Suport Curs - Auditarea in Domeniul Securitatii Si Sanatati Filename - 1 I in Munca - 2016-2017

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA DE MINE
MASTER: MANAGEMENTUL SECURITĂŢII
ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
AUDITAREA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI

SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
- Suport de curs -
Conf.univ.dr.ing. BĂBUŢ GABRIEL

Universitatea din Petroşani
Tel: 0744 70 50 89
E-mail: gabriel_babut@yahoo.com
An universitar
2016 - 2017
CUPRINS
I.AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN

DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ..................................4
1.Cadrul conceptual al auditului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă…5

1.1.Definirea noţiunii de audit………………………………………………………6
1.2.Tipologia auditurilor realizate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă…...7
2.Metodele utilizate în România pentru auditarea conformităţii cu prevederile

legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.…..................................10
2.1.Metoda I.N.C.D.P.M. Bucureşti de evaluare a nivelului de securitate în
muncă..................................................................................................................11
2.2.Metoda de autoevaluare a securităţii şi sănătăţii în întreprinderile mici şi
mijlocii…………………………………………………………………………16
2.3.Metoda de expertizare a locurilor de muncă în condiţii deosebite…………….18
2.4.Metoda de evaluare a pericolelor generate de echipamentele tehnice…………21
2.5.Metoda de auditare a conformităţii cu prevederile legislaţiei în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă………………………………………………...26
2.5.1.Scopul metodei…………………………………………………………..26
2.5.2.Structura metodei………………………………………………………...28
2.5.3.Structura fişelor şi modul de utilizare……………………………………30
II.EVALUAREA CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE

CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE.........................................33
3.Cadrul conceptual şi metodologic de evaluare a conformării cu cerinţele

legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie …………………………...34
3.1.Scopul şi necesitatea evaluării conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe la
care organizaţia subscrie ………………………………………........................35
2
3.2.Cadrul metodologic de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe
la care organizaţia subscrie …............................................................................37
3.2.1.Programul de evaluare a conformării........................................................37
3.2.2.Etapele procesului de evaluare a conformării............................................38
4.Metoda de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la

care organizaţia subscrie........................................................................................41
4.1.Structura metodei……………………………………………………………....42
4.2.Structura fişelor şi modul de utilizare……………………………………….....43
4.3.Aplicarea metodei la nivelul managementului organizaţiei...............................46
4.4.Aplicarea metodei la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă şi al
activităţilor..........................................................................................................48
5.Aplicaţie practică: evaluarea conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe

în cazul unei organizaţii cu activitate de birou....................................................51
Bibliografie……………………………………………………………………….....98
Anexa 1: Fişele utilizate în cadrul metodei de evaluare a conformării cu

cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie...............99
3
I.
AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU
PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN
DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI
4
1.
CADRUL CONCEPTUAL AL AUDITULUI
ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI
5
1.1.
DEFINIREA NOŢIUNII DE AUDIT
auditul securităţii şi sănătăţii în muncă - proces sistematic de obţinere a
aprecierilor despre acţiuni şi evenimente de natura securităţii şi sănătăţii în
muncă, pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor, cu criterii
prestabilite, precum şi de comunicare a rezultatelor către cei interesaţi
(N.G.P.M., ediţia 2002 - act normativ abrogat, Anexa nr. 1 - Terminologie);
audit - proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de
„dovezi de audit” şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina
măsura în care sunt îndeplinite „criteriile de audit” [ISO 9000: 2005, 3.9.1]
(SR OHSAS 18001: 2008);
• NOTA 1: Independent nu înseamnă în mod necesar un factor extern în raport cu
organizaţia. În multe cazuri, mai ales în cazul organizaţiilor mai mici, independenţa
poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de
auditare.
• NOTA 2: Pentru îndrumări suplimentare referitoare la „dovezile de audit” şi
„criteriile de audit” a se vedea ISO 19011.
audit - proces (procedură) sistematic, independent şi documentat care

vizează obţinerea şi evaluarea obiectivă a elementelor, pentru a determina
măsura în care criteriile definite sunt îndeplinite; acest termen nu
desemnează în mod necesar un audit extern independent, adică un audit
efectuat de una sau mai multe persoane (auditori) din exteriorul organizaţiei
(ILO-OSH: 2001);
audit - proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de
dovezi de audit ( = înregistrări, declaraţii ale faptelor sau alte informaţii care
sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi sunt verificabile) şi evaluarea
lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile
de audit ( = ansamblu de politici, proceduri sau cerinţe utilizate ca referinţă
faţă de care este comparată dovada de audit) (SR EN ISO 19011: 2011).
• proces (în sensul definit în SR EN ISO 9000: 2006) - ansamblu de
activităţi corelate sau în interacţiune care transformă elemente de intrare
în elemente de ieşire;
→ sistematic - activitatea este programată şi planificată în funcţie de
tipul şi scopul auditului;
→ independent - activitatea nu trebuie desfăşurată de persoane care au
responsabilităţi directe privind obiectivele auditate, pentru a se
asigura obiectivitatea auditului;
→ documentat - toate etapele auditului se desfăşoară pe baza unor
documentaţii.
6
1.2.
TIPOLOGIA AUDITURILOR REALIZATE
ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
ÎN MUNCĂ
Fig. 1.1. Tipologia auditurilor realizate în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă în funcţie de obiectul lor (după Darabont, D. [9])
ÎN FUNCŢIE DE OBIECTUL AUDITULUI:

• audit al sistemului de management al s.s.m.:
→ audit de preevaluare (preaudit sau audit etapa I) - efectuat înaintea
auditului de certificare a sistemului de management al s.s.m.;
→ audit de certificare (audit etapa II) - efectuat de un organism extern,
acreditat în vederea certificării sistemului de management al s.s.m.
implementat;
→ audit de supraveghere - efectuat periodic, după certificarea sistemului
de management al s.s.m.
7
• audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul s.s.m.:
→ audit privind conformitatea locurilor de muncă cu cerinţele
reglementărilor legale în domeniu;
→ audit privind conformitatea ansamblului întreprinderii (organizaţiei)
cu cerinţele reglementărilor legale în domeniu;
→ audit privind conformitatea proceselor tehnologice, a echipamentelor
de muncă, respectiv a produselor cu cerinţele legale şi ale
standardelor de securitate a muncii.
ÎN FUNCŢIE DE DOMENIUL AUDITULUI:

• audit orizontal - urmăreşte examinarea fiecărei arii funcţionale a unei
organizaţii pentru a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a
cerinţelor; fiecare arie este examinată privind conformitatea cu cerinţele
aplicabile;
• audit vertical - urmăreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei

organizaţii, care sunt implicate într-o anumită problematică, de exemplu,
achiziţionarea, utilizarea şi instruirea privind utilizarea echipamentelor
individuale de protecţie;
• audit aleator - implică examinarea punctuală a unor aspecte, în funcţie

de scopul auditului.
ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL PENTRU CARE ESTE REALIZAT

AUDITUL (SR EN ISO 19011: 2011):
• audit intern (denumit audit de primă parte) - este efectuat de organizaţie

sau în numele acesteia, pentru analiza efectuată de management sau
pentru alte scopuri interne (de exemplu să confirme eficacitatea
sistemului de management sau să obţină informaţii pentru îmbunătăţirea
sistemului de management); auditul intern ale unei organizaţii poate
alcătui baza pentru declaraţia pe proprie răspundere a conformităţii; în
multe cazuri, în mod special în cazul organizaţiilor mici, independenţa
poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este
în curs de auditare sau prin lipsa influenţelor şi a conflictelor de interese;
• audit extern - include auditul de secundă şi auditul de terţă parte;

auditul de secundă parte este efectuat de părţi care au un interes faţă de
organizaţie, cum ar fi clienţii sau de alte persoane în numele acestor
părţi; auditul de terţă parte este efectuat de organizaţii de auditare
independente cum ar fi autorităţile de reglementare sau cele care
furnizează certificare.
8
ÎN FUNCŢIE DE SISTEMUL DE NOTARE UTILIZAT:
• audit care urmăreşte o evaluare calitativă - indicatorii au aceeaşi

importanţă şi sunt apreciaţi prin Da, Nu sau Nu este cazul (Neaplicabil);
• audit care urmăreşte o evaluare cantitativă - indicatorii pot avea

diferite grade de importanţă, marcate prin coeficienţi de ponderare, iar
aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori
procentuale.
ALTE TIPURI DE AUDIT (SR EN ISO 19011: 2011):
• audit combinat - atunci când sunt auditate împreună două sau mai multe
sisteme de management în diferite domenii (de exemplu calitate, mediu,
sănătate şi securitate ocupaţionale);
• audit comun - atunci când două sau mai multe organizaţii cooperează
pentru a audita un singur auditat.
9
2.
METODELE UTILIZATE ÎN ROMÂNIA
PENTRU AUDITAREA CONFORMITĂŢII
CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN
DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI
10
2.1.
METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE EVALUARE
A NIVELULUI DE SECURITATE ÎN MUNCĂ
SCOP:
→ realizarea unui audit de conformitate care constă în examinarea şi
analiza sistematică, independentă şi documentată, efectuată în scopul de
a determina dacă şi în ce măsură condiţiile existente dintr-o întreprindere
corespund cu cerinţele impuse de Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 -
republicată, N.G.P.M. şi N.S.S.M.
STRUCTURĂ:
• Partea I: Prezentarea metodei;
• Partea a II-a: Fişele pentru riscuri generale
• Partea a III-a: Fişele pentru riscuri specifice
• Partea a IV-a: Fişele pentru auditul managementului securităţii şi
sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii
AUDITAREA DE CONFORMITATE A LOCURILOR DE

MUNCĂ
• instrumente utilizate:
→ fişe pentru riscuri generale;
Cod Cod
Tematică Tematică
fişă fişă
I Iluminat X Amenajarea locurilor de muncă
II Zgomot XI Amenajarea spaţiilor de lucru (clădirilor)
III Vibraţii XII Incendii şi explozii
IV Ambianţă termică XIII Electrosecuritate
V Materiale periculoase XIV Riscuri speciale
VI Ventilaţie XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale
VII Echipamente tehnice XVI Protecţia colectivă şi individuală
VIII Manipularea sarcinilor XVII Organizarea primului ajutor
IX Terminale cu ecran
→ fişe pentru riscuri specifice;

→ structura fişelor:
o prezentare sintetică a factorilor de risc;
o serie de indicatori sub formă de întrebări, care permit evaluarea
diferitelor aspecte care caracterizează factorul de risc;
informaţii calitative şi cantitative privind posibilitatea de a
minimiza efectele factorilor de risc.
11
• mod de lucru:
→ constatările auditului se înregistrează prin completarea şi
cuantificarea răspunsurilor la indicatorii din fiecare fişă, obţinute prin
interviuri (discuţii directe) cu angajaţii de la locul de muncă analizat,
prin observarea directă a locului de muncă sau prin analiza
documentelor corespunzătoare;
→ sistemul de notare:
pentru fiecare indicator auditorul poate acorda 0 - 5 puncte, în
funcţie de situaţia găsită la locul de muncă analizat;
punctajul acordat se ponderează în funcţie de importanţa fiecărui
indicator din punct de vedere al gravităţii sau frecvenţei
accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale, care pot să
apară în cazul nerespectării lor; coeficienţii de ponderare
prestabiliţi au valori cuprinse între 0,5 şi 2,0; în cazul în care
există indicatori care nu au relevanţă, ţinând seama de condiţiile
specifice de la locul de muncă, aceştia vor fi apreciaţi prin „Nu
este cazul”, fără a fi acordat nici un punctaj;
punctajul obţinut PO este reprezentat de suma produselor dintre
punctajul acordat Pi şi coeficientul de ponderare Ci, pentru fiecare
indicator i:
PO = ∑ Pi ⋅ Ci
punctajul maxim posibil PM se obţine în ipoteza în care fiecărui

indicator aplicabil i s-ar fi acordat punctajul maxim (5 puncte):
PM = ∑ 5 ⋅ Ci
la calculul PO şi PM nu se iau în considerare indicatorii care nu

au relevanţă şi care au fost apreciaţi cu „Nu este cazul”;
nivelul de securitate NS se obţine ca raport între punctajul obţinut
PO şi punctajul maxim posibil PM şi se exprimă în procente:
PO
NS = ⋅ 100
PM
→ încadrarea nivelului de securitate:

91 - 100 %: Excelent - E;
81 - 90 %: Foarte bun - FB;
71 - 80 %: Bun - B;
61 - 70 %: Mediu - Me;
51 - 60 %: Mic - Mi;
sub 50 %: Nesatisfăcător - N.
12
• documente rezultate:
→ fişa de sinteză a neconformităţilor
indicatorii cărora li s-au acordat 0, 1 sau 2 puncte sunt consideraţi
neconformităţi în raport cu prevederile legale şi se transferă în
Fişa de sinteză a neconformităţilor.
Întreprinderea ................................
Atelierul (Secţia)............................
Locul de muncă..............................
Data....................
FIŞA DE SINTEZĂ A NECONFORMITĂŢILOR

Cod Denumire fişă Nivel Cod Neconformitatea Măsuri propuse Categorii de
fişă securitate ind. constatată pentru eliminarea prioritate
[%] neconformităţilor A B C D
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
I Iluminat
II Zgomot
III Vibraţii
...
XVII Organizarea
primului ajutor
→ programul de măsuri tehnico - organizatorice:

se întocmeşte pe baza constatărilor auditului din fişa de sinteză a
neconformităţilor.
Întreprinderea ................................
Atelierul (Secţia)............................
Locul de muncă..............................
Data....................
PROGRAMUL DE MĂSURI TEHNICO - ORGANIZATORICE

Cod Denumire Cod Măsura Termen Cine Costuri Observaţii
fişă fişă ind. propusă calendaristic răspunde estimative
[mil. lei]
0 1 2 3 4 5 6 7
I Iluminat
II Zgomot
III Vibraţii
...
XVII Organizarea
primului ajutor
13
AUDITAREA MANAGEMENTULUI SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII
• obiective:
→ auditarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă nu
trebuie confundată cu auditarea sistemului de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă;
→ auditarea managementului urmăreşte aplicarea de către angajator a
principiilor de bază ale managementului s.s.m. cuprinse în legislaţie;
→ această analiză se poate realiza atât înainte de implementarea
sistemului, în cadrul analizei iniţiale, cu scopul de a „pregăti”
angajatorul pentru implementarea sistemului, cât şi ulterior
implementării, ca instrument complementar analizei sistemului.
• caracteristici:
→ permite identificarea atât a punctelor forte, cât şi a celor slabe ale
activităţii de realizare la nivelul întreprinderii a securităţii şi sănătăţii
în muncă, în conformitate cu cerinţele legislaţiei;
→ oferă un sistem de referinţă în ceea ce priveşte performanţele în
domeniul managementului securităţii şi sănătăţii în muncă;
→ evidenţiază domeniile în care este necesar să se aducă îmbunătăţiri.
• instrumente utilizate:
→ Fişa A: Implicarea conducerii;
→ Fişa B: Strategie, planuri, proceduri;
→ Fişa C: Consultarea salariaţilor;
→ Fişa D: Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor;
→ Fişa E: Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi
propaganda în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
• mod de lucru:
→ este similar cu cel folosit în cazul fişelor pentru riscuri generale şi
specifice;
→ după identificarea neconformităţilor se întocmeşte fişa de sinteză a
neconformităţilor,
→ pentru fiecare neconformitate constatată se stabileşte cel puţin o
măsură corectiv - preventivă; măsurile se centralizează în programul
de măsuri tehnico - organizatorice.
14
AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
• avantaje:
→ are o structură flexibilă;
→ acoperă principalele reglementări legislative în domeniul s.s.m.;
→ poate fi aplicată la orice loc de muncă şi la nivelul oricărei
întreprinderi, indiferent de domeniul de activitate şi de mărimea
acesteia;
→ are un caracter deschis, care permite completarea ei cu alte liste de
verificare (elaborate pe baza instrucţiunilor proprii de securitate);
→ poate fi utilizată atât pentru efectuarea auditurilor interne, cu condiţia
ca angajatorul să aibă personal format ca auditor conform cerinţelor
N.G.P.M., cât şi pentru efectuarea auditurilor externe de către
instituţii abilitate.
• dezavantaje:
→ sistemul de notare al indicatorilor şi de prelucrare a constatărilor
(relaţia de calcul a punctajului obţinut şi a punctajului maxim posibil
creează posibilitatea apariţiei unor erori de calcul, în cazul prelucrării
manuale a rezultatelor, ceea ce impune necesitatea prelucrării
computerizate a rezultatelor);
→ nu oferă indicaţii privind modul de apreciere al fiecărei întrebări din
fişe, iar structura actuală a fişelor lasă posibilitatea ca auditorul să
aprecieze incomplet un indicator prin omiterea uneia din cele trei
modalităţi de culegere a informaţiei (aprecierea unui indicator trebuie
să se facă prin combinarea, după caz, a celor trei modalităţi de
culegere a informaţiilor: analiza documentelor, discuţii directe cu
personalul implicat şi observarea activităţilor);
→ prelucrarea finală a rezultatelor (care constă în întocmirea fişei de
sinteză a neconformităţilor, a programului de măsuri şi stabilirea
gradelor de prioritate a măsurilor) este destul de laborioasă, iar
descrierea neconformităţilor are un caracter redundant, apărând atât în
fişa de sinteză a neconformităţilor, cât şi în programul de măsuri.
15
2.2.
METODA DE AUTOEVALUARE A SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN ÎNTREPRINDERILE
MICI ŞI MIJLOCII
SCOP:
→ realizarea auditurilor interne (self – audit).
STRUCTURĂ:
• Partea I: Prezentarea sistemului de autoevaluare
→ cuprinde un număr de 119 indicatori care acoperă toate aspectele
esenţiale referitoare la s.s.m. şi care sunt grupaţi pe următoarele
tematici:
capacitatea de a controla riscurile;
politica de prevenire a riscurilor;
circulaţia, riscuri orizontale şi verticale;
securitatea maşinilor;
zgomot şi vibraţii;
temperatura şi reîmprospătarea aerului;
iluminatul;
riscuri de incendiu, explozie şi riscuri electrice;
materiale periculoase;
protecţia colectivă şi individuală la locul de muncă şi în
împrejurimi;
transportul greutăţilor;
activitatea de întreţinere;
organizarea primului ajutor;
participarea salariaţilor la procesul de asigurare a securităţii în
muncă.
→ fiecare indicator presupune efectuarea unei evaluări şi acordarea unui
punctaj de la 0 la 5, ţinând seama de situaţia reală existentă în cadrul
întreprinderii; pentru indicatorii nerelevanţi pentru întreprinderea
evaluată s-a prevăzut o căsuţă specială în care se scrie „Neaplicabil”.
• Partea a II-a: Caietul de notare a rezultatelor evaluării
→ se trec aprecierile evaluatorului pentru fiecare din indicatorii existenţi
• Partea a III-a: Caietul de apreciere a rezultatelor
→ conţine grilele etalon cu ajutorul cărora valorile apreciate de evaluator
pentru fiecare indicator se compară cu valorile standard
• Partea a IV-a: Îndrumător pentru elaborarea programului de măsuri
→ prezintă un ghid util evaluatorului pentru a-şi elabora programul de
măsuri tehnico - organizatorice în vederea eliminării deficienţelor
16
MOD DE LUCRU:
• evaluare calitativă:
→ evaluarea răspunsului la un indicator: dacă punctajul acordat de
evaluator pentru o anumită întrebare şi notat pe scala din dreptul
indicatorului corespunzător din „Caietul de notare a rezultatelor
evaluării” este mai mare decât valoarea standard, se consideră un
„punct tare”; dacă punctajul acordat este mai mic decât valoarea
standard, indicatorul respectiv este considerat „punct slab” şi se
impune stabilirea unor măsuri pentru eliminarea neconformităţilor;
→ punctele tari şi punctele slabe se grupează într-un tabel centralizator
„Puncte slabe - puncte tari”.
• evaluare cantitativă:
→ procedura utilizată:
se încercuiesc punctele tari în listele de indicatori alocaţi fiecărei
componente a sistemului de muncă;
se barează indicatorii apreciaţi ca neaplicabili;
se calculează raportul între numărul indicatorilor încercuiţi şi
diferenţa între numărul total de indicatori şi indicatorii baraţi;
raportul se converteşte în procente.
→ interpretarea rezultatelor:
75 - 100 %, Foarte bine: anumite aspecte pot fi îmbunătăţite;
unitatea se va menţine pe acest drum;
50 - 75 %, Mediu: trebuie să se acorde o mai mare atenţie acestei
componente;
25 - 50 %, Situaţie critică: cât mai curând posibil trebuie să se
aducă îmbunătăţiri acestei componente;
sub 25 %: este timpul să se acţioneze cât mai curând posibil;
există multe lucruri de făcut pentru a îmbunătăţi situaţia.
AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
• avantaje:
→ reprezintă un instrument simplu şi eficace la îndemâna personalului
unei organizaţii în vederea evaluării nivelului de securitate a muncii
din cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii;
→ este uşor de aplicat, ţinând cont şi de faptul că, în cele mai multe
cazuri, întreprinderile mici şi mijlocii nu dispun de personal
specializat în domeniul s.s.m.
• dezavantaje:
→ rezultatele obţinute cu această metodă au un caracter mai general şi
nu conduc la o identificare la fel de precisă a riscurilor ca şi în cazul
unor metode mai detaliate.
17
2.3.
METODA DE EXPERTIZARE A LOCURILOR DE
MUNCĂ ÎN CONDIŢII DEOSEBITE
SCOP:
• realizarea unui audit de conformitate cu caracter special care
utilizează criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în
condiţii deosebite precizate în:
H.G. nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă
în condiţii deosebite (modificată şi completată prin: H.G. nr. 676/2001, H.G. nr.
1337/2001 şi H.G. nr. 613/2002); abrogată prin H.G. nr. 246/2007 privind
metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii
deosebite (modificată şi completată prin: H.G. nr. 1622/2008, H.G. nr. 1627/2009,
H.G. nr. 1349/2010, H.G. nr. 1280/2011, H.G. nr. 1274/2012, H.G. nr. 1077/2013,
H.G. nr. 1173/2014 şi H.G. nr. 1014/2015);
Ordinul nr. 352/2001 al M.M.S.S. pentru aprobarea Normelor de aplicare a H.G.
nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă
în condiţii deosebite.
• metodologia poate fi încadrată ca:
metodă de audit intern - dacă este utilizată de către angajator;
metodă de audit extern - dacă angajatorul solicită consultanţă tehnică în vederea
realizării expertizării.
STRUCTURĂ:
• set de fişe care derivă din N.G.P.M. referitoare la mediul de muncă:
I - Noxe chimice;
II - Ventilaţie industrială;
III - Zgomot;
IV- Vibraţii;
XI - Presiune atmosferică crescută;
XII - Noxe biologice.
• set de fişe corespunzătoare unor cerinţe din N.G.P.M. şi din N.S.S.M:
V - Radiaţii ultraviolete;
VI - Radiaţii electromagnetice din spectrul vizibil şi infraroşu apropiat;
VII - Radiaţii laser;
VIII - Plasmă;
IX - Câmpuri electrice şi magnetice;
X - Radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde.
• set de fişe care derivă din prevederile unor N.S.S.M:
XIII - Activităţi de vopsire;
XTV - Tratamente termice şi termochimice;
XV - Sudarea şi tăierea metalelor;
XVI - Acoperiri metalice;
XVII - Industria poligrafică;
XVIII - Laboratoare de analize fizico-chimice şi mecanice;
XIX - Activităţi în domeniul sănătăţii;
XX - Activitatea în turnătorii;
XXI - Elaborarea şi turnarea fontei;
XXII - Elaborarea şi turnarea oţelului.
18
MOD DE LUCRU:
• evaluarea „neconformităţii” sau a „conformităţii” unor situaţii
existente la locul de muncă se face cu ajutorul unor indicatori
formulaţi sub forma unor întrebări corelate cu prevederi ale normelor,
prin aprecierea acestora cu „Da”, „Nu” sau „Nu este cazul”; s-a
introdus o coloană de „Observaţii” în care se pot face anumite
precizări privind neconformitatea constatată, în vederea facilitării
stabilirii măsurilor tehnico - organizatorice.
Întreprinderea:………………
Locul de muncă:……………..
Data: ………………
I. NOXE CHIMICE
Prevederi ale Normelor generale de protecţie muncii (N.G.P.M.)
Cod Indicatori Da Nu Nu Observaţii

ind. este
cazul
0 1 2 3 4 5
I.I La locul de muncă expertizat este practic exclusă expunerea la
substanţele notate cu indicativul Fp menţionate în anexele 17 şi 18,
conform art. 417?
I.2 În cazul expunerii la substanţele care au indicativul P (anexa 14)
care pătrund în organism prin piele sau mucoase, pentru prevenirea
intoxicaţiilor cronice, pe lângă respectarea concentraţiilor admisibile
s-au asociat şi alte măsuri speciale de protecţie a pielii şi a
mucoaselor (unguente, mijloace individuale de protecţie etc.)
conform prevederilor art. 418?
...
I.10 În vederea cunoaşterii riscurilor profesionale şi prevenirii
îmbolnăvirilor cauzate de noxele existente la locul de muncă,
angajaţii au fost instruiţi periodic de medicul de medicina muncii
sau de medicul de întreprindere, conform art. 425?
• în conţinutul fişelor se regăsesc doar acele prevederi ale N.G.P.M. şi ale

N.S.S.M. care se referă la factorii de risc de îmbolnăvire profesională,
deoarece factorii de risc de accidentare nu fac obiectul criteriilor de
încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite;
• metodologia de expertizare a locurilor de muncă pentru încadrarea în
condiţii deosebite a fost elaborată pe baza prevederilor N.G.P.M. ediţia
1996, care în momentul de faţă nu mai sunt în vigoare;
• întrebările din fişe sunt formulate astfel încât un răspuns negativ
semnifică existenţa unei neconformităţi.
19
DOCUMENTE REZULTATE:
• fişa de sinteză a neconformităţilor
→ neconformităţile identificate sunt centralizate în Fişa de sinteză a
neconformităţilor.
Întreprinderea ................................
Locul de muncă..............................
Data....................
FIŞA DE SINTEZĂ A NECONFORMITĂŢILOR

Cod Neconformitatea Măsura Eşalonări de termene (anul)
ind. constatată propusă 2001 sem 2002 sem 2003 sem 2004 sem 2005 sem 2006 sem
I II I II I II I II I II I II
• programul de măsuri tehnico - organizatorice:

→ pentru fiecare măsură propusă se stabilesc termenele de realizare,
responsabilităţile şi se face o estimare a costurilor necesare
pentru implementarea măsurilor.
Întreprinderea ................................
Locul de muncă..............................
Data....................
PROGRAM DE MĂSURI TEHNICO - ORGANIZATORICE

Cod Măsura propusă Termen Cine Costuri estimative Observaţii
indicator calendaristic răspunde [mil. lei]
20
2.4.
METODA DE EVALUARE A PERICOLELOR
GENERATE DE ECHIPAMENTELE TEHNICE
SCOP:
• realizarea de audituri interne şi externe care utilizează, ca şi criterii de
audit, cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă şi cerinţele
conţinute în standardele privind securitatea maşinilor.
EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE

ECHIPAMENTELE TEHNICE MECANICE (ETM)
• criterii de audit:
→ Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către
lucrători a echipamentelor de muncă, prevederi transpuse iniţial în
N.G.P.M., ediţia din 2002, iar actualmente în H.G. nr. 1146/2006;
→ standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 292-1: 1996 (SR EN
ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1:
1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011).
• problematica abordată:
→ pericole mecanice;
→ pericole electrice;
→ pericole termice;
→ pericole generate de zgomot;
→ pericole generate de vibraţii;
→ pericole generate de câmpuri electromagnetice;
→ pericole generate de materialele prelucrate, utilizate şi degajate de
ETM;
→ pericole generate de defectarea alimentării cu energie, de ruperea
elementelor ETM şi de alte defectări funcţionale;
→ pericole generate de absenţa temporară a măsurilor/mijloacelor
legate de securitate şi/sau poziţionarea lor incorectă.
21
ECHIPAMENTELE TEHNICE ELECTRICE (ETE)
→ standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 60204-1: 1998 (SR
EN 60204-1: 2007; SR EN 60204-1: 2007/A1: 2009; SR EN 60204-
1: 2007/AC: 2013) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2:
2004 → SR EN ISO 12100: 2011) (SR EN 60204-11: 2002 (SR EN
60204-11: 2002/AC: 2013), SR EN 60204-31: 2003, SR EN 60204-
32: 2009, SR EN 60204-33: 2012).
→ prescripţii generale privind alegerea echipamentelor electrice,
alimentarea cu energie electrică, condiţii de mediu şi de funcţionare,
transport şi depozitare, condiţii de manipulare, instalare şi funcţionare;
→ conexiuni de alimentare şi dispozitive pentru conectare şi separare, cum
sunt bornele conductoarelor de alimentare, borna conductorului de
protecţie exterior, dispozitive de deconectare a alimentării şi dispozitive
de întrerupere pentru prevenirea pornirii neaşteptate;
→ protecţia echipamentului electric, cu referire la protecţia conductoarelor
împotriva supracurenţilor, protecţia motoarelor împotriva
suprasolicitărilor, protecţia împotriva temperaturilor anormale şi
protecţia împotriva întreruperii sau reducerii tensiunii de alimentare;
→ circuite şi funcţii de comandă, interblocare de protecţie, funcţii de
comandă în caz de defectare;
→ interfaţa dintre operator şi dispozitivele de comandă montate pe
echipamentul tehnic;
→ aparatura de comandă, amplasare, montare şi carcase;
→ cabluri şi conductoare;
→ motoare electrice şi echipamente asociate;
→ semnale de avertizare şi repere de identificare.
22
ECHIPAMENTELE TEHNICE HIDRAULICE (ETH)
→ standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 982: 1998 (SR EN
ISO 4413: 2011), SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 →
SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO
12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011).
→ pericole mecanice, electrice şi termice;
→ pericole generate de zgomot, vibraţii şi de câmpuri electromagnetice;
→ pericole generate de materialele prelucrate, utilizate şi degajate de
echipamentul tehnic;
→ pericole generate de defectarea alimentării cu energie, ejectarea
neaşteptată de elemente de maşină sau de fluid, defectarea sistemului de
comandă;
→ pericole generate de conceperea necorespunzătoare a dispozitivelor de
pornire şi de oprire, a semnalelor şi indicatoarelor de securitate,
a dispozitivelor de deconectare a surselor de energie şi a dispozitivelor
de oprire de urgenţă.

