Cauta

Caută
Meniu principal
Sari la conținutul principal
Sari la conținutul secundar
 Despre proiect
 Legislație
 Riscuri generale și specifice în sectoarele HORECA şi Construcţii. Măsuri de prevenire şi protecţie
 Metode de evaluare a riscurilor
 Bune practici
 Statistici
 Link-uri utile
 Furnizori de informaţii din domeniul SSM
Riscuri generale şi specifice în sectorul HORECA
Sectorul HORECA include o gamă largă de ocupaţii, activităţi şi locuri de muncă care implică diferite riscuri de accidentare şi
îmbolnăvire, generale şi specifice.
Complexitatea sectorului face dificilă prezentarea unei imagini exhaustive a situaţiei.

În literatura de specialitate se acordă o mare atenţie activităţilor din bucătării şi în mai mică măsură activităţilor de servire.

Activităţile auxiliare, ca cele de curăţenie sau aprovizionare, sunt ocazional abordate de literatura ştiinţifică.

De asemenea, sunt mai puţin abordate activităţile din hoteluri, pensiuni, discoteci, cafenele, bistrouri, cantine, firme de catering,
campinguri, piscine etc.

Acest sector oferă condiţii de angajare şi de muncă atipice, ceea ce se reflectă atât în programul de lucru, cât şi în tipurile de
contracte.

În general, acest sector cere mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte condiţiile şi programul de lucru.

În perioada 1995-2000 a existat o deteriorare vizibilă a condiţiilor de muncă, în special în legătură cu riscurile psihosociale,
condiţiile ergonomice, exigenţele profesionale, programul de lucru şi autonomia muncii.
Sectorul este considerat ca o poartă de intrare pe piaţa muncii pentru tineri şi persoane mai puţin calificate. Deşi condiţiile de
muncă sunt dificile, sectorul nu prezintă indicatori de morbiditate superiori celor medii la nivel de economie.

Sectorul HORECA se modifică rapid pe măsură ce apar pe piaţă noi tehnologii, iar cerinţele clienţilor se schimbă.

Factorii care determină aceste transformări sunt numeroşi şi variaţi, incluzând: schimbările sociologice, cum ar fi diversificarea
familiilor şi multiplele roluri pe care le îndeplinesc în prezent oamenii; schimbările demografice cauzate de îmbătrânirea
populaţiei; schimbările economice, cum ar fi fuziunile, restructurările şi o circulaţie mai liberă a forţei de muncă şi a resurselor.

Angajatorii au datoria legală şi morală de a menţine locuri de muncă sănătoase şi sigure.

Există, de asemenea, motive economice/financiare: pierderea unui lucrător valorospoate fi dăunătoare pentru afacere, însă,
totodată este costisitoare recrutarea şi formarea unui înlocuitor; se pot, de asemenea, înregistra pierderi economice mari în urma
accidentului produs în plin sezon.

Multe accidente pot fi prevenite printr-o bună administrare şi supraveghere, combinate cu formarea eficientă a personalului.

Prevenirea accidentelor este parte integrată din conducerea cu succes a unei întreprinderi.

Angajatorii pot preveni majoritatea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor, dacă identifică şi apoi elimină sau cel puţin reduc la
minimum pericolele/riscurile la locul de muncă.

Una dintre cerinţe în ameliorarea condiţiilor de muncă constă în a asigura implicarea în acest proces atât a angajaţilor, cât şi a
angajatorilor.

Aceasta pune un accent mai mare pe dialogul social şi pe rolul sindicatelor.

Diferenţele culturale dintre ţări şi regiuni pot duce la variaţii în interpretare şi realizare.

Diferenţele culturale dintre lucrătorii din diferitele regiuni pot duce, de asemenea, la diferenţe în preferinţele referitoare la
condiţiile de lucru.

Aceasta poate reprezenta o provocare pentru reprezentanţii lucrătorilor implicaţi în dialogul social.

Datorită faptului că majoritatea firmelor sunt companii mici, cu mai puţin de 10 angajaţi, angajatorilor le lipsesc adesea timpul şi
resursele pentru a se conforma politicilor şi prevederilor legislative relevante pentru securitatea şi sănătatea în muncă.

Le lipseşte experienţa pentru a realiza o evaluare extensivă a riscurilor şi uneori sunt refractari în a apela la consultanţi externi
(costisitori).

