Angajatorul trebuie să ia toate măsurile pentru a asigura utilizarea
mijloacelor individuale de protecţie auditivă şi este obligat să verifice
eficienţa măsurilor întreprinse, pct. 18.
8. Expunerea lucrătorului la zgomot, determinată potrivit punctului 3 al
prezentelor Cerinţe minime, nu trebuie să depăşească, în nici un caz,
valorile limită de expunere, pct. 19.
9. Angajatorul trebuie să asigure informarea şi instruirea lucrătorilor expuşi
la locul de muncă la un nivel de zgomot cu valori egale sau mai mari decît
valorile inferioare de expunere, de la care se declanşează acţiunea
angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, precum
şi a reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă privind riscurile generate de expunerea la
zgomot, pct. 21.
10. În scopul prevenirii şi detectării cît mai repede posibil a oricărui efect
nociv asupra stării de sănătate care rezultă din expunerea la zgomot,
angajatorul trebuie să asigure o supraveghere adecvată a stării de sănătate a
lucrătorilor. Supravegherea sănătăţii trebuie să contribuie la prevenirea şi
diagnosticarea rapidă a oricărei afecţiuni legate de expunerea la zgomot,
pct. 23.
11. Lucrătorii a căror expunere la zgomot depăşeşte valorile superioare de
expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind
securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor au dreptul să beneficieze de un
control al auzului efectuat de către un medic, pct. 24.
12. Pentru fiecare lucrător care face obiectul supravegherii sănătăţii, trebuie să
fie întocmită şi actualizată o fişă medicală individuală. Fişele medicale
trebuie să conţină un sumar al rezultatelor supravegherii sănătăţii. Acestea
trebuie să fie păstrate într-o formă adecvată care să permită consultarea
ulterioară, ţinându-se seama de dispoziţiile legislaţiei în vigoare privind
secretul medical, pct. 25.
privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la monitor
1. Angajatorul este obligat să efectueze analiza posturilor de lucru pentru a
evalua condiţiile de securitate şi sănătate în muncă pe care aceştia le
creează lucrătorilor, în special cu privire la posibilele riscuri pentru vedere,
probleme fizice şi probleme de tensiune nervoasă, pct. 1.
2. Angajatorul trebuie să planifice activităţile lucrătorilor astfel încât
activitatea zilnică la monitor să fie întreruptă periodic, prin pauze sau
schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea lucrătorilor în faţa
monitorului, pct. 4.
3. Angajatorul are obligația ca utilizarea echipamentului de lucru nu trebuie
să prezinte riscuri profesionale pentru lucrători, astfel, ecranul, tastatura,
masa de lucru și scaunul de lucru, trebuie adaptate prevederilor pct. 11-30.
4. Spațiul, iluminatul, reflexiile şi strălucirile, zgomotul, normele iradierilor
electromagnetice, căldura, radiaţiile și parametrii microclimatului este
necesar de ai aduce în concordanță cu prevederile pct. 31-42.
privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru protecţia
salariatelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează
1. Pentru toate activităţile care pot prezenta un risc specific de expunere la
agenţi, procese sau condiţii de muncă, angajatorul trebuie să evalueze
natura, gradul şi durata expunerii salariatelor gravide, care au născut de
curând sau care alăptează, din unitatea respectivă, fie direct, fie prin
intermediul serviciilor de protecţie şi prevenire, cu scopul de a evalua orice
risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor şi orice efect posibil asupra
sarcinii sau alăptării şi de a decide ce măsuri trebuie luate, pct. 2.
2. Salariatele gravide, care au născut de curând sau care alăptează nu pot fi
obligate, în nici un caz, să desfăşoare activităţi pentru care evaluarea a
evidenţiat riscul de expunere la agenţii şi condiţiile de muncă, care pot
pune în pericol securitatea sau sănătatea acestor salariate, pct. 8.
3. Angajatorii trebuie să asigure ca salariatele gravide, care au născut de
curând sau care alăptează, să beneficieze, în plus, de o instruire adecvată şi
de informaţii precise cu privire la riscurile profesionale la care acestea se
expun, pct. 10.
4. Angajatorul este obligat să ia în calcut agenţii fizici, agenţii biologici și
agenţi chimici pentru a nu supune salariatele gravide, care au născut de
curând sau care alăptează, anexa 1.
pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind protecţia sănătății lucrătorilor
împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul
de muncă
1. Angajatorul reduce utilizarea unui agent cancerigen sau mutagen la locul
de muncă, în special prin înlocuire, în măsura în care este posibil din punct
de vedere tehnic, cu o substanță sau un procedeu care, în condițiile de
utilizare, nu este periculos sau este mai puțin periculos pentru sănătatea
sau, dacă este cazul, pentru securitatea lucrătorilor, pct. 13.
2. Angajatorul este obligat să informeze lucrătorii cu privire la instalațiile și
la recipientele care conțin agenți cancerigeni sau mutageni, să asigure
etichetarea clară și vizibilă a tuturor recipientelor, ambalajelor și a
instalațiilor care conțin agenți cancerigeni sau mutageni și să expună
semnele de avertizare în mod cît mai vizibil, pct. 31.
3. Angajatorul trebuie să asigure ca fiecare lucrător să aibă acces la
informațiile din lista actualizată a lucrătorilor antrenați în activități care,
prezintă risc pentru sănătatea lucrătorilor, și îl privesc personal pe salariat,
pct. 34 și 38.
4. Lucrătorii expuși și care pot fi expuși acțiunii agenților cancerigeni sau
mutageni la locul de muncă sînt supuși examenelor medicale profilactice la
angajare, precum și celor periodice, pct. 40.
* Lista încălcărilor poate fi modificată și completată în dependență de punerea în