ECHIPAMENTELE TEHNICE PNEUMATICE (ETP)
→ standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 983: 1998 (SR EN
ISO 4414: 2011), SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 →
SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO
12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011).
→ similară cu cea tratată la evaluarea pericolelor generate de
echipamentele tehnice hidraulice.
23
SISTEMELE DE COMANDĂ (SC)
→ standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 954-1: 1998 (SR EN
ISO 13849-1: 2008 (SR EN ISO 13849-1: 2008/AC: 2009); SR EN ISO
13849-2: 2013), SR EN 60204-1: 1998 (SR EN 60204-1: 2007; SR EN
60204-1: 2007/A1: 2009; SR EN 60204-1: 2007/AC: 2013), SR EN
418: 1996 (SR EN ISO 13850: 2008), SR EN 1037: 1996 (SR EN
1037+A1: 2008), SR EN 1088: 1998 (SR EN 1088: 2000 (SR EN
1088: 2000/A1: 2007) → SR EN 1088+A2: 2008), SR EN 574: 1998
(SR EN 574: 2000 → SR EN 574+A1: 2008), SR EN 292-1: 1996 (SR
EN ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-
2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011).
→ descrierea sistemului de comandă şi de protecţie;
→ analiza sistemului de comandă;
→ analiza funcţiilor de securitate, cum ar fi oprirea de urgenţă, alegerea
modului de funcţionare, protecţia contra pornirii neaşteptate, turaţia
sigură, inhibarea automată temporară şi anihilarea manuală a funcţiilor de
securitate;
→ analiza dispozitivelor de protecţie şi a celor de acceptanţă.
MOD DE LUCRU:
• sistemul de notare:
→ pentru fiecare indicator auditorul poate acorda 0 - 5 puncte, în funcţie de
situaţia reală constatată;
→ există posibilitatea aprecierii unui indicator cu „Nu e cazul” în situaţia în
care acesta nu are relevanţă pentru cazul analizat;
→ pentru fiecare indicator, punctajul acordat PA se înmulţeşte cu coeficientul
său de ponderare CP, rezultând punctajul real pentru indicatorul respectiv;
→ în final se calculează:
punctajul obţinut PO:
PO = ∑ PA ⋅ CP
punctajul maxim posibil PMP:
PMP = ∑ 5 ⋅ CP
nivelul de pericol NP:
PO
NP =
PMP
24
• încadrarea nivelului de pericol:
→ 0,91 - 1,00 Extrem de ridicat (ER);
→ 0,81 - 0,90 Foarte ridicat (FR);
→ 0,71 - 0,80 Ridicat (R);
→ 0,61 - 0,70 Mediu (ME);
→ 0,51 - 0,60 Mic (MI);
→ sub 0,50 Satisfăcător (S).
DOCUMENTE REZULTATE:
• fişa de sinteză pentru eliminarea pericolelor

→ indicatorii notaţi cu 3, 4 sau 5 se consideră că se încadrează în
clasele de pericol Mediu (ME), Ridicat (R), Foarte ridicat (FR) sau
Extrem de ridicat (ER); aceşti indicatori se transferă în Fişa de
sinteză pentru eliminarea pericolelor în care pentru fiecare
neconformitate identificată se stabileşte modul de remediere,
constând în una sau mai multe măsuri corective/preventive, precum
şi ordinea de prioritate în funcţie de clasa de pericol în care se
încadrează neconformitatea respectivă
Denumire ET………………..
Producător ET………………
Evaluator……………………
Data evaluării……………….
FIŞA DE SINTEZĂ PENTRU ELIMINAREA PERICOLELOR

Nr. Nr. Descrierea neconformităţii Modul de Ordinea de prioritate
crt. indicator generatoare de pericol remediere ER FR R ME
0 1 2 3 4 5 6 7
25
2.5.
METODA DE AUDITARE A CONFORMITĂŢII CU
PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
2.5.1.
SCOPUL METODEI
GENERALITĂŢI:
• metoda de auditare a conformităţii cu prevederile legislaţiei în

domeniul s.s.m are la bază metoda de evaluare a nivelului de securitate
elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti; principalele modificări aduse
metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti sunt:
→ păstrarea parţială a conţinutul fişelor din metoda elaborată de

I.N.C.D.P.M. Bucureşti, acestea fiind actualizate în raport cu
modificările apărute în legislaţie (Legea nr. 319/2006, H.G. nr.
1425/2006, H.G. - urile din domeniul s.s.m.);
→ precizarea modalităţilor prin care trebuie culese informaţiile în

vederea stabilirii constatărilor auditului (în conformitate cu SR EN
ISO 19011: 2003):
analiza documentelor;
interviuri directe cu personalul de la diferite niveluri, cu
responsabilităţi în problematica auditată;
observarea directă a activităţilor auditate.
→ schimbarea modului de acordare a punctajelor pentru fiecare

indicator, a modului de calcul al punctajului obţinut şi al punctajului
maxim posibil, în sensul asigurării unei mai mari flexibilităţi în
aprecierea indicatorilor, a simplificării modului de calcul şi a unei
adaptări mai bune la cerinţele unei metode de audit;
→ conceperea de modele pentru raportul de acţiuni corective/preventive

şi calculul nivelului de securitate/conformitate general, documente
obligatorii care trebuie să rezulte în urma efectuării unui audit de
securitate şi sănătate în muncă.
26
SCOPUL METODEI:
• metoda vizează componenta auditului s.s.m. care se referă la

conformitatea cu prevederile legislaţiei şi are ca scop evaluarea
conformităţii locurilor de muncă şi a ansamblului unităţii cu aceste
prevederi, precum şi cu prevederile altor reglementări aplicabile unităţii
auditate.
• criteriile de audit sunt constituite din:

→ Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
→ H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006;
→ H.G. - urile din domeniul s.s.m. (actele normative care transpun
directivele europene derivate din Directiva-cadru 89/391/CEE
referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă);
→ instrucţiunile proprii pentru completarea şi/sau aplicarea
reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă;
→ alte reglementări aplicabile unităţii auditate (cerinţe organizaţionale
specifice).
• prin evaluarea conformităţii se determină:

→ gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat
prin nivelul de securitate/conformitate, indicator convenţional care
exprimă global starea de securitate a muncii într-un sistem de muncă;
→ eventualele neconformităţi faţă de criteriile auditului şi măsurile
corective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestor
neconformităţi.
• auditul de conformitate trebuie efectuat:

→ în cadrul analizei iniţiale care precede elaborarea şi implementarea
unui sistem de management al s.s.m., având rolul de a stabili situaţia
iniţială a unităţii din punct de vedere al s.s.m. şi de a servi ca punct de
referinţă pentru măsurarea şi monitorizarea performanţelor sistemului
de management;
→ pe parcursul funcţionării sistemului de management al s.s.m.,
având rolul de a evalua gradul de respectare a prevederilor legislaţiei
şi de a aprecia calitativ eficienţa elementelor sistemului de
management al s.s.m.; nivelul de securitate trebuie să constituie unul
din indicatorii de performanţă pe baza cărora se realizează analiza
managementului s.s.m.
27
2.5.2.
STRUCTURA METODEI
PARTEA I
Prezentarea metodei
Legea nr. 319/2006

(Legea S.S.M.)
H.G. nr. 1425/2006
(Normele metodologice)
PARTEA II
Fişe privind riscuri
H.G. - urile din domeniul generale
S.S.M.
LOC DE MUNCĂ
PARTEA III
Instrucţiuni proprii Fişe privind riscuri
specifice
Legea nr. 319/2006

PARTEA IV
(Legea S.S.M.)
Managementul
securităţii şi sănătăţii în UNITATE
H.G. nr. 1425/2006 muncă
(Normele metodologice)
Fig. 2.1 Structura metodei de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă
28
FIŞE PRIVIND RISCURILE GENERALE:
• fac referire la prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii
în muncă nr. 319/2006 şi H.G. - urilor din domeniul s.s.m.
• metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale, care au fost modificate faţă
de metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti pentru asigurarea
conformităţii cu legislaţia naţională în vigoare în domeniul s.s.m.:
→ I - Iluminat;
→ II - Zgomot;
→ III - Vibraţii;
→ IV - Ambianţa termică;
→ V - Agenţi chimici;
→ VI - Agenţi cancerigeni şi mutageni;
→ VII - Agenţi biologici;
→ VIII - Ventilare industrială;
→ IX - Echipamente de muncă;
→ X - Amenajarea locului de muncă;
→ XI - Amenajarea spaţiilor de lucru;
→ XII - Incendii şi explozii;
→ XIII - Electrosecuritate;
→ XIV - Sarcinile de muncă;
→ XV - Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale;
→ XVI - Protecţia colectivă şi individuală;
→ XVII - Organizarea primului ajutor.
FIŞE PRIVIND RISCURILE SPECIFICE:

• fac referire la prevederi ale instrucţiunilor proprii pentru completarea
şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă,
precum şi la aspecte facultative, cu caracter de recomandare, rezultate
din „buna - practică” in domeniu;
FIŞE PRIVIND MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ŞI

SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ LA NIVELUL UNITĂŢII
• au la bază prevederi ale Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006 şi ale H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii
în muncă nr. 319/2006 şi au ca scop evaluarea gradului în care
angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care-i revin în domeniul
managementului s.s.m., conform legislaţiei în vigoare;
• se axează pe 5 obiective de bază:
→ implicarea conducerii (fişa A);
→ strategie, planuri, proceduri (fişa B);
→ consultarea angajaţilor (fişa C);
→ identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor (fişa D);
→ instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în domeniul
s.s.m. (fişa E).
29
2.5.3.
STRUCTURA FIŞELOR ŞI MODUL DE UTILIZARE
STRUCTURA FIŞELOR:
• fişele sunt concepute sub formă de check-list-uri (liste de verificare) şi
sunt formate dintr-un număr de indicatori (întrebări) care se referă la
diferite aspecte ale riscului analizat sau modul în care sunt respectate
prevederile din legislaţie cu privire la acest risc;
• toate fişele din cadrul metodei au aceeaşi structură şi cuprind
următoarele informaţii:
→ codul indicatorului, format din numărul fişei şi numărul de ordine al
indicatorului în cadrul fişei;
→ textul indicatorului;
→ modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;
→ punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;
→ punctajul acordat.
Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat
I.1 Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize D 20
la nivelul secţiei sau atelierului?
I.2 Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde D 15
cerinţelor sarcinii de muncă?
I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, I 15
lăcrimări)?
… … … …
I.15 După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de D 10
iluminat s-a făcut verificarea nivelului de iluminare?
TOTAL 175
MODUL DE UTILIZARE:
• dovezile auditului reprezintă totalitatea informaţiilor care se evaluează
în raport cu criteriile de audit; modalităţile prin care pot fi culese
informaţiile pe baza cărora se apreciază un indicator sunt:
→ D: prin analiza documentelor relevante;
→ I: prin interviuri cu angajaţii care desfăşoară activitatea la care se
referă indicatorul analizat şi cu cei care au responsabilităţi
privind această activitate, de la toate nivelurile;
→ O: prin observare directă de către echipa de auditori a activităţii
desfăşurate.
30
→ 5 puncte pentru indicatorii mai puţin importanţi;
→ 10 puncte pentru indicatorii de importanţă medie;
→ 15 puncte pentru indicatorii importanţi;
→ 20 puncte pentru indicatorii foarte importanţi;
→ în cazul în care în cadrul unei fişe analizate există indicatori care nu
au relevanţă, ţinând seama de condiţiile specifice obiectivului auditat,
la rubrica prevăzută pentru înscrierea punctajului acordat se va face
precizarea „Neaplicabil”.
• constatările auditului se obţin prin evaluarea dovezilor auditului în
raport cu criteriile de audit şi cuprind două categorii de rezultate:
→ identificarea eventualelor observaţii şi/sau neconformităţi în raport
cu criteriile de audit şi identificarea măsurilor corective/preventive;
→ determinarea nivelului de securitate/conformitate al obiectivului
auditat.
• documente rezultate:
a. auditarea de conformitate a locurilor de muncă
→ raportul de acţiuni corective/preventive - conţine observaţiile şi
neconformităţile identificate pentru fiecare obiectiv auditat.
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:
RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Cod Descrierea Acţiuni Responsabilităţi Termen de
indicator neconformităţii corective/preventive realizare
→ tabelul care prezintă nivelul de securitate general pentru

obiectivul auditat:
pentru fiecare fişă utilizată se calculează punctajul obţinut,
prin însumarea punctajelor acordate fiecărui indicator;
în cazul în care în cadrul fişei utilizate există indicatori care au
fost notaţi cu „Neaplicabil”, trebuie recalculat şi punctajul
maxim posibil; punctajul maxim posibil pentru fişa respectivă
va fi obţinut prin scăderea punctajelor maxime corespunzătoare
indicatorilor notaţi cu „Neaplicabil”;
valorile punctajelor obţinute şi ale punctajelor maxime posibile
pentru fiecare fişă utilizată se centralizează într-un tabel care
prezintă nivelul de securitate general pentru obiectivul
auditat;
nivelul de securitate reprezintă raportul dintre punctajul
acordat şi punctajul maxim posibil, raport exprimat procentual;
nivelul de securitate general reprezintă raportul dintre total
punctaj acordat şi total punctaj maxim posibil.
31
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVELUL DE SECURITATE GENERAL
Cod Denumire Punctaj Nivel de
fişă Maxim Acordat securitate
RISCURI GENERALE
I Iluminat 175
II Zgomot 295
III Vibraţii 175
IV Ambianţă termică 260
V Agenţi chimici 870
VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285
VII Agenţi biologici 365
VIII Ventilare industrială 495
IX Echipamente de muncă 590
X Amenajarea locului de muncă 160
XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370
XII Incendii şi explozii 280
XIII Electrosecuritate 420
XIV Sarcinile de muncă 495
XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295
XVI Protecţia colectivă şi individuală 215
XVII Organizarea primului ajutor 135
RISCURI SPECIFICE
TOTAL Nivel de
securitate
general
b. auditarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la

nivelul unităţii:
→ raportul de acţiuni corective/preventive;
→ tabelul care prezintă nivelul de conformitate general pentru
obiectivul auditat.
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL
fişă Maxim Acordat conformitate
[%]
A Implicarea conducerii 530
B Strategie, planuri, proceduri 255
C Consultarea angajaţilor 190
D Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor 285
E Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului 300
şi propaganda în domeniul s.s.m.
TOTAL 1580
32
II.
EVALUAREA CONFORMĂRII CU
CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE
CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA
SUBSCRIE
33
3.
CADRUL CONCEPTUAL ŞI
METODOLOGIC DE EVALUARE A
CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE
ŞI CU ALTE CERINŢE LA CARE
ORGANIZAŢIA SUBSCRIE
34
3.1.
SCOPUL ŞI NECESITATEA EVALUĂRII
CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE
CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006:
• în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi

pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale,
angajatorii au următoarele obligaţii: ... să asigure şi să controleze
cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii ... a prevederilor legale
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi,
prin propria competenţă sau prin servicii externe (art. 13, lit. f).
SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sănătăţii

şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe:
• Cerinţa „4.5.2. Evaluarea conformării”:
consecvent cu angajamentul său de conformare [a se vedea 4.2 c)],

organizaţia trebuie să:
♦ stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură
(proceduri) pentru evaluarea periodică a conformării cu
cerinţele legale aplicabile (a se vedea 4.3.2);
♦ îşi evalueze conformarea cu alte cerinţe la care subscrie (a se
vedea 4.3.2); organizaţia poate dori să combine această evaluare
cu evaluarea conformării legale sau să stabilească o procedură
(proceduri) separată (separate) pentru fiecare;
♦ să păstreze înregistrări ale rezultatelor evaluărilor periodice.
frecvenţa evaluărilor periodice poate varia în funcţie de:
♦ cerinţele legale;
♦ diferite alte cerinţe la care organizaţia subscrie.
⇒ obligaţia stabilirii şi menţinerii unui proces continuu de evaluare a

conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe rezultă atât din
prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cât şi din
cele ale standardul SR OHSAS 18001: 2008, fiind aplicabilă oricărei
organizaţii, indiferent de opţiunea sa pentru implementarea unui
sistem de management.
35
Evaluarea conformării se realizează în raport cu:
• cerinţele legale conţinute în următoarele acte normative:
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
319/2006 (modificată şi completată prin: H.G. nr. 955/2010 şi H.G. nr.
1242/2011);
hotărâri de Guvern în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,
inclusiv cele care transpun directive ale Uniunii Europene;
ordine de ministru, ordonanţe de Urgenţă;
instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor
de securitate şi sănătate în muncă.
• alte cerinţe la care organizaţia subscrie:

standarde interne;
protocoale privind securitatea şi sănătatea în muncă, încheiate cu
beneficiarii sau furnizorii (de exemplu, în cadrul unui contract între
antreprenor şi subcontractor).
Scopul evaluării conformării:
• direct - de verificare a gradului de cunoaştere şi respectare a cerinţelor

legale şi a altor cerinţe la nivelul locurilor de muncă sau organizaţiei;
• indirect - de apreciere a eficienţei sistemului de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă.
Evaluarea conformării trebuie efectuată:
• ca parte a analizei iniţiale care precede elaborarea şi implementarea

unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, în
vederea fundamentării deciziilor managementului în acest sens;
• după implementare, ca instrument de verificare a funcţionării
sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă în vederea
stabilirii deciziilor necesare pentru asigurarea îmbunătăţirii continue a
sistemului.
36
3.2.
CADRUL METODOLOGIC DE EVALUARE A
CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE
CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE
3.2.1.
PROGRAMUL DE EVALUARE A CONFORMĂRII
Evaluarea conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la
care organizaţia a subscris poate fi realizată:
• ca parte a programului de audit intern de securitate şi sănătate în

muncă sau în cadrul programului de inspecţii interne periodice;
• în situaţii speciale, cum ar fi:
reluarea activităţii după un accident de muncă;
modificări importante ale cerinţelor legale sau a celor la care
organizaţia a subscris;
introducerea unor echipamente noi sau modificarea celor
existente;
introducerea unor proceduri sau tehnologii noi sau modificări
importante ale celor existente.
Programul de evaluare a conformării stabileşte evaluările care

vor fi efectuate la nivelul organizaţiei pe o anumită perioadă
de timp, de regulă un an (fig. 3.1).
S.C. ... S.R.L.

Aprobat,
PROGRAM DE EVALUARE A CONFORMĂRII
CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE
PE ANUL ________
Nr. Compartiment/ Luna de desfăşurare Observaţii
crt. Loc de muncă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Întocmit, Data:
Fig. 3.1 Model de program de evaluare a conformării

37
3.2.2.
ETAPELE PROCESULUI DE EVALUARE A
CONFORMĂRII
Etapele de desfăşurare ale evaluării conformării:
1. Formarea echipei de evaluare;

2. Definirea sistemului de muncă evaluat;
3. Pregătirea listelor de verificare;
4. Culegerea informaţiilor şi completarea listelor de verificare;
5. Formularea şi documentarea constatărilor şi concluziilor evaluării.
1. Formarea echipei de evaluare:

• echipa de evaluare trebuie constituită astfel încât să se asigure o
competenţă adecvată privind securitatea şi sănătatea în muncă,
legislaţia în domeniu, dar şi tehnologia utilizată la locul de muncă
ce urmează a fi evaluat;
• membrii echipei de evaluare pot fi selectaţi din cadrul serviciului
intern de prevenire şi protecţie sau din cadrul corpului de auditori
interni ai organizaţiei;
• evaluarea poate fi realizată şi cu personal din exteriorul
organizaţiei, de exemplu, serviciul extern de prevenire şi protecţie.
2. Definirea sistemului de muncă evaluat:

• constă în descrierea celor patru elemente care compun sistemul
de muncă ce va fi evaluat: executantul, sarcina de muncă, mijloace
de muncă/ echipamente de muncă şi mediul de muncă;
• pe baza descrierii acestor elemente se identifică cerinţele legale şi
cerinţele proprii ale organizaţiei, care sunt aplicabile sistemului
de muncă analizat.
3. Pregătirea listelor de verificare:

• pentru o abordare sistematică a evaluării este necesar ca această
activitate să se realizeze cu ajutorul unor liste de verificare care să
cuprindă toate aspectele ce urmează a fi evaluate;
• aceste liste cuprind întrebări sau indicatori care se raportează în
mod direct la cerinţele legale sau la alte cerinţe la care
organizaţia a subscris şi care sunt relevante pentru locul de muncă
ce urmează a fi evaluat.
38
• evaluarea acestor întrebări sau indicatori se poate face:
♦ calitativ (având răspunsuri posibile Da, Nu sau Nu este cazul);
♦ cantitativ (prin acordarea unui punctaj); mai laborioasă, dar oferă
avantajul determinării unui nivel de conformare exprimat
procentual, care poate reprezenta un indicator de realizare al unui
obiectiv general sau specific în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă.
4. Culegerea informaţiilor şi completarea listelor de

verificare:
• pentru ca întrebările din listele de verificare să fie apreciate cu
obiectivitate, iar procesul de evaluare a conformării să producă,
rezultate reale, trebuie ca activitatea de culegere a informaţiilor să
se realizeze în mod sistematic, prin următoarele trei modalităţi
utilizate şi în auditare:
♦ analiza documentelor relevante (D);
♦ interviuri cu lucrătorii de la toate nivelurile care au
responsabilităţi relevante pentru aspectele evaluate (I);
♦ observarea directă de către membrii echipei a activităţilor
desfăşurate la locul de muncă evaluat (O).
• documentele relevante care pot fi analizate sunt:

♦ lucrarea care cuprinde evaluarea riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională;
♦ planul de prevenire şi protecţie;
♦ fişele de instruire individuală sau colectivă în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă;
♦ documentele de comunicare şi înregistrare a evenimentelor:
formular de comunicare a evenimentelor, dosar de cercetare,
registre unice de evidenţă, formular pentru înregistrarea
accidentului de muncă etc.;
♦ înregistrări privind instruirea şi autorizarea lucrătorilor: teste
de verificare a cunoştinţelor, diplome sau certificate de absolvire
ale unor cursuri, autorizaţii pentru efectuarea anumitor activităţi
(transport intern, lucrări în instalaţii electrice, legător de sarcină);
♦ fişe tehnice de securitate pentru produsele chimice utilizate la
locul de muncă;
♦ înregistrări ale reviziilor periodice ale echipamentelor de
muncă;
♦ buletine de determinări de noxe.
39
• interviurile cu lucrătorii constau din întrebări formulate în jurul
indicatorilor din listele de verificare, prin care se urmăreşte
verificarea cunoaşterii de către lucrători a cerinţelor legale şi a
celorlalte cerinţe care fac obiectul evaluării precum şi a aspectelor
precizate în documentele analizate.
• observarea directă a activităţilor desfăşurate la locul de muncă

evaluat are drept scop confirmarea aplicării în practică de către
lucrători a cerinţelor la care se raportează evaluarea, precum şi a
aspectelor precizate în documentele analizate.
5. Formularea şi documentarea constatărilor şi concluziilor

evaluării:
• constatările evaluării urmăresc stabilirea aspectelor care
demonstrează respectarea cerinţelor legale în raport cu care s-a
realizat evaluarea, precum şi a aspectelor care arată
neconformitatea faţă de aceste cerinţe;
• aspectele neconforme trebuie documentate şi pentru fiecare dintre
acestea trebuie stabilite acţiuni corective sau acţiuni preventive;
• concluziile evaluării pot cuprinde:
♦ aprecierea globală a conformării cu cerinţele faţă de care s-a
realizat evaluarea (de exemplu, un nivel de conformare
general);
♦ identificarea punctelor critice ale conformării (de exemplu,
cerinţe care sunt total neîndeplinite, respectate în mică
măsură sau încălcate frecvent).
40
4.
METODA DE EVALUARE A
41
4.1.
STRUCTURA METODEI
Legea nr. 319/2006

FIŞA A
Obligaţiile angajatorului
H.G. nr. 1425/2006
MANAGEMENT
Legea nr. 319/2006 FIŞA B ORGANIZAŢIE
Drepturile şi obligaţiile
H.G. nr. 1425/2006 lucrătorilor
Acte normative în FIŞELE C

domeniul SSM Cerinţe generale COMPARTIMENT,
LOC DE MUNCĂ,
ACTIVITATE
Instrucţiuni proprii FIŞELE D
SSM şi alte Cerinţe specifice
Fig. 4.1 Structura metodei de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi

alte cerinţe la care organizaţia subscrie
Metoda este formată din următoarele seturi de fişe independente:
Fişa A - „Obligaţiile angajatorului”:

• cuprinde indicatori formulaţi pe baza articolelor din Legea securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi din Normele metodologice de
aplicare a acestei legi care fac referire la obligaţii ale angajatorului
privind asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor.
Fişa B - „Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor”:

• cuprinde indicatori privind drepturile şi obligaţiile lucrătorilor stabilite
prin prevederi ale Legii nr. 319/2006 şi Normelor metodologice de
aplicare a acesteia.
Fişele C - „Cerinţe generale”:

• cuprind 23 de fişe corelate cu prevederi ale unor acte normative în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă aplicabile în mod general
agenţilor economici.
Fişele D - „Cerinţe specifice”:

• sunt elaborate în mod particular pentru fiecare organizaţie şi sunt
corelate cu prevederile instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în
muncă şi cu alte cerinţe specifice organizaţiei.
42
4.2.
STRUCTURA FIŞELOR ŞI
MODUL DE UTILIZARE
STRUCTURA FIŞELOR:
• pentru fiecare fişă sunt indicate criteriile de audit reprezentate de

elementele de legislaţie naţională, precum şi directivele europene pe
care le transpun aceste acte normative, acolo unde este cazul;
• fişa conţine o listă de verificare formată din indicatori formulaţi astfel
încât să fie în mod direct corelaţi cu prevederi ale actelor normative
care constituie criteriile de audit.
C.6. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU MANIPULAREA

MANUALĂ A MASELOR CARE PREZINTĂ RISCURI PENTRU LUCRĂTORI, ÎN
SPECIAL DE AFECŢIUNI DORSOLOMBARE
Criterii de audit
Legislaţie naţională Legislaţie UE
H.G. 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de Directiva 1990/269/CEE
securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a
maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special
de afecţiuni dorsolombare
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform art. 3, prin manipularea manuală a maselor se înţelege orice tip de transport sau susţinere
a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea,
purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice
necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

C.6.1. Manipularea manuală a maselor de către lucrători este evitată prin
măsuri tehnico-organizatorice sau utilizarea de mijloace
3
corespunzătoare, în special echipamente mecanice.
art. 4
C.6.2. Dacă manipularea manuală a maselor de către lucrători nu poate fi
evitată, au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice pentru
evitarea sau reducerea riscurilor, în special de afecţiuni 3
dorsolombare.
art. 5, 6, 7
C.6.3. Angajatorul asigură informarea, instruirea, consultarea şi
participarea lucrătorilor privind manipularea manuală a maselor. 3
art. 8, 9, 10
43
MODUL DE UTILIZARE:
♦ fiecare indicator al fişei este evaluat pe baza informaţiilor
verificate culese din teren de către echipa de evaluare şi notat
prin acordarea unui punctaj, în funcţie de măsura în care aceste
informaţii arată îndeplinirea cerinţelor la care face referire
indicatorul;
♦ sistemul de notare permite aprecierea fiecărui indicator astfel:
Neaplicabil (N/A) în situaţia în care cerinţa la care face referire
indicatorul nu este aplicabilă obiectivului evaluat;
0 puncte - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este total
neîndeplinită;
1 punct - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este
îndeplinită partiţial, dar în proporţie de maxim 50 %;
2 puncte - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este
îndeplinită parţial, dar în proporţie de peste 50 %;
3 puncte - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este
îndeplinită în totalitate.
♦ indicatorii au asociaţi coeficienţi de ponderare, având ca valori
posibile 1, 2 sau 3, în funcţie de importanţa cerinţei la care face
referire indicatorul respectiv;
• nivelul de conformare (NC):

♦ exprimă măsura în care pentru obiectivul analizat sunt respectate
cerinţele care formează criteriile de audit, acordând aceeaşi
importanţă tuturor cerinţelor;
♦ se obţine ca raport între Punctajul obţinut (PO) şi Punctajul
maxim (PM) şi se exprimă procentual, conform relaţiei:
PO
NC = ⋅ 100 [%]
PM
♦ punctajul obţinut (PO) este calculat cu relaţia:
PO = a + b + c
a - totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul

de ponderare 3;
b - totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul
de ponderare 2;
c - totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul
de ponderare 1.
44
♦ punctajul maxim (PM) este calculat cu relaţia:
PM = 3 ⋅ (d + e + f )
d - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de

ponderare 3;
e - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de
ponderare 2;
f - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de
ponderare 1.
• nivelul de securitate (NS):

♦ exprimă măsura în care sunt controlate riscurile de accidentare şi
îmbolnăvire profesională pentru obiectivul analizat;
♦ nivelul de securitate se calculează cu relaţia:
PO
NS = ⋅ 100 [%]
PM
♦ punctajul obţinut (PO) este calculat cu relaţia:
PO = a ⋅ 3 + b ⋅ 2 + c ⋅ 1
♦ punctajul maxim (PM) este calculat cu relaţia:
PM = 3 ⋅ (d ⋅ 3 + e ⋅ 2 + f ⋅ 1)
• metoda este aplicată în mod diferenţiat:

♦ la nivelul întregii organizaţii în vederea evaluării managementului
securităţii şi sănătăţii în muncă, prin fişele A şi B;
♦ la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă sau activităţilor,
prin fişele C şi D.
45
4.3.
APLICAREA METODEI LA NIVELUL
MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIEI
categorii de informaţii obţinute prin aplicarea metodei la
nivelul managementului organizaţiei:
• neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care
nu sunt îndeplinite în totalitate;
• nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit.
1. Documentarea neconformităţilor:
• neconformităţile identificate sunt centralizate în Raportul de acţiuni
corective/preventive (tabelul 4.1.);
Tabelul 4.1.
Organizaţia:
Obiectiv auditat:
Data:

Cod Descrierea neconformităţii Acţiuni Responsabil Termen de
indicator corective/preventive realizare
2. Determinarea nivelului de conformare general:

• punctajele maxime (PM), punctajele obţinute (PO) şi nivelurile de
conformare parţiale (NC), obţinute pentru fişele A şi B se centralizează
în tabelul 4.2 în vederea calculării nivelului de conformare general al
managementului organizaţiei în raport cu cerinţele legale în domeniul
Tabelul 4.2.
Organizaţia:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE CONFORMARE GENERAL

fişă maxim (PM) obţinut (PO) conformare
A Obligaţiile angajatorului
B Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor
TOTAL NCg
46
• Nivelul de conformare general (NCg) este dat de relaţia:
PO A + PO B
NCg = ⋅ 100 [%]
PM A + PM B
POA şi POB - punctajele obţinute pentru fişele A şi B;

PMA şi PMB - punctajele maxime posibile pentru fişele A şi B.
47
4.4.
APLICAREA METODEI LA NIVELUL
COMPARTIMENTELOR, LOCURILOR DE MUNCĂ
ŞI AL ACTIVITĂŢILOR
categorii de informaţii obţinute prin aplicarea metodei la
nivelul compartimentelor, locurilor de muncă şi al
activităţilor:
• neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care
nu sunt îndeplinite în totalitate;
• nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit;
• nivelul de securitate general al obiectivului evaluat;
• nivelul de risc al obiectivului evaluat, apreciat pe baza nivelului de
securitate general.
1. Documentarea neconformităţilor:
• pentru centralizarea neconformităţilor identificate se utilizează şi în acest
caz, Raportul de acţiuni corectiv/preventive prezentat în tabelul 4.1.
2. Determinarea nivelului de conformare general:

conformare parţiale (NC) obţinute pentru fiecare din fişele C şi D
aplicate se centralizează în tabelul 4.3 în vederea calculării nivelului de
conformare general al obiectivului analizat în raport cu criteriile de
audit.
Tabelul 4.3
Organizaţia:
Obiectiv auditat:
Data:

C. Cerinţe generale
D. Cerinţe specifice
TOTAL NCg
48
• Nivelul de conformare general (NCg) este dat de relaţia:
NC g =
∑ PO ⋅ 100
∑ PM
3. Determinarea nivelului de securitate general:
securitate parţiale (NS) determinate pentru fişele A şi B, dar şi pentru
fiecare din fişele C şi D utilizate, se centralizează în tabelul 4.4, unde se
calculează nivelul de securitate general al obiectivului analizat.
Tabelul 4.4
Organizaţia:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE SECURITATE GENERAL

Cod Denumire Punctaj Nivel de Nivel de
fişă maxim obţinut securitate risc
(PM) (PO)
A Obligaţiile angajatorului
B Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor
TOTAL NSg NRg
• Nivelul de securitate general (NSg) este dat de relaţia:
NS g =
∑ PO ⋅100
∑ PM
PO şi PM punctajele obţinute, respectiv cele maxime posibile
determinate pentru fişele A şi B utilizate la evaluarea
managementului organizaţiei, precum şi pentru fişele C şi D aplicate
în mod direct obiectivului evaluat.
49
4. Determinarea nivelului de risc general:
• nivelul de securitate este un indicator convenţional sintetic, invers
proporţional cu nivelul de risc;
• nivelul de risc al sistemului de muncă analizat poate fi apreciat în
funcţie de valoarea nivelului de securitate pe baza unei relaţii de
corespondenţă cum este cea prezentată în tabelul 4.5.
Tabelul 4.5
Relaţia de corespondenţă între nivelul de securitate şi
nivelul de risc al obiectivului analizat
Nivel de securitate Nivel de risc
91-100 % Risc mic
81-90 % Risc mediu
71-80 % Risc mare
sub 71 % Risc foarte mare
50
5.
APLICAŢIE PRACTICĂ:
EVALUAREA CONFORMĂRII CU
CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE
ÎN CAZUL UNEI ORGANIZAŢII CU
ACTIVITATE DE BIROU
51
CARACTERISTICILE SOCIETĂŢII EVALUATE:
• S.C. ... S.R.L. are 6 lucrători care desfăşoară exclusiv activitate de
birou;
• activităţile de prevenire şi protecţie sunt realizate de către un
serviciu extern cu care societatea a încheiat un contract.
5.1.
PROGRAMUL DE EVALUARE A CONFORMĂRII
Pentru anul 2016 la nivelul S.C. ... S.R.L. a fost stabilit

Programul de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi alte
cerinţe prezentat în figura 5.1. Evaluările vor fi realizate de către
serviciul extern de prevenire şi protecţie.
S.C. ... S.R.L.

