ATELIER DE LUCRU

“EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE LA NIVEL DE UNITATE”

EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE. METODE ŞI

TEHNICI UTILIZATE ÎN EVALUAREA RISCURILOR.
ETAPELE. PRINCIPII DE SELECTARE A MĂSURILOR DE
PROTECŢIE ŞI PREVENIRE

Dr. ing. DORU DARABONT

Chişinău, 14.11.2017 1
1. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE
PROFESIONALĂ

1.1. Teorii privind mecanismul producerii accidentelor de muncă şi

bolilor profesionale

• Primele încercări de explicare a mecanismului producerii accidentelor

de muncă şi bolilor profesionale datează din a doua jumătate a
sec.XIX

Factorii tehnici Ecrane şi dispozitive

(maşini şi utilaje) de protecţie

Îmbunătăţirea
Mediul de muncă caracteristicilor mediului
de muncă

Chişinău, 14.11.2017 2
Factorul uman

Teoria predispoziţiei la accidente

Sunt predispuse accidentelor persoanele cu anumite caracteristici

psihice individuale, înnăscute, nemodificabile şi care pot fi
evidenţiate prin metode psihometrice.

• Temperamentul;
•Atenţia;
•Emotivitatea;
•Plasticitatea gândirii, inteligenţa

Chişinău, 14.11.2017 3
 TEORIA DOMINOULUI
H.W. Heinrich -1928

“Pentru lipsa unei caiele, s-a pierdut potcoava; pentru lipsa potcoavei, s-a
pierdut calul; şi pentru lipsa calului s-a pierdut călăreţul, ajuns din urmă şi
ucis de inamic, şi totul pentru lipsa grijii pentru o caia”
Benjamin Franklin, Poor Richard’s Almanack (1732-1758)

Accidentele de muncă rezultă din înlănţuirea unor evenimente

secvenţiale, a căror dinamică este asemănătoare căderii pieselor de
domino.

Condiţie periculoasă
Factor cheie ACCIDENT DE
MUNCĂ
Acţiune periculoasă

Chişinău, 14.11.2017 4
1. Mediul social şi originea

2. Eroarea umană

3. Acţiuni periculoase şi/sau

Condiţii periculoase

4. Accident

5. Vătămare

Chişinău, 14.11.2017 5
1. Mediul social şi originea
2. Eroarea umană
3. Acţiuni periculoase şi/sau
Condiţii periculoase
4. Accident
5. Vătămare
Chişinău, 14.11.2017
“Trăsăturile de personalitate
indezirabile, precum încăpăţânarea,
lăcomia şi imprudenţa pot fi moştenite
sau dezvoltate în mediul social şi
contribuie la erorile umane”.
6
1. Mediul social şi originea

“Defectele de caracter înnăscute sau

dobândite contribuie la generarea acţiunilor
2. Eroarea umană
periculoase sau la existenţa condiţiilor
periculoase”

3. Acţiuni periculoase şi/sau

Condiţii periculoase

4. Accident

5. Vătămare

Chişinău, 14.11.2017 7

1. Mediul social şi originea
2. Eroarea umană
3. Acţiuni periculoase şi/sau
Condiţii periculoase
4. Accident
5. Vătămare
Chişinău, 14.11.2017
Heinrich consideră că acestea reprezintă
factorii centrali în prevenirea accidentelor şi
că sunt cei mai uşor de remediat.
4 motive pentru care lucrătorii comit acţiuni
periculoase:
•Atitudine improprie;
•Lipsa de cunoştinţe sau abilităţi;
•Incompatibilitatea fizică;
•Mediu fizic/mecanic necorespunzător.
Cauze:
•Directe;
•Indirecte.
Combinaţia unor cauze multiple crează un
lanţ de evenimente care conduce la
accident.
8
1. Mediul social şi originea

2. Eroarea umană

3. Acţiuni periculoase şi/sau “Apariţia unei vătămări care putea fi evitată

este momentul de vârf al unei serii de
Condiţii periculoase evenimente sau circumstanţe care apar
invariabil într-o ordine fixă şi logică”

4. Accident
“Evenimente, cum ar fi căderea unei
persoane, lovirea unei persoane de
obiecte proiectate sunt accidente tipice
5. Vătămare care cauzează vătămări”