Prevenirea cu succes a riscurilor implică:

 o cât mai bună identificare şi evaluare a riscurilor, ca o primă etapă

în demersul de prevenire a riscurilor profesionale şi ca bază pentru
elaborarea şi implementarea unui plan de măsuri vizând
eliminarea/reducerea acestora;
 implicarea lucrătorilor în acest proces pentru a asigura o identificare
corectă şi a obţine sprijinul necesar pentru implementarea măsurilor
de prevenire;
 angajamentul din partea conducerii exprimat în mod explicit;
 formare şi instruire profesională şi din punct de vedere al SSM
corespunzătoare;
 o abordare complexă care să utilizeze diferite tipuri de acţiuni ce
pot conduce la creşterea succesului general al oricărei măsuri
aplicate.
În tabelul următor sunt prezentate sintetic riscurile generale şi specifice sectorului HORECA, factorii de risc, efectele acestora şi
măsurile de prevenire în raport cu fiecare categorie de riscuri în parte.

Riscuri generale şi specifice în sectorul HORECA

Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri

Alunecări,  Alimente răsturnate / deşeuri  Luxaţii,  Asigurarea curăţeniei locului de

împiedicări şi alimentare / uleiuri / apă pe entorse, muncă şi a spaţiilor de circulaţie
căderi căile de acces şi pardoseli. fracturi. şi menţinerea acestor spaţii fără
 Cea mai  Finisaje de pardoseli şi  Vătămări ale obstacole.
frecventă covoare alunecoase. gâtului şi  Utilizarea de încălţăminte de
cauză  Diferenţe de nivel ale spatelui. protecţie corespunzătoare, cu
pentru pardoselilor.  Tăieturi, tălpi antiderapante.
producere  Căi de acces, trepte hematoame şi  Asigurarea unei iluminări
a insuficient iluminate. alte vătămări adecvate a locului de muncă,
accidentel  Semnalizări lipsă. din căderi, din scărilor şi căilor de circulaţie.
or, în  Lipsa de experienţă şi vârsta căderi pe sau în  Închiderea uşilor cuptorului, ale
special în favorizează alunecările şi maşini sau în maşinii de spălat vase şi ale
bucătării. căderile. friteuze. dulapurilor de vase.
 Potrivit  Încălţăminte  Evitarea alergării în special la
statisticilo necorespunzătoare. deplasarea pe scări şi pe
r,  Mersul prea rapid sau pardoseli alunecoase.
pardoselil alergarea.  Asigurarea unor scări suficient
e umede  Inexistenţa sau neutilizarea de lungi în raport cu nevoile,
sau cu alte balustradelor la scări. prevăzute la capetele inferioare
pericole şi superioare ale şinelor laterale
cauzează cu tălpi antiderapante. Nu se vor
mai multe folosi niciodată improvizaţii
alunecări pentru a înlocui o scară, precum
şi căderi scaune, cutii sau butoiaşe.
decât în  Echiparea casei scării cu
industria balustrade solide şi iluminarea
de corespunzătoare a acesteia.
alimentaţi  Folosirea de covoraşe
e publică. antiderapante.
 Utilizarea de indicatoare pentru
pericole.
 Luarea în considerare a unor
spaţii, precum cele: pentru
frigidere, de răcire şi depozitare,
punţile de încărcare şi spaţiul
din spatele barurilor.

Tăieri şi înţepări Echipamente de tăiat şi cuţite mai ales  Tăieri
(fie prin utilizarea în bucătării:  Înţepări
unor echipamente /  Plăgi
obiecte, fie prin  Maşini de feliat;
Localizate în special la
curăţarea lor)  Maşini de tocat carne; mâini şi braţe,
 Mixere; abdomen, laba
 Cuţite şi tacâmuri. piciorului
Vătămări ale
membrelor prinse în
părţile în mişcare ale
maşinilor.
 Ascuţirea şi păstrarea cuţitelor
în condiţii corespunzătoare;
spălarea acestora separat.
 Folosirea cuţitului corespunzător
operaţiilor.
 Utilizarea unui fund
corespunzător de tăiat,
antiderapant.
 Păstrarea cuţitelor într-un suport
de cuţite, pe o platformă
adecvată pentru cuţite sau pe o
bandă magnetică montată pe
perete.
 Instruirea lucrătorilor pentru
utilizarea în siguranţă a
aparaturii.
 Dotarea aparatelor cu
dispozitive de protecţie pe care
lucrătorii le utilizează în
momentul funcţionării
aparatului. De ex. la maşinile de
feliat trebuie să se asigure
dispozitive de protecţie a
degetelor şi pentru tăierea
 Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri

ultimei felii.
 Asigurarea că butoanele de
oprire sunt uşor accesibile.