Aprobat,
PROGRAM DE EVALUARE A CONFORMĂRII

PE ANUL 2016
Nr. Compartiment/ Luna de desfăşurare Observaţii
crt. Loc de muncă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1. Director General X
2. Personal cu
activitate de X
birou
Întocmit, Data: 10.12.2015
Fig. 5.1 Programul de evaluare a conformării
52
5.2.
EVALUAREA MANAGEMENTULUI
ORGANIZAŢIEI
5.2.1.FIŞELE UTILIZATE
pentru evaluarea managementului organizaţiei, asigurat de către Directorul

General, se utilizează fişele A şi B;
fişele completate în urma culegerii informaţiilor de către echipa de evaluare
sunt prezentate în continuare.
A. OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI
Criterii de audit
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Directiva 89/391/CEE
Normele metodologice de aplicare a prevederilor -
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet

A.1. Angajatorii care au lucrători în acelaşi loc de muncă
colaborează pentru asigurarea măsurilor de SSM.
X 3
art. 2, 7(5), 16(2), 20(3)
art. 82, 175
A.2. Sunt realizate activităţile de prevenire şi protecţie prin lucrători
desemnaţi sau servicii de prevenire şi protecţie interne/externe.
X 3
art. 7(1), 8(1), 8(2), 8(3), 8(4), 8(5), 9(2), 9(4)
art. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24(1), 24(3), 28, 33
A.3. Personalul care realizează activităţile de prevenire şi protecţie
este competent şi suficient.
X 3
art. 7(1), 9(1), 9(4)
art. 21, 22(1), 23, 26(1), 26(3)
A.4. Sunt evaluate riscurile pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor şi sunt stabilite măsurile de prevenire adecvate,
X 3
inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri.
art. 7(2), 7(4), 12(1)a, 12(1)b, 35, 36
A.5. Angajatorul stabileşte şi implementează măsurile de securitate
şi sănătate în muncă pe baza principiilor generale de prevenire. X 2
art. 7(3)
53
A.6. Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu
comportă obligaţii financiare pentru lucrători. X 1
art. 7(6)
A.7. Atribuţiile lucrătorilor desemnaţi/serviciilor interne privesc
numai SSM şi aspectele complementare, iar aceştia au la
dispoziţie timpul necesar şi mijloacele adecvate pentru
X 2
exercitarea acestor atribuţii.
art. 8(6)
art. 22(2), 24(2), 25, 26(2)
A.8. Lucrătorii desemnaţi şi serviciile interne/externe colaborează
între ei ori de câte ori este necesar.
X 2
art. 9(3)
art. 26(4), 30
A.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor (inclusiv a
altor persoane prezente în unitate) şi a stabilit legăturile cu X 3
serviciile externe de urgenţă.
art. 10(1)
A.10. Angajatorul a desemnat lucrătorii care aplică măsurile de prim
ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor. X 3
art. 10(2)
A.11. Numărul acestor lucrători, instruirea şi echipamentul pus la
dispoziţie este adecvat mărimii şi/sau riscurilor specifice
X 2
întreprinderii şi/sau unităţii.
art. 10(3)
A.12. Lucrătorii sunt instruiţi privind măsurile care trebuie aplicate
în cazul unui pericol grav şi iminent.
X 3
art. 11(1), 11(3)
art. 101, 102, 103, 104
A.13. Angajatorul ţine evidenţa accidentelor de muncă, accidentelor
uşoare, a bolilor profesionale şi a incidentelor periculoase.
art. 12(1)c, 32(1), 34(5) X 2
art. 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 162, 172, 173,
174
A.14. Angajatorul comunică şi elaborează pentru autorităţile
competente rapoarte privind accidentele suferite de angajaţii
săi şi evenimentele produse. X 2
art. 12(1)d, 27(1), 32(2)
art. 108, 109
A.15. În faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a
echipamentelor de muncă precum şi de elaborare a
tehnologiilor de fabricaţie sunt adoptate soluţii conforme
X 2
prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în
muncă.
art. 13 a)
A.16. Există şi se aplică un plan de prevenire şi protecţie compus din
măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat
pe evaluarea riscurilor. X 3
art. 13 b)
art. 46
54
A.17. Unitatea are autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al
X 2
art. 13 c)
art. 3, 4, 5, 6, 11
A.18. Angajatorul a stabilit pentru lucrători, prin fişa postului
atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi
X 2
sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate.
art. 13 d)
A.19. Angajatorul a elaborat instrucţiuni proprii pentru completarea
şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în
muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi a X 3
locurilor de muncă.
art. 13 e)
A.20. Angajatorul asigură şi controlează cunoaşterea şi aplicarea de
către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire
şi protecţie şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi X 3
sănătăţii în muncă.
art. 13 f)
A.21. Angajatorul asigură materialele necesare informării şi instruirii
lucrătorilor (afişe, pliante, filme etc.).
X 2
art. 13 g)
art. 189(1), 189(2)
A.22. Angajatorul asigură informarea fiecărei persoane, anterior
angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă
la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi X 3
protecţie necesare.
art. 13 h)
A.23. Angajatorul a luat măsuri pentru autorizarea exercitării
meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică. X 3
art. 13 i)
A.24. Sunt angajate persoane care, în urma examenului medical şi,
după caz, a testării psihologice a aptitudinilor corespund
X 3
sarcinii de muncă pe care urmează să o execute.
art. 13 j).
A.25. Angajatorul asigură controlul medical periodic şi, după caz,
controlul psihologic periodic al angajaţilor.
X 3
art. 13 j), 25(1), 25(2)
art. 27
A.26. Angajatorul ţine evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific.
art. 13 k) X 3
art. 105, 106, 107
A.27. Angajatorul asigură funcţionarea permanentă şi corectă a
sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură
şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi
X 3
neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea
proceselor tehnologice.
art. 13 l)
55
A.28. Angajatorul colaborează corespunzător cu inspectorul de
muncă (prezintă documentele şi dă relaţiile solicitate,
desemnează lucrătorii care să participe la efectuarea X 2
controlului sau la cercetarea evenimentelor).
art. 13 m), 13 o)
A.29. Angajatorul asigură realizarea măsurilor dispuse de inspectorii
de muncă cu prilejul vizitelor de control şi a cercetării
X 3
evenimentelor.
art. 13 n)
A.30. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţia de a nu modifica
starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau
colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar
genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a X 1
altor persoane.
art. 13 p)
art. 111
A.31. Angajatorul asigură echipamente de muncă fără pericol pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor. X 3
art. 13 q)
A.32. Angajatorul asigură echipamente individuale de protecţie şi
inlocuirea acestora în cazul degradării sau al pierderii
X 3
calităţilor de protecţie.
art. 13 r), 13 s)
A.33. Alimentaţia de protecţie se acordă obligatoriu şi gratuit
persoanelor care lucrează în condiţii care impun acest lucru. X 3
art. 14
A.34. Condiţiile de acordare a alimentaţiei de protecţie sunt stabilite
prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual. X 2
art.14
A.35. Angajatorul acordă în mod obligatoriu şi gratuit materiale
igienico-sanitare. X 2
art. 15(1)
A.36. Condiţiile de acordare a materialelor igienico-sanitare sunt
stabilite prin cotractul colectiv de muncă şi/sau contractul
X 2
individual.
art. 15(2)
A.37. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora primesc informaţiile
necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în
muncă, măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivelul
întreprinderii/unităţii cât şi la nivelul fiecărui post de lucru X 3
şi/sau funcţii, măsurile de prim ajutor, stingere a incendiilor şi
evacuare a lucrătorilor.
art. 16(1), 18(7)
A.38. Lucrătorii desemnaţi sau reprezentanţii lucrătorilor au acces la
evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, evidenţa
evenimentelor şi rapoartele privind aceste evenimente,
X 2
informaţii privind măsurile din domeniul SSM şi informaţii de
la instituţiile de control şi autorităţile competente din domeniu.
art. 17
56
A.39. Angajatorul consultă lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi
permite participarea acestora (incusiv cu propuneri) la
discutarea problemelor SSM. X 2
art. 18(1), 18(2), 18(3), 18(4), 18(5)
art. 29, 56
A.40. Reprezentanţii lucrătorilor dispun de timp şi mijloace adecvate
pentru exercitarea atribuţiilor. X 2
art. 18(6)
A.41. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul
SSM au posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile inspectorilor
X 2
de muncă şi inspectorilor sanitari în timpul vizitelor de control.
art.18(8)
A.42. Este înfiinţat şi organizat comitetul de securitate şi sănătate în
muncă.
X 3
art. 19
art. 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64
A.43. Angajatorul asigură funcţionarea comitetului de securitate şi
sănătate în muncă.
X 3
art. 19
art. 65, 66
A.44. Se exercită atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în
muncă pentru realizarea informării, consultării şi participării
X 3
lucrătorilor.
art. 67
A.45. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile referitoare la comitetul
de securitate şi sănătate în muncă. X 2
art. 68, 69, 70, 71, 72, 73
A.46. Angajatorul asigură condiţiile pentru ca fiecare lucrător să
primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM,
în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru
X 3
specifice locului de muncă şi postului său.
art. 20(1), 20(2), 20(4)
art. 55, 77, 81
A.47. Instruirea în domeniul SSM nu se realizează pe cheltuiala
lucătorilor şi/sau a reprezentanţilor, are loc în timpul
programului de lucru iar pentru reprezentanţii lucrătorilor se
X 1
poate realiza şi în exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii.
art. 21
art. 76(1), 76(2)
A.48. Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei
instruiri adecvate. X 2
art. 78, 79, 80
A.49. Angajatorul asigură realizarea instruirii introductiv-generale.
X 3
art. 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89
A.50. Angajatorul asigură realizarea instruirii la locul de muncă.
X 3
art. 90, 91, 92, 93, 94
A.51. Angajatorul asigură realizarea instruirii periodice.
X 3
art. 95, 96, 97, 98, 99, 100
57
A.52. Evenimentele care au produs incapactitate temporară de muncă
sunt cercetate de către angajator, iar rezultatele cercetărilor
sunt consemnate în procese verbale. X 2
art. 29(1) a), 29(2)
art. 114, 115, 118, 119, 120(1), 120(2), 122-134
A.53. Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare şi funcţionare stabilesc condiţiile
de alegere de către lucrători a reprezentanţilor lor cu răspunderi X 2
specifice în domeniul SSM.
art. 52, 53
A.54. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile sale privind
comunicarea, cercetarea şi înregistrarea evenimentelor produse
în afara graniţelor României, în care sunt implicaţi lucrători ai
X 2
săi, aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de stat, de interes public su
a îndatoririlor de serviciu.
art. 143, 144, 145, 146
A.55. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile privind
comunicarea evenimentelor produse pe teritoriul României, în
care sunt implicaţi cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea X 2
atribuţiilor de serviciu.
art. 147(1)
A.56. Angajatorul este prezent sau este reprezentat la cercetarea
cazurilor de boală profesională. X 1
art. 152, 154, 155, 156, 157
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a = 58

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b = 35
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c=6
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = 20
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e = 12
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f=3
NIVEL DE CONFORMARE
Punctaj obţinut: Nivel de conformare:
POA = a + b + c = 99
Punctaj maxim: NCA = POA/ PMA ×100 = 94 %
PMA = 3×(d + e + f) = 105
NIVEL DE SECURITATE
Punctaj obţinut: Nivel de securitate:
POA = a×3 + b×2 + c×1 = 250
Punctaj maxim: NSA = POA/ PMA ×100 = 96 %
PMA = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 261
58
B. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR
Criterii de audit
Norme metodologice de aplicare a prevederilor -
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet

B.1. Lucrătorii care în cazul unui pericol grav şi iminent părăsesc
locul de muncă şi/sau o zonă periculoasă nu sunt prejudiciaţi şi
sunt protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi
nejustificate pentru aceştia, cu excepţia situaţiilor în care X 3
acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă gravă.
art. 11(2), 11(4)
art. 101, 102
B.2. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor formulează propuneri
privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale, precum şi propuneri şi cereri pentru
X 1
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
art. 18
art. 67 g), 67 i)
B.3. Lucrătorii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
pregătirea şi instruirea lor, precum şi cu instrucţiunile primite
din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, X 3
cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau
omisiunile sale în procesul de muncă.
art. 22
B.4. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă
utilizează corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele
periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de X 3
producţie.
art. 23(1)a, 23(2)
utilizează corect echipamentul individual de protecţie acordat
şi, după utilizare, îl înapoiază sau îl depun în locul destinat X 3
pentru păstrare.
art. 23(1)b, 23(2)
B.6. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă nu scot
din funcţiune, nu modifică, nu schimbă şi nu înlătură arbitrar
dispozitivele de securitate proprii, în special ale maşinilor,
X 3
aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi
utilizează corect aceste dispozitive.
art. 23(1)c, 23(2)
59
comunică imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi
orice situaţie despre care au motive întemeiate să o considere
X 3
un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi
orice deficienţă a sistemelor de protecţie.
art. 23(1)d, 23(2)
B.8. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă aduc la
cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau
X 2
angajatorului accidentele suferite de propria persoană.
art. 23(1)e, 23(2)
cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât
timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror
măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi X 1
inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor.
art. 23(1)f, 23(2)
cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu
lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se
asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi X 1
fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de
activitate.
art. 23(1)g, 23(2)
B.11. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă şi-au
însuşit şi respectă prevederile legislaţiei în domeniul securităţii
X 3
şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.
art. 23(1)h, 23(2)
B.12. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă dau
relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii
X 2
sanitari.
art. 23(1)i, 23(2)
B.13. Evenimentele sunt comunicate de îndată angajatorului de către
conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care
X 2
are cunoştinţă despre producerea acestora.
art. 26
B.14. Lucrătorii şi-au ales reprezentanţii cu răspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. X 1
art. 52
B.15. Lucrătorii au comunicat în scris angajatorului numărul şi
numele reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în
X 1
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
art. 54
B.16. Lucrătorii şi-au desemnat reprezentanţii în comitetul de
securitate şi sănătate în muncă dintre reprezentanţii lucrătorilor
cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în X 1
muncă.
art. 60(2)
60
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b=3
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d=5
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e=1
NIVEL DE CONFORMARE
POB = a + b + c = 26
Punctaj maxim: NCB = POB/ PMB ×100 = 96 %
PMB = 3×(d + e + f) = 27
NIVEL DE SECURITATE
POB = a×3 + b×2 + c×1 = 59
Punctaj maxim: NSB = POB/ PMB ×100 = 98 %
PMB = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 60
5.2.2.RAPORTUL DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE
Organizaţia: S.C. ... S.R.L.

Obiectiv auditat: Director General
Data: 10.03.2016

Cod Termen de
Descrierea neconformităţii Acţiuni corective/preventive Responsabil
indicator realizare
Achiziţionarea şi amplasarea Director
17.03.2016
unei truse de prim ajutor. General
În societate nu este disponibilă Serviciu
A.9 Urmărirea şi completarea
o trusă de prim ajutor. extern de
conţinutului trusei de prim Permanent
prevenire şi
ajutor.
protecţie
Desemnarea unei persoane
În societate nu sunt desemnaţi Director
A.10 care să acorde primul ajutor în 17.03.2016
lucrătorii care aplică măsurile General
caz de necesitate.
În societate nu există personal Instruirea persoanei
Director
A.11 instruit pentru acordarea desemnate prin participarea la 30.04.2016
General
primului ajutor. un curs extern de prim ajutor.
Completarea procedurii de
Procedura de investigare a investigare a incidentelor cu
incidentelor nu prevede prevederi privind obligaţia
Director
A.56 prezenţa sau reprezentarea angajatorului de a fi prezent 30.04.2016
General
angajatorului la cercetarea sau de a asigura reprezentarea
cazurilor de boală profesională. sa la cercetarea cazurilor de
boală profesională.
Nu sunt înregistrate Menţinerea de înregistrări
propunerile lucrătorilor privind scrise ale propunerilor Director
B.2 Permanent
securitatea şi sănătatea în lucrătorilor privind securitatea General
muncă. şi sănătatea în muncă.
61
5.2.3.NIVELUL DE CONFORMARE GENERAL

Obiectiv auditat: Director General
Data: 10.03.2016

A Obligaţiile angajatorului 105 99 94 %
B Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor 27 26 96 %
TOTAL NCg
132 125 95 %
5.3.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII DE BIROU
sistemul de muncă evaluat:
• executant: personal cu studii medii sau superioare care desfăşoară

exclusiv activitate de birou;
• sarcina de muncă:
lucrări efectuate cu ajutorul calculatorului (tehnoredactare şi tipărire
documente, gestionare baze de date etc.);
înlocuirea consumabilelor pentru imprimante, cu excepţia celor
pentru copiator;
efectuarea de operaţii bancare în numerar (depuneri, încasări,
retrageri) şi transport sume de bani, în cazul casierului;
menţinerea curăţeniei în spaţiile de lucru şi în spaţiile anexe (oficiu).
• mijloace de muncă/echipamente de muncă:

calculator PC;
imprimantă laser;
copiator;
mobilier de birou;
rechizite (cutter, foarfecă, perforator, capsator, creioane, pixuri etc.);
instalaţie de aer condiţionat;
instalaţie de încălzire centrală;
instalaţie de alimentare cu energie electrică (220 V);
clădirea în care funcţionează societatea, prevăzută cu scări interioare
şi lift pentru transport persoane, fără însoţitor.
62
• mediul de muncă este caracterizat de:
iluminat de tip mixt (natural şi artificial de tip general);
posibilitatea reglării temperaturii în spaţiile de birouri prin instalaţia
de încălzire centrală şi instalaţia de aer condiţionat.
legislaţia aplicabilă sistemului de muncă evaluat:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
2. H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
319/2006;
3. H.G. nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de muncă;
4. H.G. nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;
5. H.G. nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
6. H.G. nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în
muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
7. H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor;
8. O.U.G. nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu
temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă.
⇒ la aceste acte normative se mai adaugă „Instrucţiunile proprii de

securitate şi sănătate în muncă pentru activitatea de birou” (cod
IP-01) pe baza cărora se elaborează fişa D.1 „Activitate de birou”
5.3.1.FIŞELE UTILIZATE
fişele utilizate pentru evaluarea activităţii de birou sunt

următoarele:
• C1. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
• C2. Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă;
• C3. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea în muncă
de către lucrători a echipamentelor de muncă;
• C4. Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
• C21. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor;
• C22. Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme
pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă;
• D.1 Activitate de birou.
63
fişele completate cu punctajele acordate, corespunzător constatărilor
efectuate în teren, sunt prezentate în continuare.
C.1. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU LOCUL DE

MUNCĂ
Criterii de audit
securitate şi sănătate pentru locul de muncă
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform art. 2, prevederile H.G. 1091/2006 nu se aplică:

a. mijloacelor de transport utilizate în afara întreprinderii şi/sau unităţii sau locurilor de
muncă din interiorul mijloacelor de transport;
b. şantierelor temporare sau mobile;
c. industriilor extractive;
d. vaselor de pescuit;
e. câmpurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei întreprinderi agricole sau
forestiere, dar sunt situate în afara ariei clădirilor întreprinderii.
Nota 2: Conform art. 5, se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are
contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o
perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz
de accident sau când se află într-o situaţie critică.

C.1.1. Locurile de muncă utilizate pentru prima dată după
01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de
securitate şi sănătate:
1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc X 3
locurile de muncă au o structură şi o rezistenţă
corespunzătoare naturii utilizării lor.
art. 6, anexa 1, pct. 2
C.1.2. 2. Instalaţii electrice
Instalaţiile electrice sunt proiectate şi construite astfel încât
X 3
să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie.
C.1.3. Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului de accidentare
prin atingere directă şi/sau atingere indirectă. X 3
C.1.4. Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi
dispozitivelor de protecţie au ţinut seama de tensiunea
nominală, influenţa condiţiilor externe şi de competenţa
X 3
lucrătorilor care au acces la părţile componente ale
instalaţiei.
64
C.1.5. 3. Căi şi ieşiri de urgenţă
Căile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă
libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau X 3
în spaţii libere.
art. 6, anexa 1, pct. 4.1
C.1.6. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de
urgenţă corespund utilizării, echipamentului, dimensiunilor
locului de muncă, precum şi numărului maxim de persoane
care pot fi prezente, asigurând evacuarea rapidă şi în condiţii X 3
cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru, în
caz de pericol.
art. 6, anexa 1, pct. 4.2, 4.3
C.1.7. Uşile de ieşire în caz de urgenţă se deschid spre exterior şi
nu sunt glisante sau turnante. X 3
C.1.8. Uşile de ieşire în caz de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi
pot fi deschise cu uşurinţă de către orice persoană în caz de
X 3
urgenţă.
C.1.9. Căile şi ieşirile de urgenţă sunt semnalizate, iar semnalizarea
este rezistentă şi plasată în locurile corespunzătoare. X 2
C.1.10. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi
uşile de acces spre acestea sunt menţinute libere de orice
X 3
obstacole.
C.1.11. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare sunt
prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă, în cazul în care
X 3
se întrerupe alimentarea cu energie electrică.
C.1.12. 4. Detectarea şi prevenirea incendiilor
Locurile de muncă sunt prevăzute cu dispozitive
corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este X 3
cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă.
C.1.13. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor sunt
uşor accesibile, simplu de manevrat şi semnalizate
X 3
corespunzător.
C.1.14. 5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închise
La locurile de muncă în spaţii închise se asigură suficient aer
proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi X 3
cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
C.1.15. Sistemul de ventilare forţată este menţinut în stare de
funcţionare. X 3
C.1.16. Avariile sunt semnalizate de un sistem de control, dacă acest
lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor. X 3
65
C.1.17. Instalaţiile de ventilare mecanică sau de aer condiţionat
funcţionează astfel încât să nu creeze disconfort prin
X 1
expunerea lucrătorilor la curenţi de aer.
C.1.18. Depunerile sau impurităţile care pot crea un risc imediat
pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea atmosferei sunt
X 2
eliminate fără întârziere.
C.1.19. 6. Temperatura în încăperi
Temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru este
adecvată organismului uman, ţinând seama de metodele de X 1
lucru utilizate şi ce cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
C.1.20. Temperatura din camerele de odihnă, încăperile pentru
personalul de serviciu permanent, grupurile sanitare, cantine
şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde X 1
destinaţiei specifice.
C.1.21. Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile permit evitarea
luminii solare excesive la locurile de muncă. X 1
C.1.22. 7. Iluminatul natural şi artificial
În măsura în care este posibil, locurile de muncă au iluminat
natural suficient şi sunt prevăzute cu iluminat artificial X 1
adecvat.
C.1.23. Instalaţiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru şi
de pe căile de acces şi de circulaţie sunt amplasate astfel
încât să nu existe riscul de accidentare al lucrătorilor ca X 1
rezultat al tipului de iluminat montat.
C.1.24. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit
expuşi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial
sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o X 3
intensitate suficientă.
C.1.25. 8. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperişuri ale
încăperilor
Pardoselile locurilor de muncă sunt lipsite de proeminenţe,
X 2
de găuri sau de planuri înclinate periculoase, sunt fixe,
stabile şi nealunecoase.
C.1.26. Încăperile care cuprind posturi de lucru sunt izolate termic,
corespunzător tipului de întreprindere şi activităţii fizice a
X 1
lucrătorilor.
C.1.27. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi
sunt menţinute curate şi sunt renovate. X 1
66
C.1.28. Pereţii transparenţi sau translucizi, în special pereţii de sticlă
sunt semnalizaţi clar şi sunt construiţi din materiale
securizate sau sunt separaţi de posturile de lucru şi căile de X 3
circulaţie.
C.1.29. Accesul pe acoperişurile construite din materiale cu
rezistenţă insuficientă este permis numai dacă există
echipamente care să asigure executarea lucrării în condiţii de X 3
securitate.
C.1.30. 9. Ferestre şi luminatoare
Lucrătorii pot deschide, închide, regla şi fixa ferestrele,
luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de securitate X 2
(inclusiv poziţionarea şi fixarea acestora la deschidere).
C.1.31. Ferestrele şi luminatoarele sunt concepute în raport cu
echipamentele de curăţare sau sunt prevăzute cu dispozitive
care permit curăţarea lor fără riscuri pentru lucrătorii care
X 2
execută această operaţie sau pentru lucrătorii prezenţi în
clădire sau în jurul acesteia.
C.1.32. 10. Uşi şi porţi
Poziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi porţilor precum şi
materialele folosite la construcţia acestora corespund naturii X 2
şi utilizării încăperilor sau incintelor.
C.1.33. Uşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea
vederii. X 3
C.1.34. Uşile şi porţile batante sunt transparente sau au un panou
transparent. X 1
C.1.35. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor
care nu sunt construite dintr-un material securizat sunt
protejate împotriva spargerii dacă există periocul rănirii X 2
lucrătorilor.
C.1.36. Uşile glisante sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care
să împiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor. X 1
C.1.37. Uşile şi porţile care se deschid în sus sunt prevăzute cu un
sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor. X 1
C.1.38. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare sunt
marcate corespunzător, pot fi deschise din interior în orice
moment, fără ajutor special, inclusiv când sunt ocupate toate X 3
locurile de muncă.
67
C.1.39. Dacă utilizarea de către pietoni a porţilor destinate în
principal circulaţiei vehiculelor prezintă pericol de
accidentare, au fost create uşi pentru pietoni în vecinătatea
X 3
imediată a acestor porţi, marcate clar şi degajate în
permanenţă.
C.1.40. Uşile şi porţile mecanice nu prezintă riscuri de accidentare
pentru lucrători, sunt prevăzute cu dispozitive de oprire de
urgenţă accesibile şi uşor de identificat şi pot fi deschise
X 2
manual în cazul întreruperii alimentării cu energie, dacă nu
se deschid automat în această situaţie.
C.1.41. 11. Căile de circulaţie - zone periculoase
Căile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, cheiurile şi
rampele de încărcare sunt amplasate şi dimensionate astfel
încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni X 2
şi vehicule, fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în
vecinătate.
C.1.42. Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru
transportul intern sunt dimensionate în concordanţă cu
X 1
numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate.
C.1.43. Căile de circulaţie destinate vehiculelor sunt amplasate astfel
încât să existe o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri
X 3
pentru pietoni, culoare şi scări.
C.1.44. Căile de circulaţie sunt marcate clar dacă echipamentele din
încăperi şi utilizarea acestora impun acest lucru. X 2
C.1.45. Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau
a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite
X 3
pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi şi sunt marcate clar.
C.1.46. Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea
lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase. X 3
C.1.47. 12. Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoare
Scările rulante şi transportoarele funcţionează în condiţii de
securitate, sunt prevăzute cu dispozitivele de securitate
X 2
necesare şi sunt dotate cu dispozitive de oprire de urgenţă
accesibile şi uşor de identificat.
C.1.48. 13. Cheiuri şi rampe de încărcare
Cheiurile şi rampele de încărcare corespund dimensiunilor
încărcăturilor care se transportă şi au cel puţin un punct de
X 2
ieşire (pentru docurile lungi, există un punct de ieşire la
fiecare capăt, dacă este posibil)..
art. 6, anexa 1, pct. 14.1, 14.2
C.1.49. Rampele de încărcare asigură prevenirea căderii lucrătorilor.
X 3
68
C.1.50. 14. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi
- libertatea de mişcare la postul de lucru
Încăperile de lucru au o suprafaţă, înălţime şi un volum de X 1
aer suficiente.
C.1.51. Dimensiunile neocupate a postului de lucru sunt calculate
astfel încât să permită lucrătorilor să aibă suficientă libertate
de mişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă sau, dacă
acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de X 1
lucru, lucrătorul are suficientă libertate de mişcare în
apropierea postului său de lucru.
C.1.52. 15. Încăperi pentru odihnă
Lucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor
accesibile, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun
acest lucru (cu excepţia birourilor sau încăperilor de lucru X 1
similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în
timpul pauzelor).
C.1.53. Încăperile pentru odihnă sunt suficient de mari şi sunt
prevăzute cu un număr de mese şi scaune cu spătar
X 2
corespunzător numărului de lucrători.
C.1.54. În încăperile pentru odihnă sunt luate măsuri pentru protecţia
nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de
X 2
tutun.
C.1.55. Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent întrerupte
şi nu există o încăpere pentru odihnă, sunt asigurate alte
încăperi în care lucrătorii să poată sta, ori de câte ori este
necesar pentru securitatea sau sănătatea lor, cu asigurarea X 2
protecţiei nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de
fumul de tutun.
C.1.56. 16. Femei gravide şi mame care alăptează
Femeile gravide şi mamele care alăptează au posibilitatea de
X 3
a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare.
C.1.57. 17. Instalaţii sanitare
Dacă lucrătorii trebuie să poarte îmbăcăminte de lucru
specială şi dacă din motive de sănătate sau decenţă nu li se
poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie
X 1
vestiare cu dimensiuni suficiente, separate sau utilizate
separat de către bărbaţi şi femei, uşor accesibile şi prevăzute
cu scaune.
art. 6, anexa 1, pct. 18.1.1., 18.1.2, 18.1.3
C.1.58. Vestiarele permit depozitarea separată a îmbrăcămintei de
lucru de vestimentaţia şi efectele personale, când este
necesar (de exemplu substanţe periculoase, umiditate, X 2
murdărie).
art. 6, anexa 1, pct. 18.1.2
69
C.1.59. Lucrătorii îşi pot încuia îmbrăcămintea personală în timpul
programului de lucru în vestiar sau alt loc stabilit. X 1
art. 6, anexa 1, pct. 18.1.2, 18.1.4
C.1.60. Dacă natura activităţii impune, lucrătorii au la dispoziţie
duşuri cu apă curentă rece şi caldă, suficient de încăpătoare
şi în număr suficient, separate sau utilizate separat de bărbaţi X 1
şi femei.
art. 6, anexa 1, pct. 18.2.1, 18.2.2
C.1.61. Dacă duşurile nu sunt necesare, sunt prevăzute chiuvete cu
apă curentă (şi caldă, dacă este necesar), adecvate şi în
număr suficient, amplasate în apropierea posturilor de lucru
X 1
şi a vestiarelor şi separate sau utilizate separat de către
bărbaţi şi femei.
art. 6, anexa 1, pct. 18.2.3
C.1.62. Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete sunt separate de
vestiare, există o cale uşoară de comunicare între ele. X 1
art. 6, anexa 1, pct. 18.2.4
C.1.63. Lucrătorii dispun de locuri speciale, dotate cu un număr
suficient de WC-uri şi de chiuvete, în apropierea posturilor
de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de
X 1
duşuri sau chiuvete, cu cabine de WC-uri separate sau
utilizate separat de către bărbaţi şi femei.
C.1.64. 18. Încăperi pentru acordarea primului ajutor
În funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru, de tipul
activităţii şi de frecvenţa accidentelor, sunt asigurate una sau
mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor,
X 3
semnalizate corespunzător, echipate cu instalaţii şi
dispozitive corespunzătoare şi care permit accesul cu
brancarde.
art .6, anexa 1, pct. 19.1, 19.2
C.1.65. Echipamentul de prim ajutor este disponibil în toate locurile
unde condiţiile de lucru o cer, este marcat corespunzător şi
X 3
este uşor accesibil.
C.1.66. 19. Lucrători cu dizabilităţi
La organizarea locurilor de muncă s-a ţinut seama de
lucrătorii cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte uşile,
căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile X 3
şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de aceşti
lucrători.
C.1.67. 20. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)
Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte zone sau
instalaţii în aer liber, utilizate sau ocupate de către lucrători
X 3
în cursul activităţii sunt organizate astfel încât pietonii sau
vehiculele să circule în condiţii de securitate.
70
C.1.68. Locurile de muncă în aer liber sunt iluminate corespunzător
cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturală nu
X 2
este suficientă.
C.1.69. Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil,
astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva condiţiilor
meteo nefavorabile, căderii obiectelor, zgomotului,
influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să X 3
poată părăsi rapid posturile de lucru sau să poată primi rapid
asistenţă în caz de pericol.
C.1.70. 21. Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii
speciale)
Angajatorul a numit prin decizie o persoană cu atribuţii
X 3
concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în
condiţii de izolare.
C.1.71. Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt asigurate cu
mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care
X 3
asigură supravegherea.
C.1.72. 22. Principii ergonomice
Dimensiunea locului de muncă s-a realizat în funcţie de
particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale
organismului uman, de echipamentul de muncă, de
mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în X 2
timpul activităţii, de distanţele de securitate, dispozitivele
pentru manipularea maselor şi necesitatea asigurării
confortului psihofizic.
C.1.73. Au fost eliminate poziţiile forţate, nenaturale ale corpului
lucrătorului şi s-a asigurat posibilitatea de modificare a
X 2
poziţiei în timpul lucrului.
C.1.74. Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat sunt
prevăzute cu scaune corespunzătoare caracteristicilor
antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, X 2
precum şi activităţii desfăşurate.
C.1.75. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică
sunt asigurate mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin
X 2
pentru perioade scurte de timp (scaune, bănci).
C.1.76. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru
asigură spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a
membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea X 2
mişcării acestora.
71
C.1.77. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau
ortostatică a fost stabilită în funcţie de distanţa optimă de
vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile
X 2
antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului
membrelor superioare.
C.1.78. Sunt luate măsuri pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi
aplecare a corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample ale
X 2
braţelor.
C.1.79. Locurile de muncă aflate deja în folosinţă la 01.10.2006
îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi
sănătate:
1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc X 3
X 3
prin atingere directă şi/sau indirectă. X 3
C.1.82. Instalaţiile electrice şi dispozitivele de protecţie corespund
tensiunii nominale, condiţiilor exterioare şi competenţei
X 3
persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.
libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau X 3
în spaţii sigure.
C.1.84. Numărul de căi de salvare şi ieşiri de urgenţă este
corespunzător şi asigură, în caz de pericol, evacuarea rapidă
şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile X 3
de lucru.
art. 7, anexa 2, pct. 4.2, 4.3
nu sunt glisante sau turnante. X 3
art.7, anexa 2 pct.4.4
C.1.86. Uşile de ieşire de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi
deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice lucrător. X 3
este rezistentă şi plasată în locurile corespunzătoare. X 2
X 3
obstacole.
72
X 3
corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este X 3
X 3
corespunzător.
proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi X 3
funcţionare. X 3
lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor. X 3
adecvată organismului uman, ţinând seama de metodele de X 1
şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde X 1
art.7, anexa 2, pct. 7.2
natural suficient şi sunt prevăzute cu iluminat artificial X 1
adecvat.
sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o X 3
Uşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea
X 3
vederii.
transparent. X 1
73
C.1.101. 9. Zone periculoase
Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau
a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite X 3
lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase. X 3
C.1.103. 10. Încăperi şi zone pentru odihnă
accesibile sau zone pentru odihnă corespunzătoare, dacă
securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu X 1
excepţia birourilor sau încăperilor de lucru similare, care
oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor).
C.1.104. Încăperile şi zonele pentru odihnă sunt prevăzute cu mese şi
scaune cu spătar. X 2
X 2
tutun.
X 3
poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie X 1
vestiare corespunzătoare, separate sau utilizate separat de
către bărbaţi şi femei.
art. 7, anexa 2, pct. 13.1.1., 13.1.3
C.1.108. Lucrătorii işi pot incuia îmbrăcămintea personală în timpul
programului de lucru în vestiar. X 1
art. 7, anexa 2, pct. 13.1.2.
necesar (de exemplu substanţe periculoase, umiditate, X 2
murdărie).
art. 7, anexa 2, pct. 13.1.2
C.1.110. Locurile de muncă au în apropierea lor duşuri (dacă natura
activităţii impune acest lucru) şi locuri speciale prevăzute cu
un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete,
X 1
dotate cu apă curentă rece (şi caldă, dacă e cazul), separate
sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.
art. 7, anexa 2, pct. 13.2.1, 13.2.2, 13.2.3
C.1.111. 13. Echipamente de prim ajutor
Locurile de muncă sunt dotate cu echipamente de prim
X 3
ajutor, marcate corespunzător şi uşor accesibile.
art. 7, anexa 2, pct.14
74
căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile X 3
lucrători.
C.1.113. 15. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor
Locurile de muncă în spaţii închise sau în aer liber sunt
organizate astfel încât pietonii şi vehiculele să poată circula X 3
în condiţii de securitate.
Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil,
X 3
influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să
speciale)
X 3
X 3
mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în X 2
art. 7, anexa 2, pct.1 9.1
X 2
antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, X 2
75
X 2
art. 7, anexa 2, pct.,19.4
membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea X 2
art.,7, anexa 2, pct.,19.5
X 2
art.,7, anexa 2, pct. 19.6
X 2
braţelor.