Chişinău, 14.11.2017 9
1. Mediul social şi originea

2. Eroarea umană

3. Acţiuni periculoase şi/sau

Condiţii periculoase

4. Accident

5. Vătămare Vătămările sunt rezultatul accidentelor

Chişinău, 14.11.2017 10
J.W. Vincoli - 1994

1. Lipsa controlului

2. Cauzele iniţiale

3. Cauzele imediate

4. Incidentele

5. Vătămare, distrugere

Chişinău, 14.11.2017 11
 1. Lipsa controlului Semn al deficienţei sistemului de management

•Identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi

managementul riscurilor sunt inadecvate sau ineficace;
2. Cauzele iniţiale •Reguli inadecvate;
•Neconformităţi faţă de legislaţie, standarde

3. Cauzele imediate Exemple de controale:

•Competenţa, educaţia, instruirea;
•Analiza Securităţii Muncii (JSA);
4. Incidentele
•Checklist-uri pentru operatori;
•Inspecţii interne;

5. Vătămare, distrugere •Întreţinere curentă;

•Specificaţii pentru achiziţii;
•Înregistrări, rapoarte, analize.
Chişinău, 14.11.2017 12
 Sursa incidentelor
1. Lipsa controlului
Cauze indirecte sau “de bază”. Cauzele iniţiale sunt
legate de factorii privind personalul şi activitatea
desfăşurată. Aceşti factori influenţează performanţa.
2. Cauzele iniţiale Dacă nu sunt menţinuţi la un nivel optim, favorizează
apariţia condiţiilor periculoase şi acţiunilor periculoase.

3. Cauzele imediate Exemple:

•Evaluare a riscurilor inadecvată;
•Specificaţii incomplete pentru achiziţii;
4. Incidentele •Competenţă necorespunzătoare;
•Standarde, proceduri, supraveghere inadecvate;
•Răspunsuri întârziate;
5. Vătămare, distrugere
•Utilizarea unor scule inadecvate sau utilizare
incorectă.

Chişinău, 14.11.2017 13
 Reguli şi/sau proceduri de lucru necorespunzătoare

Acţiuni:
1. Lipsa controlului
•Voite;
•Neglijente;

2. Cauzele iniţiale •Ignorarea regulilor

•Operare în condiţii de risc necontrolat

3. Cauzele imediate Exemple:

•Stivuire/depozitare necorespunzătoare;
•Blocarea căilor de acces/evacuare;
4. Incidentele •Utilizarea echipamentelor şi sculelor cu
defecţiuni;
•Desfăşurarea lucrului într-un mod prin care se
5. Vătămare, distrugere pune în pericol propria persoană sau alte
persoane.

Chişinău, 14.11.2017 14
 1. Lipsa controlului

2. Cauzele iniţiale

Eveniment nedorit, neplanificat care este în afara

operaţiilor de rutină şi a activităţilor acceptate.
3. Cauzele imediate Se concretizează în:
•vătămări ale lucrătorilor;
•pierderi, sub diferite forme: timp, materiale,
4. Incidentele echipamente, bunuri:
•impact asupra mediului.

5. Vătămare, distrugere Incidente fără urmări; incidente periculoase

Chişinău, 14.11.2017 15
 Toate incidentele determină costuri directe şi
1. Lipsa controlului indirecte

2. Cauzele iniţiale

3. Cauzele imediate

4. Incidentele

5. Vătămare, distrugere

Chişinău, 14.11.2017 16
Teoria fiabilităţii sistemelor

Fiabilitatea unui sistem: calitatea acestuia de a funcţiona fără defecţiuni

un anumit interval de timp pentru scopul dat şi în mediul pentru care a fost
conceput.

Matematic: Probabilitatea ca sistemul să-şi îndeplinească misiunea în

condiţii determinate

Fiabilitatea unui sistem: rezultatul fiabilităţii elementelor sale şi a

interacţiunilor dintre acestea.

tehnică
Fiabilitate
umană
Chişinău, 14.11.2017 17
Abordarea ergonomică a securităţii sistemelor de muncă

Accidentele de muncă şi bolile profesionale reprezintă disfuncţionalităţi ale

sistemului de muncă.
Determinarea cauzelor se face la nivelul fiecărui element al sistemului.
Se ia în calcul şi operatorul uman:
•Solicitări psiho-fiziologice impuse de sarcina de muncă;
•Calităţile necesare (aptitudini, cunoştinţe profesionale şi de securitatea
muncii, deprinderi etc.)