Arsuri, opăriri  În activităţile din bucătării:
contactul cu: vase fierbinţi,
diverse echipamente, friteuze,
platouri, alimente şi lichide
fierbinţi (mai ales uleiul
fierbinte), vapori de apă în
cantităţi mari.
 În activităţile de servire a
clienţilor (ospătarii):
contactul cu farfuriile şi
platourile fierbinţi, precum şi
cu mâncare sau lichide
fierbinţi vărsate.
 Riscul de opărire apare la:
 mişcări bruşte ca
urmare a unei
alunecări /
împiedicări;
 ciocnirea unor vase
neacoperite;
 turnarea apei în vase
cu ulei fierbinte;
 intervenţii la
instalaţiile de
încălzire.
 Electrocutări.
 Arsuri de  Folosirea unei tăvi sau a unui
diferite grade. cărucior pentru a servi lichide,
 Opăriri. farfurii sau alte obiecte fierbinţi.
 Avertizarea personalului de
serviciu şi a clienţilor în legătură
cu platourile fierbinţi.
 Montarea de geamuri pe uşa de
la bucătărie pentru a asigura o
trecere sigură pentru personalul
de servire.
 Instruirea lucrătorilor privind
tehnicile corecte de manipulare a
obiectelor fierbinţi, ca de
exemplu ridicarea capacelor de
pe vase la distanţă faţă de corp.
 Ţinerea mânerelor cratiţelor sau
ale oalelor departe de marginea
sobei.
 Ridicarea obiectelor fierbinţi cu
ajutorul materialelor uscate.
Măsuri pentru utilizarea în siguranţă a
friteuzelor
 Folosirea de dispozitive
automate de coborâre a
alimentelor în baia de ulei.
 Aruncarea uleiului şi a grăsimii
fierbinţi numai după ce s-au
răcit.
 Utilizarea de recipiente suficient
de mari şi rezistente la
temperaturi ridicate.
 Asigurarea că lucrătorii poartă
echipamente individuale de
protecţie corespunzătoare.

Contact cu Lucrătorii pot fi expuşi la acţiunea
substanţe unor substanţe chimice potenţial
periculoase periculoase, precum:
 detergenţi pentru pardoseli,
 dezinfectanţi şi soluţii de
curăţat depunerile de calcar,
 săpunuri şi alte substanţe de
curăţat,
 pesticide,
 insecticide,
 apă în exces,
 detergenţi de spălat vase,
 produse de curăţare a
canalelor,
 soluţii de curăţat cuptoarele,
 soluţii pentru curăţat
toaletele,
 înălbitori,
 
