Auditul Securitatii Si Sanatatii in Munca Si Evaluarea Riscurilor de Accidentare Si Imbolnavire Profesionala

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
AUDITUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

SI EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI
IMBOLNAVIRE PROFESIONALA PENTRU LOCUL DE
MUNCA “REFERENT RESURSE UMANE” DIN CADRUL
S.C. LUGERA & MAKLER ROMANIA S.R.L.
COORDONATOR:
ING. MIHAI GROSU
CURSANT,
Bucuresti, iunie 2011

Auditul securitatii si sanatatii in munca si evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
pentru locul de munca “Referent resurse umane” din cadrul S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L.
CUPRINS
I. INTRODUCERE..........................................................................3
I.1. PREZENTARE S.C. LUGERA & MAKLER ROMANIA S.R.L.........4
II. AUDITUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA........4

II.1 INTRODUCERE......................................................................................4
II.2.PREZENTAREA METODEI DE AUDIT A NIVELULUI DE
CONFORMITATE.........................................................................................................10
II.3.APLICAREA METODEI DE AUDIT LA S.C. LUGERA & MAKLER
ROMANIA
S.R.L.............................................................................................................17
III.3.a. AUDITAREA DE CONFORMITATE A NIVELULUI DE
SECURITATE LA LOCURILE DE MUNCA ......................................................17
III.3.b. AUDITUL DE CONFORMITATE PRIVIND MANAGEMENTUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA .......................................................32
III. EVALUAREA RISCULUI DE ACCIDENTARE SI

IMBOLNAVIRE PROFESIONALA........................................48
III.1. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE................................53
III.2. EVALUAREA RISCULUI DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA PENTRU POSTUL DE LUCRU: REFERENT RESURSE
UMANE DIN CADRUL S.C. LUGERA & MAKLER ROMANIA S.R.L.........53
III.2.1PREZENTAREA LOCULUI DE MUNCA......................................53
III.2.1. 1. PROCESUL DE MUNCA............................................................53
III.2.1.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE
MUNCA EVALUAT................................................................................................53
III.2.1.3. FACTORII DE RISC IDENTIFICATI.......................................55
IV. CONCLUZII............................................................................67
2
I. INTRODUCERE
Prezenta lucrare isi propune sa indeplineasca urmatoarele obiective generale:

1. Auditarea securitatii si sanatatii in munca in vederea determinarii nivelului
de conformitate cu reglementarile in vigoare.
2. Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru
postul de lucru “Referent resurse umane” din cadrul S.C. Lugera & Makler Romania
S.R.L.;
Obiectivele auditului:
 sa identifice cerintele legislative de securitate si sanatate in munca
aplicabile în cadrul societatii S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L.;
 sa aprecieze calitativ conformitatea cu prevederile legislatiei de
securitate si sanatate in munca, prin identificarea cerintelor legislative
care nu sunt îndeplinite (total sau partial);
 sa aprecieze cantitativ conformitatea cu prevederile legislatiei de
securitate si sanatate in munca, prin determinarea nivelului de securitate
pentru postul de lucru „Referent resurse umane”;
 sa stabileasca un program de masuri pentru eliminarea
neconformitatilor fata de legislatia în domeniul securitatii si sanatatii in
munca.
Obiectivele evaluarii:
- sa identifice riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala
pentru postul de lucru „Referent resurse umane”;
- sa propuna masuri de reducere a riscurilor la locul de munca pentru
postul de lucru „Referent resurse umane”
3
I.1. PREZENTARE S.C. LUGERA & MAKLER ROMANIA S.R.L.
S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L. este o companie multinationala ce isi
desfasoara activitatea in Armenia, Croatia, Cehia, Olanda, Romania, Polonia, Ucraina
si Slovacia.
Compania a fost infiintata in 1996 in Slovacia de 3 parteneri. In 1999 a devenit
cea mai mare firma de recrutare din Slovacia. Pe piata din Romania a intrat in 2001,
iar in 2004 a ajuns una din cele mai mari companii de recrutare din tara.
Serviciile oferite de S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L. sunt:

 Punere la dispozitie de personal, ca agent de munca autorizat de
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;
 Recrutare de personal;
 Training si Consultanta;
 Assessment;
 Servicii de salarizare si administrare a dosarelor de personal.
Misiunea companiei este de a dezvolta abilitatile si de a adauga valoare

clientilor, colegilor si candidatilor.
Politica companiei este: intotdeauna DA clientilor. Aceasta duce la gasirea
solutiilor in orice problema.
Activitatea principala a S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L. este “Activitati
ale agentiilor de plasare a fortei de munca – COD CAEN 7810”.
In prezent S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L are un numar de peste 2000
de angajati care isi desfasoara activitatea la diversi clienti, la sediul social
desfasurandu-si activitatea 41 de angajati.
II. AUDITUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
II.1. INTRODUCERE
Conducerea persoanei juridice are obligatia de a asigura la fiecare loc de munca

securitatea si sanatatea salariatilor si a oricarei alte persoane care poate fi prezenta la
respectivul loc de munca.
Studiul are ca scop evaluarea conformitatii sistemului de securitate si
sanatate in munca a organizatiei cu legislatia de securitate si sanatate in munca
in vigoare, garantie a unui inalt nivel de securitate si vrea sa rezolve si cerinta 4.5.2.
( Evaluarea conformarii) din noul standard de sistem de management al SSM, SR
OHSAS 18001:2008.
4
Sistemul de management al sanatatii si sigurantei ocupationale (OH&S) permite

organizatiei sa tina sub control propriile riscuri legate de sanatatea si siguranta
ocupationala si sa-si îmbunatateasca performanta fiind aplicabil in orice organizatie
care doreste sa:
 Conceapa un sistem de management al sanatatii si sigurantei ocupationale
pentru a elimina sau minimiza riscul pentru angajati sau alte parti interesate care ar
putea fi expuse la riscuri legate de sanatatea si sigranta ocupationala asociate
activitatilor desfasurate;
 Implementeze, mentina si îmbunatateasca permanent un sistem de
management al sanatatii si sigrantei ocupationale;
 Se asigure de conformitatea acestuia cu politica sa in domeniul sanatatii si
sigrantei ocupationale;
 Demonstreze aceasta conformitate si altora;
 Caute certificarea/consemnarea sistemului sau de management al sanatatii
si sigrantei ocupationale de un organism extern sau
 Faca o autodeterminare si declaratie de conformitate cu specificatiile
OHSAS;
Auditarea sistemului de management al sanatatii si sigurantei ocupationale
reprezinta examinarea sistematica prin care se determina daca activitatile si rezultatele
aferente satisfac dispozitiile legale, si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si
sunt adecvate pentru realizaraea politicii si a obiectivelor organizatiei. Scopul principal al
auditului SSM este de a evalua neconformitatile în raport cu reglementarile în vigoare
din domeniu si, de a concepe actiunile corective necesare pentru eliminarea acestor
neconformitati.
Prin studiul de audit la nivelul societatii auditate se doreste si rezolvarea
cerintei 4.5.2 din SR OHSAS 18001:2008 „ Evaluarea conformitatii „
Auditul securitatii si sanatatii în munca mai este definit de SR EN ISO
19011:2002 ca fiind "un proces sistematic, independent si documentat pentru
obtinerea dovezilor auditului si evaluarea obiectivitatii acestora, pentru a
determina masura în care sunt îndeplinite crinteriile auditului".
Auditul securitatii si sanatatii în munca este un proces, în sensul definit de SR
EN ISO 9001:2005, pentru ca utilizeaza resurse umane, financiare, tehnice si de timp
pentru a transforma datele de intrare în date de iesire, acestea din urma constituind
rezultatele auditului.
Dovezile auditului sunt constituite din totalitatea informatiilor obtinute prin
interviuri, examinarea documentelor (înregistrarilor) si examinarea conformitatii
activitatilor si a conditiilor cu prevederile reglementarilor în domeniul SSM.
Dovezile auditului trebuie sa fie corecte, sa poata fi verificate si sa fie relevante pentru
criteriile auditului.
Criteriile auditului sunt formate de totalitatea prevederilor legale,
standardelor si a cerintelor specifice unitatii fata de care auditorul compara
dovezile de audit colectate, privind obiectivul auditat. Criteriile de audit sunt
5
identificate înainte de începerea auditului si sunt selectate în functie de tipul de audit

si de scopul efectuarii auditului.
In functie de cele doua categorii de audituri, criteriile pot fi diferentiate
astfel:
- cerinte ale legislatiei de SSM si/sau principii, reguli de buna practica -
pentru
auditul de conformitate;
- cerintele ale modelului de sistem (referentialului) - pentru auditul de sistem.
Caracterul de "proces sistematic" al auditului securitatii si sanatatii în munca
presupune ca aceasta activitate sa fie programata si planificata în functie de tipul si scopul
auditului.
Cea de-a doua caracteristica a auditului SSM, de "proces independent", se
traduce prin faptul ca aceasta activitate nu trebuie desfasurata de persoane care au
responsabilitati directe privind obiectivele auditate, tocmai pentru a se asigura
obiectivitatea auditului (SR EN ISO 9001:2005).
Auditul SSM nu trebuie confundat cu activitatile de inspectie a SSM sau de
supraveghere a SSM, care urmaresc controlul proceselor sau a produselor din punct de
vedere a SSM. Auditul SSM poate include si efectuarea unor inspectii de SSM, dar are
o cuprindere mai mare, necesitand un efort mai mare din partea echipei care-1
realizeaza, putand fi planificat pe o durata de cateva zile sau chiar saptamani. O inspectie
de SSM au o durata mult mai scurta si o frecventa mult mai mare, în unele situatii chiar
zilnica.
În functie de raportul existent intre auditor si auditat, auditurile pot fi
(conform ISO 19011:2002):
- interne sau de prima parte, sunt conduse de, sau în numele organizatiei
insasi;
- externe sau de secunda parte, sunt conduse de parti care au un interes în
organizatie, sau alte persoane în numele acestora;
- externe sau de terta parte, sunt conduse de organizatii de auditare externe
independente (care înregistreaza/certifica conformitatea cu criteriile de audit).
În functie de domeniul auditului, se pot diferentia:
- audituri orizontale (examinarea fiecarei arii functionale a unei organizatii
pentru a verifica gradul de corespondenta si implementare a cerintelor);
- audituiri verticale (examinarea tuturor ariilor functionale ale unei
organizatii, care sunt implicate într-o anumita problematica);
- audituri aleatoare (examinarea punctuala a unor aspecte, in functie de
scopul auditului).
În functie de sistemul de notare utilizat, auditurile pot fi:
- audituri care urmaresc o evaluare calitativa, la care indicatorii au aceeasi
importanta si sunt apreciati prin Da, Nu sau Nu e cazul;
- audituri care urmaresc o evaluare cantitativa, la care indicatorii pot avea
diferite grade de importanta, marcate prin coeficienti de ponderare, iar aprecierea
6
se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.