Chişinău, 14.11.2017 18
1.2. Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Relaţia factor de risc - cauză

FACTORI DE RISC
Însuşire, stare, proces, fenomen, comportament propriu
elementelor implicate în procesul de muncă şi care poate
provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale

Accidentare Variaţii

Factori de risc

Îmbolnăvire
Stări
profesională

Chişinău, 14.11.2017 19
 Variaţii Stări

-zgomotul unei explozii ZGOMOT -zgomotul unui ciocan de forjă

-proiectarea unei roţi MIŞCĂRI -angrenaj în mişcare

GAZE TOXICE,
-nivel mult peste LMA RADIAŢII -nivel apropiat de LMA

-deplasări cu pericol OPERAŢII -staţionări în zone periculoase

de cădere; NEPREVĂZUTE
-acţionări greşite

Chişinău, 14.11.2017 20
Factori de risc

nu depind de factorul uman şi sunt specifici

Obiectivi mijloacelor de producţie şi mediului de muncă

- zgomotul la un ciocan de forjă;

- efortul fizic la un muncitor din construcţii;
- noxe chimice la o secţie de turnătorie

Subiectivi sunt proprii executantului şi sarcinii de muncă

- legarea precară a sarcinii în cârligul macaralei

- neasigurarea conducătorului de motostivuitor la mersul inapoi
- neutilizarea echipamentului individual de protecţie
- montarea/demontarea unor piese grele, fără mecanizare
- montare/demontare în poziţii forţate, vicioase

Chişinău, 14.11.2017 21

Chişinău, 14.11.2017 22
Relaţia factor de risc - cauză

ACCIDENT/
BOALĂ
FACTORI
CAUZE
DE RISC PROFESIONALĂ

Chişinău, 14.11.2017 23
 1.3. Dinamica producerii accidentelor de muncă
şi îmbolnăvirilor profesionale

Angajator:
SRL jud. Neamţ
Obiect de activitate: prelucrarea brută a lemnului

Executant
N.A., 43 ani, lăcătuş mecanic
Vechime în unitate: 1 an
Vechime la locul de muncă: 3 zile

Obiectiv, nr.3/2003

Chişinău, 14.11.2017 24
Sarcina de muncă
Prin decizie a directorului societăţii, înlocuieşte un coleg ca
motostivuitorist

Tranportul cu motostivuitorul a unor paleţi cu cherestea din

rampa verde în rampa de expediţie

Mijloace de producţie

Cale de rulare neasfaltată

În urma ploilor abundente s-au format bălţi iar calea de rulare s-a
deteriorat
În zona producerii accidentului, calea de rulare prezenta
denivelări de până la 14 cm sub cota 0
Nu există un spaţiu amenajat pentru depozitarea deşeurilor
metalice (bandă şi sârmă de oţel). Acestea se depozitează la
marginea căii de rulare, lângă un gard.

Chişinău, 14.11.2017 25
 Numeşte motostivuitoristul
Angajatorul nu
prin decizie, fără să-i
cunoaşte legislaţia
asigure calificarea
Motostivuitorul e condus
Personal insuficient în de N.A., necalificat şi fără
raport cu experienţă
sarcinile de muncă Nu există înlocuitor
calificat al
motostivuitoristului
Executantul “titular”
pleacă în concediu Executantul face o manevră
greşită trecând peste
deşeuri
Suprafaţa căii de
rulare nu corespunde
activităţilor

Căile de circulaţie au
Căile de circulaţie nu
denivelări de până la
sunt întreţinute
14 cm sub cota 0 şi bălţi

Vreme nefavorabilă,
ploi abundente Blocarea utilajului prin
înfăşurarea deşeurilor
Nu există un spaţiu în jurul cuplajului
amenajat pentru grup-cutie
depozitarea deşeurilor
metalice

Deşeurile metalice sunt

Nu se fac inspecţii
depozitate la marginea
interne SSM
căii de rulare

Instruire SSM
deficitară 26
Chişinău, 14.11.2017
Blocarea utilajului prin
înfăşurarea deşeurilor
în jurul cuplajului Cere colegului
grup-cutie I.I. să aducă
un IFRON
I.I. îi cere lui C.T. să
Lipsa instructajului
vină cu IFRON-ul
SSM a lui N.A.
Lipsa instructajului
SSM a lui I.I. C.T. acceptă cererea
fără să informeze
C.T. nu
şeful direct
e autorizat să lucreze
cu IFRON

Lipsa instructajului
SSM a lui C.T.