alimente precum: sucul de
fructe şi legume; proteinele
din peşte, crustacee, carne şi
făină;
 vapori şi fum provenind de la
gătit şi mâncare arsă;
 pentru angajaţii care lucrează
în cluburi de noapte, cafenele,
Substanţele periculoase
pot cauza vătămări sau
îmbolnăviri, dacă nu
sunt utilizate în mod
corespunzător. Pot
afecta tegumentele sau
straturile subcutanate,
mucoasele sau căile
respiratorii prin contact
direct urmat de acţiune
mecanică sau chimică
corozivă.
Pot produce:
 eczeme,
 infecţii,
 iritaţii ale
pielii, ochilor si
nasului,
dermatite,
 alergii,
 arsuri la nivelul
pielii şi ochilor,
 afecţiuni
respiratorii,
 cancer
pulmonar,
 Păstrarea agenţilor de curăţare
doar în recipiente a căror formă
sau model indică în mod clar
faptul că respectivul conţinut nu
poate fi confundat cu alimentele.
Recipientele în care sunt păstraţi
agenţii de curăţare trebuie să fie
marcate astfel încât riscul să
poată fi recunoscut de către toţi
utilizatorii.
 Folosirea unor înlocuitori mai
puţin periculoși.
 Utilizarea de produse cu sistem
şi robineţi de deversare, dozarea
făcându-se în conformitate cu
indicaţiile de utilizare.
 Utilizarea instalaţiilor de
ventilaţie sau deschiderea
ferestrelor.
 Purtarea echipamentului
individual de protecţie în timpul
utilizării agenţilor de curăţare
periculoşi. Echipamentul
individual de protecţie trebuie să
includă măşti şi ochelari de
protecţie, eventual măşti de
protecţie împotriva inhalării,
 Risc Loc de muncă / factori de risc
baruri şi discoteci, fumatul
pasiv ca şi consumul de
alcool (care fac parte din
serviciul de primire şi la care
personalul are acces uşor)
este, în mod deosebit, o
problemă.
Riscuri biologice  Activităţile în timpul cărora
lucrătorii pot fi expuşi
riscurilor biologice:
 prepararea mâncării;
 curățarea: podelei,
echipamentelor, mașinilor,
echipamentelor de gătit;
 curățarea: camerelor de hotel,
camerelor de baie;
 spălarea manuală a vaselor;
 curăţarea hainelor;
 curăţarea conductelor de
drenare.
 Factorii de risc:
 riscul de infecție cu
microorganisme (viruși,
bacterii, paraziți, ciuperci);
 apa care picură de pe păsările
congelatele;
 sânge de animale sacrificate;
 seringi şi alte obiecte
umezite, murdare sau
contaminate de persoane
bolnave, găsite în timpul
curăţeniei;
 infestare cu dăunători şi spori
de mucegai a:
 spaţiilor de lucru şi
de depozitare,
 deşeurilor alimentare;
 impurități din sistemul de aer
condiționat precum: viruşi,
bacterii sau spori de mucegai;
 muşcături de insecte;
 nerespectarea regulilor de
igienă.
Efecte Măsuri
 asfixiere, stare mănuşi de protecţie, şorţ de
de inconştienţă, cauciuc şi cizme de protecţie.
deces.  Existenţa şi respectarea
instrucţiunilor de folosire, care
să definească pericolele pentru
oameni şi mediu, precum şi
măsurile de protecţie şi regulile
de conduită necesare.
 Asigurarea de spaţii în care nu
se fumează pentru a proteja
lucrătorii de fumatul pasiv. Dacă
acest lucru nu este posibil, se
vor utiliza sisteme de ventilaţie
performante.
 Boli de piele  Utilizarea de echipamente sau
ca: dermatite și unelte pentru a evita contactul
reacții alergice; direct al mâinilor neprotejate cu
 Boli alimentele, de exemplu folosirea
respiratorii; maşinilor de spălat vase, a celor
 Afecţiuni de mărunţit alimente etc.
infecţioase  Stabilirea şi aplicarea strictă a
digestive şi unor măsuri de manipulare a
hepatice. obiectelor contaminate.
 Furnizarea de mijloace igienico-
sanitare pentru lucrătorii expuşi
şi respectarea strictă de către
lucrători a măsurilor igienico
sanitare.
 Utilizarea de mijloace
individuale de protecție.
 Protejarea pielii prin aplicarea
unor unguente de protecţie şi
îngrijire a acesteia.
 Protejarea rănilor de pe piele cu
pansamente.
 Dezinfectarea mâinilor.
 Verificarea regulată a infestării
cu dăunători şi spori de mucegai
şi combaterea acestora.
 Semnalarea seringilor găsite,
fără a fi atinse.
 Curăţarea regulată, dezinfecţia şi
combaterea dăunătorilor.
 Asigurarea unei ventilaţii
eficiente.
 Dotarea cu recipiente închise,
pentru stocarea de deşeuri
organice.
 Depozitarea la rece a gunoiului.
 Verificarea şi curăţarea
periodică a instalaţiei de
condiţionare a aerului şi a
hotelor.
 Curăţarea / schimbarea periodică
a filtrelor.
 Controlul periodic al puterii de
aspiraţie a instalaţiei de aer
condiţionat pentru combaterea
contaminării.
 Utilizarea de ecrane şi capcane
pentru insecte.
 Controlul periodic al
tegumentelor pentru a detecta
orice semn de dermatită.
 Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri

Zgomot,  Bucătării: vase şi oale  Afectarea  Înlăturarea zgomotelor

Frecvenţe şi manipulate, procese auzului periculoase de la locul de
intensităţi ridicate zgomotoase de gătit, maşini (hipoacuzie, muncă.
ale sunetelor de spălat vase; surditate);  Purtarea unor dispozitive de
 Discoteci, cafenele şi cluburi  Oboseală protecţie corespunzătoare,
de noapte: echipamente de mentală; pentru urechi (antifoane de tip
sunet, vocile clienţilor;  Lipsă de extern sau intern).
În restaurante nivelurile zgomotelor concentrare;  Izolarea pe cât posibil a locurilor
tind să crească datorită vocilor  Stres, de muncă zgomotoase (încăperi
clienţilor, ordinelor strigate de care pot duce la separate sau utilizarea
personal, zăngănitului vaselor, accidente. panourilor fonoabsorbante).
paharelor, tacâmurilor, instalaţiilor de
ventilaţie şi dispozitivelor de ridicat şi
transportat;
 Altele: semnalele de
avertizare, utilajele,
ventilatoarele, maşinile de
măcinat cafea, activităţile de
menaj, spălatul, muzica din
baruri şi, bineînţeles,
conversaţiile colegilor sau ale
clienţilor.