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c = 28
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e = 12
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f = 11
NIVEL DE CONFORMARE
POC1 = a + b + c = 88
Punctaj maxim: NCC1 = POC1/ PMC1 ×100 = 86 %
PMC1 = 3×(d + e + f) = 102
NIVEL DE SECURITATE
POC1 = a×3 + b×2 + c×1 = 180
Punctaj maxim: NSC1 = POC1/ PMC1 ×100 = 88 %
PMC1 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 204
76
C.2. CERINŢE MINIME PENTRU SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI/SAU DE
SĂNĂTATE LA LOCUL DE MUNCĂ
Criterii de audit
H.G. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime Directiva 92/58/CEE
pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform art. 2, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării prevăzute de

reglementările referitoare la introducerea pe piaţă a substanţelor şi preparatelor periculoase, a
produselor şi/sau a echipamentelor, cu excepţia cazului în care aceste reglementări fac
referire în mod expres la acest lucru.
Nota 2: Conform art. 3, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării utilizate în

reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian.

C.2.1. Dacă riscurile nu au putut fi evitate sau reduse suficient prin
mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri,
metode şi procedee de organizare a muncii, angajatorul a
X 3
prevăzut semnalizare de securitate şi/sau de sănătate la locul
de muncă şi verifică existenţa acesteia.
art. 6(1)
C.2.2. Alegerea semnalizării de securitate s-a făcut luând în
considerare evaluarea riscurilor de accidentare şi
X 3
îmbolnăvire profesională.
art. 6(2)
C.2.3. Semnalizarea referitoare la interdicţii este realizată prin
utilizarea panourilor permanente de formă rotundă, cu
pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală
X 3
roşie (partea roşie ocupă cel puţin 35% din suprafaţa
panoului).
art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.1
C.2.4. Semnalizarea referitoare la avertismente este realizată prin
utilizarea panourilor permanente de formă triunghiulară, cu
pictogramă neagră pe fond galben şi margine neagră (partea X 3
galbenă acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului).
C.2.5. Semnalizarea referitoare la obligativitate este realizată prin
pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră ocupă cel X 3
puţin 50% din suprafaţa panoului).
77
C.2.6. Semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor
de salvare ori de prim ajutor se realizează prin utilizarea
panourilor permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată,
X 3
cu pictogramă albă pe fond verde (partea verde ocupă cel
C.2.7. Semnalizarea privind localizarea şi identificarea materialelor
şi echipamentelor de prevenire şi de stingere a incendiilor se
realizează prin panouri permanente de formă dreptunghiulară
sau pătrată, cu pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie X 3
acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului) şi/sau printr-o
culoare de securitate.
art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.5, anexa 4.
C.2.8. Semnalizarea pe recipiente şi conducte se face prin etichete
sau panouri de avertizare/transport, completate cu informaţii
X 3
suplimentare.
art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 1
C.2.9. Semnalizarea pe recipiente şi conducte este sub formă rigidă,
autocolantă sau pictată, amplasată pe partea/părţile
X 3
vizibilă/vizibile.
art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 2, 3
C.2.10. Etichetele utilizate pentru semnalizarea pe conducte sunt
amplasate vizibil, în vecinătatea locurilor care prezintă cele
mai mari pericole (vane, puncte de racordare) şi la distanţe X 3
aproximativ egale.
C.2.11. Suprafeţele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea
substanţelor sau a preparatelor periculoase în cantităţi mari
sunt semnalizate prin panouri de avertizare (dacă ambalajele
nu sunt etichetate corespunzător), amplasate în apropierea X 3
suprafeţei de depozitare sau pe uşa de acces în depozitul
respectiv.
art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, 12, anexa 3, pct. 5
C.2.12. Pictogramele utilizate sunt cât mai simple posibil, fără detalii
inutile (pot fi uşor diferite de cele stabilite prin H.G.
971/2006, dacă semnificaţia lor rămâne neschimbată şi nu X 2
provoacă confuzie asupra semnificaţiei).
art.7, anexa 2 pct.1.2, 1.3
C.2.13. Panourile sunt confecţionate din materiale cât mai rezistente
la şocuri, intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant. X 2
C.2.14. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice
ale panourilor asigură o bună vizibilitate şi înţelegere a
X 3
mesajului acestora.
art. 7, anexa 1, pct. 4, anexa 2, pct. 1.5
C.2.15. Panourile sunt instalate corespunzător din punct de vedere al
înălţimii, vizibilităţii şi apropierii de riscul/obiectul
X 3
semnalat.
78
C.2.16. Se asigură înlăturarea panourilor în cazul în care situaţia care
le justifică nu mai există. X 2
C.2.17. Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de
cădere a persoanelor sunt semnalizate permanent cu o
X 3
culoare de securitate şi/sau cu panouri.
C.2.18. Căile de circulaţie sunt marcate permanent cu o culoare de
securitate. X 3
C.2.19. La utilizarea semnalelor luminoase sunt respectate
caracteristicile intrinseci şi regulile generale şi specifice de
X 3
utilizare.
art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9, 10, 11, anexa 6
C.2.20. La utilizarea semnalelor acustice sunt respectate cerinţele
minime privind caracteristicile intrinseci şi codul utilizat. X 3
art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9,10, 11, anexa 7
C.2.21. La utilizarea comunicării verbale sunt respectate cerinţele
minime privind caracteristicile intrinseci şi regulile specifice
X 3
de utilizare.
art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 2.2.2, anexa 8
C.2.22. La utilizarea gesturilor-semnal sunt respectate cerinţele
minime privind caracteristicile, regulile de utilizare specifice
X 3
şi gesturilor codificate utilizabile.
art. 7, anexa 1, pct. 2.2.2, anexa 9
C.2.23. La alegerea semnalizărilor s-a ţinut cont de
interşanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor. X 2
C.2.24. La stabilirea semnalizării s-a ţinut cont de cerinţele de
eficienţă a acesteia. X 3
C.2.25. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare sunt curăţate,
întreţinute, verificate, reparate şi înlocuite periodic pentru
asigurarea menţinerii calităţilor lor intrinseci şi/sau X 2
funcţionale.
C.2.26. Numărul şi amplasarea mijloacelor şi a dispozitivelor de
semnalizare a fost stabilită în funcţie de importanţa
X 2
riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită.
C.2.27. În interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor este prevăzută,
după caz, semnalizare corespunzătoare traficului rutier,
X 3
feroviar, fluvial, maritim şi aerian.
art. 8
C.2.28. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi
referitor la toate măsurile care trebuie luate privind
semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul X 3
de muncă.
art. 9
79
C.2.29. Este asigurată instruirea lucrătorilor privind semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, inclusiv prin
instrucţiuni care să cuprindă semnificaţia semnalizării şi X 3
comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.
art. 10
C.2.30. Consultarea şi participarea lucrătorilor include şi aspectele
privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul
X 2
de muncă.
art. 11

NIVEL DE CONFORMARE
POC2 = a + b + c = 30
PMC2 = 3×(d + e + f) = 36
NIVEL DE SECURITATE
POC2 = a×3 + b×2 + c×1 = 81
PMC2 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 99
80
C.3. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA ÎN
MUNCĂ DE CĂTRE LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ
Criterii de audit
de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă Directiva 95/63/CE
de către lucrători a echipamentelor de muncă Directiva 2001/45/CE
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform art. 2, termenii şi expresiile utilizate în hotărâre au următoarea semnificaţie:

a. echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de
muncă;
b. utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de
muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea,
modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui;
c. zonă periculoasă - orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în
care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi
securitatea sa;
d. lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă;
e. operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de
muncă.

C.3.1. Angajatorul a luat măsurile necesare, inclusiv la alegerea
echipamentului de muncă, pentru ca acest echipament pus la
dispoziţia lucrătorilor să poată fi utilizat de către lucrători, X 3
fără a le pune în pericol securitatea sau sănătatea.
art. 3(1), art. 3(2)
C.3.2. Angajatorul a luat măsurile corespunzătoare pentru
reducerea riscurilor, atunci când nu este posibil să se asigure
utilizarea echipamentelor de muncă fără niciun risc pentru X 3
securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
art. 3(3)
C.3.3. Sistemele de comandă îndeplinesc cerinţele minime
generale aplicabile echipamentelor de muncă.
X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.1, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 2.2,
2.2.1, 2.2.2, 2.3, 2.3.1, 2.3.2, 2.4
C.3.4. Protectorii şi dispozitivele de protecţie îndeplinesc cerinţele
minime generale aplicabile echipamentelor de muncă. X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.5, 2.8
81
C.3.5. Sunt luate măsuri de protecţie adecvate pentru:
• stabilizarea sau fixarea echipamentelor tehnice;
• riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale
echipamentului de muncă;
X 3
• riscul de contact sau de apropiere a lucrătorilor de părţile
echipamentului de muncă expuse unor temperaturi înalte
sau foarte scăzute.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.6, 2.7, 2.10
C.3.6. Zonele şi punctele de muncă sau cele de întreţinere ale unui
echipament de muncă sunt iluminate corespunzător, în
funcţie de lucrările realizate şi permit accesul lucrătorilor în X 3
condiţii de securitate în toate zonele necesare.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.9, 2.16
C.3.7. Dispozitivele de avertizare şi semnalizare ale echipamentului
de muncă sunt uşor de perceput şi de înţeles şi lipsite de
X 3
ambiguităţi.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.11, 2.15
C.3.8. Echipamentul de muncă este utilizat numai pentru
operaţiunile şi în condiţiile pentru care a fost realizat. X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.12
C.3.9. Operaţiile de întreţinere sunt efectuate numai când
echipamentul de muncă este oprit sau, dacă acest lucru nu
X 3
este posibil, cu luarea măsurilor de protecţie adecvate.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13
C.3.10. Programul de întreţinere al echipamentului de muncă este
respectat şi ţinut la zi. X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13
C.3.11. Echipamentul de muncă este prevăzut cu dispozitive uşor de
identificat, destinate separării de fiecare din sursele de
X 3
energie.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14
C.3.12. Reconectarea nu generează riscuri pentru lucrătorii în cauză.
X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14
C.3.13. Echipamentul de muncă este adecvat pentru protecţia
lucrătorilor împotriva:
• riscurilor de incendiu sau de supraîncălzire a
• riscurilor de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau
alte substanţe produse de către echipamentul de muncă
X 3
sau utilizate/depozitate în acesta;
• riscurilor de explozie a acestuia sau a substanţelor
produse de acesta ori utilizate/depozitate în acesta;
• riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau
indirectă.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.17, 2.18, 2.19
C.3.14. Echipamentele de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie
îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile. X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.1
82
C.3.15. Echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor
îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile. X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.2
C.3.16. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt
proiectate şi fabricate astfel încât să se asigure protecţia
împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi
X 3
protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.6, 3.3.7,
3.3.8, 3.3.9, 3.3.10, 3.3.16.1
C.3.17. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt montate
astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor
generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva X 3
pericolelor datorate influenţelor externe.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2 b, 3.3.1.2 c
întreţinute şi exploatate astfel încât să se asigure protecţia
X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.16.2,
3.3.16.3, 3.3.17, 3.3.18
C.3.19. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru
protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă se
X 3
aplică măsuri tehnice.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1.1, 3.3.2.1, 3.3.2.2
protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă,
X 3
măsurile tehnice sunt completate cu măsuri organizatorice.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.2.1, 3.3.2.3, 3.3.2.4
protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă se
realizează şi se aplică numai măsuri tehnice, una principală,
care să asigure protecţia în orice condiţii şi una suplimentară, X 3
care să asigure protecţia în cazul deteriorării măsurii
principale, şi care să nu se anuleze una pe cealaltă.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.1, 3.3.3.2
C.3.22. Nu sunt folosite drept protecţie principală următoarele
măsuri, cu excepţia instalaţiilor electrice casnice şi a stâlpilor
liniilor electrice aeriene de joasă tensiune:
• izolarea amplasamentului;
• egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor; X 3
• deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau
a unui curent de defect periculoase;
• folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.3, 3.3.3.4
C.3.23. La instalaţiile şi echipamentele electrice de înaltă tensiune,
sistemul de potecţie împotriva electrocutării prin atingere
indirectă se realizează prin legarea la pământ de protecţie, ca X 3
măsură obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protecţie.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.4
83
C.3.24. Instalaţiile şi echipamentele electrice sunt alese cu grad
corespunzător de protecţie, în funcţie de zonele cu atmosferă
X 3
potenţial explozivă.
art. 4(1), 4(2), anexa 1 pct. 3.3.5.1
C.3.25. Zonarea a fost efectuată de către proiectantul instalaţiilor şi
echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului. X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.5.2
C.3.26. Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice
aeriene sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării
X 3
braţului în zona de influenţă a acestora.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.11
C.3.27. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa I de
protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi
este prevăzut(ă) cu legături de protecţie pentru asigurarea X 3
protecţiei în caz de defect.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.12, 3.3.13
C.3.28. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa II de
să fie prevăzut(ă), din fabricaţie, cu o izolaţie suplimentară X 3
dublă sau întărită.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.14
C.3.29. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa III de
nu produce o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă X 3
de alimentare.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.15
C.3.30. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de
clasa I de protecţie se face în condiţiile prevăzute de
X 3
reglementările în vigoare.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.19
clasa II de protecţie se face în condiţiile prevăzute de
X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.20
clasa III de protecţie se face în condiţiile prevăzute de
X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.21
C.3.33. Lucrările cu scoatere de sub tensiune la instalaţiile sau
echipamentele de muncă electrice se execută în condiţiile
X 3
prevăzute de reglementările în vigoare.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.22
C.3.34. La executarea lucrărilor la instalaţiile sau echipamentele de
muncă electrice se utilizează mijloace de protecţie
electroizolante. X 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.1, 3.3.23.2, 3.3.23.3,
3.3.24
84
C.3.35. Instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice sunt
exploatate, întreţinute, reglate, reparate şi puse sub tensiune
numai de către personal calificat în meseria de electrician X 3
autorizat din punct de vedere al securităţii muncii.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.4, 3.3.25
C.3.36. Angajatorul asigură măsurile privind verificarea
echipamentelor de muncă după instalare, după fiecare
montare într-un alt loc, periodic, în situaţii speciale, precum X 3
şi încercările periodice necesare.
art. 5
C.3.37. Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă
să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, angajatorul a luat măsurile necesare privind
X 3
utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii
acestui echipament.
art. 6
C.3.38. La aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate,
angajatorul a luat în considerare postul de lucru, poziţia
X 3
lucrătorilor şi principiile ergonomice.
art. 7
C.3.39. Angajatorul a asigurat informarea adecvată a lucrătorilor şi,
dacă este cazul, fişele de lucru referitoare la echipamentele
X 3
de muncă utilizate la locul de muncă.
art. 8, 9
C.3.40. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru instruirea
adecvată a lucrătorilor însărcinaţi cu utilizarea, efectuarea
reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii echipamentelor de X 3
muncă.
art. 10

NIVEL DE CONFORMARE
POC3 = a + b + c = 62
PMC3 = 3×(d + e + f) = 63
NIVEL DE SECURITATE
POC3 = a×3 + b×2 + c×1 = 186
PMC3 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 189
85
C.4. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ REFERITOARE
LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR CU ECRAN DE VIZUALIZARE
Criterii de audit
de securitate şi sănătate în muncă referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet

a. cabinei şoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor;
b. sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport;
c. sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice;
d. sistemelor portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de lucru;
e. maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic
dispozitiv de afişare sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directă a acestui
echipament;
f. maşinilor de scris de concepţie clasică, de tipul „maşini de scris cu fereastră”.
Nota 2: Conform art. 4, termenii şi expresiile utilizate în H.G. 1028/2006 sunt definite astfel:
a. echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric,
indiferent de procedeul de afişare folosit;
b. post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut
cu tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte
interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă
şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă
sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător;
c. lucrător - orice persoană angajată, definită conform prevederilor art. 5 lit. a). din Legea
nr. 319/2006, care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o
durată semnificativă a timpului normal de lucru.

C.4.1. Angajatorul a evaluat condiţiile de securitate şi sănătate
oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele
X 2
riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală.
art. 5
remedierea riscurilor evaluate. X 2
art. 6, 8
C.4.3. Echipamentele îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi
sănătate în muncă. X 2
art. 7, anexă, pct. 1
C.4.4. Mediul de muncă îndeplineşte cerinţele minime de securitate
şi sănătate în muncă. X 2
86
C.4.5. Interfaţa operator/computer îndeplineşte cerinţele minime de
securitate şi sănătate în muncă. X 2
C.4.6. Lucrătorii sunt informaţi şi instruiţi asupra aspectelor legate
de securitatea şi sănătatea în muncă. X 2
art. 9, 10
C.4.7. Este asigurată consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a
reprezentanţilor acestora privind problemele specifice
X 2
art. 11
C.4.8. Lucrătorii beneficiază de un examen corespunzător al ochilor
şi al vederii şi, dacă este necesar, de un examen
X 3
oftalmologic.
art. 12, 13
C.4.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru protecţia ochilor
şi a vederii lucrătorilor. X 3
art. 14, 15
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a=6

NIVEL DE CONFORMARE
POC4 = a + b + c = 27
PMC4 = 3×(d + e + f) = 27
NIVEL DE SECURITATE
POC4 = a×3 + b×2 + c×1 = 60
PMC4 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 60
87
C.21. SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR
Criterii de audit
H.G. 355/11.04.2007 privind supravegherea -
sănătăţii lucrătorilor
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform H.G. 355/2007 termenii şi expresiile utilizate au următoarea semnificaţie:

a. supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care
asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de
profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor;
b. aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de
a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită
examenul medical;
c. inaptitudinea temporară de muncă reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de a
desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită
examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de către
medicul de medicina muncii;
d. inaptitudinea permanentă de muncă reprezintă incapacitatea medicală permanentă a
lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se
solicită examenul medical privind aptitudinea in muncă;
e. promovarea sănătăţii la locul de muncă reprezintă supravegherea activă a sănătăţii
lucrătorilor în raport cu caracteristicile locului de muncă şi, în mod particular, cu factorii
profesionali.

C.21.1. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către
medici specialişti de medicina muncii. X 3
art. 4
C.21.2. Angajatorul se află în posesia unei evaluări actualizate a
riscului asupra sănătăţii lucrătorilor. X 3
art. 5
C.21.3. Angajatorii asigură fondurile şi condiţiile efectuării tuturor
serviciilor medicale profilactice necesare pentru
X 3
supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
art. 6, 7, 8
C.21.4. Examenul medical la angajarea în muncă a lucrătorilor este
efectuat de medicul de medicina muncii.
X 3
art. 9(2), 10, 11(2), 12(2), 13, 14, 15, 16(3), 16(4), 16(5),
16(6), 16(7), 17, 45.
C.21.5. Angajatorul solicită efectuarea examenului medical la
angajare, completează fişa de solicitare a examenului
medical la angajare şi fişa de identificare a factorilor de risc X 3
profesional.
art. 16(1).
88
C.21.6. În situaţia schimbării locului de muncă, lucrătorul are la
dispoziţie o copie a dosarului său medical şi a fişei de
expunere la riscuri profesionale de la locul de muncă X 3
anterior.
art. 16(2), 41
C.21.7. La indicaţia medicului specialist de medicina muncii se
efectuează examenul medical de adaptare în muncă. X 3
art. 18, 45
C.21.8. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical
periodic pentru toţi lucrătorii. X 3
art. 19, 20, 21, 22, 45.
C.21.9. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical la
reluarea activităţii. X 3
art. 23, 24, 25, 45
C.21.10. Medicul de medicina muncii efectuează activităţi specifice
de promovare a sănătăţii la locul de muncă. X 3
art. 27, 28, 29
C.21.11. Lucrătorii sunt informaţi asupra drepturilor şi obligaţiilor
pe care le au privind supravegherea sănătăţii. X 3
art. 30, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 47
C.21.12. La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la
locurile de muncă, angajatorii ţin seama de rezultatele
X 3
supravegherii sănătăţii.
art. 35
C.21.13. Este asigurată informarea lucrătorilor privind rezultatele
proprii ale supravgherii sănătăţii lor. X 3
art. 36
C.21.14. Este asigurată păstrarea înregistrărilor medicale ale
lucrătorilor. X 2
art. 37, 38, 42, 43, 46
C.21.15. Medicul specialist de medicina muncii şi medicul de
familie al lucrătorului se informează reciproc şi operativ
referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate a X 3
lucrătorului.
art. 44
89
NIVEL DE CONFORMARE
POC21 = a + b + c = 36
PMC21 = 3×(d + e + f) = 36
NIVEL DE SECURITATE
POC21 = a×3 + b×2 + c×1 = 105
PMC21 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 105
90
C.22. MĂSURI CE POT FI APLICATE ÎN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME
PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ
Criterii de audit
Ordonanţă de urgenţă nr. 99 din 29.06.2000 -
privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu
temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor
încadrate în muncă
Normă metodologică din 06.07.2000 de aplicare
a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în
perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia
persoanelor încadrate în muncă
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, prin temperaturi extreme se
înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care:
a. depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest
nivel;
b. scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
Nota 2: Aceste temperaturi sunt temperaturi monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de

Meteorologie şi Hidrologie şi transmise de centrele regionale ale acestuia.
Nota 3: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, termenii şi expresiile de mai jos
au următoarele semnificaţii:
a. temperatura exterioară a aerului reprezintă gradul de încălzire a aerului atmosferic;
b. umiditatea este umiditatea relativă şi reprezintă proporţia de vapori de apă existenţi în
aer faţă de cantitatea maximă posibilă, exprimată în procente;
c. vântul intens este vântul a cărui viteză depăşeşte 10 m/s;
d. temperatura echivalată ridicată este temperatura exterioară a aerului, corelată cu
umiditatea relativă şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele temperatură-
umiditate;
e. temperaturi ridicate extreme sunt considerate temperaturile de peste 37°C sau când
indicele temperatură - umiditate depăşeşte pragul valoric de 80;
f. temperatura echivalată scăzută este temperatura exterioară a aerului corelată cu viteza
vântului şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele de răcire;
g. temperaturi scăzute extreme sunt considerate temperaturile sub minus 20°C sau când
indicele de răcire scade sub pragul valoric de minus 32.

C.22.1. În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii
asigură măsurile minimale necesare pentru protecţia
lucrătorilor. X 3
art. 3, 4
art. 6, 7, 12
91
C.22.2. În perioadele cu temperaturi scăzute extreme, angajatorii
asigură măsurile minimale pentru menţinerea sănătăţii
salariaţilor care lucrează în aer liber. X 3
art. 3, 5
art. 6, 7, 12
C.22.3. În cazul în care angajatorii nu pot asigura îndeplinirea
măsurilor minimale necesare, stabilesc măsurile
organizatorice alternative. X 3
art. 6, 7, 9
art. 6, 7, 8, 9, 10, 12
C.22.4. Angajatorul a asigurat măsurile necesare pentru prevenirea
unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de
temperaturi extreme. X 3
art. 8
art. 11, 12
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a=6

NIVEL DE CONFORMARE
POC22 = a + b + c = 6
PMC22 = 3×(d + e + f) = 6
NIVEL DE SECURITATE
POC22 = a×3 + b×2 + c×1 = 18
PMC22 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 18
92
D.1. ACTIVITATEA DE BIROU
Criterii de audit
Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru activitatea de birou
(cod IP-01)
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet

D.1.1. PARTEA I - PREVEDERI GENERALE
Prevederile instrucţiunilor proprii sunt prelucrate lucrătorilor
în cadrul instruirii la locul de muncă, al instruirilor periodice X 3
programate şi al celor suplimentare.
art. 3
D.1.2. Instruirile periodice programate pentru personalul care
desfăşoară activitate de birou au loc la un interval de 6 luni. X 3
art. 4
D.1.3. Sunt respectate duratele stabilite ale instruirilor la locul de
muncă, periodice şi suplimentare. X 2
art. 5
D.1.4. PARTEA A II-A – PREVEDERI SPECIFICE
1.Circulaţia pe drumurile publice
Lucrătorii respectă regulile de circulaţie pe drumurile X 3
publice, corespunzător categoriei de participanţi la trafic.
art. 6
D.1.5. Fişele de instruire prevăd traseul şi durata de deplasare la/de
la serviciu. X 3
art. 7
D.1.6. Deplasarea domiciliu - serviciu se face pe traseul declarat.
X 1
art. 7
D.1.7. 2.Utilizarea liftului
Sunt respectate cerinţele privind utilizarea corectă a liftului
X 3
în condiţii normale de funcţionare.
art. 8, 9, 10, 11
D.1.8. Lucrătorii cunosc regulile de securitate privind utilizarea
liftului în situaţii de urgenţă (blocare, incendii, cutremur). X 3
art. 12, 13, 14
D.1.9. 3.Microclimat
Lucrătorii cunosc şi respectă recomandările privind
X 1
microclimatul la locul de muncă.
art. 15, 16, 17
D.1.10. 4.Prevenirea riscurilor de cădere de la înălţime
Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile specifice de prevenire
X 3
a riscurilor de cădere de la înălţime.
art. 18
D.1.11. 5.Prevenirea riscurilor de cădere de la acelaşi nivel
Spaţiile de lucru şi suprafeţele de circulaţie sunt menţinute în
X 2
stare adecvată.
art. 19, 20, 21, 22
93
D.1.12. Lucrătorii cunosc şi respectă regulile şi recomandările pentru
prevenirea riscurilor de cădere de la acelaşi nivel. X 2
art. 23, 24, 25, 26
D.1.13. 6.Prevenirea riscurilor de lovire prin căderea unor
obiecte
Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile de prevenire a X 2
riscurilor de lovire prin căderea unor obiecte.
art. 27, 28, 29, 30
D.1.14. 7.Prevenirea riscurilor de tăiere/înţepare
Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile de prevenire a
X 1
riscurilor de tăiere/înţepare.
art. 31, 32, 33, 34
D.1.15. 8.Utilizarea calculatoarelor
Amplasarea echipamentelor de calcul pe birouri este
X 2
adecvată.
art. 35, 36, 37
D.1.16. Lucrătorii cunosc şi respectă recomandările privind lucrul la
calculator. X 2
art. 38, 39, 40, 41
D.1.17. 9.Utilizarea imprimantelor laser şi a copiatoarelor
Lucrătorii cunosc şi respectă regulile privind utilizarea
X 2
imprimantelor laser şi a copiatoarelor.
art. 42, 43
D.1.18. 10.Prevenirea riscurilor de electrocutare
Lucrătorii cunosc şi respectă interdicţiile de efectuare a
intervenţiilor neautorizate la echipamentele şi instalaţiile X 3
electrice.
art. 44, 45, 49
D.1.19. Lucrătorii cunosc şi respectă regulile de securitate la
utilizarea echipamentelor şi instalaţiilor electrice. X 3
art. 46, 47, 48, 50, 51, 52, 53, 54, 55
D.1.20. 11.Prevenirea riscurilor de incendiu
Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile specifice de prevenire
X 3
a riscurilor de incendiu
art. 56, 57
D.1.21. Lucrătorii cunosc măsurile care trebuie aplicate în cazul
constatării unor defecte de funcţionare a echipamentelor şi
X 3
instalaţiilor electrice.
art. 58, 59, 60, 61, 62
D.1.22. 12.Utilizarea produselor chimice de curăţat sau spălat
Produsele chimice de curăţat sau spălat sunt păstrate în
X 3
ambalajele originale, separat faţă de produsele alimentare.
art. 63
D.1.23. Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile de securitate privind
utilizarea produselor chimice de curăţat sau spălat. X 2
art. 64, 65
D.1.24. 13.Prevenirea agresiunilor fizice
Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile de securitate pentru
X 3
prevenirea agresiunilor fizice.
art. 66, 67, 68
94
NIVEL DE CONFORMARE
POD1 = a + b + c = 69
Punctaj maxim: NCD1 = POD1/ PMD1 ×100 = 96 %
PMD1 = 3×(d + e + f) = 72
NIVEL DE SECURITATE
POD1 = a×3 + b×2 + c×1 = 170
Punctaj maxim: NSD1 = POD1/ PMD1 ×100 = 98 %
PMD1 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 174
5.3.2.RAPORTUL DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Obiectiv auditat: Activitatea de birou
Data: 08.04.2016

Cod Termen de
indicator realizare
Montarea indicatoarelor de
Căile şi ieşirile de urgenţă nu Serviciu
semnalizare de securitate
C.1.9 sunt semnalizate cu extern de
pentru identificarea căilor şi 22.04.2016
C.2.6 indicatoare de semnalizare de prevenire şi
ieşirilor de urgenţă, conform
securitate. protecţie
prevederilor H.G. nr. 971/2006
Montarea indicatorului de
Locul de amplasare al semnalizare de securitate Serviciu
C.1.13 stingătorului nu este pentru semnalizarea locului de extern de
22.04.2016
C.2.7 semnalizat cu indicator de amplasare al stingătorului prevenire şi
semnalizare de securitate. portabil, conform prevederilor protecţie
H.G. nr. 971/2006
Unitatea internă a instalaţiei Schimbarea poziţiei posturilor
de aer condiţionat este de lucru astfel încât lucrătorii
C.1.17 Director
amplasată în imediata să nu mai fie expuşi direct 15.04.2016
D.1.9 General
apropiere a două posturi de curenţilor de aer de la instalaţia
lucru. de aer condiţionat.
Ferestrele nu permit evitarea Achiziţionarea şi montarea
Director
C.1.21 luminii solare excesive la unor jaluzele pentru a evita 10.05.2016
General
locurile de muncă. lumina solară excesivă
Achiziţionarea şi montarea
Configuraţia postului de lucru
unor suporturi pentru tastatură,
C.1.73 nu asigură evitarea poziţiilor Director
care să asigure poziţia 10.05.2016
C.1.77 incomode, forţate ale General
ergonomică a membrelor
membrelor superioare
superioare în timpul lucrului.
95
Cod Termen de
indicator realizare
Serviciu
Dotarea posturilor de lucru cu
extern de
scaune de tip ergonomic, 30.06.2016
prevenire şi
Nu se poate asigura poziţia reglabile.
C.1.74 protecţie
ergonomică a corpului la masa
D.1.16 Instruirea lucrătorilor privind
de lucru
reglarea scaunelor pentru Director
Permanent
asigurarea poziţiei ergonomice General
a corpului în timpul lucrului.
Nu este asigurată protecţia
Dotarea posturilor de lucru cu
echipamentelor de muncă Director
C.3.17 prize cu protecţie împotriva 15.04.2016
electrice împotriva General
supratensiunilor.
supratensiunii.
Deplasarea lucrătorilor între
domiciliu şi serviciu nu se Conştientizarea lucrătorilor Serviciu
face întotdeauna pe traseul privind riscurile de accidentare extern de
D.1.6 Permanent
declarat în fişa de instruire în timpul deplasării între prevenire şi
individuală privind securitatea domiciliu şi serviciu. protecţie
şi sănătatea în muncă.
5.3.3.NIVELUL DE CONFORMARE GENERAL