C.T. nu e supravegheat
de conducătorul locului
său de muncă

Chişinău, 14.11.2017 27
 C.T. ridică motostivuitorul
cu partea inferioară a
C.T. acceptă cererea
graifărului IFRON-ului
fără să informeze
introdus sub suportul
şeful direct
ridicător, între braţele
furcii Motostivuitorul alunecă
de pe graifărul IFRON

Nu există dotare pentru

intervenţii (cric, suporţi) N.A. este accidentat
mortal

N.A. intră sub N.A. lucrează sub

motostivuitorul motostivuitorul
suspendat suspendat

Chişinău, 14.11.2017 28
Faza a I-a: Constituirea situaţiei de accidentare

-începe cu cauza situată cel mai departe de momentul producerii leziunii;

-aparent nediferenţiată de situaţia normală;

-apare o situaţie periculoasă sesizabilă iniţiată de factorul uman;

-de regulă, se poate interveni pentru prevenirea accidentului, de către

executant şi de către factorii de decizie.

Chişinău, 14.11.2017 29
 Angajatorul nu
cunoaşte legislaţia

Personal insuficient în
raport cu
sarcinile de muncă

Executantul “titular” I.I. îi cere lui C.T. să

pleacă în concediu vină cu IFRON-ul

Suprafaţa căii de
rulare nu corespunde C.T. nu
activităţilor e autorizat să lucreze
cu IFRON

Căile de circulaţie nu
sunt întreţinute [...] Lipsa instructajului
SSM a lui C.T.

Vreme nefavorabilă, C.T. nu e supravegheat

ploi abundente de conducătorul locului
său de muncă
Nu există un spaţiu
amenajat pentru
depozitarea deşeurilor
metalice

Nu se fac inspecţii
interne SSM

Instruire SSM
deficitară
Chişinău, 14.11.2017 30
Faza a II-a: Defsăşurarea situaţiei de accidentare

-înlănţuirea mai multor cauze, într-un interval scurt de timp;

-acţiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;
-posibilitate limitată de intervenţie pentru prevenirea leziunii

C.T. ridică motostivuitorul

cu partea inferioară a
C.T. acceptă cererea
graifărului IFRON-ului
fără să informeze
introdus sub suportul
şeful direct
ridicător, între braţele
furcii

Nu există dotare pentru

intervenţii (cric, suporţi)

N.A. intră sub

motostivuitorul
suspendat

Chişinău, 14.11.2017 31
 Faza a III-a: Producerea leziunii

-faza definitorie a accidentului;

-are loc impactul omului cu elementele care provoacă leziunea;
-se produce într-un timp foarte scurt

Motostivuitorul alunecă
Cauze de pe graifărul IFRON
finale
N.A. este accidentat
mortal

N.A. lucrează sub

motostivuitorul
suspendat

Chişinău, 14.11.2017 32
Cauze iniţiale:

Angajatorul nu Nu există un spaţiu C.T. nu

cunoaşte legislaţia amenajat pentru e autorizat să lucreze
depozitarea deşeurilor cu IFRON
metalice

Personal insuficient în Nu se fac inspecţii Lipsa instructajului

raport cu interne SSM SSM a lui C.T.
sarcinile de muncă

Instruire SSM
deficitară C.T. nu e supravegheat
Suprafaţa căii de de conducătorul locului
rulare nu corespunde său de muncă
activităţilor Lipsa instructajului
SSM a lui N.A.

Nu există dotare pentru

Căile de circulaţie nu Lipsa instructajului intervenţii (cric, suporţi)
sunt întreţinute SSM a lui I.I.

Chişinău, 14.11.2017 33
1.4. Principii de bază ale evaluării riscurilor. Tipuri de metode de
evaluare a riscurilor

1.4.1. Elementele sistemului de muncă

- CE ESTE UN SISTEM?

“Întregul este mai mult decât suma părţilor

componente”

Aristotel

Chişinău, 14.11.2017 34
Ludwig VON BERTALANFFY (1901 - 1972)

1937 - conceptul de “sistem deschis”

1948 - Teoria generală a sistemelor

SISTEM
Ansamblu de elemente reale sau abstracte ce formează un tot
unitar, care funcţionează conform unor reguli prestabilite, în
vederea realizării unui anumit scop

Sistemul dispune de proprietăţi care nu se regăsesc printre

proprietăţile elementelor componente analizate separat

Chişinău, 14.11.2017 35
 materiale oameni, echipamente, piese ...