Pentru realizarea unui sistem de mamagement al SSM eficient este necesara
parcurgerea mai multor etape. În cadrul primei etape, pregatitoare, angajatorul trebuie
sa decida demararea actiunilor pentru implementarea sistemului si sa asigure
participarea la cursuri de formare, în acest domeniu, a personalului cu atributii
specifice de SSM si a managerilor care vor juca un rol important în asigurarea
functionarii sistemului de management al SSM.
Urmand ciclul lui Deming, procesul de implementare a sistemului începe cu
etapa de planificare, în care trebuie definita politica în domeniul SSM, sa contureze
cadrul general pentru identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor si punerea în
practica a masurilor de control necesare.
Etapa de implementare propriu-zisa implica urmatoarele actiuni:
- stabilirea rolurilor si responsabilitatilor;
- stabilirea procedurilor de comunicare a informatiilor privind SSM catre
angajati si alte parti interesate;
- documentarea proceselor si dezvoltarea unui sitem de control al
documentelor si al datelor;
- aplicarea unui sistem de control operational;
- stabilirea planurilor si procedurilor pentru situatii de urgenta.
Etapa de verificare are ca scop principal îmbunatatirea continua a sistemului si
se realizeaza în principal prin:
- masurarea si monitorizarea performantei;
- auditarea sistemului de management al SSM si a conformitatii cu legislatia
în domeniu;
- evaluarea riscurilor.
În etapa de actionare efectiva în vederea îmbunatatirii, se realizeaza analiza
managementului SSM, avand ca baza rezultatele etapei de verificare.
Auditarea de conformitate se face pe de o parte pe plan intern, în cadrul

organizatiei, ca un element al îmbunatatitii continue, iar pe de alta parte, pe plan
extern ca actiune în vederea certificarii sau recunoasterii de catre un beneficiar al
organizatiei.
 Definitii
Pentru a avea o imagine cat mai completa cu privire la semnificatia
termenilor utilizati în domeniul securitatii si sanatatii în munca voi face o prezentare a
acestora :
Audit - examinare sistematica prin care se determina daca activitatile si
rezultatele aferente satisfac dispozitiile planif icate si daca aceste dispozitii sunt
implementate efectiv si sunt adecvate pentru realizarea politicii si a obiectivelor
organizatiei (OHSAS 18001:1999)
7
Pericol - sursa sau situatie cu un potential de a produce o vatamare, în termeni

de ranire sau îmbolnavire, dauna adusa proprietatii, dauna adusa mediului de lucru, sau o
combinatie a acestora. (SR OHSAS 18001:2008)
Risc - combnatie a probabilitatii si consecintei producerii unui anumit
eveniment periculos. (SR OHSAS 18001:2008)
Risc tolerabil - risc, care a fost redus la un nivel care poate fi suportat de
organizatie, avand în vedere obligatiile sale legale si propria sa politica de
management de SSM. (OHSAS 18001:1999)
Neconformitate - orice abatere de la standardele specifice activitatilor,
practicilor, procedurilor, reglementarilor si de la performanta sistemului de
management. etc, care poate conduce direct sau indirect la ranire sau îmbolnavire,
daune aduse proprietatii, daune aduse mediului de lucru, sau o combinatie a acestora,
(SR OHSAS 18001:2008)
Sanatate si securitate in munca - conditii si factori care afecteaza starea de
sanatate a angajatilor, personalului temporar angajat, personalului subcontractant,
vizitatorilor si a oricarei alte personae aflate la locul de munca. (SR OHSAS
18001:2008)
Securitate - stare caracterizata prin absenta oricarui pericol.
 Principii fundamentale de evaluare

Nu exista principii universale privind modul în care ar trebui efectuata
evaluarea nivelului de conformitate.
Totusi, exista doua principii practice care, întotdeauna, trebuie avute în vedere în
activitatea de evaluare a nivelului de conformitate si anume:
- evaluarea trebuie structurata astfel încat sa fie acoperite toate
pericolele si riscurile relevante (ex.: nu trebuie trecute cu vederea aspectele
privind
curatenia, care ar putea sa se efectueze în afara programului "normal" de lucru,
compactarea gunoaielor, a deseurilor);
- cand un risc este identificat, evaluarea începe prin încercarea de a
identifica în primul rand a posibilitatii de eliminare a acestuia la sursa.
Scopul evaluarii nivelului de conformitate este de a oferi posibilitatea conducerii

persoanei juridice de a cunoaste situatia reala de la fiecare loc de munca, din punct de
vedere al securitatii si sanatatii si de a lua masurile de prevenire cele mai potrivite
situatiei date.
Aceste masuri includ:
- prevenirea riscurilor profesionale;
- informarea si instruirea salariatilor;
- implicarea organismelor si a mijloacelor care sa permita realizarea
masurilor preconizate.
Caracterul de proces documentat al auditului de conformitate a sistemului de
securitate si sanatate în munca presupune efectuarea acestei activitati pe baza unor
8
documente cu rol de referinta si înregistrare a efectuarii auditului. Aceste documente pot

include:
- liste de verificare a criteriilor auditului;
- formulare pentru înregistrarea informatiilor (constatari ale auditului,
înregistrari ale întalnirilor cu auditatul, etc.);
- formulare pentru înregistrarea concluziilor auditului: rapoarte
de neconformitate, rapoarte de actiuni corective/preventive, raportul de audit.
Metoda de audit a conformitatii securitatii si sanatatii în munca vizeaza
componenta auditului SSM, care se refera la conformitatea cu prevederile
legislatiei si are ca scop evaluarea conformitatii locurilor de munca si a
ansamblului unitatii cu aceste prevederi, precum si cu prevederile altor
reglementari aplicabile unitatii auditate.
In cadrul unui audit de conformitate, criteriile de audit sunt constituite din :

- Legea securitatii si sanatatii în munca, nr. 319/2006;
- H.G 1425/2006 – Norme metodologice din 11 octombrie 2006 de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006;
- Hotararea 955 din 8 septembrie 2010 pentru modificarea si
completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006
- Hotarari de Guvern care traduc in Romania directivele europene din
domeniu;
- instructiunile proprii de securitate a muncii;
- alte reglementari aplicabile unitatii auditate (cerinte organizationale
specifice).
Avand un caracter general, metoda de audit a conformitatii securitatii si sanatatii
în munca respecta prevederile Legii securitatii si sanatatii în munca. În cadrul
prezentului audit, metoda este completata cu criteriile care rezulta din instructiunile
proprii de securitate a muncii si din alte reglementari specifice societatii, rolul elaborarii
acestor liste de verificare (fise) revenind echipei de audit.
Evaluarea nivelului de conformitate trebuie sa fie astfel structurata încat sa ajute
conducerii societatii si persoanele care se ocupa cu problemele de securitate si sanatate
în munca (SSM) la:
- identificarea pericolelor existente si evaluarea riscurilor legate
de aceste
pericole, în vederea stabilirii masurilor care se impun pentru a asigura SSM a
salariatilor;
- evaluarea riscurilor în vederea selectionarii celor mai bune
echipamente tehnice
(ET), echipamente individuale de protectie (EIP), substante sau preparate
chimice, de asemenea pentru amenajarea si organizarea locului de munca;
9
- verificarea eficientei masurilor propuse si implementate;

- ierarhizarea actiunilor de prevenire în ordinea prioritatii;
- demonstrarea pentru ei însisi, pentru activitatile componente,
angajatilor,
precum si reprezentantilor acestora, ca s-a tinut seama de toti factorii legati de
munca, ca sunt cunoscute si luate în considerare toate masurile necesare în
vederea asigurarii unor conditii corespunzatoare de SSM.
Evaluarea nivelului de conformitate va trebui revizuita ori de cate ori la locul de
munca s-au produs schimbari care pot modifica perceptia riscului, cum ar fi un nou
proces tehnologic, echipamente sau materiale noi sau schimbarea organizarii
procesului de munca.
II.2. PREZENTAREA METODEI DE AUDIT A NIVELULUI DE

CONFORMITATE
Aceasta metoda este elaborata de INCDPM din Bucuresti în scopul consilierii

conducerilor persoanelor juridice, salariatilor, sindicatelor si altor parteneri în aplicarea
prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca si a legislatiei conexe.
Pentru a se asigura un nivel rezonabil de conformitate a sistemului de securitate si
sanatate în munca corespunzator, este necesara aplicarea unor metode de diagnosticare
a situatiei sistemului de munca format din executant - sarcina de munca - mijloace de
productie - mediu de munca, sub aspectul securitatii muncii, ceea ce implica pentru
persoanele care efectueaza auditul necesitatea de a poseda cunostinte si informatii
despre:
- legislatia in domeniu;
- pericolele si riscurile existente si modul lor de aparitie;
- materialele, echipamentele si tehnologiile utilizate în munca;
- procedurile si organizarea muncii, precum si interactiunile lor cu
materialele si echipamentele tehnice utilizate;
- natura, probabilitatea, frecventa si durata de expunere la pericole;
- relatia dintre expunerea la pericol si efectele sale;
- reglementarile legale din domeniul securitatii si sanatatii în munca.
Pornind de la ideea ca securitatea muncii presupune absenta pericolelor de
accidentare si îmbolnavire profesionala în procesul de munca, rezulta ca securitatea
muncii este deci o stare ipotetica, ideala, spre care se tinde în stabilirea si punerea
în practica a tuturor actiunilor preventive.
In realitate exista niveluri de conformitate, a caror punere în evidenta necesita
eforturi serioase de apreciere calitativa si încercari de evaluare cantitativa.
Cu ajutorul acestei metode de auditare se stabileste procentual nivelul de
conformitate al unitatii, prin compararea masurilor adoptate pentru riscurile
recunoscute cu prevederile normelor si standardelor în vigoare (conformitatea cu
normele si standardele).
10
Prezenta metoda face parte din categoria metodelor de evaluare

preaccident/boala profesionala sau "a apriori".
Prin evaluarea conformitatii se determina:
- gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate,
exprimat prin nivelul de conformitate, indicator conventional ce exprima global
starea de securitate a muncii într-un sistem de munca;
- eventualele neconformitati reale/potentiale fata de
criteriile auditului si masurile corective/preventive care trebuie luate pentru
eliminarea/prevenirea acestor neconformitati.
Evaluarea nivelului de conformitate este o examinare a tuturor aspectelor

procesului muncii, întreprinsa cu scopul de a determina sursele care ar putea provoca
daune corporale, aceasta constituind baza pentru fundamentarea masurilor de prevenire
si combatere a riscurilor.
Evaluarea nivelului de conformitate comporta urmatoarele etape:
- identificarea pericolelor;
- identificarea persoanelor care sunt expuse la aceste pericole;
- estimarea riscurilor, calitativa sau cantitativa;
- examinarea posibilitatilor de eliminare a riscurilor la sursa sau de
diminuare a
acestora.
Evaluarea conformitatii trebuie efectuata pentru toate locurile de munca.
Locurile de munca pot fi clasificate astfel:
- locuri de munca fixe (limitat in spatiu de dimensiunile mesei de
lucru si ale utilajelor);
- locuri de munca supuse modificarilor (ex.: santiere de constructii,
cladiri, etc.);
- locuri de munca mobile (limitat în spatiu de traseul pe care se
deplaseaza executantul pentru îndeplinirea sarcinii sale de munca).
Rezulta ca actiunea de evaluare trebuie astfel conceputa încat sa acopere diferitele
tipuri de locuri de munca.
Pentru evaluarea nivelului de conformitate pot fi utilizate o serie de modalitati
de abordare, cu conditia ca ele sa parcurga etapele prezentate mai sus.
Modalitatile de abordare folosite comporta de obicei urmatoarele operatii:
- observarea conditiilor de munca la locul de munca (ex.:
mijloacele de acces, situatia pardoselilor, securitatea echipamentelor tehnice,
pulberi si fum,
temperatura, iluminat, zgomot, etc.);
- identificrea sarcinilor la locul de munca;
- discutii cu lucratorii
- analiza modurilor de operare;
11
- analiza factorilor externi care ar putea influenta locul de munca

(ex.: factorii meteorologici pentru cei care lucreaza în exterior);
- analiza factorilor psihologici, sociali si fizici, care ar putea contribui
la stresul la locul de munca, cum interactioneaza ei împreuna si cum interactioneaza cu
alti
factori relevanti în organizarea muncii si în mediul de munca;
- analiza instalatiilor privind mentinerea conditiilor de securitate si sanatate
în munca.
Constatarile facute pot fi astfel comparate cu criteriile de asigurare a
securitatii si sanatatii în munca, cuprinse in reglementarile legale (Legea securitatii si
sanatatii în munca nr. 319/2006, Hotararile de Guvern privin cerintele minime de
asigurare a securitatii si sanatatii în munca etc, ).
In baza acestor constatari se poate face ierarhizarea masurilor de prevenire care
au în vedere:
- evitarea riscurilor prin schimbarea elementelor periculoase cu altele
care nu sunt sau eventual sunt mai putin periculoase;
- combaterea riscurilor la sursa;
- satbilirea masurilor de protectie colectiva ca masuri prioritare fata
de masurile de protectie individuala luand în considerare evolutia tehnicii si a
cunostintelor în domeniu.
Conceptia de evaluare care se va aplica, va depinde de:
- tipul de loc de munca (ex.: întreprindere fixa, santier
temporar, traseu de deplasare a executantului);
- tipul de proces (ex.:operatiuni repetitive, procese evolutive sau
variabile);
- sarcina de munca, care este functie de complexitatea tehnologiei
utilizate.
În practica este util ca evaluarea nivelului de conformitate sa fie gandita ca un
proces realizat într-o serie de etape în care fiecare secventa de etapa se
concentreaza pe un anumit tip de risc.
In linii mari, aceste etape constau in:
 Evaluarea globala, care separa riscurile în:
- riscuri a caror prezenta nu implica luarea unor masuri de prevenire;
- riscuri care pot fi eliminate prin adoptarea masurilor de
prevenire corespunzatoare;
- riscuri bine cunoscute pentru care masurile de prevenire sunt usor
identificabile si aplicabile;
- riscuri mai putin cunoscute, pentru identificarea carora si stabilirea masurilor
de prevenire presupune o atentie deosebita si o activitate complexa din partea
evaluatorilor.
12
 Evaluarea riscurilor a caror actiune are efecte majore asupra sanatatii si

securitatii salariatilor.
Indiferent de modul de abordare adoptat, la evaluarea nivelului de conformitate,
trebuie asigurata consultarea sau chiar participarea lucratorilor sau a reprezentantilor
acestora.
 Structura metodei INCDPM pe audit de conformitate