Data: 08.04.2016

C.1 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru
102 88 86 %
locul de muncă
C.2 Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate
36 30 83 %
şi/sau de sănătate la locul de muncă
utlizarea în muncă de către lucrători a 63 62 98 %
echipamentelor de muncă
C.4 Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran 27 27 100 %
de vizualizare
C.21 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor 36 36 100 %
C.22 Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu
temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor 6 6 100 %
D.1 Activitate de birou 72 69 96 %
TOTAL NCg
342 318 93 %
96
5.3.4.NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Data: 08.04.2016
NIVEL DE SECURITATE GENERAL

Cod Denumire Punctaj Nivel de Nivel de
fişă maxim obţinut securitate risc
(PM) (PO)
A Obligaţiile angajatorului 261 250 96 % Mic
B Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor 60 59 98 % Mic
204 180 88 % Mediu
locul de muncă
C.2 Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate
99 81 82 % Mediu
şi/sau de sănătate la locul de muncă
utlizarea în muncă de către lucrători a 189 186 98 % Mic
echipamentelor de muncă
C.4 Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran 60 60 100 % Mic
de vizualizare
C.21 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor 105 105 100 % Mic
C.22 Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu
temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor 18 18 100 % Mic
D.1 Activitate de birou 174 170 98 % Mic
TOTAL NSg NRg
1170 1109 95 % Mic
97
BIBLIOGRAFIE
1. ASRO, SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii

ocupaţionale. Cerinţe, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2008.
2. ASRO, SR OHSAS 18002: 2009 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001: 2007, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2009.
3. ASRO, SR EN ISO 19011: 2011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management, Asociaţia
de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2011.
4. Băbuţ, G., Moraru, R., Matei, I., Băncilă, N., Sisteme de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă, Editura Focus, Petroşani, 2002.
5. Băbuţ, G.B., Moraru, R.I., Auditarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: îndrumător
pentru aplicaţii practice şi proiecte, Editura Universitas, Petroşani, 2014.
6. Darabont, Al., Pece, Şt., Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
7. Darabont, Al. ş.a., Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă, Institutul de
Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, Bucureşti, 1997.
8. Darabont, Al., Kovacs, Şt., Darabont, D., Ghid pentru autoevaluarea securităţii în muncă la
nivelul unităţilor economice mici şi mijlocii, Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia
Muncii, Bucureşti, 1997.
9. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calităţii de securitate
a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001.
10. Darabont, Al., Nisipeanu, S., Darabont, D., Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura
AGIR, Bucureşti, 2002.
11. Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I
şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2002.
12. Darabont, D., Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, 2004.
13. Darabont, D., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă: ghid de evaluare a conformării
cu cerinţele legale, Editura AGIR, Bucureşti, 2010.
14. Guvernul României, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 882/30.10.2006.
15. Guvernul României, H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006,
aprobate H.G. nr. 1425/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661/27.09.2010.
16. Guvernul României, H.G. nr. 1242/2011 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin H.G. nr. 1.425/2006,
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925/27.12.2011.
17. ILO, Guidelines on occupational safety and health management systems (ILO-OSH: 2001),
International Labour Organization, Geneva, 2001.
18. Nisipeanu, S., Ştepa, R., Implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă, Editura Fundaţiei Culturale Libra, Bucureşti, 2003.
19. Parlamentul României, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 646/26.07.2006.
20. Stomff, S., Ghid pentru implementarea corectă a sistemului de management al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale, Editura Standardizarea, Bucureşti, 2007.
21. Teodoru, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, Bucureşti, 2005.
98
ANEXA 1
FIŞELE UTILIZATE ÎN CADRUL
METODEI DE EVALUARE A
99
Fişa A - Obligaţiile angajatorului
A. OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI
Criterii de audit
Normele metodologice de aplicare a prevederilor -
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet

A.1. Angajatorii care au lucrători în acelaşi loc de muncă
colaborează pentru asigurarea măsurilor de SSM.
3
art. 2, 7(5), 16(2), 20(3)
art. 82, 175
A.2. Sunt realizate activităţile de prevenire şi protecţie prin lucrători
desemnaţi sau servicii de prevenire şi protecţie interne/externe.
3
art. 7(1), 8(1), 8(2), 8(3), 8(4), 8(5), 9(2), 9(4)
art. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24(1), 24(3), 28, 33
A.3. Personalul care realizează activităţile de prevenire şi protecţie
este competent şi suficient.
3
art. 7(1), 9(1), 9(4)
art. 21, 22(1), 23, 26(1), 26(3)
A.4. Sunt evaluate riscurile pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor şi sunt stabilite măsurile de prevenire adecvate,
3
inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri.
art. 7(2), 7(4), 12(1)a, 12(1)b, 35, 36
A.5. Angajatorul stabileşte şi implementează măsurile de securitate
şi sănătate în muncă pe baza principiilor generale de prevenire. 2
art. 7(3)
A.6. Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu
comportă obligaţii financiare pentru lucrători. 1
art. 7(6)
A.7. Atribuţiile lucrătorilor desemnaţi/serviciilor interne privesc
numai SSM şi aspectele complementare, iar aceştia au la
dispoziţie timpul necesar şi mijloacele adecvate pentru
2
exercitarea acestor atribuţii.
art. 8(6)
art. 22(2), 24(2), 25, 26(2)
A.8. Lucrătorii desemnaţi şi serviciile interne/externe colaborează
între ei ori de câte ori este necesar.
2
art. 9(3)
art. 26(4), 30
100
A.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor (inclusiv a
altor persoane prezente în unitate) şi a stabilit legăturile cu 3
serviciile externe de urgenţă.
art. 10(1)
A.10. Angajatorul a desemnat lucrătorii care aplică măsurile de prim
ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor. 3
art. 10(2)
A.11. Numărul acestor lucrători, instruirea şi echipamentul pus la
dispoziţie este adecvat mărimii şi/sau riscurilor specifice
2
întreprinderii şi/sau unităţii.
art. 10(3)
A.12. Lucrătorii sunt instruiţi privind măsurile care trebuie aplicate
în cazul unui pericol grav şi iminent.
3
art. 11(1), 11(3)
art. 101, 102, 103, 104
A.13. Angajatorul ţine evidenţa accidentelor de muncă, accidentelor
uşoare, a bolilor profesionale şi a incidentelor periculoase.
art. 12(1)c, 32(1), 34(5) 2
art. 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 162, 172, 173,
174
A.14. Angajatorul comunică şi elaborează pentru autorităţile
competente rapoarte privind accidentele suferite de angajaţii
săi şi evenimentele produse. 2
art. 12(1)d, 27(1), 32(2)
art. 108, 109
A.15. În faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a
echipamentelor de muncă precum şi de elaborare a
tehnologiilor de fabricaţie sunt adoptate soluţii conforme
2
prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în
muncă.
art. 13 a)
A.16. Există şi se aplică un plan de prevenire şi protecţie compus din
măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat
pe evaluarea riscurilor. 3
art. 13 b)
art. 46
A.17. Unitatea are autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al
2
art. 13 c)
art. 3, 4, 5, 6, 11
A.18. Angajatorul a stabilit pentru lucrători, prin fişa postului
atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi
2
sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate.
art. 13 d)
A.19. Angajatorul a elaborat instrucţiuni proprii pentru completarea
şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în
muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi a 3
art. 13 e)
101
A.20. Angajatorul asigură şi controlează cunoaşterea şi aplicarea de
către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire
şi protecţie şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi 3
sănătăţii în muncă.
art. 13 f)
A.21. Angajatorul asigură materialele necesare informării şi instruirii
lucrătorilor (afişe, pliante, filme etc.).
2
art. 13 g)
art. 189(1), 189(2)
A.22. Angajatorul asigură informarea fiecărei persoane, anterior
angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă
la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi 3
protecţie necesare.
art. 13 h)
A.23. Angajatorul a luat măsuri pentru autorizarea exercitării
meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică. 3
art. 13 i)
A.24. Sunt angajate persoane care, în urma examenului medical şi,
după caz, a testării psihologice a aptitudinilor corespund
3
sarcinii de muncă pe care urmează să o execute.
art. 13 j).
A.25. Angajatorul asigură controlul medical periodic şi, după caz,
controlul psihologic periodic al angajaţilor.
3
art. 13 j), 25(1), 25(2)
art. 27
A.26. Angajatorul ţine evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific.
art. 13 k) 3
art. 105, 106, 107
A.27. Angajatorul asigură funcţionarea permanentă şi corectă a
sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură
şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi
3
neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea
proceselor tehnologice.
art. 13 l)
A.28. Angajatorul colaborează corespunzător cu inspectorul de
muncă (prezintă documentele şi dă relaţiile solicitate,
desemnează lucrătorii care să participe la efectuarea 2
controlului sau la cercetarea evenimentelor).
art. 13 m), 13 o)
A.29. Angajatorul asigură realizarea măsurilor dispuse de inspectorii
de muncă cu prilejul vizitelor de control şi a cercetării
3
evenimentelor.
art. 13 n)
A.30. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţia de a nu modifica
starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau
colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar
genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a 1
altor persoane.
art. 13 p)
art. 111
102
A.31. Angajatorul asigură echipamente de muncă fără pericol pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor. 3
art. 13 q)
A.32. Angajatorul asigură echipamente individuale de protecţie şi
inlocuirea acestora în cazul degradării sau al pierderii
3
calităţilor de protecţie.
art. 13 r), 13 s)
A.33. Alimentaţia de protecţie se acordă obligatoriu şi gratuit
persoanelor care lucrează în condiţii care impun acest lucru. 3
art. 14
A.34. Condiţiile de acordare a alimentaţiei de protecţie sunt stabilite
prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual. 2
art.14
A.35. Angajatorul acordă în mod obligatoriu şi gratuit materiale
igienico-sanitare. 2
art. 15(1)
A.36. Condiţiile de acordare a materialelor igienico-sanitare sunt
stabilite prin cotractul colectiv de muncă şi/sau contractul
2
individual.
art. 15(2)
A.37. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora primesc informaţiile
necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în
muncă, măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivelul
întreprinderii/unităţii cât şi la nivelul fiecărui post de lucru 3
şi/sau funcţii, măsurile de prim ajutor, stingere a incendiilor şi
evacuare a lucrătorilor.
art. 16(1), 18(7)
A.38. Lucrătorii desemnaţi sau reprezentanţii lucrătorilor au acces la
evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, evidenţa
evenimentelor şi rapoartele privind aceste evenimente,
2
informaţii privind măsurile din domeniul SSM şi informaţii de
la instituţiile de control şi autorităţile competente din domeniu.
art. 17
A.39. Angajatorul consultă lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi
permite participarea acestora (incusiv cu propuneri) la
discutarea problemelor SSM. 2
art. 18(1), 18(2), 18(3), 18(4), 18(5)
art. 29, 56
A.40. Reprezentanţii lucrătorilor dispun de timp şi mijloace adecvate
pentru exercitarea atribuţiilor. 2
art. 18(6)
A.41. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul
SSM au posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile inspectorilor
2
de muncă şi inspectorilor sanitari în timpul vizitelor de control.
art.18(8)
A.42. Este înfiinţat şi organizat comitetul de securitate şi sănătate în
muncă.
3
art. 19
art. 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64
103
A.43. Angajatorul asigură funcţionarea comitetului de securitate şi
sănătate în muncă.
3
art. 19
art. 65, 66
A.44. Se exercită atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în
muncă pentru realizarea informării, consultării şi participării
3
lucrătorilor.
art. 67
A.45. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile referitoare la comitetul
de securitate şi sănătate în muncă. 2
art. 68, 69, 70, 71, 72, 73
A.46. Angajatorul asigură condiţiile pentru ca fiecare lucrător să
primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM,
în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru
3
specifice locului de muncă şi postului său.
art. 20(1), 20(2), 20(4)
art. 55, 77, 81
A.47. Instruirea în domeniul SSM nu se realizează pe cheltuiala
lucătorilor şi/sau a reprezentanţilor, are loc în timpul
programului de lucru iar pentru reprezentanţii lucrătorilor se
1
poate realiza şi în exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii.
art. 21
art. 76(1), 76(2)
A.48. Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei
instruiri adecvate. 2
art. 78, 79, 80
A.49. Angajatorul asigură realizarea instruirii introductiv-generale.
3
art. 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89
A.50. Angajatorul asigură realizarea instruirii la locul de muncă.
3
art. 90, 91, 92, 93, 94
A.51. Angajatorul asigură realizarea instruirii periodice.
3
art. 95, 96, 97, 98, 99, 100
A.52. Evenimentele care au produs incapactitate temporară de muncă
sunt cercetate de către angajator, iar rezultatele cercetărilor
sunt consemnate în procese verbale. 2
art. 29(1) a), 29(2)
art. 114, 115, 118, 119, 120(1), 120(2), 122-134
A.53. Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare şi funcţionare stabilesc condiţiile
de alegere de către lucrători a reprezentanţilor lor cu răspunderi 2
specifice în domeniul SSM.
art. 52, 53
A.54. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile sale privind
comunicarea, cercetarea şi înregistrarea evenimentelor produse
în afara graniţelor României, în care sunt implicaţi lucrători ai
2
săi, aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de stat, de interes public su
a îndatoririlor de serviciu.
art. 143, 144, 145, 146
104
A.55. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile privind
comunicarea evenimentelor produse pe teritoriul României, în
care sunt implicaţi cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea 2
atribuţiilor de serviciu.
art. 147(1)
A.56. Angajatorul este prezent sau este reprezentat la cercetarea
cazurilor de boală profesională. 1
art. 152, 154, 155, 156, 157
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a=

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b=
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c=
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d=
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e=
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f=
NIVEL DE CONFORMARE
POA = a + b + c =
Punctaj maxim: NCA = POA/ PMA ×100 = ___ [%]
PMA = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POA = a×3 + b×2 + c×1 =
Punctaj maxim: NSA = POA/ PMA ×100 = ___ [%]
PMA = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
105
Fişa B - Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor
B. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR

Criterii de audit
Norme metodologice de aplicare a prevederilor -
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet

B.1. Lucrătorii care în cazul unui pericol grav şi iminent părăsesc
locul de muncă şi/sau o zonă periculoasă nu sunt prejudiciaţi şi
sunt protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi
nejustificate pentru aceştia, cu excepţia situaţiilor în care 3
acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă gravă.
art. 11(2), 11(4)
art. 101, 102
B.2. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor formulează propuneri
privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale, precum şi propuneri şi cereri pentru
1
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
art. 18
art. 67 g), 67 i)
B.3. Lucrătorii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
pregătirea şi instruirea lor, precum şi cu instrucţiunile primite
din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, 3
cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau
omisiunile sale în procesul de muncă.
art. 22
utilizează corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele
periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de 3
producţie.
art. 23(1)a, 23(2)
utilizează corect echipamentul individual de protecţie acordat
şi, după utilizare, îl înapoiază sau îl depun în locul destinat 3
pentru păstrare.
art. 23(1)b, 23(2)
B.6. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă nu scot
din funcţiune, nu modifică, nu schimbă şi nu înlătură arbitrar
dispozitivele de securitate proprii, în special ale maşinilor,
3
aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi
utilizează corect aceste dispozitive.
art. 23(1)c, 23(2)
106
comunică imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi
orice situaţie despre care au motive întemeiate să o considere
3
un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi
orice deficienţă a sistemelor de protecţie.
art. 23(1)d, 23(2)
B.8. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă aduc la
cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau
2
angajatorului accidentele suferite de propria persoană.
art. 23(1)e, 23(2)
cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât
timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror
măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi 1
inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor.
art. 23(1)f, 23(2)
cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu
lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se
asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi 1
fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de
activitate.
art. 23(1)g, 23(2)
B.11. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă şi-au
însuşit şi respectă prevederile legislaţiei în domeniul securităţii
3
şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.
art. 23(1)h, 23(2)
B.12. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă dau
relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii
2
sanitari.
art. 23(1)i, 23(2)
B.13. Evenimentele sunt comunicate de îndată angajatorului de către
conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care
2
are cunoştinţă despre producerea acestora.
art. 26
B.14. Lucrătorii şi-au ales reprezentanţii cu răspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. 1
art. 52
B.15. Lucrătorii au comunicat în scris angajatorului numărul şi
numele reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în
1
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
art. 54
B.16. Lucrătorii şi-au desemnat reprezentanţii în comitetul de
securitate şi sănătate în muncă dintre reprezentanţii lucrătorilor
cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în 1
muncă.
art. 60(2)
107
NIVEL DE CONFORMARE
POB = a + b + c =
Punctaj maxim: NCB = POB/ PMB ×100 = ___ [%]
PMB = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POB = a×3 + b×2 + c×1 =
Punctaj maxim: NSB = POB/ PMB ×100 = ___ [%]
PMB = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
108
Fişele C - Cerinţe generale
C. CERINŢE GENERALE
CUPRINS
Criterii de audit
Cod Denumire listă
C.1. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru H.G. 1091/2006 1989/654/CEE
locul de muncă
C.2. Cerinţe minime pentru semnalizarea de H.G. 971/2006 92/58/CEE
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă
utilizarea în muncă de către lucrători a 95/93/CE
echipamentelor de muncă 2001/45/CE
C.4. Cerinţe minime de securitate şi sănătate în H.G. 1028/2006 1990/270/CEE
muncă referitoare la utilizarea echipamentelor
cu ecran de vizualizare
utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de muncă
manipularea manuală a maselor care prezintă
riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare
C.7. Cerinţe minime de securitate şi sănătate H.G. 493/2006 2003/10/CE
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile H.G. 601/2007
generate de zgomot
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile H.G. 601/2007
generate de vibraţii
C.9. Cerinţe minime de securitate şi sănătate în H.G. 1218/2006 98/24/CE
muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor 91/322/CEE
împotriva riscurilor legate de prezenţa 2000/39/CE
agenţilor chimici 2006/15/CE
C.10. Protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate H.G. 1092/2006 2000/54/CE
de expunerea la agenţi biologici în muncă
C.11. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru H.G. 1093/2006 2004/37/CE
protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate
de expunerea la agenţi cancerigeni sau
mutageni la locul de muncă
C.12. Protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă H.G. 1875/2005 83/477/CEE
de riscurile datorate expunerii la azbest H.G. 601/2007 91/382/CEE
98/24/CE
2003/18/CE
C.13. Cerinţe minime pentru îmbunătăţirea securităţii H.G. 1058/2006 99/92/CEE
şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi
expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor
explozive
109
Criterii de audit
Cod Denumire listă
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri
generate de câmpuri electromagnetice
şantierele temporare sau mobile H.G. 601/2007
C.16. Cerinţe minime de securitate şi sănătate H.G. 1007/2006 92/29/CEE
referitoare la asistenţa medicală la bordul
navelor
C.17. Cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi H.G. 1049/2006 92/104/CEE
sănătăţii în muncă în industria extractivă de
suprafaţă şi subteran
C.18. Cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi H.G. 1050/2006 92/91/CEE
sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de
foraj
C.19. Cerinţe minime de securitate şi sănătate la H.G. 1135/2006 93/103/CEE
bordul navelor de pescuit
C.20. Protecţia tinerilor la locul de muncă H.G. 600/2007 94/33/CE
C.21. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor H.G. 355/2007 -
C.22. Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu O.U.G. 99/2000 -
temperaturi extreme pentru protecţia
C.23. Cerinţe minime de securitate şi sănătate Ordin 706/2006 2006/25/CE
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile (H.G. 510/2010)
generate de radiaţiile optice artificiale
110
C.1. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU LOCUL DE
MUNCĂ
Criterii de audit
securitate şi sănătate pentru locul de muncă
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet

a. mijloacelor de transport utilizate în afara întreprinderii şi/sau unităţii sau locurilor de
muncă din interiorul mijloacelor de transport;
b. şantierelor temporare sau mobile;
c. industriilor extractive;
d. vaselor de pescuit;
e. câmpurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei întreprinderi agricole sau
forestiere, dar sunt situate în afara ariei clădirilor întreprinderii.
Nota 2: Conform art. 5, se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are
contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o
perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz
de accident sau când se află într-o situaţie critică.

C.1.1. Locurile de muncă utilizate pentru prima dată după
01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de
securitate şi sănătate:
1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc 3
3
prin atingere directă şi/sau atingere indirectă. 3
C.1.4. Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi
dispozitivelor de protecţie au ţinut seama de tensiunea
nominală, influenţa condiţiilor externe şi de competenţa
3
lucrătorilor care au acces la părţile componente ale
instalaţiei.
111
libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau 3
în spaţii libere.
C.1.6. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de
urgenţă corespund utilizării, echipamentului, dimensiunilor
locului de muncă, precum şi numărului maxim de persoane
care pot fi prezente, asigurând evacuarea rapidă şi în condiţii 3
cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru, în
caz de pericol.
art. 6, anexa 1, pct. 4.2, 4.3
nu sunt glisante sau turnante. 3
C.1.8. Uşile de ieşire în caz de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi
pot fi deschise cu uşurinţă de către orice persoană în caz de
3
urgenţă.
este rezistentă şi plasată în locurile corespunzătoare. 2
3
obstacole.
3
corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este 3
3
corespunzător.
proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi 3
funcţionare. 3
lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor. 3
112
C.1.17. Instalaţiile de ventilare mecanică sau de aer condiţionat
funcţionează astfel încât să nu creeze disconfort prin
1
expunerea lucrătorilor la curenţi de aer.
C.1.18. Depunerile sau impurităţile care pot crea un risc imediat
pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea atmosferei sunt
2
eliminate fără întârziere.
adecvată organismului uman, ţinând seama de metodele de 1
şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde 1
C.1.21. Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile permit evitarea
luminii solare excesive la locurile de muncă. 1
natural suficient şi sunt prevăzute cu iluminat artificial 1
adecvat.
C.1.23. Instalaţiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru şi
de pe căile de acces şi de circulaţie sunt amplasate astfel
încât să nu existe riscul de accidentare al lucrătorilor ca 1
rezultat al tipului de iluminat montat.
sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o 3
C.1.25. 8. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperişuri ale
încăperilor
Pardoselile locurilor de muncă sunt lipsite de proeminenţe,
2
de găuri sau de planuri înclinate periculoase, sunt fixe,
stabile şi nealunecoase.
C.1.26. Încăperile care cuprind posturi de lucru sunt izolate termic,
corespunzător tipului de întreprindere şi activităţii fizice a
1
lucrătorilor.
C.1.27. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi
sunt menţinute curate şi sunt renovate. 1
113
C.1.28. Pereţii transparenţi sau translucizi, în special pereţii de sticlă
sunt semnalizaţi clar şi sunt construiţi din materiale
securizate sau sunt separaţi de posturile de lucru şi căile de 3
circulaţie.
C.1.29. Accesul pe acoperişurile construite din materiale cu
rezistenţă insuficientă este permis numai dacă există
echipamente care să asigure executarea lucrării în condiţii de 3
securitate.
C.1.30. 9. Ferestre şi luminatoare
Lucrătorii pot deschide, închide, regla şi fixa ferestrele,
luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de securitate 2
(inclusiv poziţionarea şi fixarea acestora la deschidere).
C.1.31. Ferestrele şi luminatoarele sunt concepute în raport cu
echipamentele de curăţare sau sunt prevăzute cu dispozitive
care permit curăţarea lor fără riscuri pentru lucrătorii care
2
execută această operaţie sau pentru lucrătorii prezenţi în
clădire sau în jurul acesteia.
Poziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi porţilor precum şi
materialele folosite la construcţia acestora corespund naturii 2
şi utilizării încăperilor sau incintelor.
C.1.33. Uşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea
vederii. 3
transparent. 1
C.1.35. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor
care nu sunt construite dintr-un material securizat sunt
protejate împotriva spargerii dacă există periocul rănirii 2
lucrătorilor.
C.1.36. Uşile glisante sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care
să împiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor. 1
C.1.37. Uşile şi porţile care se deschid în sus sunt prevăzute cu un
sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor. 1
C.1.38. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare sunt
marcate corespunzător, pot fi deschise din interior în orice
moment, fără ajutor special, inclusiv când sunt ocupate toate 3
locurile de muncă.
114
C.1.39. Dacă utilizarea de către pietoni a porţilor destinate în
principal circulaţiei vehiculelor prezintă pericol de
accidentare, au fost create uşi pentru pietoni în vecinătatea
3
imediată a acestor porţi, marcate clar şi degajate în
permanenţă.
C.1.40. Uşile şi porţile mecanice nu prezintă riscuri de accidentare
pentru lucrători, sunt prevăzute cu dispozitive de oprire de
urgenţă accesibile şi uşor de identificat şi pot fi deschise
2
manual în cazul întreruperii alimentării cu energie, dacă nu
se deschid automat în această situaţie.
C.1.41. 11. Căile de circulaţie - zone periculoase
Căile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, cheiurile şi
rampele de încărcare sunt amplasate şi dimensionate astfel
încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni 2
şi vehicule, fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în
vecinătate.
C.1.42. Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru
transportul intern sunt dimensionate în concordanţă cu
1
numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate.
C.1.43. Căile de circulaţie destinate vehiculelor sunt amplasate astfel
încât să existe o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri
3
pentru pietoni, culoare şi scări.
C.1.44. Căile de circulaţie sunt marcate clar dacă echipamentele din
încăperi şi utilizarea acestora impun acest lucru. 2
C.1.45. Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau
a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite
3
lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase. 3
C.1.47. 12. Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoare
Scările rulante şi transportoarele funcţionează în condiţii de
securitate, sunt prevăzute cu dispozitivele de securitate
2
necesare şi sunt dotate cu dispozitive de oprire de urgenţă
accesibile şi uşor de identificat.
C.1.48. 13. Cheiuri şi rampe de încărcare
Cheiurile şi rampele de încărcare corespund dimensiunilor
încărcăturilor care se transportă şi au cel puţin un punct de
2
ieşire (pentru docurile lungi, există un punct de ieşire la
fiecare capăt, dacă este posibil)..
art. 6, anexa 1, pct. 14.1, 14.2
C.1.49. Rampele de încărcare asigură prevenirea căderii lucrătorilor.
3
115
C.1.50. 14. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi
- libertatea de mişcare la postul de lucru
Încăperile de lucru au o suprafaţă, înălţime şi un volum de 1
aer suficiente.
C.1.51. Dimensiunile neocupate a postului de lucru sunt calculate
astfel încât să permită lucrătorilor să aibă suficientă libertate
de mişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă sau, dacă
acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de 1
lucru, lucrătorul are suficientă libertate de mişcare în
apropierea postului său de lucru.
C.1.52. 15. Încăperi pentru odihnă
accesibile, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun
acest lucru (cu excepţia birourilor sau încăperilor de lucru 1
similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în
timpul pauzelor).
C.1.53. Încăperile pentru odihnă sunt suficient de mari şi sunt
prevăzute cu un număr de mese şi scaune cu spătar
2
corespunzător numărului de lucrători.
2
tutun.
C.1.55. Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent întrerupte
şi nu există o încăpere pentru odihnă, sunt asigurate alte
încăperi în care lucrătorii să poată sta, ori de câte ori este
necesar pentru securitatea sau sănătatea lor, cu asigurarea 2
protecţiei nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de
fumul de tutun.
3
poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie
1
vestiare cu dimensiuni suficiente, separate sau utilizate
separat de către bărbaţi şi femei, uşor accesibile şi prevăzute
cu scaune.
art. 6, anexa 1, pct. 18.1.1., 18.1.2, 18.1.3
necesar (de exemplu substanţe periculoase, umiditate, 2
murdărie).
art. 6, anexa 1, pct. 18.1.2
116
C.1.59. Lucrătorii îşi pot încuia îmbrăcămintea personală în timpul
programului de lucru în vestiar sau alt loc stabilit. 1
art. 6, anexa 1, pct. 18.1.2, 18.1.4
C.1.60. Dacă natura activităţii impune, lucrătorii au la dispoziţie
duşuri cu apă curentă rece şi caldă, suficient de încăpătoare
şi în număr suficient, separate sau utilizate separat de bărbaţi 1
şi femei.
art. 6, anexa 1, pct. 18.2.1, 18.2.2
C.1.61. Dacă duşurile nu sunt necesare, sunt prevăzute chiuvete cu
apă curentă (şi caldă, dacă este necesar), adecvate şi în
număr suficient, amplasate în apropierea posturilor de lucru
1
şi a vestiarelor şi separate sau utilizate separat de către
bărbaţi şi femei.
art. 6, anexa 1, pct. 18.2.3
C.1.62. Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete sunt separate de
vestiare, există o cale uşoară de comunicare între ele. 1
art. 6, anexa 1, pct. 18.2.4
C.1.63. Lucrătorii dispun de locuri speciale, dotate cu un număr
suficient de WC-uri şi de chiuvete, în apropierea posturilor
de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de
1
duşuri sau chiuvete, cu cabine de WC-uri separate sau
utilizate separat de către bărbaţi şi femei.
C.1.64. 18. Încăperi pentru acordarea primului ajutor
În funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru, de tipul
activităţii şi de frecvenţa accidentelor, sunt asigurate una sau
mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor,
3
semnalizate corespunzător, echipate cu instalaţii şi
dispozitive corespunzătoare şi care permit accesul cu
brancarde.
art .6, anexa 1, pct. 19.1, 19.2
C.1.65. Echipamentul de prim ajutor este disponibil în toate locurile
unde condiţiile de lucru o cer, este marcat corespunzător şi
3
este uşor accesibil.
căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile 3
lucrători.
Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte zone sau
instalaţii în aer liber, utilizate sau ocupate de către lucrători
3
în cursul activităţii sunt organizate astfel încât pietonii sau
vehiculele să circule în condiţii de securitate.
117
C.1.68. Locurile de muncă în aer liber sunt iluminate corespunzător
cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturală nu
2
este suficientă.
C.1.69. Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil,
influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să 3
speciale)
3
3
mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în 2
2
antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, 2
2
membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea 2
118
2
2
braţelor.
C.1.79. Locurile de muncă aflate deja în folosinţă la 01.10.2006
îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi
sănătate:
1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc 3
3
prin atingere directă şi/sau indirectă. 3
C.1.82. Instalaţiile electrice şi dispozitivele de protecţie corespund
tensiunii nominale, condiţiilor exterioare şi competenţei
3
persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.
libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau 3
în spaţii sigure.
C.1.84. Numărul de căi de salvare şi ieşiri de urgenţă este
corespunzător şi asigură, în caz de pericol, evacuarea rapidă
şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile 3
de lucru.
art. 7, anexa 2, pct. 4.2, 4.3
nu sunt glisante sau turnante. 3
art.7, anexa 2 pct.4.4
C.1.86. Uşile de ieşire de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi
deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice lucrător. 3
este rezistentă şi plasată în locurile corespunzătoare. 2
3
obstacole.
119
3
corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este 3
3
corespunzător.
proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi 3
funcţionare. 3
lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor. 3
adecvată organismului uman, ţinând seama de metodele de 1
şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde 1
art.7, anexa 2, pct. 7.2
natural suficient şi sunt prevăzute cu iluminat artificial 1
adecvat.
sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o 3
Uşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea
3
vederii.
transparent. 1
120
C.1.101. 9. Zone periculoase
Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau
a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite 3
lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase. 3
C.1.103. 10. Încăperi şi zone pentru odihnă
accesibile sau zone pentru odihnă corespunzătoare, dacă
securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu 1
excepţia birourilor sau încăperilor de lucru similare, care
oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor).
C.1.104. Încăperile şi zonele pentru odihnă sunt prevăzute cu mese şi
scaune cu spătar. 2
2
tutun.
3
poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie 1
vestiare corespunzătoare, separate sau utilizate separat de
către bărbaţi şi femei.
art. 7, anexa 2, pct. 13.1.1., 13.1.3
C.1.108. Lucrătorii işi pot incuia îmbrăcămintea personală în timpul
programului de lucru în vestiar. 1
art. 7, anexa 2, pct. 13.1.2.
necesar (de exemplu substanţe periculoase, umiditate, 2
murdărie).
art. 7, anexa 2, pct. 13.1.2
C.1.110. Locurile de muncă au în apropierea lor duşuri (dacă natura
activităţii impune acest lucru) şi locuri speciale prevăzute cu
un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete,
1
dotate cu apă curentă rece (şi caldă, dacă e cazul), separate
sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.
art. 7, anexa 2, pct. 13.2.1, 13.2.2, 13.2.3
C.1.111. 13. Echipamente de prim ajutor
Locurile de muncă sunt dotate cu echipamente de prim
3
ajutor, marcate corespunzător şi uşor accesibile.
art. 7, anexa 2, pct.14
121
căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile 3
lucrători.
C.1.113. 15. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor
Locurile de muncă în spaţii închise sau în aer liber sunt
organizate astfel încât pietonii şi vehiculele să poată circula 3
în condiţii de securitate.
Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil,
3
influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să
speciale)
3
3
mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în 2
art. 7, anexa 2, pct.1 9.1
2
antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, 2
122
2
art. 7, anexa 2, pct.,19.4
membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea 2
art.,7, anexa 2, pct.,19.5
2
art.,7, anexa 2, pct. 19.6
2
braţelor.