Elementele
unui sistem
abstracte cunoştinţe, reguli, tehnologii ...

Sistem Element /
Subsistem /
Sistem

Chişinău, 14.11.2017 36
 OBIECTIV
Intrări E1 COMUN

E2 En

Ieşiri

MULŢIMESISTEM
DE ELEMENTE
INTERCONECTATE

Chişinău, 14.11.2017 37
 SISTEM DE MUNCĂ

EXECUTANT

SARCINA PROCES
MIJLOACE DE
DE DE
PRODUCŢIE
MUNCĂ MUNCĂ

MEDIU DE
MUNCĂ

Chişinău, 14.11.2017 38
 EXECUTANT
Omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă

SARCINA DE MUNCĂ
Totalitatea acţiunilor pe care trebuie să le efectueze
executantul în vederea realizării scopului sarcinii de muncă

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
Totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri, instalaţii,
echipamente de muncă) şi a obiectelor muncii (materii
prime, produse intermediare etc.) utilizate în procesul de
producţie a bunurilor materiale

MEDIUL DE MUNCĂ
Ambianţa (fizică şi socială) în care executantul îşi
desfăşoară activitatea

Chişinău, 14.11.2017 39
1.4.2. Relaţia risc - securitate

PERICOL
Sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii

SECURITATE
Absenţa pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională în procesul de muncă

Starea sistemului de muncă în care riscul de

accidentare şi îmbolnăvire profesională este zero

STARE IPOTETICĂ, IDEALĂ, SPRE CARE SE TINDE,

FĂRĂ A PUTEA FI ATINSĂ

Chişinău, 14.11.2017 40
În realitate, vorbim de
NIVELURI DE SECURITATE
NIVELURI DE RISC

Relaţia SECURITATE – RISC este:

1 +∞
y=
x

Securitate
y=f(x)

Risc
+∞
Chişinău, 14.11.2017 41
1.4.3. Riscul acceptabil

Risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională

Combinaţie între gravitatea consecinţelor şi probabilitatea de
producere a unei leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie
periculoasă

Probabilitatea de producere a leziunii sau afectării sănătăţii este în

funcţie de:
•Frecvenţa şi durata expunerii persoanei la pericol;
•Probabilitatea de apariţie a evenimentului periculos;
•Posibilităţile tehnice şi umane de a evita sau limita dauna (de
exemplu, reducerea vitezei, echipament de oprire de urgenţă,
conştientizarea pericolului etc.)

Chişinău, 14.11.2017 42
 g

A
gA
R = f(g,p)

B
gB

pA pB p

Chişinău, 14.11.2017 43
g

F1

F3

F2

Echivalenţa riscurilor caracterizate prin diferite cupluri gravitate – probabilitate (p,g)

Chişinău, 14.11.2017 44
 g - risc acceptabil (A)

- risc inacceptabil (B)

A
gA

B
gB

pA pB p

Curba de acceptabilitate a riscului

Chişinău, 14.11.2017 45
Chişinău, 14.11.2017 46
1.4.4. Tipuri de metode de evaluare a riscurilor

•Metode bazate pe teoria fiabilităţii;

•Metode bazate pe ergonomia sistemelor;
•Metode bazate pe liste de verificare

•Metode directe (inductive);

•Metode indirecte (deductive)

Chişinău, 14.11.2017 47
Metode de apreciere şi evaluare a riscurilor bazate pe teoria fiabilităţii

Analiza preliminară a riscurilor (APR)

Metodă inductivă, al cărei obiectiv constă în identificarea, pentru

un sistem/subsistem/componentă specifică şi pentru toate fazele
acestuia, a pericolelor, situaţiilor periculoase şi evenimentelor
care pot produce daune.

Chişinău, 14.11.2017 48
Analiza preliminară a riscurilor (APR)

1. Subsistem;
2. Fază;
3. Elemente periculoase;
4. Evenimente generatoare de situaţii periculoase;
5. Situaţii periculoase;
6. Eveniment care generează un accident potenţial;
7. Accident potenţial;
8. Consecinţe;
9. Gravitatea consecinţelor;
10. Măsuri preventive;
11. Aplicarea măsurilor
Chişinău, 14.11.2017 49
Analiza modurilor de defectare şi a efectelor lor (AMDE)
Analiza calitativă a modurilor de defectare a maşinilor, fără a lua
în considerare erorile umane.