Metoda este structurata pe doua seturi de fise independente:
 fise privind conformitatea pentru riscurile generale si specifice
 fise privind conformitate pentru managementul securitatii si sanatatii la
nivelul unitatii.
Fisele privind conformitatea cu riscurile generale fac referire la prevederile
Legii securitatii si sanatatii în munca nr.319/2006, Normelor metodologice de aplicare
a legii si prevederilor hotararilor de Guvern care transpun directivele europene din
domeniul securitatii si sanatatii în munca. Metoda cuprinde 17 fise de conformitate
pentru riscuri generale si specifice, astfel:
 I – Iluminat;
 II – Zgomot;
 III – Vibratii;
 IV – Ambianta termica;
 V – Agenti chimici;
 VI – Agenti cancerigeni si mutageni;
 VII – Agenti biologici;
 VIII – Ventilare industriala;
 IX – Echipamente de munca;
 X – Amenajarea locului de munca;
 XI – Amenajarea spatiilor de lucru;
 XII – Incendii si explozii;
 XIII – Electrosecuritate;
 XIV – Sarcinile de munca;
 XV – Circulatie, riscuri orizontale si verticale;
 XVI – Protectia colectiva si individuala;
 XVII – Organizarea primului ajutor.
Fisele privind conformitatea cu riscurile specifice fac referire la prevederi ale

instructiunilor proprii privind securitatea si sanatatea în munca, precum si la aspecte
facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din "buna – practica" în domeniu.
Fisele de conformitate cu riscuri generale si riscuri specifice se utilizeaza ca
liste de verificare în cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de
munca.
13
Fisele privind conformitatea pentru managementul securitatii si sanatatii în

munca au la baza prevederi ale Legii securitatii si sanatatii în munca nr.319/2006
,Normelor metodologice de aplicare a legii si HG din domeniu si au ca scop evaluarea
gradului în care angajatorul îsi îndeplineste obligatiile care-i revin în domeniul
managementului SSM, conform legislatiei în vigoare.
Fisele privind managementul securitatii si sanatatii în munca se axeaza pe cinci

obiective de baza, si anume:
 implicarea conducerii (fisa A);
 strategia, planurile si procedurile privind SSM (fisa B);
 consultarea salariatilor (fisa C);
 identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor (fisa D);
 instruirea, perfectionarea si formarea personalului si propaganda în
domeniul SSM (fisa E).
 Structura fiselor si modul de utilizare

Fisele sunt concepute sub forma de check-list-uri (liste de verificare) si sunt
formate dintr-un numar de indicatori (întrebari) care se refera la diferite aspecte ale
riscului analizat sau modul în care sunt respectate prevederile din legislatie cu privire
la acest risc. Toate fisele din cadrul metodei au aceeasi structura si cuprind
urmatoarele informatii:
 codul indicatorului, format din numarul fisei si numarul de ordine al
indicatorului în cadrul fisei:
 textul indicatorului;
 modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;
 punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;
 punctajul acordat.
Pentru fiecare indicator se mentioneaza si modalitatile prin care pot fi culese
informatiile pe baza carora sa se faca aprecierea indicatorului respectiv:
 D – prin analiza documentelor relevante;
 I – prin interviuri cu angajatii care desfasoara activitatea la care se refera
indicatorul analizat si cu cei care au responsabilitati privind aceasta activitate, de la
toate nivelurile;
 O – prin observare directa de catre echipa de auditori a activitatii
desfasurate.
Deoarece nu toti indicatorii au aceeasi importanta din punct de vedere al
gravitatii sau frecventei accidentelor de munca sau îmbolnavirilor profesionale care
pot sa apara în cazul nerespectarii lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui
indicator a fost stabilit în mod diferentiat, astfel:
 5 puncte pentru indicatorii mai putin importanti;
 10 puncte pentru indicatorii de importanta medie;
14
 15 puncte pentru indicatorii importanti;

 20 puncte pentru indicatorii foarte importanti.
Punctajul maxim se acorda în cazul în care cerintele din legislatie la care face
referire indicatorul analizat sunt implementate si respectate în totalitate. Pentru o
îndeplinire partiala a acestor cerinte, punctajul acordat se reduce în mod gradat, pana
la acordarea a 0 puncte, în cazul în care aceste cerinte sunt total nesatisfacute în cadrul
obiectivului auditat.
În cazul în care în cadrul unei fise analizate exista indicatori care nu au
relevanta, tinand seama de conditiile specifice obiectivului auditat, la rubrica
prevazuta pentru înscrierea punctajului acordat se va face precizarea “Neaplicabil”.
Prin evaluarea dovezilor auditului în raport cu criteriile de audit se genereaza
constatarile auditului, care cuprind doua categorii de rezultate:
 identificarea eventualelor observatii si/sau neconformitati în raport cu
criteriile de audit si identificarea masurilor corective/preventive;
 determinarea nivelului de conformitate al obiectivului auditat.
Observatiile si neconformitatile identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc
de munca) sunt înregistrate în raportul de actiuni corective/preventive, parte
componenta a documentelor auditului. Modelul raportului de actiuni
corective/preventive este prezentat mai jos
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:
RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE
Cod Descrierea Actiuni Responsabilitati Termen
indicator neconformitati corective/preventive de
i realizare
Pentru fiecare fisa utilizata se calculeaza punctajul obtinut, prin însumarea

punctajelor acordate fiecarui indicator. În cazul în care în cadrul fisei utilizate exista
indicatori care au fost notati cu “Neaplicabil”, trebuie recalculat si punctajul maxim
posibil, avand în vedere ca în cadrul acestei valori nu trebuie sa se ia în considerare
indicatorii notati cu “Neaplicabil”. Punctajul maxim posibil pentru fisa respectiva va
fi obtinut prin scaderea punctajelor maxime corespunzatoare indicatorilor notati cu
“Neaplicabil”.
Valorile punctajelor obtinute si ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare
fisa utilizata, se centralizeaza într-un tabel care prezinta nivelul de conformitate
general pentru obiectivul auditat. Modelul acestui tabel este prezentat mai jos.
15
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVELUL DE CONFORMITATE GENERAL A SISTEMULUI DE

SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Cod fişă Denumire Punctaj Nivel de

Maxim Acorda conformitat
t e
RISCURI GENERALE si SPECIFICE
I Iluminat 17
5
II Zgomot 29
5
III Vibraţii 17
5
IV Ambianţă termică 26
0
V Agenţi chimici 87
0
VI Agenţi cancerigeni şi 28
mutageni 5
VII Agenţi biologici 36
5
VIII Ventilare industrială 49
5
IX Echipamente de muncă 59
0
X Amenajarea locului de muncă 16
0
XI Amenajarea spaţiilor de lucru 37
0
XII Incendii şi explozii 28
0
XIII Electrosecuritate 42
Nivelul de conformitate reprezinta raportul dintre punctajul acordat si punctajul
maxim posibil, raport care se exprima procentual. Nivelul de conformitate se
calculeaza pentru fiecare fisa utilizata.Nivelul de conformitate general reprezinta
raportul între total punctaj acordat si total punctaj maxim posibil si defineste în mod
conventional starea de securitate a sistemului de munca auditat.
Pentru auditarea managementului securitatii si sanatatii în munca la
nivelul unitatii, pe baza fiselor A – E, prezentate în partea a IV-a a metodei, se
utilizeaza modelul raportului de actiuni corective/preventive prezentat mai jos si
nivelul de conformitate general, prezentat mai jos pe doua categoii :. Nivelul de
conformitate a sistemului de securitate si sanatate in munca si nivelul de conformitate
managementului de securitate si sanatate in munca, care se determina ca raport între
punctajul acordat si punctajul maxim posibil, exprimat în procente.Unitatea:
16
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL A SISTEMULUI DE

MANAGEMENT AL SECURATATII SI SANATATII IN MUNCA
Cod Denumire Punctaj Nivel de

fisa Maxi A conformitat
m cordat e
AImplicarea conducerii 5
30
B Strategie, planuri, proceduri 2
55
C Consultarea angajatilor 2
10
DIdentificarea, evaluarea si prevenirea 2
riscurilor 85
E Instruirea, perfectionarea, formarea 3
personalului si propaganda în domeniul 00
SSM
TOTAL
1580
Tabel 1 : Nivel de conformitate general al sistemului de management al securitatii si sanatatii
in munca
Nivelul de securitate se incadreaza, functie de rezultatul obtinut, în 6 clase : 91-

100% -Excelent ; 81-90% - Foarte Bun - ; 71-80% - Bun; 61-70% - Mediu-; 51-60%
-Mic; sub 50% - Nesatisfacator
II.3. APLICAREA METODEI DE AUDIT LA S.C. LUGERA & MAKLER

ROMANIA S.R.L.
II.3.a. AUDITAREA DE CONFORMITATE A NIVELULUI DE

SECURITATE LA LOCURILE DE MUNCA
In urma analizei activitatii desfasurate de lucratorii cu functia de Referent
resurse umane, au fost identificate ca fiind relevante urmatoarele fise de riscuri
generale si specifice :
– Fişa I – Iluminat;
17
– Fişa IV – Ambianta termica;

– Fisa X – Amenajarea locului de munca;
– Fisa XI – Amenajarea spatiilor de lucru;
– Fisa XII – Incendii si explozii;
– Fisa XIII – Electrosecuritate;
– Fişa XVII – Organizarea primului ajutor;
FISE PRIVIND RISCURILE GENERALE
FISA I
ILUMINATUL
Criterii:
1. Legea securitatii si sanatatii în munca, nr. 319/2006;
2. H.G 1425/2006 – Norme metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006;
3. Hotararea 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006
4. Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca
Punctaj
Cod Indicator D/I/O Maxim Acordat
I.1 Conditiile de iluminat au D 20 20
constituit obiectul unor analize la nivelul
sucursalei?
I.2 Nivelul de iluminare de la locul de D 15 15
munca corespunde cerintelor sarcinii de
munca?
I.3 Salariatii se plang de oboseala I 15 7
vizuala (întepaturi, lacrimari)?
I.4 Sursele luminoase sau reflectiile I,O 10 8
lor sunt vizibile în centrul campului
vizual al locului de munca?
I.5 S-au luat masuri pentru evitarea O 10 9
zonelor de umbra?
18
Punctaj
I.6 Sistemul de iluminat corespunde O 20 18
caracterisiticilor locului de munca?
 iluminatul general uniform se
foloseste acolo unde se executa
activitati similare pe toata suprafata
încaperii sau cand pozitia locurilor de
munca sau a persoanelor se modifica
frecvent în timpul lucrului;
 iluminatul general localizat se

foloseste la locurile de munca unde sunt
necesare niveluri de iluminare diferite
si nu este posibila utilizarea
iluminatului local;
 iluminatul combinat se
foloseste la locurile de munca unde sunt
necesare niveluri diferite de iluminare,
iar iluminatul general nu poate asigura
cerintele de calitate corespunzatoare.
I.7 Angajatii pot sa modifice I,O 5 3
individual iluminatul locului lor de
munca în functie de precizia sarcinii pe
care trebuie sa o realizeze?
I.8 Angajatii pot receptiona usor I,O 15 15
informatiile necesare realizarii sarcinii
de munca?
I.9 Lucrarile care solicita eforturi D 10 0
pentru aparatul vizual sunt executate
totdeauna de aceiasi angajati?
I.10 Erorile, defectele, rebuturile sunt I - N
mai frecvente la sfarsitul
schimbului/saptamanii?
I.11 Sunt respectate pauzele prevazute I 15 10
în cursul schimbului de lucru?
I.12 Sistemul de iluminat artificial este I,O 10 10
în permanenta în stare de functionare?
I.13 Se asigura curatarea regulata a I,O 10 10
geamurilor (asigurarea iluminatului
natural)?
19
Punctaj
I.14 Exista sistem de iluminat de O - N
siguranta?
I.15 Dupa efectuarea unor modificari D - N
ale instalatiei de iluminat s-a facut
verificarea nivelului de iluminare?
TOTAL 175 155 125
FISA IV
AMBIANTA TERMICA
Criterii:
3. Hotararea 955 / 2010 pentru modificarea si completarea Normelor
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul
de munca
Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat
IV.1 Angajatii sunt expusi la caldura, I,O - N
frig, curenti de aer sau la intemperii?
IV.2 Salariatii se plang de caldura, I 10 5
frig, curenti de aer sau intemperii?
IV.3 Activitatea lor comporta I,O - N
probleme de natura termica
(transpiratie de postura s.a.)?
IV.1 Exista un sistem de climatizare I,O 20 10
eficient?
IV.2 Sistemul de climatizare este D,I, 15 12
întretinut în mod regula O
IV.3 La locul de munca analizat, I,O 5 3
20