NIVEL DE CONFORMARE
POC1 = a + b + c =
Punctaj maxim: NCC1 = POC1/ PMC1 ×100 = ____ [%]
PMC1 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC1 = a×3 + b×2 + c×1 =
Punctaj maxim: NSC1 = POC1/ PMC1 ×100 = ____ [%]
PMC1 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
123
C.2. CERINŢE MINIME PENTRU SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI/SAU DE
SĂNĂTATE LA LOCUL DE MUNCĂ
Criterii de audit
pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform art. 2, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării prevăzute de

reglementările referitoare la introducerea pe piaţă a substanţelor şi preparatelor periculoase, a
produselor şi/sau a echipamentelor, cu excepţia cazului în care aceste reglementări fac
referire în mod expres la acest lucru.
Nota 2: Conform art. 3, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării utilizate în

reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian.

C.2.1. Dacă riscurile nu au putut fi evitate sau reduse suficient prin
mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri,
metode şi procedee de organizare a muncii, angajatorul a
3
prevăzut semnalizare de securitate şi/sau de sănătate la locul
de muncă şi verifică existenţa acesteia.
art. 6(1)
C.2.2. Alegerea semnalizării de securitate s-a făcut luând în
considerare evaluarea riscurilor de accidentare şi
3
îmbolnăvire profesională.
art. 6(2)
C.2.3. Semnalizarea referitoare la interdicţii este realizată prin
pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală
3
roşie (partea roşie ocupă cel puţin 35% din suprafaţa
panoului).
C.2.4. Semnalizarea referitoare la avertismente este realizată prin
utilizarea panourilor permanente de formă triunghiulară, cu
pictogramă neagră pe fond galben şi margine neagră (partea 3
galbenă acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului).
C.2.5. Semnalizarea referitoare la obligativitate este realizată prin
pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră ocupă cel 3
124
C.2.6. Semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor
de salvare ori de prim ajutor se realizează prin utilizarea
panourilor permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată,
3
cu pictogramă albă pe fond verde (partea verde ocupă cel
C.2.7. Semnalizarea privind localizarea şi identificarea materialelor
şi echipamentelor de prevenire şi de stingere a incendiilor se
realizează prin panouri permanente de formă dreptunghiulară
sau pătrată, cu pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie 3
acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului) şi/sau printr-o
culoare de securitate.
art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.5, anexa 4.
C.2.8. Semnalizarea pe recipiente şi conducte se face prin etichete
sau panouri de avertizare/transport, completate cu informaţii
3
suplimentare.
C.2.9. Semnalizarea pe recipiente şi conducte este sub formă rigidă,
autocolantă sau pictată, amplasată pe partea/părţile
3
vizibilă/vizibile.
art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 2, 3
C.2.10. Etichetele utilizate pentru semnalizarea pe conducte sunt
amplasate vizibil, în vecinătatea locurilor care prezintă cele
mai mari pericole (vane, puncte de racordare) şi la distanţe 3
aproximativ egale.
C.2.11. Suprafeţele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea
substanţelor sau a preparatelor periculoase în cantităţi mari
sunt semnalizate prin panouri de avertizare (dacă ambalajele
nu sunt etichetate corespunzător), amplasate în apropierea 3
suprafeţei de depozitare sau pe uşa de acces în depozitul
respectiv.
art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, 12, anexa 3, pct. 5
C.2.12. Pictogramele utilizate sunt cât mai simple posibil, fără detalii
inutile (pot fi uşor diferite de cele stabilite prin H.G.
971/2006, dacă semnificaţia lor rămâne neschimbată şi nu 2
provoacă confuzie asupra semnificaţiei).
art.7, anexa 2 pct.1.2, 1.3
C.2.13. Panourile sunt confecţionate din materiale cât mai rezistente
la şocuri, intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant. 2
C.2.14. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice
ale panourilor asigură o bună vizibilitate şi înţelegere a
3
mesajului acestora.
art. 7, anexa 1, pct. 4, anexa 2, pct. 1.5
C.2.15. Panourile sunt instalate corespunzător din punct de vedere al
înălţimii, vizibilităţii şi apropierii de riscul/obiectul
3
semnalat.
125
C.2.16. Se asigură înlăturarea panourilor în cazul în care situaţia care
le justifică nu mai există. 2
C.2.17. Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de
cădere a persoanelor sunt semnalizate permanent cu o
3
culoare de securitate şi/sau cu panouri.
C.2.18. Căile de circulaţie sunt marcate permanent cu o culoare de
securitate. 3
C.2.19. La utilizarea semnalelor luminoase sunt respectate
caracteristicile intrinseci şi regulile generale şi specifice de
3
utilizare.
art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9, 10, 11, anexa 6
C.2.20. La utilizarea semnalelor acustice sunt respectate cerinţele
minime privind caracteristicile intrinseci şi codul utilizat. 3
art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9,10, 11, anexa 7
C.2.21. La utilizarea comunicării verbale sunt respectate cerinţele
minime privind caracteristicile intrinseci şi regulile specifice
3
de utilizare.
art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 2.2.2, anexa 8
C.2.22. La utilizarea gesturilor-semnal sunt respectate cerinţele
minime privind caracteristicile, regulile de utilizare specifice
3
şi gesturilor codificate utilizabile.
art. 7, anexa 1, pct. 2.2.2, anexa 9
C.2.23. La alegerea semnalizărilor s-a ţinut cont de
interşanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor. 2
C.2.24. La stabilirea semnalizării s-a ţinut cont de cerinţele de
eficienţă a acesteia. 3
C.2.25. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare sunt curăţate,
întreţinute, verificate, reparate şi înlocuite periodic pentru
asigurarea menţinerii calităţilor lor intrinseci şi/sau 2
funcţionale.
C.2.26. Numărul şi amplasarea mijloacelor şi a dispozitivelor de
semnalizare a fost stabilită în funcţie de importanţa
2
riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită.
C.2.27. În interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor este prevăzută,
după caz, semnalizare corespunzătoare traficului rutier,
3
feroviar, fluvial, maritim şi aerian.
art. 8
referitor la toate măsurile care trebuie luate privind
semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul 3
de muncă.
art. 9
126
C.2.29. Este asigurată instruirea lucrătorilor privind semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, inclusiv prin
instrucţiuni care să cuprindă semnificaţia semnalizării şi 3
comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.
art. 10
C.2.30. Consultarea şi participarea lucrătorilor include şi aspectele
privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul
2
de muncă.
art. 11

NIVEL DE CONFORMARE
POC2 = a + b + c =
Punctaj maxim: NCC2 = POC2/ PMC2 ×100 = ___ [%]
PMC2 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC2 = a×3 + b×2 + c×1 =
Punctaj maxim: NSC2 = POC2/ PMC2 ×100 = ___ [%]
PMC2 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
127
C.3. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA ÎN
MUNCĂ DE CĂTRE LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ
Criterii de audit
de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă Directiva 95/63/CE
de către lucrători a echipamentelor de muncă Directiva 2001/45/CE
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform art. 2, termenii şi expresiile utilizate în hotărâre au următoarea semnificaţie:

a. echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de
muncă;
b. utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de
muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea,
modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui;
c. zonă periculoasă - orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în
care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi
securitatea sa;
d. lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă;
e. operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de
muncă.

C.3.1. Angajatorul a luat măsurile necesare, inclusiv la alegerea
echipamentului de muncă, pentru ca acest echipament pus la
dispoziţia lucrătorilor să poată fi utilizat de către lucrători, 3
fără a le pune în pericol securitatea sau sănătatea.
art. 3(1), art. 3(2)
reducerea riscurilor, atunci când nu este posibil să se asigure
utilizarea echipamentelor de muncă fără niciun risc pentru 3
securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
art. 3(3)
C.3.3. Sistemele de comandă îndeplinesc cerinţele minime
generale aplicabile echipamentelor de muncă.
3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.1, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 2.2,
2.2.1, 2.2.2, 2.3, 2.3.1, 2.3.2, 2.4
C.3.4. Protectorii şi dispozitivele de protecţie îndeplinesc cerinţele
minime generale aplicabile echipamentelor de muncă. 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.5, 2.8
128
C.3.5. Sunt luate măsuri de protecţie adecvate pentru:
• stabilizarea sau fixarea echipamentelor tehnice;
• riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale
3
• riscul de contact sau de apropiere a lucrătorilor de părţile
echipamentului de muncă expuse unor temperaturi înalte
sau foarte scăzute.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.6, 2.7, 2.10
C.3.6. Zonele şi punctele de muncă sau cele de întreţinere ale unui
echipament de muncă sunt iluminate corespunzător, în
funcţie de lucrările realizate şi permit accesul lucrătorilor în 3
condiţii de securitate în toate zonele necesare.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.9, 2.16
C.3.7. Dispozitivele de avertizare şi semnalizare ale echipamentului
de muncă sunt uşor de perceput şi de înţeles şi lipsite de
3
ambiguităţi.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.11, 2.15
C.3.8. Echipamentul de muncă este utilizat numai pentru
operaţiunile şi în condiţiile pentru care a fost realizat. 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.12
C.3.9. Operaţiile de întreţinere sunt efectuate numai când
echipamentul de muncă este oprit sau, dacă acest lucru nu
3
este posibil, cu luarea măsurilor de protecţie adecvate.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13
C.3.10. Programul de întreţinere al echipamentului de muncă este
respectat şi ţinut la zi. 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13
C.3.11. Echipamentul de muncă este prevăzut cu dispozitive uşor de
identificat, destinate separării de fiecare din sursele de
3
energie.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14
C.3.12. Reconectarea nu generează riscuri pentru lucrătorii în cauză.
3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14
C.3.13. Echipamentul de muncă este adecvat pentru protecţia
lucrătorilor împotriva:
• riscurilor de incendiu sau de supraîncălzire a
• riscurilor de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau
alte substanţe produse de către echipamentul de muncă
3
sau utilizate/depozitate în acesta;
• riscurilor de explozie a acestuia sau a substanţelor
produse de acesta ori utilizate/depozitate în acesta;
• riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau
indirectă.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.17, 2.18, 2.19
C.3.14. Echipamentele de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie
îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile. 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.1
129
C.3.15. Echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor
îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile. 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.2
proiectate şi fabricate astfel încât să se asigure protecţia
3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.6, 3.3.7,
3.3.8, 3.3.9, 3.3.10, 3.3.16.1
C.3.17. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt montate
astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor
generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva 3
pericolelor datorate influenţelor externe.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2 b, 3.3.1.2 c
întreţinute şi exploatate astfel încât să se asigure protecţia
3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.16.2,
3.3.16.3, 3.3.17, 3.3.18
protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă se
3
aplică măsuri tehnice.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1.1, 3.3.2.1, 3.3.2.2
protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă,
3
măsurile tehnice sunt completate cu măsuri organizatorice.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.2.1, 3.3.2.3, 3.3.2.4
protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă se
realizează şi se aplică numai măsuri tehnice, una principală,
care să asigure protecţia în orice condiţii şi una suplimentară, 3
care să asigure protecţia în cazul deteriorării măsurii
principale, şi care să nu se anuleze una pe cealaltă.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.1, 3.3.3.2
C.3.22. Nu sunt folosite drept protecţie principală următoarele
măsuri, cu excepţia instalaţiilor electrice casnice şi a stâlpilor
liniilor electrice aeriene de joasă tensiune:
• izolarea amplasamentului;
• egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor; 3
• deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau
a unui curent de defect periculoase;
• folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.3, 3.3.3.4
C.3.23. La instalaţiile şi echipamentele electrice de înaltă tensiune,
sistemul de potecţie împotriva electrocutării prin atingere
indirectă se realizează prin legarea la pământ de protecţie, ca 3
măsură obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protecţie.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.4
130
C.3.24. Instalaţiile şi echipamentele electrice sunt alese cu grad
corespunzător de protecţie, în funcţie de zonele cu atmosferă
3
potenţial explozivă.
art. 4(1), 4(2), anexa 1 pct. 3.3.5.1
C.3.25. Zonarea a fost efectuată de către proiectantul instalaţiilor şi
echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului. 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.5.2
C.3.26. Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice
aeriene sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării
3
braţului în zona de influenţă a acestora.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.11
C.3.27. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa I de
este prevăzut(ă) cu legături de protecţie pentru asigurarea 3
protecţiei în caz de defect.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.12, 3.3.13
C.3.28. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa II de
să fie prevăzut(ă), din fabricaţie, cu o izolaţie suplimentară 3
dublă sau întărită.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.14
C.3.29. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa III de
nu produce o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă 3
de alimentare.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.15
clasa I de protecţie se face în condiţiile prevăzute de
3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.19
clasa II de protecţie se face în condiţiile prevăzute de
3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.20
clasa III de protecţie se face în condiţiile prevăzute de
3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.21
C.3.33. Lucrările cu scoatere de sub tensiune la instalaţiile sau
echipamentele de muncă electrice se execută în condiţiile
3
prevăzute de reglementările în vigoare.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.22
C.3.34. La executarea lucrărilor la instalaţiile sau echipamentele de
muncă electrice se utilizează mijloace de protecţie
electroizolante. 3
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.1, 3.3.23.2, 3.3.23.3,
3.3.24
131
C.3.35. Instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice sunt
exploatate, întreţinute, reglate, reparate şi puse sub tensiune
numai de către personal calificat în meseria de electrician 3
autorizat din punct de vedere al securităţii muncii.
art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.4, 3.3.25
C.3.36. Angajatorul asigură măsurile privind verificarea
echipamentelor de muncă după instalare, după fiecare
montare într-un alt loc, periodic, în situaţii speciale, precum 3
şi încercările periodice necesare.
art. 5
C.3.37. Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă
să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, angajatorul a luat măsurile necesare privind
3
utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii
acestui echipament.
art. 6
C.3.38. La aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate,
angajatorul a luat în considerare postul de lucru, poziţia
3
lucrătorilor şi principiile ergonomice.
art. 7
C.3.39. Angajatorul a asigurat informarea adecvată a lucrătorilor şi,
dacă este cazul, fişele de lucru referitoare la echipamentele
3
de muncă utilizate la locul de muncă.
art. 8, 9
C.3.40. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru instruirea
adecvată a lucrătorilor însărcinaţi cu utilizarea, efectuarea
reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii echipamentelor de 3
muncă.
art. 10

NIVEL DE CONFORMARE
POC3 = a + b + c =
PMC3 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC3 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC3 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
132
C.4. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ REFERITOARE
LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR CU ECRAN DE VIZUALIZARE
Criterii de audit
de securitate şi sănătate în muncă referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet

a. cabinei şoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor;
b. sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport;
c. sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice;
d. sistemelor portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de lucru;
e. maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic
dispozitiv de afişare sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directă a acestui
echipament;
f. maşinilor de scris de concepţie clasică, de tipul „maşini de scris cu fereastră”.
Nota 2: Conform art. 4, termenii şi expresiile utilizate în H.G. 1028/2006 sunt definite astfel:
a. echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric,
indiferent de procedeul de afişare folosit;
b. post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut
cu tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte
interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă
şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă
sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător;
c. lucrător - orice persoană angajată, definită conform prevederilor art. 5 lit. a). din Legea
nr. 319/2006, care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o
durată semnificativă a timpului normal de lucru.

C.4.1. Angajatorul a evaluat condiţiile de securitate şi sănătate
oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele
2
riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală.
art. 5
remedierea riscurilor evaluate. 2
art. 6, 8
C.4.3. Echipamentele îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi
sănătate în muncă. 2
C.4.4. Mediul de muncă îndeplineşte cerinţele minime de securitate
şi sănătate în muncă. 2
133
C.4.5. Interfaţa operator/computer îndeplineşte cerinţele minime de
securitate şi sănătate în muncă. 2
C.4.6. Lucrătorii sunt informaţi şi instruiţi asupra aspectelor legate
de securitatea şi sănătatea în muncă. 2
art. 9, 10
C.4.7. Este asigurată consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a
reprezentanţilor acestora privind problemele specifice
2
art. 11
C.4.8. Lucrătorii beneficiază de un examen corespunzător al ochilor
şi al vederii şi, dacă este necesar, de un examen
3
oftalmologic.
art. 12, 13
C.4.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru protecţia ochilor
şi a vederii lucrătorilor. 3
art. 14, 15

NIVEL DE CONFORMARE
POC4 = a + b + c =
PMC4 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC4 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC4 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
134
C.5. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA DE
CĂTRE LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE LA
LOCUL DE MUNCĂ
Criterii de audit
de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie
la locul de muncă
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform art. 3(1) şi (2) din H.G. 1048/2006, prin echipament individual de protecţie se
înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja
împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi
sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în
acest scop, cu următoarele excluderi:
a. îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special
pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului;
b. echipamentul folosit de serviciile de urgenţă şi salvare;
c. echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armată, poliţie ori de alte
instituţii de ordine publică;
d. echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier;
e. echipamentul sportiv;
f. echipamentul de autoapărare sau de descurajare;
g. dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi.

C.5.1. Echipamentul individual de protecţie este acordat şi utilizat
în situaţiile în care riscurile nu pot fi evitate sau limitate
suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă sau 3
prin măsuri, metode sau proceduri de organizare a muncii.
art.4
C.5.2. Echipamentul individual de protecţie îndeplineşte cerinţele
esenţiale de securitate, condiţiile de introducere pe piaţă şi
3
condiţiile specifice.
art.5, 6
C.5.3. Au fost stabilite condiţiile şi măsurile pentru utilizarea
corectă a echipamentelor individuale de protecţie. 3
art.7, 8, 10, 13
C.5.4. Angajatorul asigură informarea şi instruirea lucrătorilor
privind echipamentul individual de protecţie. 3
art.9, 11, 12
C.5.5. Angajatorul asigură evaluarea echipamentului individual de
protecţie înainte de alegerea acestuia. 3
art.14, 15
135
C.5.6. Angajatorul asigură informarea, consultarea şi participarea
lucrătorilor în problemele referitoare la echipamentul
3
individual de protecţie.
art.19, 20

NIVEL DE CONFORMARE
POC5 = a + b + c =
PMC5 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC5 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC5 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
136
C.6. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU MANIPULAREA
MANUALĂ A MASELOR CARE PREZINTĂ RISCURI PENTRU LUCRĂTORI, ÎN
SPECIAL DE AFECŢIUNI DORSOLOMBARE
Criterii de audit
de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru
lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform art. 3, prin manipularea manuală a maselor se înţelege orice tip de transport sau
susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea,
împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor
acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în
special de afecţiuni dorsolombare.
C.6.1. Manipularea manuală a maselor de către lucrători este evitată
prin măsuri tehnico-organizatorice sau utilizarea de mijloace
3
corespunzătoare, în special echipamente mecanice.
art. 4
C.6.2. Dacă manipularea manuală a maselor de către lucrători nu
poate fi evitată, au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice
pentru evitarea sau reducerea riscurilor, în special de afecţiuni 3
dorsolombare.
art. 5, 6, 7
participarea lucrătorilor privind manipularea manuală a
3
maselor.
art. 8, 9, 10

NIVEL DE CONFORMARE
POC6 = a + b + c =
PMC6 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC6 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC6 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
137
C.7. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA
EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE ZGOMOT
Criterii de audit
H.G. 493/12.04.2006 privind cerinţele minime Directiva 2003/10/CE
de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de zgomot
H.G. 601/13.06.2007 pentru modificarea şi
completarea unor acte normative din domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform H.G. 493/2006, art. 4, parametrii fizici utilizaţi ca predictori de risc au
următoarele semnificaţii:
a. presiunea acustică de vârf (pvârf) - valoarea maximă a presiunii acustice instantanee,
măsurată cu ponderea în frecvenţă „C”;
b. nivelul de expunere zilnică la zgomot (LEX, 8h) [dB(A) re.20µPa] - media ponderată în
timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore, definită
de standardul SR ISO 1999: 1996 pct. 3.6. Această noţiune acoperă toate zgomotele
prezente la locul de muncă, inclusiv zgomotul cu caracter de impuls;
c. nivelul de expunere săptămânală la zgomot (LEX, 8h) – media ponderată în timp a
nivelurilor de expunere zilnică la zgomot într-o săptămână nominală de 5 zile de lucru de
8 ore, definită de standardul SR ISO 1999: 1996 pct. 3.6 (nota 2).
Nota 2: Pentru aplicarea prevederilor H.G. 493/2006, valorile limtă de expunere şi valorile de
expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia
sănătăţii lucrătorilor în raport cu nivelurile de expunere zilnică la zgomot şi presiunea acustică
de vârf sunt fixate după cum urmează:
a. valori limită de expunere: LEX, 8h = 87 dB(A) şi respectiv, pvârf = 200 Pa1;
b. valori de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea: LEX, 8h = 85 dB(A) şi
respectiv, pvârf = 140 Pa2;
c. valori de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea: LEX, 8h = 80 dB(A) şi
respectiv, pvârf = 112 Pa3.
Nota 3: Conform H.G. 493/2006, art. 6 (1), în cazul valorilor limită de expunere, determinarea
expunerii efective a lucrătorului la zgomot trebuie să ţină seama de atenuarea realizată de
mijloacele individuale de protecţie auditivă purtate de acesta.
Nota 4: Conform H.G. 493/2006, art. 6 (2), valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea
angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor nu trebuie să ia în
considerare efectul utilizării mijloacelor individuale de protecţie auditivă purtate de lucrător.
1
140 dB(C) cu valoarea de referinţă 20 µPa
2
3
138
C.7.1. Angajatorul a asigurat evaluarea şi măsurarea nivelurilor de
zgomot la care sunt expuşi lucrătorii, cu participarea
serviciilor competente şi identificarea măsurilor care trebuie
3
luate pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
art. 16(1)
art. IV pct. 2, 3, 5 şi anexă
C.7.2. Metodele şi aparatura folosite sunt adaptate la condiţiile
existente, permit determinarea parametrilor fizici utilizaţi ca
predictori de risc şi stabilesc dacă, într-o situaţie dată,
3
valorile limită de expunere şi valorile de expunere de la care
se declanşează acţiunea angajatorului sunt depăşite.
art. 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 14
C.7.3. Datele obţinute din evaluarea şi/sau măsurarea nivelului de
expunere la zgomot sunt păstrate într-o formă care permite
3
consultarea lor la o dată ulterioară.
art. 13, 16(2)
C.7.4. Evaluarea riscurilor privind expunerea la zgomot a fost
realizată acordându-se atenţie elementelor precizate de
legislaţie. 3
art.15
art. IV pct. 4
C.7.5. Evaluarea riscurilor este actualizată periodic şi ori de câte ori
s-au produs modificări semnificative care pot să conducă la
expunerea lucrătorilor la zgomot sau atunci când rezultatele 3
supravegherii sănătăţii fac necesar acest lucru.
art. 16(3)
C.7.6. Riscurile generate de expunerea la zgomot sunt eliminate la
sursă sau sunt reduse la minimum.
3
art. 17, 18, 19
art. IV pct. 6
C.7.7. Au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice necesare în
cazul în care lucrătorii pot fi expuşi la un zgomot care
depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se
3
declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi
protecţia sănătăţii lucrătorilor.
art. 20, 21
C.7.8. Măsurile de eliminare sau reducere la minimum a riscurilor
generate de expunerea la zgomot sunt adaptate la nevoile
lucrătorilor care aparţin grupurilor sensibile la riscuri 3
specifice.
art. IV pct. 7
C.7.9. Dacă riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi
prevenite prin alte mijloace, lucrătorii au la dispoziţie
mijloace individuale de protecţie auditivă, adecvate şi corect
3
ajustate.
art.23
art.IV pct. 8
C.7.10. Lucrătorii utilizează în mod corect şi curent mijloacele
individuale de protecţie auditivă pe care le au la dispoziţie.
3
art. 23
art. IV pct. 8
139
C.7.11. Angajatorul a luat măsuri pentru a asigura folosirea
mijloacelor individuale de protecţie auditivă de către
3
lucrătorii săi.
art. 24, 25
C.7.12. Angajatorul a luat măsuri pentru limitarea expunerii la
zgomot. 3
art. 26, 27
C.7.13. Angajatorul a asigurat informarea şi formarea lucrătorilor
expuşi la locul de muncă la un nivel de zgomot egal sau
superior valorilor de expunere inferioare de la care se
declanşează acţiunea şi/sau a reprezentanţilor acestor 3
lucrători, privind riscurile generate de expunerea la zgomot.
art. 28
art. IV pct. 9
C.7.14. Angajatorul a asigurat consultarea şi participarea lucrătorilor
şi/sau a reprezentanţilor acestora în problemele privind
expunerea la zgomot la locul de muncă. 3
art. 29
art. IV pct. 10
C.7.15. Angajatorul asigură supravegherea sănătăţii lucrătorilor a
căror expunere la zgomot depăşeşte valorile de expunere
3
superioare de la care se declanşează acţiunea angajatorului.
art. 31, 32, 33

NIVEL DE CONFORMARE
POC7 = a + b + c =
PMC7 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC7 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC7 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
140
EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE VIBRAŢII
Criterii de audit
lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Expresiile utilizate de H.G. 1876/2005 au următoarea semnificaţie:

a. vibraţie transmisă sistemului mână-braţ - vibraţia mecanică, în cazul în care este
transmisă sistemului uman mână-braţ, care generează riscuri pentru sănătatea şi
securitatea lucrătorilor, în special afecţiuni vasculare, leziuni osoase sau articulare,
afecţiuni neurologice sau musculare;
b. vibraţie transmisă întregului corp - vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă
întregului corp, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în
special lombalgie şi traumatisme ale coloanei vertebrale.
Nota 2: Conform H.G. 1876/2005, art. 5(1), pentru vibraţiile transmise sistemului mână-braţ:
a. valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pe o perioadă de referinţă de 8
ore, este de 5 m/s2;
b. valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată pentru o perioadă
de referinţă de 8 ore, este de 2,5 m/s2.
Nota 3: Conform H.G. 601/2007, art. II pct. 2, pentru vibraţiile transmise întregului corp:
a. valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pe o perioadă de referinţă de 8
ore, trebuie să fie de 1,15 m/s2;
b. valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată la o perioadă de
referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 0,5 m/s2.

C.8.1. Angajatorul a asigurat evaluarea şi, după caz, măsurarea
nivelurilor de vibraţii mecanice la care sunt expuşi lucrătorii,
cu ajutorul serviciilor competente. 3
art. 7(2), 8 şi anexă
art. II pct. 3, 4, 5
C.8.2. Datele obţinute din evaluarea şi/sau măsurarea nivelului de
expunere la vibraţii mecanice sunt păstrate într-o formă care
permite consultarea lor la o dată ulterioară. 3
art. 9(2)
art. II pct. 5
C.8.3. Evaluarea riscurilor privind expunerea la vibraţii mecanice a
fost realizată acordându-se atenţie elementelor precizate de
3
legislaţie.
art. 10
141
C.8.4. Evaluarea riscurilor este actualizată periodic şi ori de câte ori
s-au produs modificări semnificative sau atunci când
3
rezultatele supravegherii sănătăţii arată că este necesară.
art. 11(3)
C.8.5. Riscurile generate de expunerea la vibraţiile mecanice sunt
eliminate la sursă sau reduse la minimum, ţinându-se seama
de progresul tehnic şi de existenţa măsurilor de reducere a
3
riscului la sursă.
art. 12(1), 13, 14, 15
art. II pct. 6
C.8.6. Angajatorul a adaptat măsurile de evitare sau reducere a
expunerii la vibraţiile mecanice, la necesităţile lucrătorilor
3
expuşi la riscuri specifice.
art. II pct. 7
C.8.7. Angajatorul a asigurat informarea şi formarea lucrătorilor
şi/sau a reprezentanţilor acestora privind riscurile expunerii
la vibraţii mecanice. 3
art. 17(2)
art. II pct. 8
C.8.8. Angajatorul a asigurat consultarea şi participarea lucrătorilor
şi/sau a reprezentanţilor acestora în problemele privind
3
expunerea la vibraţii mecanice la locul de muncă.
art. II pct. 9
C.8.9. Angajatorul asigură supravegherea sănătăţii lucrătorilor
expuşi la vibraţii mecanice care prezintă risc pentru sănătate.
3
art. 20(1), 21, 22, 23, 24, 25(1) lit.a), b), c), e), 25(2)
art. II pct. 11, 12
C.8.10. Echipamentele de muncă puse la dispoziţia lucrătorilor
înainte de 1 iulie 2007 şi care nu permit respectarea valorilor
limită ale expunerii, ţinându-se seama de ultimele progrese
tehnice şi/sau de măsurile organizatorice luate, pot fi
utilizate până la 1 iulie 2010 (respectiv 1 iulie 2014 pentru 3
echipamentele de muncă utilizate în agricultură şi
silvicultură).
art. 26(1)
art. II pct. 13
142
NIVEL DE CONFORMARE
POC8 = a + b + c =
PMC8 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC8 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC8 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
143
C.9. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU
ASIGURAREA PROTECŢIEI LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR
LEGATE DE PREZENŢA AGENŢILOR CHIMICI
Criterii de audit
H.G. 1218/06.09.2006 privind stabilirea Directiva 98/24/CE
cerinţelor minime de securitate şi sănătate în Directiva 91/322/CEE
muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor Directiva 2000/39/CE
împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor Directiva 2006/15/CE
chimici
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Termenii şi expresiile utilizate de H.G. 1218/2006 au următoarea semnificaţie, conform

art.5:
1. agent chimic - orice element sau compus chimic, singur ori în amestec, în stare naturală
sau fabricat, utilizat ori eliberat, inclusiv sub formă de deşeuri, prin orice activitate
profesională, fie că este produs intenţionat sau nu, fie că este introdus pe piaţă ori nu;
2. agent chimic periculos:
a. orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca substanţă periculoasă în
conformitate cu anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor
chimice periculoase, aprobate prin H.G. nr. 490/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, fie că acea substanţă este clasificată în temeiul hotărârii menţionate sau nu,
cu excepţia substanţelor care întrunesc numai criteriile de clasificare ca substanţe
periculoase pentru mediu;
b. orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca preparat periculos în
sensul Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. nr. 92/2003, fie că acel preparat
este clasificat în temeiul hotărârii menţionate sau nu, cu excepţia acelor preparate care
întrunesc numai criteriile de clasificare ca preparate periculoase pentru mediu;
c. orice agent chimic care, deşi nu întruneşte criteriile de clasificare ca fiind periculos în
conformitate cu prevederile menţionate la lit.a) şi b), poate prezenta un risc pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor datorită proprietăţilor sale fizico-chimice, chimice
sau toxicologice şi a modului în care este utilizat sau prezent la locul de muncă,
inclusiv orice agent chimic căruia i s-a atribuit o valoare limită de expunere
profesională potrivit prevederilor art. 6-10;
3. activitate care implică agenţi chimici - orice proces de muncă în care sunt utilizaţi sau se
intenţionează să se utilizeze agenţi chimici, în orice proces, inclusiv producerea,
manipularea, depozitarea, transportul ori eliminarea şi tratarea, sau orice asemenea proces
de muncă din care rezultă agenţi chimici;
4. valoare limită de expunere profesională - dacă nu se specifică altfel, limita mediei
ponderate în funcţie de timp a concentraţiei unui agent chimic în aerul zonei în care
respiră un lucrător, pentru o perioadă de referinţă specificată, pentru 8 ore sau pentru un
termen scurt de maximum 15 minute;
5. valoare limită biologică - limita concentraţiei, în mediul său biologic de referinţă, a unui
agent chimic relevant, a metabolitului său ori a unui indicator al efectului;
144
6. supravegherea sănătăţii - evaluarea medicală a unui lucrător pentru a se determina starea
sănătăţii acelui individ, în relaţie cu expunerea la agenţi chimici specifici în muncă;
7. pericol - proprietatea intrinsecă, cu potenţial de a dăuna, a unui agent chimic;
8. risc - probabilitatea ca potenţialul de a dăuna să producă efecte în condiţiile utilizării
şi/sau expunerii.