•Definirea sistemului de analizat;

•Identificarea modurilor de defectare;
•Analiza cauzelor defectărilor;
•Analiza efectelor defectărilor;
•Analiza posibilităţilor de compensare a defectărilor;
•Evaluarea riscului asociat fiecărui mod de defectare;
•Propunerea remedierilor şi a măsurilor de prevenire

Analiza modurilor de defectare, a efectelor şi a criticităţii lor (AMDEC)

Analiza cantitativă şi calitativă a modurilor de defectare.

Chişinău, 14.11.2017 50
Prevenirea riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională

Măsuri primare (ordinul I)

RISC
 Eliminarea riscurilor
Măsurile trebuie să acţioneze direct asupra sursei
factorilor de risc

Măsuri secundare (ordinul II)

Izolarea riscurilor
RISC  Factorii de risc persistă dar prin măsuri de protecţie
colectivă se evită sau se diminuează acţiunea lor
asupra omului

Măsuri terţiare (ordinul III)

RISC  Evitarea riscurilor
Interacţiunea factori de risc – om este evitată prin
măsuri organizatorice şi reglementări privind
comportamentul

Măsuri cuaternare (ordinul IV)

RISC  Izolarea omului
Limitarea acţiunii factorilor de risc se face prin
protecţie individuală

Chişinău, 14.11.2017 51
Accidentele de muncă – studiu relaţional

Vătămare gravă a integrităţii corporale

1

10 Vătămare uşoară a integrităţii corporale

30 Pagube materiale

600 Incidente periculoase

Incidente neobservate cu
? potenţial de a produce pagube

Chişinău, 14.11.2017 52
Chişinău, 14.11.2017 53
1.5. Metoda Job Safety Analysis (JSA)
Analiza Securităţii Muncii – ASM

Activităţi potrivite pentru ASM

• Activităţi cu rată ridicată de AM şi/sau BP;

• Activităţi cu potenţial de producere a unor evenimente
grave, chiar dacă nu există un istoric al evenimentelor;
• Activităţi la care eroarea umană poate avea consecinţe
grave
• Activităţi noi sau cu proceduri modificate;
• Activităţi complexe care necesită instrucţiuni scrise.

Chişinău, 14.11.2017 54
Obiectul analizei

• Se recomandă ca analiza să se facă pe un segment

limitat al fluxului de producţie, de exemplu pe un post de
lucru
• Metoda este ideală pentru sarcini de muncă bine definite,
care se desfăşoară prin parcurgerea succesivă a unor paşi
clari.

Chişinău, 14.11.2017 55
Etapele de aplicare ale metodei

 Pregătire

 Analiza sarcinii de muncă

 Identificarea riscurilor

 Evaluarea riscurilor

 Propunerea măsurilor

Chişinău, 14.11.2017 56
  Pregătire

-Stabilirea obiectului analizei;

-Stabilirea grupului de analiză;
-Strângerea informaţiilor necesare.

Grupul de analiză ar trebui să cuprindă:

• Conducătorul analizei
• Şef de echipă, maistru
•Personal de mentenanţă
•Tehnolog

Chişinău, 14.11.2017 57
 Analiza sarcinii de muncă

-Descompunerea activităţilor pe operaţii;

-Nu uitaţi: mentenanţa şi reparaţiile
-Nu uitaţi: situaţiile speciale (avarii, urgenţe, defecte etc.)

 Identificarea riscurilor

Documentaţie:
DIO
Interviuri:

Observare:

Chişinău, 14.11.2017 58
 ANALIZA SECURITĂŢII MUNCII
- Fişa de analiză -
Organizaţia............................ Data.................
Locul de muncă................... Evaluator..................................

Operaţia Risc Grad de Măsuri propuse Responsabil Termen

risc

Chişinău, 14.11.2017 59
 Evaluarea riscurilor

Grad Descriere
Risc acceptabil
1 Nu sunt necesare măsuri
(de ex. nu e afectată capacitatea de muncă)
Risc mediu
2 Se recomandă stabilirea unor măsuri de prevenire
(de ex. accidente uşoare)
Risc mare
3 Trebuie să se ia măsuri
(de ex. accidente de muncă cu ITM minim 3 zile, p=1/an)
Risc foarte mare
4 Trebuie să se ia măsuri imediat
(de ex. accidente cu invaliditate, deces, colective