aplicare a noilor acte legislative și normative din domeniu.
Lista actelor normative

1. Hotarârea Guvernului nr. 353 din 05.05.2010 privind Cerinţele
minime de securitate şi sănătate la locul de muncă.
2. Hotarârea Guvernului nr.603 din 11.08.2011 privind Cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului
de muncă la locul de muncă.
3. Hotarirea Guvernului nr.80 din 09.02.2012 privind Cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile .
4. Hotărîrea Guvernului nr. 244 din 08.04.2013 privind
aprobarea Cerinţelor
minim pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la
azbest la locul de muncă.
5. Hotărîrea Guvernului nr. 324 din 30.05.2013 cu privire la
aprobareaRegulamentului sanitar privind cerințele de sănătate și securitate pentru
asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților
chimici la locul de muncă.
6. Hotărîrea Guvernului nr.918 din 18.11.2013 privind Cerinţele
minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă.
7. Hotărârea Guvernului nr.362 din 27.05.2014 cu privire la
aprobarea Cerinţelor minime privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor
pentru sănătatea şi securitatea lor generate sau care pot fi generate de expunerea la
zgomot, în special împotriva riscurilor pentru auz.
minime de securitate şi sănătate în muncă pentru manipularea manuală a
încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de producere a unor
afecțiuni dorsolombare.
minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la expunerea lucrătorilor la
liscuri generate de vibrațiile mecanice.
minime de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la monitor.
minime de securitate şi sănătate în muncă pentru protecţia salariatelor gravide, care
au născut de curând sau care alăptează.
12. Hotarârea Guvernului nr. 775 din 02.10.2017pentru aprobarea
Regulamentului sanitar privind protecţia sănătății lucrătorilor împotriva riscurilor
legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.
13. Hotărârea Guvernului nr.1361 din 22.12.2005, Regulamentul
privind modul de cercetare a accidentelor de muncă.
14. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie
2008.
15. Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009, Regulamentul privind
modul de organizare a activităţii de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi
prevenire a riscurilor profesionale.
16. Hotarârea Guvernului nr. 541 din 07.07.2014 cu privire la
aprobarea Nomenclatorului lucrărilor cu condiţii de muncă grele, vătămătoare
şi/sau periculoase la care este interzisă aplicarea muncii persoanelor în vîrstă de
pînă la 18 ani şi a Normelor de solicitare maximă admise pentru persoanele în
vîrstă de pînă la 18 ani la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor.
17. Hotărârea Guvernului nr. 1025 din 07.09.2016 pentru aprobarea
Regulamentului sanitar privind supravegherea sănătăţii persoanelor expuse acţiunii
factorilor profesionali de risc;
Regulamentului sanitar privind modul de cercetare și stabilire a diagnosticului de
boală (intoxicație) profesională;
Reglementării tehnice privind cerinţele esenţiale de securitate ale explozibililor de
uz civil, punerea la dispoziţie pe piaţă şi controlul explozibililor de uz civil;
20. Hotărârea Guvernului nr. 506 din 06 iulie 2017 pentru aprobarea
Cerinţelor minime de securitate privind exploatarea ascensoarelor;
21. Hotărârea Guvernului nr. 552 din 12 iulie 2017 pentru aprobarea
Cerințelor minime de securitate privind exploatarea sistemelor de distribuție a
gazelor combustibile naturale;
22. Hotărârea Guvernului nr. 1335 din 10.10.2002 despre aprobarea
Regulamentului cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi
modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri
de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile;
23. Hotărârea Guvernului nr. 1487 din 31.12.2004 cu privire la

apobarea Listei - tip a lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi deosebit
de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare pentru care salariaţilor li se
stabilesc sporuri de compensare.

Lista de Verificare În Domeniul Securității Și Sănătății În Muncă

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lista de Verificare În Domeniul Securității Și Sănătății În Muncă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lista de verificare în domeniul securității și sănătății în

Activităţi de protecţie şi prevenire

* Lista încălcărilor poate fi modificată și completată în dependență de punerea în

Lista actelor normative

23. Hotărârea Guvernului nr. 1487 din 31.12.2004 cu privire la

S-ar putea să vă placă și