C.9.1. Angajatorul a luat măsuri pentru eliminarea sau reducerea la
minimum a riscului pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor în procesul de muncă, indus de un agent chimic 3
periculos.
art. 11
C.9.2. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor care decurg din
prezenţa agenţilor chimici periculoşi la locul de muncă,
luând în considerare şi rezultatele măsurătorilor atunci când 3
acestea sunt necesare.
art. 12, 13, 14(1), 14(3), 14(4), 23(1)
C.9.3. Evaluarea riscurilor este actualizată, în special, dacă s-au
produs schimbări semnificative din cauza cărora evaluarea ar
fi depăşită sau atunci când rezultatele supravegherii stării de 3
sănătate fac necesar acest lucru.
art. 14(2)
C.9.4. În cazul unei activităţile noi, care implică agenţi chimici
periculoşi, procesul de muncă începe numai după ce a fost
realizată o evaluare a riscului acelei activităţi şi după luarea 3
măsurilor de prevenire identificate ca necesare.
art. 15
C.9.5. Dacă rezultatele evaluării au arătat că, datorită cantităţii de
agent chimic periculos prezent la locul de muncă există doar
un risc redus pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor au 2
fost luate măsuri de diminuare sau eliminare a riscului.
art. 17, 18(2)
C.9.6. Dacă rezultatele evaluării riscurilor au indicat prezenţa unui
risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, au fost luate
3
măsuri specifice de protecţie şi prevenire.
art. 18(1), 19, 20, 24
C.9.7. Măsurile specifice de protecţie şi prevenire sunt completate
cu măsuri de supraveghere a stării de sănătate, dacă natura
3
riscului o cere.
art. 18(1), 21, 38-42
C.9.8. Dacă nu demonstrează clar că au fost luate măsuri adecvate
de prevenire şi protecţie, angajatorul efectuează măsurările
necesare ale agenţilor chimici care pot prezenta un risc
pentru sănătatea lucrătorului la locul de muncă, în mod
regulat şi ori de câte ori se produce vreo schimbare a 3
condiţiilor care pot afecta expunerea lucrătorilor la agenţi
chimici, în special cu privire la valorile limită de expunere
profesională.
art. 18(1), 22
145
C.9.9. Dacă este depăşită o valoare limită de expunere profesională
stabilită efectiv la nivel naţional, angajatorul ia măsuri
imediat, ţinând cont de natura acelei limite, pentru a remedia 3
situaţia, prin aplicarea măsurilor de prevenire şi protecţie.
art. 18(1), 23(2)
C.9.10. Angajatorul a stabilit măsuri sau planuri de acţiune care să
fie aplicate în cazul producerii de accidente, incidente sau
3
urgenţe şi care să includă exerciţii de protecţie adecvate.
art. 25
C.9.11. Angajatorul asigură mijloace adecvate de prim ajutor.
3
art. 25
C.9.12. Angajatorul asigură efectuarea la intervale regulate a
exerciţiilor de protecţie prevăzute în măsurile sau planurile
3
de acţiune pentru accidente, incidente sau urgenţe.
art. 25
C.9.13. În cazul producerii unui accident, incident sau urgenţă,
angajatorul ia imediat măsuri pentru a reduce efectele
3
evenimentului şi a informa lucrătorii interesaţi.
art. 26, 27, 28, 29
C.9.14. Angajatorul asigură informarea şi instruirea lucrătorilor.
3
art. 30, 31
C.9.15. Angajatorul asigură consultarea şi participarea lucrătorilor
şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele legate
3
de agenţii chimici periculoşi.
art. 33
C.9.16. La locul de muncă nu se produc, nu se fabrică sau nu se
utilizează agenţii chimici prevăzuţi în anexa 3, în condiţiile
prevăzute în această anexă, cu excepţiile prevăzute de 3
legislaţie.
art. 34, 35, 36, 37

NIVEL DE CONFORMARE
POC9 = a + b + c =
PMC9 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC9 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC9 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
146
C.10. PROTECŢIA LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE
EXPUNEREA LA AGENŢI BIOLOGICI ÎN MUNCĂ
Criterii de audit
H.G. 1092/16.08.2006 privind protecţia Directiva 2000/54/CE
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
expunerea la agenţi biologici în muncă
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet

art.4:
a. agenţi biologici - microorganisme, inclusiv microorganisme modificate genetic, culturile
celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau
intoxicaţie;
b. cultură celulară - creşterea in vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare;
c. microorganism - o entitate microbiologică, celulară sau nu, capabilă să reproducă sau să
transfere material genetic.
Nota 2: Conform H.G. 1092/2006 art. 5, agenţii biologici sunt clasificaţi în 4 grupe de risc, în
funcţie de importanţa riscului de infecţie pe care îl reprezintă, astfel cum se prevede în anexa
3:
a. grupa 1 - agenţi biologici care nu sunt susceptibili să provoace o boală la om;
b. grupa 2 - agenţi biologici care pot provoca o boală omului şi constituie un pericol pentru
lucrători; propagarea lor în colectivitate este improbabilă; există, în general, o profilaxie
sau un tratament eficace;
c. grupa 3 - agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un
pericol serios pentru lucrători; ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar
există în general o profilaxie sau un tratament eficace;
d. grupa 4 - agenţi biologici care pot provoca boli grave omului şi constituie un pericol
serios pentru lucrători; ei pot să prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate şi nu
există în general o profilaxie sau un tratament eficace.
Nota 3: Dacă agentul biologic care trebuie evaluat conform prevederilor H.G. 1092/2006 nu poate
fi clasificat clar în una dintre grupele 1 - 4, el trebuie clasificat în grupa cu riscul cel mai
ridicat dintre grupele posibile.

C.10.1. Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de
expunere la agenţi biologici, angajatorul a determinat
3
natura, nivelul şi durata de expunere.
art. 8(1), 8(2)
C.10.2. Angajatorul asigură evaluarea riscurilor pentru securitatea
şi sănătatea lucrătorilor şi reînnoirea evaluării riscurilor
periodic şi la orice modificare a condiţiilor de lucru care
pot să determine expunerea lucrătorilor la agenţi biologici, 3
precum şi atunci când creşte numărul bolilor profesionale
pe care le-a înregistrat.
art. 8(1), 8(2), 8(3), 9, 24(3)
147
C.10.3. Angajatorul furnizează autorităţii de sănătate publică sau
Inspecţiei Muncii, la cererea acestora, elementele care au
3
stat la baza evaluării riscurilor profesionale.
art. 8(4)
C.10.4. Dacă rezultatele evaluării riscurilor profesionale pentru
activităţile care implică o expunere la agenţi biologici arată
că expunerea şi/sau potenţiala expunere se raportează la un
agent biologic de grupa 1 fără risc identificabil pentru 3
sănătatea lucrătorilor, se respectă prevederile generale de
securitate, sănătate şi de igienă la locul de muncă.
art. 10(1), 10(2), anexa 6 pct. 1
C.10.5. Angajatorul a luat măsurile necesare evitarea sau reducerea
riscurilor cauzate de expunerea la agenţi biologici. 3
art. 10(3), 11, 12, 24(4), anexa 7
C.10.6. Angajatorul asigură transmiterea informaţiilor care trebuie
furnizate autorităţilor competente (inspectorul de muncă,
medicul de medicina muncii, autoritatea de sănătate publică 3
judeţeană sau a municipiului Bucureşti).
art. 10(3), 13, 14
C.10.7. Angajatorul asigură măsurile de igienă şi protecţie
individuală pentru toate activităţile în care se utilizează
agenţi biologici de constituie un risc pentru sănătatea şi 3
securitatea lucrătorilor.
art.10(3), 15, 16, 17
C.10.8. Angajatorul asigură informarea, pregătirea şi consultarea
lucrătorilor privind expunerea la agenţi biologici. 3
art. 10(3), 18, 19, 20, 21
C.10.9. Angajatorul deţine şi păstrează lista lucrătorilor expuşi la
agenţi biologici din grupele 3 şi/sau 4. 3
art. 10(3), 22(1), 22(2), 22(3)
C.10.10. Medicul de medicina muncii, inspectorul de muncă pe
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi orice
altă persoană responsabilă cu sănătatea şi securitatea la
3
locul de muncă au acces la lista lucrătorilor expuşi la agenţi
biologici din grupele 3 şi/sau 4.
art. 10(3), 22(4)
C.10.11. Angajatorul asigură notificarea autorităţii de sănătate
publică judeţeană şi inspectoratului teritorial de muncă
3
privind utilizarea agenţilor biologici din grupele 2, 3 şi 4.
art. 10(3), 23
C.10.12. În cazul în care se confirmă că un lucrători prezintă o
infecţie şi/sau o boală profesională care ar fi putut rezulta
din expunerea la agenţi biologici, medicul de medicina
muncii sau serviciul medical propune şi celorlalţi lucrători 3
care au fost expuşi în mod similar să se supună
supravegherii medicale.
art. 10(3), 25
C.10.13. Serviciul medical de medicina muncii deţine şi păstrează
dosarele medicale individuale cu datele obţinute în cursul
3
supravegherii medicale.
art. 10(3), 26, 27
148
C.10.14. Serviciul sau medicul de medicina muncii aflat într-o
relaţie contractuală cu angajatorul propune măsuri de
protecţie sau prevenire utile individual, fiecărui lucrător şi 3
asigură supravegherea medicală a lucrătorilor.
art. 10(3), 28, 30
C.10.15. Lucrătorii au acces la rezultatele supravegherii medicale
care îi privesc personal. 3
art. 29
C.10.16. În cazul serviciilor medicale şi veterinare, altele decât
laboratoarele de diagnostic, la evaluarea riscurilor au fost
3
luate în considerare aspectele specifice.
art. 10(3), 31(1)
C.10.17. În cazul serviciilor medicale şi veterinare, angajatorii au
luat măsurile corespunzătoare pentru protecţia sanitară şi
3
securitatea lucrătorilor respectivi.
art. 10(3), 31(2), 31(3)
C.10.18. În serviciile de izolare sau în secţiile de carantină unde se
găsesc pacienţi umani ori animale care sunt sau ar putea fi
contaminaţi cu agenţi biologici din grupele 3 şi 4, 3
angajatorul a luat măsurile de izolare corespunzătoare.
art. 32, anexa 5
C.10.19. În laboratoare, inclusiv în laboratoarele de diagnostic şi în
încăperile destinate animalelor de laborator contaminate
deliberat cu agenţi biologici din grupele 2, 3 şi 4, care sunt
3
sau ar putea fi purtători ai acestor agenţi, angajatorul a luat
măsuri speciale de prevenire şi protecţie.
art. 33(1), 34
C.10.20. Angajatorul a luat măsurile speciale de prevenire în cazul
procedeelor industriale care utilizează agenţi biologici din
3
grupele 2, 3, şi 4.
art. 33(2), 34

NIVEL DE CONFORMARE
POC10 = a + b + c =
PMC10 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC10 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC10 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
149
C.11. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU PROTECŢIA
LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA
AGENŢI CANCERIGENI SAU MUTAGENI LA LOCUL DE MUNCĂ
Criterii de audit
H.G. 1093/16.08.2006 privind stabilirea Directiva 2004/37/CE
cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru
protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate
de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni
la locul de muncă
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform H.G. 1093/2006 art. 4, în situaţia în care se foloseşte în muncă azbestul, situaţie
care face obiectul H.G. 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de
riscurile datorate expunerii la azbest, dispoziţiile H.G. 1093/2006 se aplică întotdeauna când
sunt mai favorabile sănătăţii şi securităţii în muncă.

art.5:
1. agent cancerigen:
a. substanţă care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de agenţi
cancerigeni, astfel cum sunt prevăzute în anexa 1 la Normele metodologice de
aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu
modificările şi completările ulterioare;
b. un preparat compus din una sau mai multe substanţe prevăzute la lit.a), atunci când
concentraţia uneia sau a mai multor astfel de substanţe corespunde cerinţelor impuse
în materie de limite de concentraţie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1
sau 2 de agenţi cancerigeni, astfel cum sunt prevăzute fie în anexa 2 la Normele
metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G.
490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie în anexa 1 la Normele
metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice
periculoase, aprobate prin H.G. 92/2003, atunci când substanţa sau substanţele nu
figurează în anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000
privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
sau nu au prevăzute în aceasta limite de concentraţie;
c. substanţă, un preparat sau un procedeu, prevăzute în anexa nr.1 la H.G. 1093/2006,
precum şi o substanţă sau un preparat care este degajat printr-un procedeu prevăzut
în această anexă;
2. agent mutagen:
a. o substanţă care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de agenţi
mutageni, astfel cum sunt prevăzute la anexa 1 la Normele metodologice de aplicare
a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi
completările ulterioare;
150
b. un preparat compus din una sau mai multe substanţe prevăzute la lit. a), atunci când
concentraţia uneia sau a mai multor astfel de substanţe corespunde cerinţelor impuse
în materie de limite de concentraţie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1
sau 2 de agenţi mutageni, astfel cum sunt prevăzute fie în anexa 2 la Normele
metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G.
490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie în anexa 1 la Normele
metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice
periculoase, aprobate prin H.G. 92/2003, atunci când substanţa sau substanţele nu
figurează în anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000
periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
sau nu au prevăzute în aceasta limite de concentraţie;
3. valoare limită - cu excepţia cazului în care se prevede altfel, limita mediei ponderate în
timp a concentraţiei agentului cancerigen sau mutagen în aer în zona de respiraţie a
lucrătorului, pe o perioadă de referinţă specificată în H.G. 1093/2006;
4. substanţă - termenul definit potrivit prevederilor art. 6 lit. a) din O.U.G. nr. 200/2000
periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi
completările ulterioare: „element chimic şi compuşii săi în stare naturală sau obţinuţi
printr-un proces de producţie, conţinând orice aditiv necesar pentru protejarea
stabilităţii produsului şi orice impuritate care derivă din procedeul utilizat, exceptând
orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanţei şi fără a-i
modifica compoziţia”;
5. preparat - termenul definit potrivit prevederilor art. 6 lit. b) din O.U.G. nr. 200/2000
aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările
ulterioare: „amestecuri sau soluţii de două sau mai multe substanţe”;
6. zonă de respiraţie a lucrătorului - zona de formă emisferică, situată la nivelul feţei
lucrătorului, având raza de 0,3 m, măsuraţi de la mijlocul unei linii imaginare ce uneşte
urechile.

C.11.1. Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de
expunere la agenţi cancerigeni sau mutageni, angajatorul a
3
determinat natura, gradul şi durata de expunere.
art. 6(2)
C.11.2. Angajatorul asigură evaluarea riscurilor pentru securitatea
şi sănătatea lucrătorilor şi reînnoirea evaluării riscurilor
periodic şi la orice modificare a condiţiilor de muncă prin
3
care poate fi influenţată expunerea lucrătorilor la agenţi
cancerigeni sau mutageni.
art. 6(3), 7, 8
C.11.3. Angajatorul furnizează inspectoratului teritorial de muncă
şi/sau autorităţii de sănătate publică judeţene sau a
municipiului Bucureşti, la cererea acestora, elementele care 3
au servit la evaluarea riscurilor profesionale.
art. 6(4)
C.11.4. Angajatorul a luat măsuri de reducere a utilizării şi de
înlocuire a agenţilor cancerigeni sau mutageni la locul de
3
muncă.
art. 9, 10
151
C.11.5. Lucrătorii nu sunt expuşi la agenţi cancerigeni sau
mutageni peste valorile limită prevăzute de legislaţie. 3
art. 11
C.11.6. Angajatorul a luat măsuri de prevenire şi reducere a
expunerii la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de
3
muncă.
art. 12
C.11.7. Dacă rezultatele evaluării riscurilor evidenţiază existenţa
unui risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor,
angajatorul asigură informarea corespunzătoare a
inspectoratului teritorial de muncă şi/sau autorităţii de 3
sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, la
cererea acestora.
art. 13, 14
C.11.8. Angajatorul a luat măsurile necesare în cazul expunerii
imprevizibile şi a expunerii previzibile. 3
art. 15, 16, 17, 18
C.11.9. Angajatorul a stabilit măsuri de igienă şi protecţie
individuală. 3
art. 19, 20
participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora
privind expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la 3
locul de muncă.
art. 21, 22, 23, 24
C.11.11. Angajatorul asigură supravegherea medicală a stării de
sănătate a lucrătorilor. 3
art. 25, 29, 30
C.11.12. Medicul de medicina muncii şi/sau cu competenţă în
medicina de întreprindere deţine şi păstrează un dosar
medical individual pentru fiecare lucrător pentru care se 3
asigură supraveghere medicală.
art. 26(1), 31, 32
C.11.13. Medicul de medicina muncii şi/sau medicul cu competenţă
în medicina de întreprindere, responsabil cu supravegherea
medicală propune măsurile de protecţie individuală sau
3
măsurile de prevenire care trebuie luate pentru fiecare
lucrător.
art. 26(2)
C.11.14. Angajatorul asigură informaţii şi recomandări privind
supravegherea medicală. 3
art. 27, 28
152
NIVEL DE CONFORMARE
POC11 = a + b + c =
PMC11 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC11 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC11 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
153
C.12. PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII LUCRĂTORILOR FAŢĂ DE
RISCURILE DATORATE EXPUNERII LA AZBEST
Criterii de audit
H.G. 1875/22.12.2005 privind protecţia sănătăţii Directiva 83/477/CEE
şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate Directiva 91/382/CEE
expunerii la azbest Directiva 98/24/CE
H.G. 601/13.06.2007 pentru modificarea şi Directiva 2003/18/CE
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform H.G. 1875/2006 art. 2, prevederile acestei hotărâri se aplică fără a prejudicia alte
prevederi care asigură lucrătorilor o protecţie mai mare, în special cele referitoare la
înlocuirea azbestului cu produse mai puţin periculoase.
Nota 2: În sensul H.G. 1875/206, termenul azbest desemnează următorii silicaţi fibroşi:
a. actinolit de azbest CAS nr. 77536-66-44;
b. grünerit (amosit) de azbest CAS nr. 12172-73-5;
c. antofilit de azbest CAS nr. 77536-67-5;
d. crizotil CAS nr. 12001-29-5;
e. crocidolit CAS nr. 12001-28-4;
f. tremolit de azbest CAS nr. 77536-68-6.

C.12.1. Angajatorul a luat măsuri pentru ca nici un lucrător să nu
fie expus la o concentraţie de azbest în suspensie în aer mai
mare de 0,1 fibre/cm3, măsurată în raport cu o medie
3
ponderată în timp pe o perioadă de 8 ore (TWA).
art. 5, 24, 26, 27, 28, 36(3), 36(4), 36(5), 36(7), 37
art. I pct. 4, 6
C.12.2. Angajatorul nu desfăşoară activităţi interzise care implică
utilizarea azbestului sau a unor materiale cu conţinut de
3
azbest.
art. 6, 7
C.12.3. Angajatorul asigură evaluarea şi monitorizarea riscului de
expunere la pulberea provenită din azbest sau din materiale
3
cu conţinut de azbest.
art. I pct.1
4
Numărul din registrul Chemical Abstract Service (CAS)
154
C.12.4. Angajatorul asigură transmiterea notificării către
inspectoratul teritorial de muncă înainte de începerea
activităţilor în care lucrătorii sunt expuşi sau sunt
susceptibili de a fi expuşi, în timpul desfăşurării activităţii,
3
la pulberea degajată de azbest sau din materiale cu conţinut
de azbest.
art. 9(1), 11, 12, 13
art. I pct. 2
C.12.5. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în
întreprindere/unitate au acces la documentul de notificare
referitor la întreprinderea/unitatea în care îşi desfăşoară
3
activitatea.
art. 9(1), 14
art. I pct. 2
C.12.6. Angajatorul asigură transmiterea unei noi notificări ori de
câte ori o modificare a condiţiilor de muncă este
susceptibilă să conducă la o creştere semnificativă a
expunerii la pulberea provenită din azbest sau din materiale 3
cu conţinut de azbest.
art. 9(1), 15
art. I pct. 2
C.12.7. Evaluarea riscurilor a făcut obiectul consultării cu lucrătorii
şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere/unitate şi este
revizuită atunci când există motive pentru a se crede că este
3
incorectă sau intervine o modificare materială în procesul
de muncă.
art. 10
C.12.8. Angajatorul a luat măsurile pentru reducerea expunerii
lucrătorilor la pulberea provenită din azbest sau din
3
materiale cu conţinut de azbest.
art. 16
C.12.9. Angajatorul asigură efectuarea măsurătorilor concentraţiei
de fibre de azbest în aer la locul de muncă cu regularitate şi
3
ori de câte ori este necesar.
art. 17, 18, 20-23, 25
C.12.10. Angajatorul asigură consultarea şi informarea lucrătorilor
şi/sau a reprezentanţilor lor din întreprindere/unitate. 3
art. 19, 30, 38
C.12.11. Lucrătorii utilizează în mod corect echipamentul individual
de protecţie din dotare. 3
art. 29
C.12.12. Angajatorul a stabilit un plan de lucru înainte de începerea
lucrărilor de demolare ori de îndepărtare a azbestului şi/sau
a materialelor cu conţinut de azbest din clădiri, structuri,
3
aparate, instalaţii şi vapoare.
art. 31(1), 31(2), 31(3)
art. I pct. 5
C.12.13. Angajatorii asigură o instruire adecvată pentru toţi
lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi la pulbere care conţine
3
azbest.
art. 32
155
C.12.14. Înainte de a executa lucrări de demolare sau de îndepărtare
a azbestului, întreprinderile fac dovada capacităţii lor în
3
acest domeniu.
art. 33
C.12.15. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru locurile de
muncă la care din evaluarea riscurilor rezultă în mod clar că
limita expunerii la azbest nu va fi depăşită în aerul din zona 3
de activitate.
art. 34, 35
C.12.16. Angajatorul asigură supravegherea stării de sănătate a
lucrătorilor. 3
art. 39(1), 39(2), 39(3), 42
C.12.17. Medicul de medicina muncii deţine şi păstrează un dosar
medical pentru fiecare lucrător. 3
art. 39(4), 44
C.12.18. Medicul de medicina muncii recomandă angajatorului sau
determină măsurile de individuale de protecţie sau de
3
prevenire care trebuie luate.
art. 40, 41(2), 42(3)
C.12.19. Medicul de medicina muncii furnizează lucrătorilor vizaţi
informaţii şi recomandări cu privire la evaluarea stării lor
3
de sănătate.
art. 41(1)
C.12.20. Angajatorul deţine şi păstrează registrul de evidenţă a
lucrătorilor desemnaţi să efectueze activităţi în care sunt
expuşi sau susceptibili de a fi expuşi în timpul desfăşurării 3
activităţii la pulbere de azbest.
art. 43(1), 44
C.12.21. Angajatorul asigură accesul medicului de medicina muncii,
a lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor la informaţiile din
registrul de evidenţă. 3
art. 43(3), 43(4)
art. I pct. 7

NIVEL DE CONFORMARE
POC12 = a + b + c =
PMC12 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC12 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC12 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
156
C.13. CERINŢE MINIME PENTRU ÎMUNĂTĂŢIREA SECURITĂŢII ŞI PROTECŢIA
SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR CARE POT FI EXPUŞI UNUI POTENŢIAL RISC
DATORAT ATMOSFERELOR EXPLOZIVE
Criterii de audit
pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia
sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui
potenţial risc datorat atmosferelor explozive
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Termenul de atmosferă explozivă este definit conform art. 2 alin. (1) lit. B din H.G.
752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi
sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, cu modificările
ulterioare: „amestecul cu aer, în condiţii atmosferice, al substanţelor inflamabile sub formă
de gaze, vapori, ceaţă sau pulberi în care, după ce s-a produs aprinderea, combustia se
propagă în întregul amestec nears”.
Nota 2: Conform H.G. 1058/2006 art. 4, prevederile acestei hotărâri nu se aplică pentru:
a. zonele utilizate direct pentru şi în timpul tratamentelor medicale ale pacienţilor;
b. utilizarea dispozitivelor de ardere a combustibilior gazoşi în conformitate cu prevederile
H.G. 453/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a aparatelor
consumatoare de combustibili gazoşi, republicată;
c. producerea, manevrarea, utilizarea, depozitarea şi transportul substanţelor explozive sau
cu o structură chimică instabilă;
d. industriile extractive reglementate prin H.G. 1050/2006 privind cerinţele minime pentru
asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj sau prin
H.G. 1049/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran;
e. utilizarea mijloacelor de transport terestre, navale şi aeriene cuprinse în dispoziţiile
adecvate ale acordurilor internaţionale şi în legislaţia naţională care transpune directivele
care aplică aceste acorduri. Mijloacele de transport destinate utilizării în atmosferă
potenţial explozivă nu sunt excluse.

C.13.1. Angajatorul a luat măsurile tehnice şi/sau organizatorice de
prevenire şi protecţie necesare. 3
art. 5, 7, 8
C.13.2. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor specifice din
atmosferele explozive. 3
art. 6
C.13.3. Angajatorul a calsificat în zone locurile unde pot apărea
atmosfere explozive. 3
art. 9(1)
157
C.13.4. Angajatorul a asigurat îndeplinirea cerinţelor minime pentru
îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor
aflaţi în potenţial pericol în atmosfere explozive şi, după caz,
3
marcarea cu indicatoare la punctele de intrare în locurile
unde pot apărea atmosfere explozive.
art. 9(2), 9(3)
C.13.5. Angajatorul asigură elaborarea şi actualizarea documentului
privind protecţia împotriva exploziilor. 3
art. 10
C.13.6. Echipamentul de muncă necesar în locurile unde pot apărea
atmosfere explozive îndeplineşte cerinţele minime. 3
art. 11(1), 11(2)
C.13.7. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime.
3
art. 11(3), 11(4), 11(5).

NIVEL DE CONFORMARE
POC13 = a + b + c =
PMC13 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC13 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC13 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
158
EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURI GENERATE DE CÂMPURI
ELECTROMAGNETICE
Criterii de audit
lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri
electromagnetice.
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform H.G. 1136/2006 art. 2, prevederile acestei hotărâri:

a. se referă la riscurile pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor datorate efectelor
recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulaţia
curenţilor induşi şi de absorbţia de energie, precum şi de curenţii de contact;
b. nu vizează posibilele efecte pe termen lung;
c. nu vizează riscurile care decurg din contactul cu conductori sub tensiune.
Nota 2: Conform H.G. 1136/2006 art. 4, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:
a. câmpuri electromagnetice - câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice, magnetice şi
electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz;
b. valori limită de expunere - limitele de expunere la câmpuri electromagnetice care se
bazează direct pe efectele cunoscute asupra sănătăţii şi pe consideraţii biologice;
respectarea acestor limite asigură protecţia lucrătorilor expuşi la câmpuri
electromagnetice împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii;
c. valori de declanşare a acţiunii - nivelul parametrilor direct măsurabili, exprimaţi în
termeni de intensitate a câmpului electric (E), de intensitate a câmpului magnetic (H), de
inducţie magnetică (B) şi de intensitate a puterii (S), începând de la care trebuie să fie
luate una sau mai multe măsuri prevăzute în prezenta hotărâre; respectarea valorilor de
declanşare a acţiunii asigură respectarea valorilor limită de expunere relevante.
Nota 3: Valorile limită de expunere şi valorile de declanşare a acţiunii pentru câmpurile

electromagnetice sunt prevăzute în tabelele nr. 1 şi 2 din anexa la H.G. 1136/2006.
Nota 4: Pentru evaluarea, măsurarea şi/sau calculul expunerii lucrătorilor la câmpuri

electromagnetice se poate recurge la standardele naţionale în domeniu, până la data publicării
standardelor naţionale adaptate standardelor europene armonizate care acoperă întreaga serie
de evaluări, măsurări şi calcule, stabilite de Comitetul European pentru Standardizare în
Electrotehnică (CENELEC).

C.14.1. Angajatorul asigură evaluarea, măsurarea şi/sau calcularea
nivelurilor câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi
lucrătorii, cu ajutorul serviciilor sau persoanelor 3
competente.
art. 7, 8, 9, 10, 12, 13(1), 13(3)
159
C.14.2. Angajatorul a stabilit şi implementat un program de măsuri
tehnice şi/sau organizatorice pentru evitarea sau reducerea
3
riscurilor generate de câmpurile electromagnetice.
art. 13(1), 14 – 19
C.14.3. Datele rezultate din evaluarea, măsurarea şi/sau calculul
nivelului de expunere sunt păstrate într-o formă care să
3
permită consultarea lor ulterioară.
art. 11, 13(2)
C.14.4. Evaluarea riscurilor este actualizată periodic şi ori de câte
ori este s-au produs modificări semnificative în urma cărora
aceasta poate deveni caducă sau atunci când rezultatele 3
supravegherii medicale demonstrează că este necesar.
art. 13(4), 23(2)
C.14.5. Angajatorul asigură informarea şi formarea lucrătorilor
expuşi la locul de muncă la riscuri generate de câmpuri
3
electromagnetice şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători.
art. 20
şi/sau a reprezentanţilor acestora privind riscurile generate
3
de câmpurile electromagnetice.
art. 21
C.14.7. Angajatorul asigură supravegherea medicală a stării de
sănătate a lucrătorilor. 3
art. 22, 23(1)
C.14.8. Angajatorul asigură accesul medicului de medicina muncii
la rezultatele evaluării riscurilor. 3
art. 24
C.14.9. Dosarele medicale cuprinzând rezultatele supravegherii
medicale sunt păstrate într-o formă adecvată astfel încât să
poată fi consultate ulterior, cu respectarea secretului 3
medical.
art. 25
C.14.10. Angajatorul asigură accesul lucrătorilor, la cerere, la
dosarele medicale personale. 3
art. 26
160
NIVEL DE CONFORMARE
POC14 = a + b + c =
PMC14 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC14 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC14 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
161
C.15. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU ŞANTIERE
TEMPORARE SAU MOBILE
Criterii de audit
de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform H.G. 300/2006 art. 2, prevederile acestei hotărâri nu se aplică activităţilor de foraj
şi extracţie din industria extractivă.
Nota 2: Conform H.G. 300/2006, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:

a. şantier temporar sau mobil, denumit şantier - orice şantier în care se desfăşoară lucrări
de construcţii sau inginerie civilă, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa nr. 1
la H.G. 300/2006;
b. beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea
şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia;
c. manager de proiect - orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi
desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi
controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în
condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;
d. proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda
beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;
e. şef de şantier - persoana fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea
lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului;
f. antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizică sau juridică
competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda
beneficiarului;
g. subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă
contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de
specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
h. lucrător independent - orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate
profesională în mod independent şi îşi asumă contractual faţă de beneficiar, antreprenor
sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;
i. coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării
- orice persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de
către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la
art. 54 din H.G. 300/2006;
j. coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice
persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către
managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58
din H.G. 300/2006.
162
C.15.1. Beneficiarul şi/sau managerul de proiect a desemnat un
coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata
3
elaborării proiectului lucrării.
art. 5, 6, 8, 53
C.15.2. Beneficiarul şi/sau managerul de proiect a desemnat un
coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata
3
realizării lucrării.
art. 5, 7, 8, 57
C.15.3. Sunt asigurate condiţiile pentru îndeplinirea de către
coordonatorii în materie de securitate şi sănătate a
3
atribuţiilor ce le revin.
art. 9
C.15.4. A fost elaborat şi este menţinut la zi planul de securitate şi
sănătate. 3
art. 10, 12, 13, 14, 15, 16, 21
C.15.5. Planul de securitate şi sănătate îndeplineşte cerinţele legale
privind conţinutul.
3
art. 11, 17, 18, 19, 20, anexa 2
art. III pct. 8, 9
C.15.6. Planul de securitate şi sănătate se află în permanenţă pe
şantier şi poate fi consultat, la cerere, de către inspectorii de
muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de
securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii 3
lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii
şi sănătăţii.
art. 22
C.15.7. Managerul de proiect asigură păstrarea planului de
securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale
3
a lucrării.
art. 23
C.15.8. Planul propriu de securitate îndeplineşte cerinţele legale
privind conţinutul. 3
art. 24, 27, 29, 31
C.15.9. Antreprenorul asigură celor interesaţi punerea la dispoziţie
a planului propriu de securitate şi a documentului cu
măsurile generale de securitate şi sănătate pentru lucrările 3
şantierului.
art. 25, 28
C.15.10. Antreprenorul/subantreprenorul a elaborat şi menţine la zi
planul propriu de securitate. 3
art. 26, 30, 33
C.15.11. Înainte de începerea lucrărilor planul propriu de securitate
şi sănătate a fost consultat şi avizat de către coordonatorul
în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării
lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii
3
comitetului de securitate şi sănătate sau de către
reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
art. 32
163
C.15.12. Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi
sănătate se află în permanenţă pe şantier pentru a putea fi
consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă,
inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi
3
sănătate în muncă sau reprezentanţii lucrătorilor, cu
răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor.
art. 34
C.15.13. Antreprenorul asigură păstrarea planului propriu de
securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale
3
a lucrării.
art. 35
C.15.14. Registrul de coordonare îndeplineşte cerinţele legale
privind conţinutul. 3
art. 36, 37
C.15.15. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării a transmis registrul de
coordonare coordonatorului în materie de securitate şi
3
sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza unui proces-
verbal ataşat la registru.
art.38
C.15.16. Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate prezintă
registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect,
3
inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari.
art. 39
C.15.17. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate asigură
păstrarea registrului de coordonare timp de 5 ani de la data
3
recepţiei finale a lucrării.
art. 40
C.15.18. Dosarul de intervenţii ulterioare îndeplineşte cerinţele
legale privind conţinutul şi actualizarea datelor. 3
art. 41, 46
elaborării proiectului lucrării sau proiectantul a întocmit
dosarul de intervenţii ulterioare încă din faza de proiectare 3
a lucrării.
art. 42
C.15.20. Dosarul de intervenţii ulterioare a fost transmis
coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe
durata realizării lucrării, pe baza unui proces-verbal ataşat 3
la dosar.
art. 43
C.15.21. Dosarul de intervenţii ulterioare a fost transmis
beneficiarului după recepţia finală a lucrării, pe baza unui
3
proces-verbal ataşat la dosar.
art. 44
C.15.22. În cazul intervenţiilor ulterioare, beneficiarul pune la
dispoziţia coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate desemnat pe durata intervenţiilor ulterioare un 3
exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare.
art. 45
164
C.15.23. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect a întocmit
declaraţia prealabilă şi asigură actualizarea ei. 3
art. 47, 48, 50, anexa 3
C.15.24. Declaraţia prealabilă este comunicată inspectoratului
teritorial de muncă şi afişată pe şantier, în loc vizibil,
3
înainte de începerea lucrărilor.
art. 48, 49
C.15.25. În faza de concepţie, studiu şi elaborare a proiectului
lucrării, managerul de proiect, proiectantul şi beneficiarul
au luat în considerare principiile generale de securitate şi
3
sănătate. aplicabile.
art. 51, 52
art. III pct. 2
elaborării proiectului îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute
3
de legislaţie.
art. 54
elaborării proiectului îndeplineşte cerinţele de competenţă
3
necesare exercitării funcţiei.
art. 55
C.15.28. Pe durata realizării lucrării, angajatorii şi lucrătorii
independenţi respectă obligaţiile generale ce le revin.
3
art. 56
art. III pct. 3
realizării lucrării îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de
3
legislaţie.
art. 58
realizării lucrării îndeplineşte cerinţele de competenţă
3
necesare exercitării funcţiei.
art. 59
C.15.31. Beneficiarul/managerul de proiect îşi îndeplinesc obligaţiile
ce le revin. 3
art. 60, 61
C.15.32. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform
legislaţiei.
3
art. 63, 64
art. III pct. 4
C.15.33. Lucrătorii independenţi respectă obligaţiile care le revin
conform legislaţiei.
3
art. 65, anexa 4
art. III pct. 4, 10
C.15.34. Angajatorul asigură informarea lucrătorilor şi/sau a
reprezentanţilor lor privind măsurile de securitate şi
3
sănătate pe şantier.
art. 66, 67
165
şi/sau a reprezentanţilor acestora privind securitatea şi
sănătatea în muncă pe şantier. 3
art. 69, 70
art. III pct. 6

NIVEL DE CONFORMARE
POC15 = a + b + c =
PMC15 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC15 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC15 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
166
ASISTENŢA MEDICALĂ LA BORDUL NAVELOR
Criterii de audit
de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa
medicală la bordul navelor
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
a. navă - orice navă maritimă sau navă de pescuit care arborează pavilionul românesc,
aflată în proprietate publică ori privată, cu excepţia navelor de navigaţie interioară,
navelor militare, ambarcaţiunilor de agrement utilizate în scopuri necomerciale şi care
nu au echipaj profesionist, precum şi a remorcherelor care îşi desfăşoară activitatea în
bazinele şi radele portuare;
b. lucrător - membru al echipajului sau persoana care exercită o activitate profesională la
bordul unei nave, inclusiv stagiarii şi elevii, cu excepţia piloţilor portuari şi a
personalului de la uscat care desfăşoară o activitate la bordul unei nave acostate la cheu;
c. armator - proprietarul navei, cu excepţia cazurilor în care nava a fost închiriată fără
echipaj şi materiale sau al cărei management este asigurat, în totalitate ori parţial, de
către o persoană fizică sau juridică, alta decât proprietarul, în baza unui contract de
management; în aceste cazuri persoana fizică sau juridică care a închiriat nava sau cea
care asigură managementul navei este considerată armator;
d. dotare medicală - medicamente, echipament medical şi antidoturi, a căror listă
neexhaustivă este prevăzută în anexa 2 la H.G. 1007/2006;
e. antidot - substanţa utilizată pentru prevenirea sau tratamentul efectului ori efectelor
vătămătoare, directe sau indirecte, ale uneia ori mai multor substanţe incluse în lista cu
substanţe periculoase prevăzută în anexa 3 la H.G. 1007/2006.