Iluminat deficitar O ambianţă luminoasă redusă poate fi
cantitativ şi plăcută pentru clienţi (restaurante,
calitativ baruri, cazinouri şi discoteci), dar
poate fi cauză de accidente prin
căderi, arsuri, suprasolicitare vizuală.
Risc ridicat de  Asigurarea unor niveluri de
accidentare iluminare corespunzătoare
sarcinilor ce trebuie realizate.

Microclimat şi  Microclimat cald şi umed;  Disconfort;  Dotarea cu instalaţii de ventilare

calitatea aerului  Alternarea între mediu cald şi  Dureri de cap; generală sau locală (instalaţii de
deficitare rece;  Capacitate de aer condiţionat sau sisteme de
 Curenţi datoraţi aerului concentrare răcire locală a aerului). În
condiţionat; redusă; bucătăriile profesionale,
 Probleme de ventilare,  Stres şi ventilarea prin deplasare
calitate slabă a aerului, solicitare maselor de aer viciat şi
mirosuri neplăcute; termică; înlocuirea lor cu aer proaspăt şi
 Substanţe vătămătoare şi  Crampe eventual tratat (filtrat, răcit,
toxice prezente în aer (praf, calorice uscat etc.).
grăsimi, vapori, fum şi gaze); (musculare);  Utilizarea echipamentelor de
 Frigul artificial pentru  Epuizare de gătit prin inducţie (gătit la
conservarea alimentelor. căldură; „căldură rece” folosind câmpuri
 Colaps caloric; magnetice). Nu există flacără
 Şoc termic şi deschisă.
hiperpirexie;  Reducerea umidităţii utilizând
 Manifestări sisteme de aer condiţionat şi
cronice: dezumidificatoare şi acţionând
agravarea unor asupra surselor de producere a
afecţiuni umezelii; de exemplu, băile de
preexixtente apă deschise, canalele de
(cardiovascular scurgere, şi supapele de aburi
e, neetanşe.
gastrointestinal  Aclimatizarea personalului
e, pentru creşterea toleranţei la
dermatologice, căldură şi reducerea solicitării
renale, termice.
respiratorii, ale  Alternarea perioadelor de
aparatului activitate cu repaus în spaţii mai
locomotor răcoroase pentru a reduce
etc.). efectele expunerii la căldură.
 Reducerea solicitărilor fizice în
activitate (de exemplu evitarea
manipulărilor manuale inutile,
utilizarea mijloacelor tehnice
ajutătoare pentru manipulare,
montarea unui furtun la robinet
 Risc Loc de muncă / factori de risc
Gazul sub  Instalaţii de dozare a
presiune necesar băuturilor care cuprind
dozării buteliile cu gaz sub presiune,
băuturilor precum şi echipamentul de
control şi amestec.
 În multe restaurante şi baruri,
instalaţia de gaz şi buteliile cu
gaz sub presiune sunt
instalate în pivniţe insuficient
ventilate.
 Gazele necesare dozării
băuturilor sunt: azotul,
dioxidul de carbon şi, în
anumite împrejurări, aerul
comprimat.
 Dioxidul de carbon este cel
mai frecvent utilizat.
Efecte Măsuri
pentru umplerea găleţilor).
 Asigurarea unor puncte de apă
potabilă rece în aproprierea
zonei de lucru pentru ca
lucrătorii să poată înlocui
lichidele pierdute prin
transpiraţie.
 Purtaţi echipamente individuale
de protecţie corespunzătoare.
Trebuie să se asigure
îmbrăcăminte răcoroasă,
confortabilă, permeabilă,
precum cea din bumbac pentru a
permite libera mişcare a aerului
şi evaporarea transpiraţiei.
 Instruirea angajaţilor privind
riscurile expunerii la căldură,
măsurile de prevenire şi
metodele de lucru adecvate.
 Dureri de cap,  Instalarea de recipienţi noi
transpiraţie, pentru dioxidul de carbon la
respiraţie nivelul solului într-o zonă
precipitată, deschisă. Acolo unde este
creşterea posibil, staţiile de încărcare
bătăilor inimii, existente trebuie să fie mutate
afectarea deasupra nivelului solului.
respiraţiei,  Asigurarea unei ventilări
ameţeală, corespunzătoare pentru a păstra
depresie, atmosfera sigură şi montarea
tulburări de unui sistem de monitorizare a
vedere şi gazului cu alarmă de avertizare,
frisoane. ori de câte ori se produce o
 Pentru scurgere semnificativă de gaz
concentraţii necesar dozării băuturilor, Acest
mai mari de sistem trebuie să funcţioneze
CO2, oxigenul permanent şi să fie proiectat
din aer este astfel încât să avertizeze o
înlocuit, persoană cu o alarmă sonoră sau
determinând vizuală înainte de a intra în zona
deficitul de periculoasă.
oxigen.  Amplasarea unei semnalizări de
Aceasta poate avertizare corespunzătoare în