Maxim Acordat
munca prezinta disconfort din punct de
vedere al ambiantei termice?
IV.4 La locul de munca analizat, I,O 5 3
angajatii sunt constransi la imobilitate?
IV.5 La locul de munca analizat I,O - N
angajatii sunt expusi frecvent la surse
de caldura sau de frig?
IV.6 La locul de munca analizat I - N
angajatii sunt obligati sa manipuleze
corpuri care nu sunt la temperatura
mediului ambiant?
IV.7 În cazul ambiantelor calde sau D,I - N
reci, angajatilor li se acorda
echipamentele individuale de protectie
adecvate?
IV.8 Aceste echipamente asigura I,O - N
protectia împotriva riscurilor existente?
IV.9 Aceste echipamente permit I,O - N
realizarea sarcinilor de munca în
conditii corespunzatoare?
IV.10 La locul de munca analizat, I,O - N
salariatii sunt expusi surselor de radiatii
calorice (cuptoare, flacari deschise,
infrarosii s.a.)?
IV.11 Exista dispozitive de protectie O - N
împotriva surselor de caldura sau de
frig?
IV.12 Sunt prevazute pauze în sistemul D,I 15 5
de organizare a muncii?
IV.13 Salariatii au la dispozitie o O 10 7
încapere cu temperatura normala?
IV.14 Salariatii au la dispozitie bauturi D,I 20 20
racoritoare sau calde?
TOTAL 260 90 65
Fisa X
AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCA
(principii ergonomice)
Criterii:
21

Punctaj
X.1 Angajatii au sesizat probleme ale I 15 10
vederii (lacrimare, usturimi)?
X.2 Membrii comitetului de sanatate si I 10 7
securitate în munca au fost consultati la
amenajarea locului de munca?
X.3 Dotarea locului de munca este I - N
suficienta în perioadele de varf ale
activitatii?
X.4 În perioadele de varf, dificultatile de I - N
a ordona prioritatile în comenzi (oprirea
unei comenzi pentru a porni o alta
comanda mai urgenta) creeaza încurcaturi
la locul de munca?
X.5 Exista probleme specifice cu I - N
anumite produse particulare?
X.6 Operatorii reclama unele dificultati I - N
în urmarirea în acelasi timp a informatiilor
vizuale necesare si efectuarea comenzilor?
X.7 Exista obstacole care împiedica I,O - N
observarea corecta a semnalelor
luminoase, a comenzilor sau a pieselor?
X.8 În cazul locurilor de munca care I - N
reclama pozitia sezut, pot fi reduse
distantele si frecventa deplasarilor pentru
aprovizionare, evacuarea pieselor, control?
X.9 Persoanele care lucreaza în pozitia I,O 10 10
sezand pot sa-si întinda picioarele?
X.10 Locurile de munca cu operatori în I,O - N
pozitie în picioare pot fi modificate astfel
încat operatorii sa stea în pozitie sezand?
X.11 Exista angajati de talie mica sau I 10 9
22
Punctaj
mare care se plang de dureri de spate?
X.12 Persoanele care se plang de dureri I - N
de picioare lucreaza în pozitia în picioare?
TOTAL 160 45 36
Fisa XI
AMENAJAREA SPATIILOR DE LUCRU
(cladiri si alte constructii)
Criterii:

Maxim Acordat
XI.1 În spatiile de lucru analizate I,O - N
(atelier, sectie) cu zone de lucru
(chiar punctuale) unde exista
pericolul caderilor de la înaltime,
s-au luat masurile necesare pentru a
se evita asemenea accidente?
XI.2 Sarcinile sunt deplasate O - N
deasupra salariatilor?
XI.3 S-au luat masuri ca noxele de O - N
la un loc de munca sa nu se propage
si la alte locuri de munca?
XI.4 Culoarele destinate special O - N
pentru circulatie sunt amenajate
corespunzator?
23

Maxim Acordat
XI.5 Culoarele destinate circulatiei O - N
autovehiculelor sunt clar separate de
cele destinate circulatiei
persoanelor?
XI.6 Amplasamentele necesare I,O 5 5
stocarii materialelor sau materiilor
prime, sunt suficiente pentru
perioadele de varf ale activitatii?
XI.7 Zonele comune diferitelor I,O - N
locuri de munca sunt suficiente în
conditiile în care în fiecare dintre
acestea se desfasoara o activitate de
varf?
XI.8 Instalatiile tehnico-utilitare I,O - N
sunt amenajate corespunzator?
XI.9 Locurile, echipamentele si I,O 15 15
materialele sanitare sunt suficiente?
XI.10 Pentru amenajarea unui loc de D - N
munca, s-au elaborat initial planuri
de amenajare în diferite variante de
amplasare?
XI.11 În cazul achizitionarii unui D - N
nou utilaj, se ia în considerare
necesitatea ca acesta sa se integreze
în circuitul de materii prime si
materiale, în circuitul produselor
finite, al personalului, în planul
general de întretinere, de curatenie?
XI.12 Care sunt dovezile care atesta D,I,O 20 20
îndeplinirea cerintelor de securitate
pentru instalatiile electrice?
XI.13 Caile si iesirile de urgenta D 20 20
corespund cerintelor de securitate?
XI.14 Ferestrele si luminatoarele D 10 10
sunt functionale si asigura
exploatarea în conditii de securitate?
XI.15 Usile si portile corespund D 10 10
cerintelor de securitate în
exploatare?
XI.16 Caile de circulatie corespund D,I - N
cerintelor de securitate în
exploatare?
24

Maxim Acordat
XI.17 Dimensiunile încaperilor si D 15 10
volumul de aer corespund
numarului de lucratori si sarcinilor
de munca?
XI.18 Încaperile pentru odihna sunt O - N
amenajate corespunzator?
XI.19 Instalatiile sanitare sunt O 15 15
suficiente si amenajate
corespunzator?
XI.20 Încaperile pentru acordarea O 5 5
primului ajutor sunt amenajate,
dotate si semnalizate corespunzator?
XI.21 În cazul în care exista D,I,O - N
lucratori cu dizabilitati, ce masuri s-
au luat pentru amenajarea locurilor
de munca în raport cu nevoile
speciale ale acestora?
XI.22 Locurile de munca în aer liber D,I,O - N
sunt amenajate si dotate în raport cu
cerintele de securitate?
XI.23 Locurile de munca în conditii D,I,O - N
de izolare sunt amenajate si dotate
corespunzator specificului acestora
din punct de vedere al cerintelor de
securitate a muncii?
TOTAL 370 115 110
Fisa XII
INCENDII SI EXPLOZII
Criterii:
4. Legea 307/2006 apararea contra incendiilor
25
Punctaj
XII.1 S-au efectuat investigatii D,I 15 10
privind sursele potentiale de incendii
si explozii?
XII.2 Se cunosc localizarile si D,I - N
cantitatile de materiale inflamabile si
explozive care se gasesc în sectia
(atelierul) în care este plasat locul de
munca analizat?
XII.3 Exista în sectie (atelier) I,O 20 20
suficiente mijloace de prevenire si
stingere a incendiilor?
XII.4 Sunt acestea adaptate la tipul de I,O 20 20
foc contra caruia trebuie sa se lupte?
XII.5 Materialele combustibile sunt I,O - N
separate de sursele de foc existente?
XII.6 Mijloacele de stingere a O 15 15
incendiilor sunt usor accesibile?
XII.7 Angajatii cunosc masurile care I 20 20
trebuie luate în cazul unui început de
incendiu (si/sau explozie)?
XII.8 În sectie (atelier) este pus la D 20 20
punct un plan de prevenire împotriva
riscurilor de incendiu (si/sau
explozie)?
XII.9 Exista "permis de foc" la toate D - N
locurile unde se lucreaza cu foc
deschis?
XII.10 Amenajarile de evacuare a O 15 15
personalului sunt mentinute în
permanenta în stare functionala?
XII.11 Sistemele de prevenire si I,O 20 20
semnalizare a incendiilor sunt în stare
perfecta de functionare?
XII.12 Zonele de acces ale pompierilor O 15 15
sunt mentinute tot timpul în stare
degajata?
XII.13 Afisele si indicatoarele privind O 10 10
incendiile sunt obiectul unor
permanente actualizari?
XII.14 Verificarea extinctoarelor se I,O 20 20
face în termenul prevazut de norme?
26
Punctaj
XII.15 În cazul degajarii în atmosfera I,O - N
a unor substante infamabile sau în
amestec cu aerul explozive (ex. faina,
zahar, praf de lemn, solventi) exista
sisteme de captare eficiente?
XII.16 În locurile de munca unde apar I,O - N
pericole datorita încarcarilor
electrostatice, exista dispozitive
pentru anihilarea acestor fenomene?
TOTAL 280 190 185
Fisa XIII
ELECTROSECURITATE
Criterii:
4. HG 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
Punctaj
XIII.1 Echipamentele tehnice D 20 20
electrice sunt proiectate, construite,
montate, întretinute si exploatate,
astfel încat sa fie respectate limitele
admise ale curentilor prin corpul
omului, ale impedantei electrice a
corpului uman, ale tensiunilor de
atingere si de pas si ale tensiunilor
de lucru?
27
Punctaj
XIII.2 La exploatarea D 20 20
echipamentelor electrice exista:
- instructiuni de exploatare;
- instructiuni de protectie
împotriva pericolului de
electrocutare;
- instructiuni de interventie
si acordare a primului ajutor în caz
de electrocutare
- program de verificari
periodice ale echipamentelor
electrice si mijloacelor de protectie
împotriva pericolului de
electrocutare.
XIII.3 Exista masurile tehnice pentru D,I,O - N
securitatea muncii împotriva
electrocutarii prin atingere directa?
XIII.4 Exista masurile organizatorice D,I,O - N
aplicate pentru protectia împotriva
electrocutarii prin atingere
indirecta?
XIII.5 Pentru protectia împotriva D,I,O - N
electrocutarii prin atingere indirecta,
se aplica si masuri organizatorice
sau numai masuri si mijloace de
protectie tehnice?
XIII.6 La efectuarea interventiilor la D,I,O - N
instalatiile, utilajele, echipamentele
si aparatele care utilizeaza energie
electrica exista formele de lucru
prevazute de legislatie?
XIII.7 Carcasele si învelisurile I,O - N
exterioare ale instalatiilor si
echipamentelor electrice corespund
prevederilor legale?
XIII.8 Retelele izolate fata de I,O - N
pamant sunt prevazute cu protectie
automata prin controlul rezistentei
de izolatie?
28
Punctaj
XIII.9 La instalatiile de înalta I,O - N
tensiune sunt prevazute blocari
mecanice sau electrice astfel încat
deschiderea carcaselor si a
îngradirilor de protectie sa nu fie
posibila decat dupa scoaterea de sub
tensiune a echipamentului electric
respectiv?
XIII.10 Dispozitivul de blocare este I,O - N
astfel construit încat sa nu poata fi
manevrat decat cu o scula speciala?
XIII.11 Automacaralele care lucreaza I,O - N
în apropierea LEA sunt echipate cu
dispozitive de semnalizare a intrarii
bratului în zona de influenta a
acestora?
XIII.12 Echipamentele de munca D,I,O - N
electrice/instalatiile de clasa I de
protectie sunt asigurate cu protectiile
cerute de reglementarile în vigoare?
XIII.13 Echipamentele de munca D,I,O - N
electrice/instalatiile de clasa II de
XIII.14 Echipamentele de munca D,I,O 20 20
electrice/instalatiile de clasa III de
XIII.15 Cablurile si firele electrice O 20 20
sunt în stare buna de utilizare?
XIII.16 Calitatea izolatiilor cablurilor, I,O 20 20

conductorilor si aparatelor electrice,
este adaptata la conditiile specifice
locale (apa, produsi chimici, praf,
riscuri de deteriorare mecanica
etc.)?
29
Punctaj
XIII.17 În locurile de munca I,O - N
prezentand riscuri de incendii si
explozii (ex: cabine de vopsire),
materialele si echipamentele
electrice sunt prevazute sa
functioneze în atmosfere potential
explozive?
XIII.18 Exploatarea, întretinerea, D,I,O - N
reglarea , repararea si punerea sub
tensiune a echipamentelor de munca
sau instalatiilor electrice se
realizeaza numai de catre personal
calificat în meseria de electrician
autorizat din punct de vedere al
securitatii muncii?
XIII.19 Electricienii sunt autorizati de D,I - N
catre organe abilitate în acest sens?
XIII.20 Observatiile constatate de D,I 20 20
catre electricieni cu ocazia
reviziilor efectuate sunt consemnate
într-un document (ex: condica de
procese-verbale)?
XIII.21 Este întocmita si respectata D,I 20 20
lista verificarilor periodice pentru
fiecare utilaj electric?
TOTAL 420 140 140
Fisa XVII
ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR
Criterii:
4. HG 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau sanatate la locul de munca
30
5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a

baremului de materiale ce intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre
medicale

Maxim Acordat
XVII.1 Echipamentele de prim I,O 15 15
ajutor existente în întreprindere
sunt adaptate riscurilor
specifice?
XVII.2 Exista truse de prin ajutor O 20 20
corespunzatoare reglementarilor
în vigoare?
XVII.3 Continutul lor este D 15 15
verificat periodic?
XVII.4 Exista indicatoare care sa O 15 15
semnalizeze locul de amplasare
a truselor?
XVII.5 Este accesibil locul de O 15 15
amplasare a truselor?
XVII.6 Personalul de la locul de I 15 10
munca cunoaste modul de
utilizare a truselor de prim
ajutor?
XVII.7 Sunt elaborate instructiuni D 20 20
pentru acordarea primului
ajutor?
XVII.8 Personalul de la locul de I 20 5
munca are cunostintele necesare
acordarii primului ajutor?
TOTAL 135 135 115
Unitatea: S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L.