Chişinău, 14.11.2017 60
  Propunerea măsurilor

 Se va respecta ordinea de alegere a măsurilor de prevenire

 Alegerea şi implementarea măsurilor de prevenire pe baza principiilor
generale de prevenire prevăzute de Legea 319/2006 art.7 alin.(3)

Chişinău, 14.11.2017 61
Chişinău, 14.11.2017 62
1.6. Metoda INCDPM de evaluare a nivelului de risc

Etapele aplicării metodei:

1.Constituirea echipei de evaluare

2.Definirea sistemului de analizat

3.Identificarea factorilor de risc

din sistem
4.Evaluarea riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională
5.Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea
priorităţilor de prevenire
6.Propuneri privind
măsurile de prevenire

Chişinău, 14.11.2017 63
1.Constituirea echipei de evaluare

-specialişti în domeniul SSM;

-experţi tehnici, tehnologi

Pe parcursul evaluării vor fi consultaţi:

-executantul

-conducătorul locului de muncă

Chişinău, 14.11.2017 64
 2.Definirea sistemului de analizat

Descrierea detaliată a SISTEMULUI DE MUNCĂ pe cele 4 componente:

-EXECUTANT
-SARCINA DE MUNCĂ
-MIJLOACE DE PRODUCŢIE
-MEDIUL DE MUNCĂ

3.Identificarea factorilor de risc

din sistem

-cu ajutorul listei de identificare a factorilor de risc

-cu aportul executantului, conducătorului locului de muncă, tehnologului,
etc.

Chişinău, 14.11.2017 65
 Executant

1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1 Executare defectuoasă de operaţii
- comenzi, manevre, poziţionări, fixări, asamblări, reglaje
utilizare greşită a mijloacelor de protecţie
1.2 Nesincronizări de operaţii
- întârzieri, devansări
1.3 Efectuarea de operaţii neprevăzute de sarcina de muncă
- pornirea/oprirea echipamentelor de muncă
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie
- deplasări, staţionări în zone periculoase
- deplasări cu pericol de cădere de la acelaşi nivel
- deplasări cu pericol de cădere de la înălţime
1.4 Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1 Omiterea unor operaţii
2.2 Neutilizarea mijloacelor de protecţie
Chişinău, 14.11.2017 66
 Sarcina de muncă

1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINILOR DE

MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE
1.1 Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2 Absenţa unor operaţii
1.3 Metode de muncă necorespunzătoare
(succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU
CAPACITATEA EXECUTANTULUI
2.1 Solicitare fizică
-efort static, poziţii de lucru forţate sau vicioase,
efort dinamic
2.2 Solicitare psihică
-ritm de muncă mare, decizii dificile în timp scurt,
operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex,
monotonia muncii

Chişinău, 14.11.2017 67
 Mijloace de producţie

1. FACTORI DE RISC MECANIC

1.1 Mişcări periculoase
1.1.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor de muncă
-organe de maşini în mişcare, curgeri de fluide,
deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale
mişcărilor funcţionale ale echipamentelor de muncă
1.1.3 Deplasări sub efectul gravitaţiei
-alunecare, rostogolire, rulare pe roţi, răsturnare,
cădere liberă, scurgere liberă, deversare, surpare,
prăbuşire, scufundare
1.1.4 Deplasări sub efectul propulsiei
-proiectare de corpuri sau particule, deviere de la
traiectoria normală, balans, recul, şocuri excesive,
jet, erupţie

Chişinău, 14.11.2017 68
 Mijloace de producţie

1.2 Suprafeţe sau contururi periculoase

-înţepătoare, tăioase, alunecoase, abrazive, adezive
1.3 Recipiente sub presiune
1.4 Vibraţii excesive ale echipamentelor de muncă
2. Factori de risc termic
2.1 Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2 Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3 Flăcări, flame
3. Factori de risc electric
- curent electric: atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas
4. Factori de risc chimic
4.1 Substanţe toxice
4.2 Substanţe caustice
4.3 Substanţe inflamabile
4.4 Substanţe explozive
4.5 Substanţe cancerigene
Chişinău, 14.11.2017 69
 Mijloace de producţie

5. Factori de risc biologic

5.1 Culturi sau preparate cu microorganisme:
- bacterii, viruşi, richeţi, spirochete, ciuperci, protozoare
5.2 Plante periculoase
5.3 Animale periculoase