C.16.1. Nava are în permanenţă la bordul său dotarea medicală
necesară, calitativ şi cantitativ. 3
art. 4, 5, anexa 2
C.16.2. Conţinutul dotărilor medicale, în ceea ce priveşte
medicamentele şi materialele sanitare, este detaliat într-un
2
document de control.
art. 6, 7(2), anexa 4
C.16.3. Plutele şi bărcile de salvare dispun de o cutie etanşă cu
materiale sanitare. 3
art. 7(1), anexa 2
C.16.4. Nava dispune de un spaţiu care să permită acordarea
îngrijirilor medicale în condiţii materiale şi igienice
2
corespunzătoare.
art. 8(1)
C.16.5. Nava are la bord un medic responsabil cu îngrijirea
medicală a lucrătorilor. 3
art. 8(2)
167
C.16.6. Nava dispune la bord de antidoturile necesare,
corespunzător substanţelor periculoase transportate. 3
art. 9, 10, anexa 2
C.16.7. Conţinutul dotării medicale privind antidoturile este înscris
în documentul de control. 2
art. 11, anexa 4
C.16.8. Armatorul şi comandantul navei asigură aprovizionarea,
completarea şi administrarea dotării medicale a navei. 3
art. 12, 13, 14, 15
C.16.9. Dotarea medicală este însoţită de instrucţiuni de folosire,
inclusiv pentru antidoturi. 3
art. 16
C.16.10. Lucrătorii cu responsabilităţi în domeniul medical au
urmat cursuri de specialitate corespunzătoare. 3
art. 17, 18, anexa 5

NIVEL DE CONFORMARE
POC16 = a + b + c =
PMC16 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC16 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC16 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
168
C.17. CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ DE SUPRAFAŢĂ SAU
SUBTERAN
Criterii de audit
pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
din industria extractivă de suprafaţă sau subteran
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
a. industria extractivă de suprafaţă sau subteran - toate ramurile industriei extractive în
care se desfăşoară activităţi de extracţie la suprafaţă sau subteran a substanţelor minerale
utile, în sensul strict al termenului, şi/sau prospecţiuni şi explorări în vederea extracţiei,
şi/sau pregătirea materiilor prime extrase în vederea comercializării, exclusiv activităţile
de prelucrare ori preparare a materiilor prime extrase, cu excepţia ramurilor industriei
extractive prin foraj definite prin prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva
92/91/CEE;
b. loc de muncă - ansamblul locurilor destinate amplasării posturilor de lucru, în cadrul
activităţilor şi instalaţiilor legate direct sau indirect de ramurile industriei extractive de
suprafaţă sau subteran, inclusiv haldele de steril ori alte zone de depozitare, precum şi
locurile de cazare în care lucrătorii au acces în cadrul activităţii lor.
Nota 2: Prevederile H.G. 1049/2006 nu se aplică industriei extractive prin dragare dacă se asigură
protecţia lucrătorilor, în conformitate cu principiile generale de protecţie a sănătăţii şi
securităţii lucrătorilor cuprinse în această hotărâre, avându-se în vedere riscurile specifice
acestei activităţi.

C.17.1. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru a asigura
art. 4, 12
C.17.2. Angajatorul asigură întocmirea şi menţinerea la zi a
documentului de securitate şi sănătate. 3
art. 5, 6, 7
C.17.3. În situaţia în care la acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară
activitatea lucrători din diferite întreprinderi, fiecare
3
angajator îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin.
art. 8, 9, 10
C.17.4. Angajatorul asigură raportarea cât mai repede posibil către
inspectoratele teritoriale de muncă, asigurător şi organele de
urmărire penală, după caz, a oricărui accident de muncă grav 2
şi/sau mortal, precum şi a oricărui pericol grav.
art. 11
169
C.17.5. Angajatorul a asigurat prevederea, procurarea şi întreţinerea
mijloacelor corespunzătoare de evacuare şi salvare a
3
lucrătorilor în caz de pericol.
art. 13
C.17.6. Angajatorul a asigurat prevederea sistemelor de alarmă şi a
altor mijloace de comunicare pentru declanşarea imediată a
operaţiunilor de acordare a primului ajutor, evacuare şi 3
salvare în caz de pericol.
art. 14
lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor cu privire la
3
securitatea şi sănătatea în muncă.
art. 15, 16, 17
C.17.8. Angajatorul asigură supraveherea medicală a stării de
sănătate a lucrătorilor, înainte de începerea lucrărilor şi
3
periodic.
art. 18, 19, 20
C.17.9. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime de
securitate şi sănătate. 3
art. 21, 22, 23, 26, anexa 1, 2, 3

NIVEL DE CONFORMARE
POC17 = a + b + c =
PMC17 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC17 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC17 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
170
C.18. CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ DE FORAJ
Criterii de audit
pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
din industria extractivă de foraj
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
a. industria extractivă de foraj - toate ramurile industriei în care se desfăşoară activităţile
de extracţie, în sensul strict al termenului, de substanţe minerale utile prin forare de
puţuri de sonde şi/sau prospecţiuni de asemenea extracţii şi/sau pregătirea pentru
vânzarea materiilor prime extrase;
b. loc de muncă - ansamblul locurilor destinate amplasării de posturi de lucru în cadrul
activităţilor şi instalaţiilor legate direct sau indirect de industriile extractive de foraj,
inclusiv locurile de cazare la care lucrătorii au acces în cadrul activităţii lor.
Nota 2: Prevederile H.G. 1050/2006 nu se aplică activităţilor de prelucrare a materiilor prime

extrase.

C.18.1. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru a asigura
art. 4, 12
C.18.2. Angajatorul asigură întocmirea şi menţinerea la zi a
documentului de securitate şi sănătate. 3
art. 5, 6, 7
C.18.3. În situaţia în care la acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară
activitatea lucrători din diferite întreprinderi, fiecare
3
angajator îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin.
art. 8, 9, 10
C.18.4. Angajatorul asigură raportarea cât mai repede posibil către
inspectoratele teritoriale de muncă, asigurător şi organele de
urmărire penală, după caz, a oricărui accident de muncă grav 2
şi/sau mortal, precum şi a oricărui pericol grav.
art. 11
C.18.5. Angajatorul a asigurat prevederea, procurarea şi întreţinerea
mijloacelor corespunzătoare de evacuare şi salvare a
3
lucrătorilor în caz de pericol.
art. 13
C.18.6. Angajatorul a asigurat prevederea sistemelor de alarmă şi a
altor mijloace de comunicare pentru declanşarea imediată a
operaţiunilor de acordare a primului ajutor, evacuare şi 3
salvare în caz de pericol.
art. 14
171
lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor cu privire la
3
securitatea şi sănătatea în muncă.
art. 15, 16, 17
C.18.8. Angajatorul asigură supraveherea medicală a stării de
sănătate a lucrătorilor, înainte de începerea lucrărilor şi
3
periodic.
art. 18, 19, 20
C.18.9. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime de
securitate şi sănătate. 3
art. 21, 22, 23, 26, anexa 1, 2, 3

NIVEL DE CONFORMARE
POC18 = a + b + c =
PMC18 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC18 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC18 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
172
C.19. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA BORDUL
NAVELOR DE PESCUIT
Criterii de audit
de securitate şi sănătate în muncă la bordul
navelor de pescuit
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
a. navă de pescuit - orice navă care arborează pavilion român aflată în proprietate publică
ori privată şi care este folosită în scopuri comerciale fie pentru prinderea, fie pentru
prinderea şi prelucrarea peştelui sau a altor resurse vii ale mării;
b. navă de pescuit existentă - orice navă de pescuit a cărei lungime între perpendiculare
este mai mare sau egală cu 18 m şi care nu este o navă de pescuit nouă;
c. navă - orice navă de pescuit nouă sau existentă;
d. lucrător - orice persoană, membru al echipajului, care desfăşoară o activitate
profesională la bordul unei nave, inclusiv stagiarii şi ucenicii, cu excepţia piloţilor
portuari şi a personalului de la uscat care exercită o activitate la bordul unei nave
acostate la cheu;
e. armator - proprietarul navei, cu excepţia cazului în care nava a fost închiriată fără
echipaj şi materiale sau al cărei management este asigurat , în totalitate sau parţial, de
către o persoană fizică sau juridică, alta decât proprietarul, în baza unui contract de
management; în aceste cazuri, persoana care a închiriat nava fără echipaj şi materiale sau
cea care asigură managementul navei este considerată armator;
f. comandantul navei - lucrătorul care deţine comanda navei sau are responsabilitatea
acesteia.
Nota 2: Navă de pescuit nouă este orice navă de pescuit a cărei lungime între perpendiculare este
de 15 m sau mai mare şi:
a. pentru care contractul de construcţie sau de transformare majoră s-a încheiat la data
intrării în vigoare a H.G. 1135/2006 sau după această dată;
b. pentru care contractul de construcţie sau de transformare majoră s-a încheiat înainte de
data intrării în vigoare a H.G. 1135/2006 şi aceasta este livrată la 3 sau mai mulţi ani
după această dată; ori
c. la care, în lipsa unui contract de construcţie încheiat la data intrării în vigoare a H.G.
1135/2006 sau după această dată, a fost pusă chila sau construcţia începe să fie
identificată cu o navă specifică ori asamblarea navei respective a început, cuprinzând cel
puţin 50 de tone sau 1 % din masa totală estimată a întregului material structural,
luându-se în considerare valoarea cea mai mică dintre acestea.

C.19.1. Armatorii asigură utilizarea navelor în condiţii de securitate
şi sănătate a lucrătorilor. 3
art. 3, 4, 9, 10, 11, anexa 1, 2, 3, 4
173
C.19.2. Orice eveniment care are loc pe mare şi care are efect sau ar
putea să aibă un efect asupra securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor la bord este menţionat în detaliu într-un raport
transmis Autorităţii Navale Române şi este menţionat în 2
detaliu în jurnalul de bord sau, în lipsa acestuia, într-un
document similar.
art. 5(1)
C.19.3. Navele de pescuit noi/existente îndeplinesc cerinţele minime
de securitate şi sănătate. 3
art. 6, 7, 8, anexa 1, 2
asupra măsurilor privind securitatea şi sănătatea la bordul
3
navelor.
art. 12, 13
C.19.5. Persoanele care pot comanda o navă primesc informaţiile şi
instruirea specifică prevăzută de legislaţie. 3
art. 14
C.19.6. Este asigurată participarea lucrătorilor şi/sau a
reprezentanţilor lor la activităţile privind securitatea şi
3
sănătatea în muncă.
art. 15

NIVEL DE CONFORMARE
POC19 = a + b + c =
PMC19 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC19 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC19 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
174
C.20. PROTECŢIA TINERILOR LA LOCUL DE MUNCĂ
Criterii de audit
H.G. 600/13.06.2007 privind protecţia tinerilor Directiva 94/33/CE
la locul de muncă
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Prevederile H.G. 600/2007 se aplică oricărei persoane în vârstă de până la 18 ani care are
încheiat un contract individual de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Nota 2: Conform H.G. 600/2007 art.2, termenii şi noţiunile utilizate au următoarele definiţii:
a. tânăr - orice persoană în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani;
b. copil - orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani sau orice tânăr în vârstă de cel
puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani care face încă obiectul şcolarizării obligatorii pe bază
de program integral, stabilit de lege;
c. muncă uşoară - toate activităţile care, prin natura proprie a sarcinilor pe care le presupun
şi a condiţiilor specifice în care acestea sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea,
sănătatea sau dezvoltarea copilului şi tânărului şi nu sunt de natură să prejudicieze
frecvenţa şcolară, participarea la programe de orientare ori de formare profesională,
aprobate de conducerea unităţii de învăţământ, sau capacitatea acestora de a beneficia de
instruirea primită;
d. timp de lucru - orice perioadă în care tânărul prestează munca, se află la dispoziţia
angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor
contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale
legislaţiei în vigoare;
e. perioadă de repaus - orice perioadă care nu este timp de lucru.

C.20.1. Angajatorul asigură tinerilor condiţii de muncă adaptate
vârstei lor. 3
art. 4, 10, 11, 12, 13, 14, 15
C.20.2. Încadrarea în muncă a copiilor şi tinerilor se face cu
respectarea cerinţelor legale. 3
art. 5
C.20.3. Angajatorul asigură evaluarea şi supravegherea sănătăţii
tinerilor. 3
art. 6(1), 6(2), 6(4)
C.20.4. Angajatorul a efectuat evaluarea riscurilor înainte ca tinerii
să înceapă munca şi asigură actualizarea acesteia la orice
3
modificare semnificativă a condiţiilor de muncă.
art. 6(3)
C.20.5. Angajatorul informează, în scris, tinerii asupra eventualelor
riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte
3
securitatea şi sănătatea lor.
art. 7(1)
175
C.20.6. Angajatorul informează, în scris, părinţii sau reprezentanţii
legali ai copiilor angajaţi asupra tuturor măsurilor luate în
3
ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor.
art. 7(2)
C.20.7. Angajatorul apelează la serviciile de prevenire şi protecţie în
vederea planificării, aplicării şi controlului condiţiilor de
3
securitate şi sănătate aplicabile în munca tinerilor.
art. 8
C.20.8. Angajatorul asigură protecţia tinerilor împotriva riscurilor
specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor. 3
art. 9, anexă

NIVEL DE CONFORMARE
POC20 = a + b + c =
PMC20 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC20 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC20 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
176
C.21. SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR
Criterii de audit
H.G. 355/11.04.2007 privind supravegherea -
sănătăţii lucrătorilor
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform H.G. 355/2007 termenii şi expresiile utilizate au următoarea semnificaţie:

a. supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care
asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de
profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor;
b. aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de
a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită
examenul medical;
c. inaptitudinea temporară de muncă reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de a
desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită
examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de către
medicul de medicina muncii;
d. inaptitudinea permanentă de muncă reprezintă incapacitatea medicală permanentă a
lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se
solicită examenul medical privind aptitudinea in muncă;
e. promovarea sănătăţii la locul de muncă reprezintă supravegherea activă a sănătăţii
lucrătorilor în raport cu caracteristicile locului de muncă şi, în mod particular, cu factorii
profesionali.

C.21.1. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către
medici specialişti de medicina muncii. 3
art. 4
C.21.2. Angajatorul se află în posesia unei evaluări actualizate a
riscului asupra sănătăţii lucrătorilor. 3
art. 5
C.21.3. Angajatorii asigură fondurile şi condiţiile efectuării tuturor
serviciilor medicale profilactice necesare pentru
3
supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
art. 6, 7, 8
C.21.4. Examenul medical la angajarea în muncă a lucrătorilor este
efectuat de medicul de medicina muncii.
3
art. 9(2), 10, 11(2), 12(2), 13, 14, 15, 16(3), 16(4), 16(5),
16(6), 16(7), 17, 45.
C.21.5. Angajatorul solicită efectuarea examenului medical la
angajare, completează fişa de solicitare a examenului
medical la angajare şi fişa de identificare a factorilor de risc 3
profesional.
art. 16(1).
177
C.21.6. În situaţia schimbării locului de muncă, lucrătorul are la
dispoziţie o copie a dosarului său medical şi a fişei de
expunere la riscuri profesionale de la locul de muncă 3
anterior.
art. 16(2), 41
C.21.7. La indicaţia medicului specialist de medicina muncii se
efectuează examenul medical de adaptare în muncă. 3
art. 18, 45
C.21.8. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical
periodic pentru toţi lucrătorii. 3
art. 19, 20, 21, 22, 45.
C.21.9. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical la
reluarea activităţii. 3
art. 23, 24, 25, 45
C.21.10. Medicul de medicina muncii efectuează activităţi specifice
de promovare a sănătăţii la locul de muncă. 3
art. 27, 28, 29
C.21.11. Lucrătorii sunt informaţi asupra drepturilor şi obligaţiilor
pe care le au privind supravegherea sănătăţii. 3
art. 30, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 47
C.21.12. La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la
locurile de muncă, angajatorii ţin seama de rezultatele
3
supravegherii sănătăţii.
art. 35
C.21.13. Este asigurată informarea lucrătorilor privind rezultatele
proprii ale supravgherii sănătăţii lor. 3
art. 36
C.21.14. Este asigurată păstrarea înregistrărilor medicale ale
lucrătorilor. 2
art. 37, 38, 42, 43, 46
C.21.15. Medicul specialist de medicina muncii şi medicul de
familie al lucrătorului se informează reciproc şi operativ
referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate a 3
lucrătorului.
art. 44
178
NIVEL DE CONFORMARE
POC21 = a + b + c =
PMC21 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC21 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC21 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
179
C.22. MĂSURI CE POT FI APLICATE ÎN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME
PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ
Criterii de audit
Ordonanţă de urgenţă nr. 99 din 29.06.2000 -
privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu
temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor
Normă metodologică din 06.07.2000 de aplicare
a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în
perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, prin temperaturi extreme se
înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care:
a. depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest
nivel;
b. scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
Nota 2: Aceste temperaturi sunt temperaturi monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de

Meteorologie şi Hidrologie şi transmise de centrele regionale ale acestuia.
Nota 3: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, termenii şi expresiile de mai jos
au următoarele semnificaţii:
a. temperatura exterioară a aerului reprezintă gradul de încălzire a aerului atmosferic;
b. umiditatea este umiditatea relativă şi reprezintă proporţia de vapori de apă existenţi în
aer faţă de cantitatea maximă posibilă, exprimată în procente;
c. vântul intens este vântul a cărui viteză depăşeşte 10 m/s;
d. temperatura echivalată ridicată este temperatura exterioară a aerului, corelată cu
umiditatea relativă şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele temperatură-
umiditate;
e. temperaturi ridicate extreme sunt considerate temperaturile de peste 37°C sau când
indicele temperatură - umiditate depăşeşte pragul valoric de 80;
f. temperatura echivalată scăzută este temperatura exterioară a aerului corelată cu viteza
vântului şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele de răcire;
g. temperaturi scăzute extreme sunt considerate temperaturile sub minus 20°C sau când
indicele de răcire scade sub pragul valoric de minus 32.

C.22.1. În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii
asigură măsurile minimale necesare pentru protecţia
lucrătorilor. 3
art. 3, 4
art. 6, 7, 12
180
C.22.2. În perioadele cu temperaturi scăzute extreme, angajatorii
asigură măsurile minimale pentru menţinerea sănătăţii
salariaţilor care lucrează în aer liber. 3
art. 3, 5
art. 6, 7, 12
C.22.3. În cazul în care angajatorii nu pot asigura îndeplinirea
măsurilor minimale necesare, stabilesc măsurile
organizatorice alternative. 3
art. 6, 7, 9
art. 6, 7, 8, 9, 10, 12
C.22.4. Angajatorul a asigurat măsurile necesare pentru prevenirea
unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de
temperaturi extreme. 3
art. 8
art. 11, 12

NIVEL DE CONFORMARE
POC22 = a + b + c =
PMC22 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC22 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC22 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
181
EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE RADIAŢIILE
OPTICE ARTIFICIALE
Criterii de audit
lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice
artificiale
N/A - Neaplicabil
0 - Deloc
1 - Parţial (≤ 50 %)
2 - Parţial (> 50 %)
3 - Complet
Nota 1: Conform prevederilor art. 5 şi 6 din H.G. 510/2010, termenii utilizaţi sunt definiţi astfel:
a. radiaţii optice - toate radiatiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 100
nm si 1 mm;
b. radiaţii ultraviolete - radiaţii optice cu lungimea de undă cuprinsă între 100 nm şi 400
nm; spectrul ultraviolet este divizat în radiatii UVA (315-400 nm), UVB (280-315 nm)
si UVC (100-280 nm);
c. radiaţii vizibile - radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 380 nm şi 780 nm;
d. radiaţii infraroşii - radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 780 nm şi 1 mm;
spectrul infraroşu este divizat în radiaţii IRA (780-1400 nm), IRB (1400-3000 nm) şi
IRC (3000 nm-1 mm);
e. laser (amplificarea luminii printr-o emisie stimulată de radiaţii) - orice dispozitiv realizat
pentru a produce sau amplifica radiaţii electromagnetice cu lungimea de undă
corespunzătoare radiaţiilor optice, în special prin procedeul de emisie stimulată
controlată;
f. radiaţii laser - radiaţiile optice care provin de la un laser;
g. radiaţii incoerente - toate radiaţiile optice, altele decât radiaţiile laser;
h. valori-limită de expunere - limitele de expunere la radiaţiile optice care sunt bazate
direct pe efecte dovedite asupra sănătăţii şi pe consideraţii biologice; respectarea acestor
limite va asigura protecţia lucrătorilor expuşi la surse artificiale de radiaţii optice
împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii lor;
i. iluminare energetică (E) sau densitate de putere - puterea radiată incidentă pe unitate de
suprafaţă pe o suprafaţă, exprimată în watt pe metru pătrat (W·m-2);
j. expunere energetică (H) - integrala iluminării energetice în raport cu timpul, exprimată
în joule pe metru pătrat (J·m-2);
k. luminanţă energetică (L) - fluxul energetic sau puterea pe unitate de unghi solid şi pe
unitate de suprafaţă, exprimat/exprimată în waţi pe metru pătrat pe steradian(W·m-2·sr-1);
l. nivel - combinatia de iluminare energetică, expunere energetică si luminantă energetică
la care este expus lucrătorul.

C.23.1. Este asigurată respectarea valorilor-limită de expunere
pentru radiaţiile incoerente, altele decât cele emise de surse
3
naturale de radiaţii optice.
art. 7
182
C.23.2. Este asigurată respectarea valorilor-limită de expunere
pentru radiaţiile laser. 3
art. 6
C.23.3. Angajatorul evaluează, în cazul lucrătorilor expuşi la surse
artificiale de radiaţii optice, şi, dacă este necesar, măsoară
şi/sau calculează nivelurile de radiaţii optice la care pot fi
expuşi lucrătorii, în scopul de a putea defini şi pune în 3
aplicare măsurile necesare pentru a reduce expunerea la
nivelurile limitelor aplicabile.
art. 9(1)
C.23.4. Metodologia utilizată la evaluarea, măsurarea şi/sau
calcularea nivelurilor de radiaţii optice este în conformitate
cu:
• standardele Comisie Electrotehnice Internaţionale (CEI),
pentru radiaţiile laser;
• recomandările Comisiei Internaţionale de Iluminat (CIE)
şi ale Comitetului European de Standardizare (CEN),
pentru radiaţiile incoerente;
3
• recomandările stabilite ştiinţific la nivel naţional sau
internaţional, pentru situaţiile de expunere care nu sunt
reglementate de standardele şi recomandările menţionate
anterior;
• datele furnizate de către producătorii echipamentelor,
atunci când acestea din urmă fac obiectul unor
reglementări comunitare specifice.
art. 9(2), (3), (4)
C.23.5. Angajatorul a asigurat evaluarea, măsurarea şi/sau
calcularea nivelurilor de radiaţii optice, cu ajutorul unor
servicii sau persoane competente la intervale 3
corespunzătoare.
art. 10(1)
C.23.6. Datele obţinute din evaluare sunt păstrate într-o formă care
să asigure consultarea lor ulterioară. 2
art. 10(2)
183
C.23.7. Angajatorul ia în considerare la evaluarea riscului generat
de expunerea la radiaţiile optice artificiale următoarele
elemente:
• nivelul, domeniul lungimilor de undă şi durata expunerii
la surse artificiale de radiaţie optică;
• valorile-limită de expunere;
• orice impact asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice;
• orice impact eventual asupra securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor rezultat din interacţiuni, la locul de muncă,
între radiaţii optice şi substanţe chimice fotosensibile;
• orice impact indirect, precum pierderea temporară a
vederii, o explozie sau un incendiu;
• existenţa unor echipamente de schimb, proiectate pentru
3
a reduce nivelul de expunere la radiaţii optice artificiale;
• informaţii corespunzătoare obţinute în urma
supravegherii sănătăţii, inclusiv informaţii publicate, în
măsura posibilităţilor;
• expunerea la mai multe surse de radiaţii optice
artificiale;
• clasificarea unui laser potrivit standardului relevant al
CEI şi, în ceea ce priveşte sursele artificiale care pot
provoca leziuni similare celor provocate de laserele din
clasa 3B sau 4, orice clasificare similară;
• informaţii furnizate de producătorii surselor de radiaţii
optice şi ai echipamentelor de muncă, asociate potrivit
reglementărilor comunitare specifice.
art. 11
C.23.8. Evaluarea riscului generat de expunerea la radiaţiile optice
artificiale este actualizată periodic. 2
art. 12
C.23.9. Reducerea riscurilor datorate expunerii la radiaţii optice
artificiale are la bază principiile generale de prevenire
2
prevăzute de Legea nr. 319/2006.
art. 14
C.23.10. Angajatorul elaborează şi aplică un plan de măsuri tehnice
şi/sau organizatorice destinate prevenirii expunerii
3
lucrătorilor peste valorile-limită.
art. 15, 16, 17
C.23.11. Angajatorul adaptează măsurile de evitare sau reducere a
riscurilor legate de expunerea la radiaţii optice artificiale la
nevoile lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la 3
riscuri specifice.
art. 18
C.23.12. Angajatorul asigură informarea, formarea, consultarea şi
participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora
privind riscurile generate de expunerea la radiaţiile optice 3
artificiale.
art. 19, 20
184
C.23.13. Angajatorul asigură supravegherea corespunzătoare a
sănătăţii lucrătorilor expuşi sau posibil să fie expuşi la
3
riscuri generate de radiaţiile optice artificiale.
art. 21, 22, 23, 24, 25

NIVEL DE CONFORMARE
POC23 = a + b + c =
PMC23 = 3×(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC23 = a×3 + b×2 + c×1 =
PMC23 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =
185

Suport Curs - Auditarea in Domeniul Securitatii Si Sanatati Filename - 1 I in Munca - 2016-2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs - Auditarea in Domeniul Securitatii Si Sanatati Filename - 1 I in Munca - 2016-2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

AUDITAREA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI

Conf.univ.dr.ing. BĂBUŢ GABRIEL

I.AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN

1.Cadrul conceptual al auditului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă…5

2.Metodele utilizate în România pentru auditarea conformităţii cu prevederile

II.EVALUAREA CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE

3.Cadrul conceptual şi metodologic de evaluare a conformării cu cerinţele

4.Metoda de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la

5.Aplicaţie practică: evaluarea conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe

Anexa 1: Fişele utilizate în cadrul metodei de evaluare a conformării cu

audit - proces (procedură) sistematic, independent şi documentat care

Fig. 1.1. Tipologia auditurilor realizate în domeniul securităţii şi sănătăţii în

ÎN FUNCŢIE DE OBIECTUL AUDITULUI:

ÎN FUNCŢIE DE DOMENIUL AUDITULUI:

• audit vertical - urmăreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei

• audit aleator - implică examinarea punctuală a unor aspecte, în funcţie

ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL PENTRU CARE ESTE REALIZAT

• audit intern (denumit audit de primă parte) - este efectuat de organizaţie

• audit extern - include auditul de secundă şi auditul de terţă parte;

• audit care urmăreşte o evaluare calitativă - indicatorii au aceeaşi

• audit care urmăreşte o evaluare cantitativă - indicatorii pot avea

ALTE TIPURI DE AUDIT (SR EN ISO 19011: 2011):

AUDITAREA DE CONFORMITATE A LOCURILOR DE

→ fişe pentru riscuri specifice;

punctajul maxim posibil PM se obţine în ipoteza în care fiecărui

la calculul PO şi PM nu se iau în considerare indicatorii care nu

→ încadrarea nivelului de securitate:

FIŞA DE SINTEZĂ A NECONFORMITĂŢILOR

→ programul de măsuri tehnico - organizatorice:

PROGRAMUL DE MĂSURI TEHNICO - ORGANIZATORICE

Cod Indicatori Da Nu Nu Observaţii

• în conţinutul fişelor se regăsesc doar acele prevederi ale N.G.P.M. şi ale

FIŞA DE SINTEZĂ A NECONFORMITĂŢILOR

• programul de măsuri tehnico - organizatorice:

PROGRAM DE MĂSURI TEHNICO - ORGANIZATORICE

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE

• fişa de sinteză pentru eliminarea pericolelor

FIŞA DE SINTEZĂ PENTRU ELIMINAREA PERICOLELOR

• metoda de auditare a conformităţii cu prevederile legislaţiei în

→ păstrarea parţială a conţinutul fişelor din metoda elaborată de

→ precizarea modalităţilor prin care trebuie culese informaţiile în

→ schimbarea modului de acordare a punctajelor pentru fiecare

→ conceperea de modele pentru raportul de acţiuni corective/preventive

• metoda vizează componenta auditului s.s.m. care se referă la

• criteriile de audit sunt constituite din:

• prin evaluarea conformităţii se determină:

• auditul de conformitate trebuie efectuat:

Legea nr. 319/2006

Legea nr. 319/2006

Fig. 2.1 Structura metodei de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă

FIŞE PRIVIND RISCURILE SPECIFICE:

FIŞE PRIVIND MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ŞI

Cod Indicator D/I/O Punctaj

RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

→ tabelul care prezintă nivelul de securitate general pentru

b. auditarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006:

• în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi

SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sănătăţii

• Cerinţa „4.5.2. Evaluarea conformării”:

consecvent cu angajamentul său de conformare [a se vedea 4.2 c)],