Obiectiv auditat: Referent resurse umane
NIVELUL DE CONFORMITATE GENERAL AL SISTEMULUI DE

SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Cod fisa Denumire Punctaj Nivel de
Maxim Acordat conformitate
31
l Iluminat 1 155 125 80.64 %

IV Ambianta termica 2 90 65 72.22 %
X Amenajarea locului 1 45 36 80 %
XI Amenajarea 3 115 110 95.65 %
XII Incendii si explozii 2 190 185 97.36 %
XII Electrosecuritate 4 140 140 100 %
XV Organizarea 1 135 115 85.18 %
870 776 89.19 %

Tabel 2. Nivel de conformitate general al sistemului de securitate si sanatate in munca
Nivelul de conformitate este de 89.19 %, deci se incadreaza in clasa FOARTE

BUN.

RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Cod Descrierea Actiuni Responsabilitati Termen
indicator neconformitatii corective/preventive de
realizare
I.9 Lucrarile care Alternarea Seful direct; imediat
solicita eforturi activitatilor care Medicul de
pentru aparatul presupun un efort medicina muncii
vizual sunt vizual intens, cu
executate activitati care nu
totdeauna de presupun efort
aceiasi angajati? vizual ;
Control oftalmologic
la 6 luni
IV.15 Sunt prevazute Organizarea unor Seful direct imediat
pauze în pauze la fiecare 30
sistemul de minute
organizare a
muncii?
Tabel 3. Raport de actinuni preventive/corective
32
Concluzii: Nivelul de conformitate este unul foarte bun. Totusi nerespectarea unor
pauze de lucru duce la suprasolicitarea aparatului vizual.
Desi nu sunt neconcordante majore, se pot constata plangeri ale angajatilor in ceea
ce priveste sistemul de aer conditionat. Fiind amplasat in tavan, in momentul in care este
pornit, aerul este orientat catre anumite persoane, pozitionate exact sub gura de aer.
Ca o masura pe viitor, se pot achizitiona, aparate de aer conditionat care sa
orienteze aerul in sus.
III.3.b. AUDITUL DE CONFORMITATE PRIVIND MANAGEMENTUL

SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
Fisa A
IMPLICAREA CONDUCERII
Criterii:
Punctaj
A.1 Obligatiile angajatorului D 20 20
privind securitatea si sanatatea în
munca
Contractul colectiv de munca la
nivelul unitatii cuprinde clauze
referitoare la securitatea si sanatatea în
munca?
A.2 În contractele individuale de D 20 20
munca sunt stipulate prevederi privind
securitatea si sanatatea în munca?
A.3 În regulamentele de organizare D 20 20
si functionare a unitatii sunt stabilite
obligatii si raspunderi în domeniul
SSM?
A.4 Unitatea este autorizata din D 20 20
punct de vedere al protectiei muncii?
A.5 Angajatorul a stabilit atributiile D 15 15
si raspunderea angajatilor în domeniul
SSM corespunzator functiilor
exercitate?
33
Punctaj
A.6 Lucratorii desemnati au D,I,O 15 15
experienta, cunostintele, aptitudinile si
calificarea necesare în domeniul SSM?
A.7 Angajatorul a stabilit în scris D 15 15
atributiile si raspunderile ce revin
lucratorilor în domeniul SSM?
A.8 Conducatorul serviciului intern I 10 10
de prevenire si protectie are acces la
directorul general?
A.9 Structura functiei de securitate D,I 15 10
si sanatate în munca sunt facute
cunoscute în cadrul unitatii la nivelul
tuturor salariatilor?
A.10 Exista o politica proprie de D 20 15
prevenire a accidentelor de munca si a
îmbolnavirilor profesionale?
A.11 Aceasta politica este cunoscuta I 20 10
de catre angajati?
A.12 Este implementat un sistem de D 20 10
management al securitatii si sanatatii
în munca?
A.13 Conducerea unitatii cunoaste si D,I,O 20 20
respecta prevederile referitoare la
obligatiile pe care le are în domeniul
securitatii si sanatatii în munca ?
A.14 Dar obligatiile privind D,I 20 20
informarea si masurile tehnico-
organizatorice necesare pentru
informarea, instruirea luratorilor?
A.15 Conducerea unitatii cunoaste si D,I 20 15
respecta obligatiile ce-i revin privind
organizarea primului ajutor, stingerea
incendiilor, evacuarea lucratorilor si
situatiile de pericol grav si iminent?
A.16 Drepturile angajatilor I 20 20
Costurile financiare ale
masurilor de prevenire referitoare la
securitatea si sanatatea în munca sunt
suportate în exclusivitate de catre
angajator?
34
Punctaj
A.17 Sunt asigurate conditiile D,I 20 20
necesare pentru ca lucratorii desemnati
sa îsi poata îndeplini atributiile
specifice?
 acordarea timpului
necesar exercitarii atributiilor;
 participarea la
cursuri de formare si perfectionare în
domeniul SSM.
A.18 Principii si criterii de organizare I 20 20
Angajatorul cunoaste si respecta
principiile care stau la baza organizarii
activitatii de SSM?
A.19 Angajatorul aplica principiile I 20 20
generale de prevenire în
implementarea masurilor de asigurare
a securitatii si sanatatii în munca a
angajatilor?
A.20 Angajatorul a organizat un D,I 20 20
serviciu intern de prevenire si
protectie si comitet de securitate si
sanatate în munca?
A.21 Exista o coordonare a actiunilor D,I 20 15
de prevenire a riscurilor de accidentare
si îmbolnavire profesionala în situatia
în care se utilizeaza locuri de munca în
comun cu alti angajatori?
A.22 Servicii interne de prevenire si I,O 20 10
protectie
Serviciul intern de prevenire si
protectie dispune de spatiul si dotarile
necesare bunei desfasurari a
activitatii?
A.23 Numarul de angajati ai D 20 10
serviciului de securitate a muncii este
suficient?
35
Punctaj
A.24 Lucratorii din cadrul serviciului D 20 20
intern de prevenire si protectie
desfasoara numai activitati de
prevenire si protectie si cel mult
activitati complementare (ex. PSI,
protectia mediului)?
A.25 Cum este asigurata coordonarea D - N
în cazul existentei mai multor servicii
interne de prevenire si protectie?
A.26 Organizarea Comitetului de D 20 20
Securitate si Sanatate în Munca
Contractul colectiv de munca,
regulamentul intern sau regulamentul
de organizare si functionare contin
prevederi privind modalitatea de
desemnare a reprezentantilor
angajatilor în comitetele de securitate
si sanatate în munca?
A.27 Comitetul de securitate si D,I 20 20
sanatate în munca se întruneste cel
putin o data pe trimestru si ori de cate
ori este necesar?
A.28 Angajarea si repartizarea D,I 20 20
personalului la locurile de munca;
examenele medicale la angajare si
periodice
Se asigura fondurile si conditiile
necesare pentru efectuarea examenului
medical la angajare, a controlului
medical periodic si a examenului
medical la reluarea activitatii?
TOTAL 530 510 450
Fisa B
STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI
Criterii:
36

Punctaj
B.1 Exista un document care sa ateste D 20 15
existenta unei strategii la nivelul unitatii în
domeniul SSM ?
B.2 Documentul care cuprinde strategia D 20 15
unitatii în domeniul SSM cuprinde toate
elementele principale?
–o formulare clara a implicarii
conducerii în asigurarea unui nivel
corespunzator al SSM pentru toti
angajatii;
–obiectivele strategiei;
–identificarea responsabilitatilor;
–mecanismele consultative;
–procesul de analiza;
–semnaturile din partea conducerii
si a reprezentantului angajatilor.
B.3 S-au întreprins actiuni pentru ca D,I 20 10
angajatii sa cunoasca existenta si
continutul documentului care atesta
strategia în domeniul securitatii si
sanatatii în munca?
B.4 Strategia, planurile si procedurile D,I 15 10
SSM au fost elaborate urmare a consultarii
tuturor categoriilor de angajati?
B.5 Strategia, planurile si procedurile D,I 15 10
privind SSM sunt reevaluate si reanalizate
periodic prin consultarea cu reprezentantii
angajatilor?
37
Punctaj
B.6 Planurile si procedurile în domeniul D,I 20 15
SSM rezulta din informatiile culese prin
monitorizarea problemelor la nivelul
locurilor de munca, în vederea respectarii
prevederilor legislatiei, altor reglementari
nationale aplicabile si prin prelucrarea
statisticii accidentelor de munca si bolilor
profesionale?
B.7 Sunt stabilite termene precise D,I 15 10
privind atingerea unor obiective continute
în strategia, planurile si procedurile în
domeniul securitatii si sanatatii în munca?
B.8 S-au elaborat si exista documente D,I 20 20
incluzand planuri care prevad evaluarea,
ierarhizarea si prevenirea riscurilor
existente la locurile de munca din cadrul
unitatii?
B.9 S-a întreprins o planificare privind D,I 15 8
realizarea obiectivelor din planurile pentru
evaluarea, ierarhizarea si prevenirea
riscurilor, avand prevazute clar si
responsabilitatile?
B.10 Planurile elaborate în domeniul D,I 15 10
SSM sunt discutate cu cei care sunt
afectati de aplicarea lor?
B.11 Sefii de sectii si de ateliere raspund D,I 15 10
de punerea în aplicare a planurilor de
SSM., li s-a delegat autoritatea si
responsabilitatea necesara pentru
îndeplinirea acestor obiective?
B.12 Sunt disponibile suficiente resurse D,I 20 20
financiare pentru finantarea obiectivelor
din planurile privind SSM?
B.13 Rezultatele obtinute în domeniul D 10 0
SSM constituie indicatori privind
aprecierea activitatii sefilor de sectii,
ateliere sau a conducatorilor locurilor de
munca?
B.14 Obiectivele semnificative incluse în D,I 20 15
planurile privind SSM sunt analizate
periodic în sedintele consiliului de
administratie?
38
Punctaj
B.15 Contractele încheiate cu agentii D,I 15 15
economici care au lucrari pe teritoriul
unitatii, contin prevederi privind
asigurarea SSM?
TOTAL 255 255 183
Fisa C
CONSULTAREA ANGAJATILOR
Criterii:
3. Hotararea 955 /2010 pentru modificarea si completarea Normelor
Punctaj
C.1 Directorii din cadrul societatilor I 15 15
cunosc responsabilitatile care le revin
în ceea ce priveste consultarea
salariatilor în domeniul SSM?
C.2 Conducerea de varf prezinta cel D 20 20
putin o data pe an comitetului de SSM
un raport scris cu privire la situatia
securitatii si sanatatii în munca, la
actiunile care au fost întreprinse si
eficienta acestora, precum si programe
de protectie a muncii pentru anul
urmator?
C.3 Exista un mecanism care asigura D,I 10 3
un feed-back prompt si corect al
angajatilor privind deciziile conducerii
în probleme de SSM?
C.4 Angajatilor li s-a explicat rolul si D,I 15 12
atributiile C.S.S.M.?
C.5 S-au distribuit anunturi sau alte D,I 15 5
documente informative care sa explice
rolul si atributiile CSSM?
C.6 Membrii CSSM sunt cunoscuti I 15 15
de angajati?
39
Punctaj
C.7 Cu ocazia instructajului D,I 15 15
introductiv general sau al instructajului
la locul de munca, se poarta discutii cu
privire la mecanismul existent privind
consultarea angajatilor?
C.8 Directorul general participa la D,I 10 10
unele din sedintele CSSM?
C.9 Modificarile propuse a se efectua D,I 20 15
la locurile de munca si care ar putea
afecta nivelul de SSM sunt comunicate
angajatilor? Acestia sunt consultati
înainte de a se implementa aceste
modificari?
C.10 Exista exemple care atesta ca D,I 15 10
procesul consultativ este viabil si
eficient?
C.11 Procesele verbale încheiate cu D,I 15 15
ocazia sedintelor CSSM reflecta modul
de solutionare a problemelor propuse?
Sunt incluse termene si
responsabilitati?
C.12 Hotararile CSSM sunt afisate la D,O 15 10
loc vizibil spre a fi consultate de
angajati?
C.13 Statistica la zi a accidentelor de D,I 10 10
munca si a bolilor profesionale este
pusa la dispozitia comitetelor de
securitate si sanatate în munca, pentru a
se putea efectua analizele necesare si a
se identifica tendintele constatate?
TOTAL 190 190 155
Fisa D
IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI PREVENIREA RISCURILOR