Chişinău, 14.11.2017 70
 Mediu de muncă

1. Factori de risc fizic

1.1 Temperatura aerului
- ridicată / scăzută
1.2 Umiditatea aerului
- ridicată / scăzută
1.3 Curenţi de aer
1.4 Presiunea aerului
- ridicată / scăzută
1.5 Aeroionizarea aerului
1.6 Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7 Zgomot
1.8 Ultrasunete
1.9 Vibraţii
1.10 Iluminat
- nivel de iluminare scăzut, strălucire, pâlpâire

Chişinău, 14.11.2017 71
 Mediu de muncă

1.11 Radiaţii
1.11.1 Electromagnetice
- IR, UV, microunde, de frecvenţă inaltă/medie/joasă, laser
1.11.2 Ionizante
- alfa, beta, gama
1.12 Potenţial electrostatic
1.13 Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţii, vânt, grindină, viscol,
alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe,
seisme etc.)
1.14 Pulberi pneumoconiogene
2. Factori de risc chimic
2.1 Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2 Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili
sau explozivi

Chişinău, 14.11.2017 72
 Mediu de muncă

3. Factori de risc biologic

Microorganisme în suspensie în aer
- bacterii, viruşi, richeţi, spirocheţi, ciuperci, protozoare etc.
4. Caracterul special al mediului
- subteran, acvatic, subacvatic, mlăştinos, aerian, cosmic etc.

Chişinău, 14.11.2017 73
 4.Evaluarea riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională

Ri = f(g,p)
Scala de cotare a gravităţii consecinţelor
Clase de Gravitatea consecinţelor
gravitate/Consecinţe

1 NEGLIJABILE ITM până la 3 zile

2 MICI ITM 3 - 45 zile

3 MEDII ITM 45 – 180 zile

4 MARI Invaliditate gr.III (<50%)

5 GRAVE Invaliditate gr.II (50-100%)

6 FOARTE GRAVE Invaliditate gr.I (100%)

7 MAXIME Deces

Chişinău, 14.11.2017 74
 4.Evaluarea riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională

Scala de cotare a probabilităţii

Clase de probabilitate Probabilitatea de producere a evenimentului

1 EXTREM DE RARE 1 eveniment la peste 10 ani

2 FOARTE RARE 1 eveniment la 5 – 10 ani

3 RARE 1 eveniment la 2 – 5 ani

4 PUŢIN FRECVENTE 1 eveniment la 1 – 2 ani

5 FRECVENTE 1 eveniment la 1 lună – 1 an

6 FOARTE FRECVENTE 1 eveniment la < 1 luna

Chişinău, 14.11.2017 75
Grila de evaluare a riscurilor

CLASE DE PROBABILITATE

1 2 3 4 5 6
CLASE DE GRAVITATE
Extrem Foarte Rar Puţin Frecvent Foarte
de rar rar frecvent frecvent

7 Maxime (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 Foarte grave (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

5 Grave (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

4 Mari (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

3 Medii (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

2 Mici (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

1 Neglijabile (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

Chişinău, 14.11.2017 76
Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate

NIVEL DE RISC CUPLUL GRAVITATE-PROBABILITATE NIVEL DE

SECURITATE

1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE MARE

3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE

4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

Chişinău, 14.11.2017 77
Calculul nivelului de securitate pe loc de muncă:

r R i i

Nr  i 1
n

r i 1
i

Nr – nivelul de risc global pe loc de muncă;

ri – rangul factorului de risc i;
Ri – nivelul de risc pentru factorul de risc i;
n – numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă

Chişinău, 14.11.2017 78
 Fişa de evaluare a locului de muncă

Unitatea: FIŞA DE EVALUARE A Nr. persoane expuse:

Secţia: LOCULUI DE MUNCĂ Durata expunerii:

Locul de muncă: Echipa de evaluare:

Componenta Factorii de Forma Consecinţa Clasa de Clasa de Nivel de
sistemului de risc concretă de maximă gravitate probabilitate risc
muncă identificaţi manifestare previzibilă
0 1 2 3 4 5 6

Chişinău, 14.11.2017 79
 Fişa de măsuri propuse

Unitatea: Locul de muncă:

Secţia: FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

Nr. Forma concretă de Nivel de risc Măsura Responsabil Termen

crt. manifestare propusă

1 2 3 4 5 6

Chişinău, 14.11.2017 80
 darabont_d@yahoo.com
Dr. ing. Doru DARABONT +4 0744 370 267
Darabont Doru
Chişinău, 14.11.2017 81