afecta afara zonelor în care se pot
gândirea, poate acumula concentraţii mari de
duce la gaz.
pierderea  Asigurarea unei iluminări
cunoştinţei şi corespunzătoare.
chiar la moarte.  Restricţionarea accesului în
spaţiile închise doar la
personalul desemnat.
 Instruirea angajaţilor care
lucrează cu instalaţia de gaz
necesar dozării băuturilor,
referitor la: necesitatea
respectării instrucţiunilor
furnizorilor; riscurile specifice şi
măsurile de prevenire.
 Stabilirea de măsuri pentru
cazuri de urgenţă şi instruirea
lucrătorilor referitor la
procedurile care trebuie aplicate.
 Planificarea livrărilor astfel încât
să se păstreze la minim numărul
şi mărimea buteliilor de gaz sub
presiune.
 Risc Loc de muncă / factori de risc
Pericole de  Există un risc semnificativ de
incendiu incendiu în special în
bucătării în care gazul, flacăra
deschisă, uleiurile fierbinţi şi
substanţele inflamabile sunt
prezente.
 În hoteluri, acest risc este
prezent datorită neglijenţei
clienţilor, a scurt circuitelor la
instalaţiile electrice etc.
Riscuri ergonomice
Manipularea  Ortostatism prelungit, de ex.
manuală şi în activităţile din bucătărie.
afecţiunile  Activităţi repetitive în
musculo- bucătărie, ca cele de spălare,
scheletale tocare, tăiere şi amestecare,
spălarea şi ştergerea manuală
a vaselor, debarasarea,
ştergerea şi aranjarea meselor,
amestecarea cocteilurilor.
 Ridicarea vaselor şi a
castroanelor pline şi a tăvilor
de la maşina de spălat vase,
purtarea de şiruri de farfurii.
 Lucrul în poziţii incomode,
de ex. aplecarea peste friteuze
pentru a le curăţa şi
activitatea de aspirat.
 Manipularea de pachete grele
de alimente pentru
aprovizionarea bucătăriilor.
 Forţa implicată de realizarea
diferitelor operaţii
(manipulări de mase grele,
acţionări de echipamente şi
unelte).
 Deplasări şi transport de
greutăţi la servire, adesea
agravate de urcatul şi
coborâtul treptelor.
 Transport de mase grele
(paturi şi mobilier)
Efecte Măsuri
 Verificarea şi întreţinerea
periodică a tuturor ţevilor şi
conductelor, furtunurilor şi
garniturilor şi asigurarea
mentenanţei sistemului, conform
instrucţiunilor producătorilor.
 Realizarea unei inspecţii anuale
de către un expert contractat în
acest scop.
 Arsuri de  Păstrarea echipamentului
diferite grade. electric în condiţii bune şi
 Asfixie. verificarea periodică a acestuia .
 Montarea de termostate la
friteuze pentru a preveni
supraîncălzirea.
 Curăţarea robinetelor şi a
hotelor de grăsime şi înlocuirea
filtrelor.
 Semnalizarea scărilor şi ieşirilor
de incendiu şi prevenirea
blocării lor.
 Dotarea cu extinctoare şi
verificarea periodică a acestora.
 Montarea de dispozitive de
detectare automată a focului
(sprinklere, sau drencere).
 Instruirea angajaţilor privind
modul de acţiune în caz de
incendiu.
 AMS sunt  Analiza ergonomică a
afecţiuni activităţilor şi locurilor de
profesionale muncă pentru a identifica şi
ale unor evalua riscurile şi factorii de risc
structuri ale de producere de AMS şi pentru
corpului, a stabili dacă manipularea
precum manuală şi riscurile asociate pot
muşchii, fi eliminate/reduse.
articulaţiile, Utilizarea unor mijloace tehnice
tendoanele, ajutătoare ori de câte ori este posibil, ca
ligamentele, de exemplu, cărucioare cu patru sau cu
nervii şi două roţi; mixere pentru a tăia, toca sau
sistemul amesteca alimentele).
circulator la
 Utilizarea de suprafeţe de lucru
nivel local.
 cu înălţime reglabilă.
AMS
profesionale  Utilizarea de unelte de lucru
sunt afecţiuni ergonomice (cuţite cu mâner
ergonomic etc.) pentru a permite
cumulative /
o poziţie corectă a articulaţiilor.
multifactoriale
 Amenajarea ergonomică a
determinate de
locului/postului de muncă.
expunerea în
mod repetat la  Schimbarea cât mai frecventă a
sarcini cu poziţiei de lucru.
intensitate  Instruirea lucrătorilor privind
ridicată sau utilizarea echipamentelor
redusă pe o mecanice / tehnice ajutătoare.
perioadă  Instruirea lucrătorilor privind
prelungită de tehnicile corecte de manipulare
timp, în (de exemplu ridicarea, purtarea
condiţii greutăţilor cât mai aproape
nefavorabile de posibil de trunchi, cu spatele
 Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri

 Muncă solicitantă fizic, mediu. drept etc.).

stresantă şi implicând  AMS pot fi, de  Achiziţionarea de la furnizori,
program de lucru prelungit şi asemenea, de mărfuri ambalate în pachete
atipic, număr redus de traume acute, mai mici şi mai uşoare.
personal. precum  Depozitarea în siguranţă pe
 Lucrători tineri şi sezonieri fracturile, rafturi a obiectelor / mărfurilor.
care nu au timp să se adapteze entorsele, care  Utilizarea de echipamente de
cerinţelor locului lor de apar în timpul lucru şi de protecţie individuală
muncă. unei care să respecte cerinţele
 Factori de mediu deficitari: accidentări. ergonomice (dimensionare;
microclimat, iluminat, Sunt afectate în confort fizic, fiziologic şi
zgomot, vibraţii. principal psihologic).
 Capacităţi individuale, mai spatele, gâtul,
ales fizice, sub nivelul umerii şi
cerinţelor activităţii. membrele
superioare, însă
pot fi afectate
şi membrele
inferioare.

Riscuri psihosociale

Violenţă,  Violenta si hârţuirea din  Violența şi  Îmbunătăţirea măsurilor de

intimidare, partea clienţilor adăugate agresiunea securitate a personalului care
hărţuire şi celor din partea colegilor şi fizică presupun vine în contact cu clienţii.
discriminare superiorilor, reprezintă un împingeri,  Instruirea lucrătorilor pentru a
Mai frecvente factor de risc semnificativ îmbrânciri, face faţă agresiunii, cu privire la
decât în oricare alt pentru sectorul Horeca. conducând la modalitatea de abordare a
sector şi în special Angajaţii care au contact cu accidentarea clienţilor dificili şi agresivi.
în discoteci, clienţii trebuie să rămână prin căderi,
cluburi de noapte prietenoşi şi calmi, ceea ce nu arsuri cu
şi baruri este întotdeauna uşor în echipament sau
asemenea situaţii obiecte şi
 Contactul cu publicul / alimente
clienţii are legătură în mod fierbinţi, sau
deosebit cu violenţa, prin lovirea cu
agresiunea şi discriminarea obiecte,
pentru angajaţii care lucrează alimente
în pub/uri, discoteci, cluburi aruncate.
de noapte şi baruri. În acest  Atenţie sexuală
caz sunt implicate frecvent nedorită.
persoane din public care au  Absenteism.
băut prea mult.  Probleme de
 Personalul care lucrează în sănătate fizică
livrările la domiciliu de şi mentală:
asemenea se confruntă cu dureri de cap,
riscul violenţei şi abuzului din depresie,
partea clienţilor. anxietate,
 Factorii de risc pentru portari epuizare fizică
includ violenţa sau şi psihică,
ameninţarea cu violenţa. morbiditate şi
 Conflicte interpersonale. mortalitate
hipertensivă şi
cardiovasculară
.
 Stres.
 Frică.

Stres datorat  Contactul continuu cu clienţii.  Lucrătorii din  Programe flexibile de lucru.
efortului crescut  Complexitatea anumitor sectorul  Schimbări organizaţionale.
în muncă sarcini care cer niveluri HORECA  Conceperea activităţii.
ridicate de concentrare. raportează mai  Participarea lucrătorilor la luarea
 Efortul crește la orele de vârf mult decât deciziilor.
 Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri

şi depinde de comportamentul media, dureri  Ajutor în îngrijirea copilului.

clienţilor. de cap, stres şi  Instruirea lucrătorilor în
 Neînlocuirea colegilor frică. managementul stresului.
bolnavi, care duce la un  Lipsa de  Instruirea lucrătorilor în
volum de muncă ridicat. echilibru între managementul timpului de
 Apar, de asemenea, plângeri muncă şi viaţa lucru.
pentru ore suplimentare de extraprofesiona
lucru şi clienţi dificili. lă.
 Depresie.
 Absenteism
crescut.