Criterii:
40
Punctaj
D.1 Conducerea la varf din cadrul I 20 20
societatii este constienta de
responsabilitatile care îi revin în
domeniul managementului riscurilor?
D.2 Se pot da exemple concrete D 20 10
privind implicarea conducerii în
vederea identificarii, evaluarii si
prevenirii riscurilor?
D.3 Se respecta procedura stabilita D 15 15
de legislatie privind modul de
înregistrare si raportare a accidentelor
de munca?
D.4 S-a stabilit o procedura general D 15 15
valabila la nivelul societatii privind
efectuarea inspectiilor de SSM la
locurile de munca?
D.5 Procedura generala de efectuare D 20 20
a inspectiilor SSM contine elementele
de baza?
-definirea responsabilitatilor;
-stabilirea frecventei
inspectiilor la fiecare loc de munca;
-stabilirea procedurilor de
consultare cu CSSM.;
-recomandarea unor actiuni
corective adecvate locurilor de
munca, cu termene de finalizare;
-stabilirea prioritatilor
actiunilor corective;
-asigurarea feed-back-ului
pentru CSSM.
D.6 Exista un control privind modul D 15 15
de finalizare a actiunilor corective
hotarate cu ocazia inspectiilor de
SSM?
41
Punctaj
D.7 S-a asigurat instruirea D 15 15
personalului care se ocupa cu
inspectiile de SSM, în legatura cu
tehnicile si procedurile folosite în
acest scop?
D.8 Au fost identificate si s-au D 15 15
alcatuit documentele necesare privind
riscurile existente la toate locurile de
munca?
D.9 Riscurile existente la locurile D 15 15
de munca s-au identificat si s-au
evaluat prin:
-analiza privind gravitatea si
frecventa accidentelor de munca si a
îmbolnavirilor profesionale din cadrul
societatii;
-analiza tendintelor în acest
domeniu;
-analiza strategiei si a
procedurilor;
-luarea în considerare a
prevederilor legislatiei si altor
reglementari aplicabile;
-analiza informatiilor primite
de la furnizorii de echipamente de
munca?
D.10 S-au aplicat masuri de D 20 20
prevenire pentru riscurile existente la
locurile de munca?
D.11 Se pot da exemple de aplicare a D 20 15
planurilor privind identificarea,
evaluarea si prevenirea riscurilor la
locurile de munca?
D.12 Exista exemple care atesta D 15 5
faptul ca frecventa inspectiilor a fost
stabilita în functie de ierarhizarea
riscurilor la locurile de munca?
42
Punctaj
D.13 Exista dovezi care sa ateste D 15 15
faptul ca concluziile reiesite Din
statistica accidentelor de munca si a
bolilor profesionale sunt utilizate la
elaborarea planurilor pe unitate
privind securitatea si sanatatea în
munca?
D.14 Exista informatii cu privire la D 15 15
fiecare angajat referitoare la:
-nivelul de pregatire;
-experienta în munca
(vechime);
-nivelul de instruire;
-factorii de sanatate care îl pot
expune anumitor riscuri?
D.15 Exista stabilite anumite D 10 7
proceduri care prevad ca atunci cand,
ca urmare a unor modificari apar noi
riscuri la locul de munca, se apeleaza
la fisele angajatilor respectivi în
vederea luarii unor masuri vizand
asigurarea SSM.?
D.16 Echipamentele de munca D - N
procurate de societate dupa noiembrie
1996 sunt certificate din punct de
vedere al SSM? În ce procent din
totalul de EM?
D.17 Echipamentele individuale de D - N
protectie (EIP) procurate de
întreprindere sunt certificate si avizate
din punct de vedere al SSM.? În ce
procent din totalul de EIP?
TOTAL 285 245 217
Fisa E
INSTRUIREA, PERFECTIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI ÎN
DOMENIUL S.S.M.
Criterii:
43

Punctaj
E.1 Instruirea lucratorilor în domeniul D 20 20
securitatii si sanatatii în munca la nivelul
întreprinderii/unitatii se face în timpul
programului normal de lucru?
E.2 Instruirea se face de catre lucratorii D 20 20
nominalizati conform legislatiei în
vigoare, pentru fiecare din cele 3 faze?
E.3 La instruirea sunt folosite mijloace, D,I,O 20 15
metode si tehnici adecvate?
E.4 Angajatorul a asigurat baza D,I,O 20 20
materiala necesara instruirii adecvate?
E.5 Fisa de instruire individuala este D 20 20
completata corect si la zi?
E.6 Conducatorul locului de munca are D 15 15
fisa de instruire si copia fisei de aptitudini
completata de medicul de medicina
muncii în urma examenului medical la
angajare?
E.7 Dupa terminarea instructajului D 20 20
introductiv general, personalul instruit
este supus verificarii cunostintelor pe baza
de teste?
E.8 Instructajul la locul de munca se D 20 20
face tuturor persoanelor prevazute de
legislatie?
E.9 Instructajul la locul de munca D 20 20
respecta prevederile legislatiei?
E.10 Instructajul periodic se efectueaza D 20 20
conform prevederilor legislatiei?
E.11 Instructajul periodic se efectueaza D 20 20
în mod suplimentar celui programat în
cazurile indicate de legislatie?
E.12 Continutul instruirii este cel D 15 15
prevazut de legislatie, corespunzator celor
3 faze?
E.13 Este respectata periodicitatea D 15 15
instruirilor periodice conform prevederilor
legislatiei?
44
Punctaj
E.14 Exista preocupari la nivelul D 20 20
conducerii socitatii privind formarea si
perfectionarea personalului specializat în
conformitate cu prevederile legislatiei?
E.15 Documentatiile cu caracter tehnic D - N
de informare si instruire în domeniul SSM
realizate în cadrul unitatii sau
achizitionate sunt avizate de Comisia de
abilitare si avizare din zona de competenta
corespunzatoare?
E.16 Conducerea societatii aloca D 20 20
suficiente resurse pentru organizarea si
dotarea serviciilor interne de prevenire si
protectie?
TOTAL 300 285 280

STABILIREA NIVEL DE CONFORMITATE CU MANAGEMENTUL

SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
Punctaj
Cod Maxim Nivel de
Denumirea Acordat
Fisa Aplicabil conformitate
A Implicarea conducerii 530 510 450 88.23 %
B Strategie, planuri, proceduri 255 255 183 71.76 %
C Consultarea angajatilor 210 190 155 81.57 %

Identificarea, evaluarea si
D 285 245 217 88.57 %
prevenirea riscurilor
Instruirea, perfectionarea,
E formarea personalului si 300 285 280 98.24 %
propaganda în domeniul SSM
TOTAL 1580 1485 1285 86.53 %
45
Tabel 4. Nivelul de conformitate cu managementul securitatii si sanatatii in munca
Nivelul general de conformitate cu management SSM este 86.53 %, deci se

incadreaza in clasa FOARTE BUN
Elaborarea fisei de sinteza a neconformitatilor constatate si a masurilor

corectiv / preventive
Indicatorii care au neconformitati s-au transferat in fisa de sinteza a
neconformitatilor constate. Aceasta fisa cuprinde toate neconformitatile constatate de
evaluator si care au fost consemnate in cele cinci fise de evaluare.
Se considera neconformitati numai acei indicatori care au un punctaj acordat
mai mic sau egal cu de 3 ori punctajul maxim al metodei .
Fisa de sinteza a neconformitatile cuprinde si ea cinci fise dupa cum se vede
mai jos :
FISA DE SINTEZA A NECONFORMITATILOR SI A MASURILOR

CORECTIVE / PREVENTIVE
FISA A IMPLICAREA CONDUCERII
Nivel de conformitate : 88.23% Calificativ : Foarte bun
Conducererea societatii este implicata in asigurarea securitatii si sanatatii a

angajatilor, sunt asigurate resursele materiale pentru indeplinirea atributiilor ce revin
pe linie de securitate si sanatate in munca, sunt prevazute atributii clare in acest sens.
FISA B STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI
Nivel de conformitate : 71.76 % Calificativ : BUN
FISA DE SINTEZA A NECONFORMITATILOR

Cod Descrierea neconformitatii Masuri propuse Grad de
indica prioritate
tor A B C D
1 6 3 1
a lu lu luna
n ni ni
46
B.13 Rezultatele obtinute în Se vor introduce si X

domeniul SSM constituie acesti indicatori in X
indicatori privind aprecierea aprecirea anuala a
activitatii sefilor de sectii, sefilor, lucrare care se
ateliere sau a conducatorilor va elabora de catre
locurilor de munca? Directorul de resurse
umane
Tabel 5. Fisa de sinteza a neconformitatilor privind strategia, planurile, procedurile
Chiar daca nu exista neconformitati majore in ceea ce priveste informarea

angajatilor in ceea ce priveste strategia de securitate si sanatate in munca, se
recomanda constituirea CSSM-urilor la punctele de lucru din teritoriu.
FISA C CONSULTAREA SALARIATILOR
Nivel de conformitate : 81.57 % Calificativ : FOARTE BUN
FISA DE SINTEZA A NECONFORMITATILOR

indic prioritate
ator A B C D
1 6 3 1
a lu lu lun
n ni ni a
C.3 Exista un mecanism care Se va creea un X
asigura un feed-back prompt mecanism mai eficient X
si corect al angajatilor privind
care sa asigure un X
deciziile conducerii în
feed-back promt si x
probleme de SSM? corect salariatilor
privind deciziile
conducerii in
problemele SSM
C.5 S-au distribuit anunturi sau Se vor alege cateva X
alte documente informative locuri si se vor X
care sa explice rolul si amenaja pentru a se
atributiile CSSM? afisa hotararile CSSM
47
Tabel 6. Fisa de sinteza a neconformitatilor privind consultarea salariatilor
FISA D IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI PREVENIREA RISCURILOR
Nivel de securitate : 88.57 % Calificativ : FOARTE BUN

indic prioritate
ator A B C D
1 6 3 1
a lu lu lun
n ni ni a
D.12 Exista exemple care atesta Se va elabora o X
faptul ca frecventa procedura privind X
inspectiilor a fost stabilita în modul de efectuare a X
functie de ierarhizarea inspectiilor de SSM x
riscurilor la locurile de pentru diferite locuri
munca? de munca
Tabel 7. Fisa de sinteza a neconformitatilor privind identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor
FISA E: INSTRUIREA, PERFECTIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI
Nivel de securitate : 98.24 % Calificativ : EXCELENT
Se acorda o mare importanta instruirii angajatilor, instruirea se face in timpul

programului de lucru conform graficelor intocmite, personalul care realizeaza
instruirea este bine pregatit, se aloca mijloacele necesare pentru o instruire adecvata.
III. EVALUAREA RISCULUI DE ACCIDENTARE SI

IMBOLNAVIRE PROFESIONALA
III.1. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatate in

munca in vigoare - referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili
factorii de risc si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii
masurilor de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii
fondurilor necesare reducerii acestora.
Optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si/sau
imbolnavirilor profesionale are ca punct de plecare evaluarea riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala.
48
Notiunea de risc este definita in literatura de specialitate prin probabilitatea cu

care intr-un proces de munca intervine un accident sau o imbolnavire profesionala cu
o anumita frecventa si gravitate a consecintelor.
Scopul evaluarii nivelului de risc este de a oferi posibilitatea cunoasterii
situatiei reale de la fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii muncii,
pentru a se lua masurile de prevenire cele mai potrivite situatiei date.
Metoda utilizata in prezenta lucrare permite ierarhizarea riscurilor in functie de
valoarea lor si alocarea eficienta a resurselor destinate protectiei muncii.
Principiul metodei consta in:
• Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat;
• Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea
lor;
• Stabilirea probabilitatii de actiune a riscurilor asupra executantului;
• Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea
consecintelor factorilor de risc;
• Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor.
Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare a doi
parametri: frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime
previzibile (principii incluse si in standardele europene).
Pe plan mondial, ideea unor diagnoze a starii de securitate a muncii in unitati,
este destul de veche dar nu s-a ajuns la alte instrumente de lucru operationale si
generalizabile, acceptandu-se unanim principiul de evaluare a riscurilor pe baza celor
doi parametri: frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime
previzibile.
Aceasta metoda va fi utilizata in evaluarea riscurilor de accidentare pentru
activitatile desfasurate la S.C. LUGERA & MAKLER ROMANIA S.R.L. pentru
locul de munca “Referent resurse umane”.
Evaluarea riscurilor de accidentare sau imbolnavire profesionala implica trei
etape.
Etapa 1 - analiza sistematica a activitatilor stabilite in scopul identificarii
factorilor de risc dependenti de cele patru componente ale sistemului de munca:
• Executant;
• Sarcina de munca;
• Mijloacele de productie;
• Mediul de munca.
Executant - omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;
Sarcina de munca - totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu de catre executant, pentru
desfasurarea procesului de munca;
Mijloacele de productie - totalitatea mijloacelor de munca - echipamente
tehnice si obiectele muncii - materii prime, materiale etc. care se utilizeaza in
procesul de munca;
Mediul de munca - ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si
psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
49
Disfunctia celor patru elemente ale procesului de munca creeaza riscuri de

accidentare sau imbolnaviri profesionale, riscuri care dupa producerea evenimentului
se transforma in cauze. Producerea unui accident de munca implica interactiunea a
cel putin doua cauze: una obiectiva si alta subiectiva, numai astfel putínd avea loc
impactul intre victima si sursa care-i afecteaza organismul.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate de Referentul
resurse umane din cadrul S.C. LUGERA & MAKLER ROMANIA S.R.L. tinandu-se
seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal existent,
dotare, conditii de mediu, dotare tehnica, istorie evenimente (accidente si/sau boli
profesionale inregistrate).
Etapa 2 - stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la
activitatile identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de
producere a unui accident de munca sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a
riscurilor si scala de incadrare a nivelului de risc.
Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii medicale de
diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitaci de munca. Gravitatea
consecintelor impactului asupra executantului se incadreaza in sapte clase de
gravitate: neglijabil - consecinte minore, incapacitate temporara de munca de 3 pana
la 45 zile, 45 - 180 zile, invaliditate gradui III, II, I si deces.
In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima
previzibila posibila.
Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile este
asimilata dupa standardele Uniunii Europene.
Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana la 6 (foarte
frecvente). In stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul de
persoane expuse, numarul de accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o
perioada determinata (ultimii 10 ani), precum si gradul de tehnicitate al locului de
munca (activitate) evaluata.
CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE  consecinţe minore reversibile cu incapacitate de
muncă previzibilă până la 3 zile calendaristice
(vindecare fără tratament)
2 MICI  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă
previzibilă de 3 – 45 zile, care necesită
tratament medical
3 MEDII  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă
previzibilă între 45 – 180 zile, care necesită
tratament medical şi prin spitalizare
4 MARI  consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii
de muncă de minimum 50 %, individul putând să
presteze o activitate profesională (invaliditate de
gradul III)
5 GRAVE  consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a
50
capacităţii de muncă, dar cu posibilitate de

autoservire, de autoconducere şi de orientare
spaţială (invaliditate de gradul II)
6 FOARTE GRAVE  consecinţe ireversibile cu pierderea totală a
capacităţii de muncă, de autoservire, de
autoconducere sau de orientare spaţială
(invaliditate de gradul I)
7 MAXIME  deces
CLASE DE PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
PROBABILITATE (frecvenţa probabilǎ de producere a
EVENIMENTE consecinţelor)
1 EXTREM DE extrem de mică
RARE P > 10 ani
2 FOARTE RARE foarte mică
5 ani < P < 10 ani
3 RARE mică
2 ani < P < 5 ani
4 PUŢIN medie
FRECVENTE 1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE mare
1 lună < P < 1 an
6 FOARTE foarte mare
FRECVENTE P < 1 lună
Tabel 8. Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc
asupra organismului uman
Gri l a de eval u are a ri scu ri l or reunest e sub f orm a unei m at ri ce cu

sap t e l i ni i si sase col oan e cl asel e de gravit at e si probabi l i t at e a
p rodu ceri i con seci n t el or m axim e previ zi bi l e.
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6
FRECVENTFOARTE
EXTREM DE RAR
FOARTE RAR
PUŢIN FRECVENT
FRECVENT
RAR
51
CLASE DE PROBABILITATE
GRAVITATECLASE DE
5 ani < P < 10 ani
1 lună < P < 1 an

2 ani < P < 5 ani
1 an < P < 2 ani
P < 1 lună
P > 10 ani
CONSECINŢE
7 MAXIME deces (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)
6 FOARTE invaliditate (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

GRAVE gr. I
5 GRAVE invaliditate (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

gr. II
4 MARI invaliditate (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

gr. III
3 MEDII ITM 45 – (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

180 zile
2 MICI ITM 3 – 45 (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

zile
1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
Tabel 9.Grila de evaluare a riscurilor, combinatie intre gravitatea

consecintelor si probabilitatea producerii lor
Etapa 3 - Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate analizata pe

baza formulei de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fìecare activitate
analizata se calculeaza ca medie ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de rise
identificati.
Formula de calcul al nivelului de risc global este:
n n
Nr = Σ ri * Ri / Σ ri
i=1 i=1
52
unde:
• Nr: nivelul de rise global pe loc de munca;
• ri: rangul factoruiui de rise i;
• Ri: nivelul de rise pentru factorul i;
• n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe „scala de incadrare a
nivelurilor de rise / securitate", constituita pe principiul proportionalitatii diverse intre
nivelurile de risc si securitate.
Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul identificarii
tuturor riscurilor de accidente existente la locul de munca, precum si gravitatea
actiunii acestora asupra organismului, permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de
prevenire a accidentelor sau imbolnavirilor profesionale prin luarea masurilor de
evitare a fiecarui risc.
Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor de munca,
documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati.
Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand
un nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta
limita desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu
producerea accidentului / imbolnavirii profesionale. Se accepta ca risc maxim
acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si
organizatorice pentru reducerea acestuia.
Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de accidentare pentru
fiecare activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de risc, precum si
fisele de masuri, in care, in functie de nivelul de risc se propun principalele masuri de
diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca
analizat.
Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere a
accidentelor si imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru
constientizarea personalului asupra acestui risc, putandu-se lua astfel masurile menite
sa asigure o securitate sporita a muncii. Ea va fi utilizata si la instruirea personalului
(la angajare si periodic), pentru ca acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si
obligatiile ce-i revin pentru evitarea producerii accidentelor de munca si
imbolnavirilor profesionale.
III.2. EVALUAREA RISCULUI DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE

PROFESIONALA PENTRU POSTUL DE LUCRU: REFERENT RESURSE
UMANE
III.2.1PREZENTAREA LOCULUI DE MUNCA
53
III.2.1. 1. PROCESUL DE MUNCA
Executantul se ocupa de administrarea dosarelor de personal, introducerea si

prelucrarea datelor in sistem folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre
angajator. Colaboreaza cu utilizatorii de sisteme informatice din cadrul societatii.
Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de
lucru in domeniul softaware cat si de echipamentele tehnice din dotare (dupa ce a fost
instruit si informat in prelabil cum sa le utilizeze).
III.2.1.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE

MUNCA EVALUAT
 MIJLOACELE DE PRODUCTIE
Mijloacele de productie folosite sunt:
 Calculatoare (PC) - videoterminal
- unitate centrala
- tastatura
- mouse
 Imprimanta;
 Xerox;
 Scanner;
 Fax;
 Telefon;
 Aparat de distrus documente;
 Mobilier specific de birou
Aparatura electrocasnica destainata folosintei salariatilor:

 Dozator de apa;
 Cuptor cu microunde;
 Frigider;
 Filtru de cafea
Mijloacele de protectie sunt:

 Trusa medicala de prim ajutor;
 Instinctor;
 Materiale igienico-sanitare.
 SARCINA DE MUNCA
 Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea datelor, folosind sistemul

informatic pus la dispozitie de catre angajator;
54
 Foloseste echipamentul tehnic (PC), cat si echipamentul conex aferent

acestuia;
 Prelucreaza, indosariaza si arhiveaza toate documentele societatii asigurand
accesibilitatea ulterioara la informatii;
 Reprezinta organizatia in relatia cu terte persoane fizice sau juridice;
 Plnifica, organizeaza si controleaza activitatea de administrare a dosarelor de
personal ale clientilor care ii sunt arondati;
 Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din organizatie, in
vederea realizarii obiectivelor propuse;
 Primeste si da comunicari;
 Participa la culegerea datelor pentru intomirea situatiilor statistice sau
situatii cerute de clienti sau de diverse foruri;
 Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati;
 Colaboreaza cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea
indeplinirii obiectivelor macroeconomice si cele organizationale;
 Incheie contractele de munca cu angajatii; Verifica documentele de intrare si
intocmirea acestora;
 Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe
departamente;;
 Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a muncii,
de prevenire si stingere a incendiilor, de medicima muncii si de protectie a mediului,
prevazute de reglementarile si normele legislative in vigoare;
 Organizeaza si coordoneaza procesul de recrutare si selectie de personal
pentru posturile vacante sau pentru posturile cerute de subcontractori;
 Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor;
 Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizsorii, clientii si
institutiile statului;
 Participa la negocierea contractelor cu furnizorii sau clientii;
 Urmareste derularea contractelor cu clientii;
 Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe
specifice activitatii;
 Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile ca
suport in luare de ciziilor;
 Asigura interfata in relatiile cu clientii;
 Participa si reprezinta compania la diverse evenimente: targuri de locuri de
munca etc.;
 Respecta normele de conduita si procedurile interene;
 Indeplineste orice alta sarcina primita de la conducatorul direct al locului de
munca, pentru care are pregatirea necesara si pentru care este autorizat si instruit.
 MEDIUL DE MUNCA
 Executantul isi desfasoara activitatea la birou, in interiorul incintelor S.C.
Lugera & Makler Romania S.R.L., cat si in trafic, in deplasarea la clientii societatii;
55
 Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de

ventilare;
 Incaperea este curata, proaspat renovata;
 Pardoseala este neteda, nealunecoasa, mochetata;
 Zgomotul si vibratiile sunt in limite admise, deoarece activitatea nu
presupune utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.
III.2.1.3. FACTORII DE RISC IDENTIFICATI
 EXECUTANT
 ACTIUNI GRESITE
 Executarea de operatii neprevazute in sarcina de munca sau de o alta
maniera decat prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunule specifice
postului;
 Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin impiedicare
– la parcurgerea pedestra a traseelor in incinta sau in perimetrul exterior;
 Utilizarea necorespunzatoare a echipamentului de lucru si a mijloacelor de
protectie din dotare (inclusiv cele colective);
 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din
dotare;
 Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de
protectie a muncii;
 Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului de munca;
 Neevaluarea corecta a riscurilor existente;
 Interventii PSI periculoase;
 Comunicari si actiuni accidentogene;
 Desfasurarea activitatii sub influenta bauturilor alcoolice, intr-un stadiu
avansat de oboseala sau dupa administrarea unor medicamente (sedative,
halucinogene si narcotice);
 Intrari sau stationari in zone periculoase;
 Circulatia fara inchiderea centurii de siguranta (in calitate de pasager);
 Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prin delasari /
stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent.
 OMISIUNI
 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii.
 SARCINA DE MUNCA
 CONTINUT NECORESPUNZATOR
 Lucrul in conditii de neconformitate cu reglementarile specifice: nemarcarea
tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric;
 SUPRASOLICITARE FIZICA
 Efort static – lucrul preponderent in pozitia asezat;
56
 Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunerea indelungata in fata