Probleme de  Angajaţii adesea trebuie să  Absenteism.  Programe flexibile de lucru.

organizare, realizeze mai mult decât o  Probleme de  Schimbări organizaţionale.
management şi sarcină şi sarcinile pot fi sănătate fizică  Conceperea activităţii.
climatul în diferite, în funcţie de şi mentală:  Participare la luarea deciziilor
muncă momentul zilei. Totuşi, dureri de cap, privind îngrijirea copilului.
Exigenţe realizarea mai multor sarcini depresie,  Instruirea lucrătorilor în
profesionale poate de asemenea expune anxietate, managementul stresului.
crescute şi uneori angajaţii la o muncă epuizare fizică  Instruirea lucrătorilor în
conflictuale solicitantă şi la o mai mare şi psihică, managementul timpului de
probabilitate de vătămare din morbiditate şi lucru.
cauza lipsei unei pregătiri mortalitate
specifice şi specializări. hipertensivă şi
 Uneori angajaţii sunt prinşi cardiovasculară
între exigenţele angajatorilor .
şi ale clienţilor.  Stres.
 Tipic pentru organizarea
muncii din sector sunt
perioadele de vârf care
determină o mai mare
presiune asupra personalului.

Autonomia şi  Problemele referitoare la  Absenteism.  Asigurarea libertăţii de a-şi

controlul control în şi asupra activităţii,  Probleme de planifica şi organiza activitatea.
controlul din partea sănătate fizică  Asigurarea relaţiilor de respect
superiorilor, lipsa timpului şi mentală: şi recunoaştere la locul de
pentru pauze, nesiguranţa dureri de cap, muncă.
asupra timpului de terminare depresie,  Participarea lucrătorilor la luarea
a activităţii şi lipsa de anxietate, deciziilor.
comunicare sunt practic epuizare fizică
inerente în acest sector. şi psihică,
 Angajaţii raportează un grad morbiditate şi
scăzut de influenţă asupra mortalitate
propriei activităţi şi de hipertensivă şi
asemenea se confruntă cu o cardiovasculară
predictibilitate mai scăzută în .
muncă.  Stres.
 Activităţile monotone şi cele
care nu implică creativitate,
iniţiativă (răspândite în acest
sector), dependente de tipul
de activitate şi organizare

Oportunităţi de  Lipsa de formare şi instruire –  Absenteism.  Asigurarea formării şi instruirii

formare şi multe activităţi tind să fie fără  Probleme de profesionale.
învăţare calificare, nu necesită o sănătate fizică
instruire formală, ci doar o şi mentală:
formare profesională şi dureri de cap,
experienţă la nivel de bază. depresie,
 Se confruntă, de asemenea, cu anxietate,
lipsa de finalizare a cursurilor epuizare fizică
de pregătire. şi psihică,
 Evoluţia în carieră este morbiditate şi
limitată. mortalitate
hipertensivă şi
 Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri

cardiovasculară
.
 Stres.

Organizarea  În multe ţări există un număr  Lipsa  Forme flexibile de angajare.

timpului de lucru mare de contracte de muncă echilibrului  Organizarea flexibilă a timpului
şi activităţi cu cu timp parţial, activităţi între muncă şi de lucru.
caracter precar ocazionale şi sezoniere. viaţă.  Reducerea programelor de lucru
 Durata excesivă a timpului de  Lipsa de prelungite şi neregulate.
lucru şi orare atipice. control asupra
 Programe de lucru prelungite, timpului de
neregulate şi atipice. lucru.
 O mare parte a muncii este  Confort
efectuată în intervale de timp psihosocial şi
în care, în mod obişnuit, alte fizic redus.
persoane nu lucrează.  Absenteism.
 Probleme de
sănătate fizică
şi mentală:
dureri de cap,
depresie,
anxietate,
epuizare fizică
şi psihică,
morbiditate şi
mortalitate
hipertensivă şi
cardiovasculară
.
 Stres.

Contactul cu  Lipsa sprijinului din partea  Agravarea  Suport social (ajutor şi sprijin
colegii şi şeful acestora poate agrava stresul stării de stres. din partea şefilor, colegilor,
la locul de muncă. familiei şi prietenilor).

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi
www.fonduri-ue.ro
INCDPM "ALEXANDRU DARABONT" este operator de date personale cu autorizarea nr. 18906