videoterminalelor;
 Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite in timpul efectuarii
interviurilor;
 Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia
scapulo-umerala si articulatia pumnului.
 SUPRASOLICITARE PSIHICA
 Ritm mare de munca;
 Efectuare de operatii cu grad de raspundere;
 Operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de
complex.
 MIJLOACE DE PRODUCTIE
 FACTORI DE RISC MECANIC
 Prindere, lovire sau strivire
membre la parcurgerea cailor de acces (usi);
 Antrenarea vestimentatiei si
prinderea membrelor superioare la utilizarea echipamentelor de distrus
documente;
 Cadere libera de obiecte,
echipamente, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manuala;
 Utilizarea necorespunzatoare a
mijloacelor de productie din dotare;
 Contact direct al pielii cu suprafete
sau contururi periculoase (intepatoare, taioase, alunecoase, abrazive,
adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
 Lovire de catre mijloacele de
transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C.
Lugera & Makler Romania S.R.L. – accidente de circulatie de traseu;
 FACTORI DE RISC TERMIC
 Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt
preparate firbinti.
 FACTORI DE RISC ELECTRIC
 Electrocutare prin atingere directa, indirecta sau aparitia tensiunii de pas.
 FACTORI DE RISC CHIMIC
 Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta corecta.
 MEDIUL DE MUNCA
 FACTORI DE RISC FIZIC
 Calamitati naturale - surprinderea in incinta de catre seism;
 Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii.
57
58
UNITATEA S.C. LUGERA & NUMAR DE PERSOANE EXPUSE 41
MAKLER ROMANIA
S.R.L.
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE 8 AH/ZI
SECTIA Departamentul de munca DURATA EXPUNERII (h/zi)
MUNCĂ
temporara
LOCUL DE Referent resurse umane EVALUATOR : ECKERT CLAUDIA
MUNCA
COMPONENTA FACTORI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A CONSECINT CLASA DE CLASA DE NIVEL
SISTEMULUI IDENTIFICATI FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri) A MAXIMA GRAVITATE FRECVENTA PARTIAL
DE RISC
DE MUNCA PREVIZIBIL
A
EXECUTANT 1. Executarea de operatii neprevazute in sarcina de
munca sau de o alta maniera decat prevederile ITM 45-180
3 1 3
procedurale sau cele cuprinse in instructiunile ZILE
specifice postului
2. Cadere la acelasi nivel: dezechilibrare, prin
alunecare, prin impiedicare – la parcurgerea ITM 45-180
3 1 2
pedestra a traseelor in incinta sau in perimetrul ZILE
exterior;
3. Utilizarea necorespunzatoare de lucru si a
ITM 45-180
mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele 3 1 3
ZILE
colective)
4. Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a ITM 45-180 3 3
1
echipamentelor tehnice din dotare ZILE
5. Minimalizarea pericolului prin nerespectarea DECES 7 1 3
instructiunilor de lucru si de protectia muncii
6. Neevaluarea corecta a riscurilor existente ITM 45-180 3 1 3
ZILE
7. Interventii SU periculoase DECES 7 1 3
8. Comunicari si actiuni accidentogene DECES 7 1 3
9. Desfasurarea de activitati sub influenta ITM 45-180 3 1 3
bauturilor alcoolice, intr-un stadiu avansat de ZILE
oboseala sau dupa administrarea unor
medicamente (sedative, halicinogene si narcotice)
59
10. Intrari si stationari in zone periculoase DECES 7 1 3
11. Circulatia fara inchiderea centurii de siguaranta DECES 7 1 3
(in calitate de pasager)
12. Expunerea in afara sarcinii de munca la factori DECES 7 1 3
periculosi, prin deplasari / stationari in locuri sau
zone cu pericol temporar sau permanent
OMISIUNI 13. Neefectuarea in timp util a unor operatii ITM 3-45 zile 2 1
1
indispensabile securitatii muncii
CONTINUT 14. Lucrul in conditii de neconformitate
NECORESPUNZATOR cu reglementarile specifice: defectiuni DECES 7 1 3
ale echipamentului electric
15. Efort static – lucrul preponderent in ITM 3-45
2 1 1
pozitia asezat zile
16. Suprasolicitarea analizatorului vizual
la expunere indelungata in fata INV. Gr III 4 1 2
videoterminalelor
SARCINA DE 17. Suprasolicitare laringiana datorita ITM 3-45
MUNCA discutiilor prelungite in timpul efectuarii zile 2 1 1
interviurilor
18. Suprasolicitarea articulatiilor ITM 3-45
membrelor superioare in special zile
2 1 1
articulatia scapulo-umerala si articulatia
pumnului
SUPRASOLICITARE 19. Ritm mare de munca ITM 3-45
2 1 1
PSIHICA zile
20. Efectuare de operatii cu grad de ITM 3-45
2 1 1
raspundere mare zile
21. Operatii repetitive de ciclu scurt sau ITM 3-45
2 1 1
extrem de complex zile
MIJLOACE FACTORI DE RISC 22. Prindere, lovire sau strivire membre ITM 3-45
2 1 1
DE MECANIC la parcurgerea cailor de acces (usi) zile
PRODUCTIE 23. Antrenarea vestimentatiei si ITM 3-45 2 1 1
prinderea mebrelor superioare la zile
utilizarea echipamentelor de distrus
60
documente
24. Cadere libera de obiecte, materiale ITM 3-45
pozitionate incorect sau la manipularea zile 2 1 1
manuala
25. Utilizarea necorespunzatoare a ITM 3-45 zile
2 1 1
mijloacelor de productie din dotare
26. Contact direct al pielii cu suprafete ITM 3-45
sau contururi periculoase (intepatoare, zile
2 1 1
taioase, alunecoase, abrazive, adezive)
in timpul desfasurarii activitatii
27. Lovire de catre mijloacele de DECES
transport auto la deplasarea pe traseul
normal dintre domiciliu si sediul Lugera 7 1 3
& Makler Romania S.R.L. – accidente de
traseu
FACTORI DE RISC 28. Ardere, oparire cauzate de caderea ITM 45-180
TERMIC (rasturnarea) unor recipienti in care sunt zile 3 1 2
preparate firbinti
FACTORI DE RISC 29. Electrocutare prin atingere directa, ITM 3-45
2 1 1
ELECTRIC indirecta sau aparitia tensiunii de pas zile
FACTORI DE RISC 30. Lucrul cu substante iritante, toxice – ITM 3-45
2 1 1
CHIMIC toner, lipici, diluant, pasta corectoare zile
FACTORI DE RISC 31. Calamitati naturale – surprinderea in DECES
7 1 3
MEDIUL DE FIZIC incinta de catre seism
MUNCA 32. Pulberi de praf ce apar la utilizarea ITM 3-45
2 1 1
documentelor din arhiva unitatii zile
61
32
ΣRiri
i=1 0(7x7)+0(6x6)+0(5x5)+0(4x4)+14(3x3)+3(2x2)+15(1x 1) 153
Nrg3= ----------- = ----------------------------------------------------------------------- = --------- = 2.42
32 0x7+0x6+0x5+0x4+14x3+3x2+15x1 63
Σr i
i=1
62
Nivelurile partiale de risc
3
2.5
2
Nivel de risc 1.5
1
0.5
0
F1
F2
F3
F4
F5
F6
F7
F8
F9
F10
F11
F12
F13
F14
F15
F16
F17
F18
F19
F20
F21
F22
F23
F24
F25
F26
F27
F28
F29
F30
F31
F32
Factori de risc
Figura 1: Nivelurile partiale de risc pentru locul de munca “Referent resurse umane”
63
LEGENDA FIGURA 1
Nr crt DENUMIREA FACTORULUI DE RISC Nivel

partial de
risc
F1 Executarea de operatii neprevazute in sarcina de munca sau de o alta
maniera decat prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile 3
specifice postului
F2 Cadere la acelasi nivel: dezechilibrare, prin alunecare, prin impiedicare – la
2
parcurgerea pedestra a traseelor in incinta sau in perimetrul exterior;
F3 Utilizarea necorespunzatoare a echipamentului individual de protectie, de
3
lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective)
F4 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din 3
dotare
F5 Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de 3
protectia muncii
F6 Neevaluarea corecta a riscurilor existente 3
F7 Interventii P.S.I. periculoase 3
F8 Comunicari si actiuni accidentogene 3
F9 Desfasurarea de activitati sun influenta bauturilor alcoolice, intr-un stadiu 3

avansat de oboseala sau dupa administrarea unor medicamente (sedative,
halicinogene si narcotice)
F10 Intrari si stationari in zone periculoase 3
F11 Circulatia fara inchiderea centurii de siguaranta (in calitate de pasager) 3
F12 Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prin deplasari / 3
stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent
F13 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii 1
F14 Lucrul in conditii de neconformitate cu reglementarile
3
specifice: defectiuni ale echipamentului electric
F15 Efort static – lucrul preponderent in pozitia asezat 1
F16 Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere
2
indelungata in fata videoterminalelor
F17 Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite in
1
timpul efectuarii interviurilor
F18 Suparasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in
1
special articulatia scapulo-umerala si articulatia pumnului
F19 Ritm mare de munca 1
F20 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare 1
F21 Operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex 1
F22 Prindere, lovire sau strivire membre la parcurgerea cailor de
1
acces (usi)
F23 Antrenarea vestimentatiei si prinderea mebrelor superioare
1
la utilizarea echipamentelor de distrus documente
F24 Cadere libera de obiecte, materiale pozitionate incorect sau
1
la manipularea manuala
F25 Utilizarea necorespunzatoare a mijloacelor de productie din
1
dotare
F26 Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi 1
64
periculoase (intepatoare, taioase, alunecoase, abrazive,

adezive) in timpul desfasurarii activitatii
F27 Lovire de catre mijloacele de transport auto la deplasare pe
traseul normal dintre domiciliu si sediul Lugera & Makler 3
Romania S.R.L. – accidente de traseu
F28 Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor
2
recipienti in care sunt preparate firbinti
F29 Electrocutare prin atingere directa, indirecta sau aparitia
1
tensiunii de
F30 Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant,
1
pasta corectoare
F31 Calamitati naturale – surprinderea in incinta de catre seism 3
F32 Pulberi de praf ce apar la utilizarea docuemntelor din arhiva
1
unitatii
INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU LOCUL DE

MUNCA REFERENT RESURSE UMANE DIN CADRUL S.C. Lugera & Makler
Romania S.R.L.
Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca “Referent resurse umane”
este egal cu 2.64, valoare care il incadreaza in categoria locurilor de munca cu nivel
de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de “fisa de evaluare”, din care se observa ca din totalul
de 32 de factori de risc identificati, toti au valori cuprinse in limita de acceptabilitate.
In ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se
prezinta dupa cum urmeaza (figura nr 2):
 40.62% factori proprii executantului;
 25% factori proprii sarcinii de munca;
 28.12% factori proprii mijloacelor de productie;
 6.25% factori proprii mediului de munca
Din analiza fisei de evaluare se constata ca 56.25 % din factorii de risc identificati pot
avea consecinte ireversibile asupra executantului DECES sau INVALIDITATE.
65
62.25%
28.12% 40.62%
25%
factori proprii executantului factori proprii sarcinii de munca

factori proprii mijloacelor de productie factori proprii mediului de munca
Figura 2. Ponderea factorilor de risc identificati dupa elementele sistemului de munca

Locul de munca: Referent resurse umane
Nivel global de risc: 2.56
66
Desi nivelul de risc identificat este unul acceptabil, se pot face cateva recomandari la nivel organizatoric.
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE
FIŞA DE MǍSURI PROPUSE

NIVEL MĂSURA PROPUSĂ
Nr. LOC DE MUNCĂ/ DE
crt. FACTOR DE RISC Competenţe/răspun
RISC Nominalizarea măsurii Termene
deri
0 1 2 3 4 5
F1 Executarea de operatii 3 Instruirea tuturor salariatilor conform Lucrator desemnat
neprevazute in sarcina de legislatiei in vigoare; SSM Permanent
munca sau de o alta maniera
decat prevederile procedurale
sau cele cuprinse in
instructiunile specifice
postului
F5 Minimalizarea pericolului prin 3 Instruirea tuturor salariatilor privind Lucrator desemnat Permanent
nerespectarea instructiunilor instructiunile de lucru si informarea SSM
de lucru si de protectia muncii asupra consecintelor nerespectarii lor Conducatorul locului
de munca
F6 Neevaluarea corecta a 3 Instruirea tuturor salariatilor cu Lucrator desemnat Permanent
riscurilor existente instructiunile de lucru specifice si SSM
informarea asupra consecintelor Conducatorul locului
nerespectarii lor de munca
F7 Interventii P.S.I. periculoase 3 Instruirea salariatilor privind Lucrator desemnat Permanent

mijloacele tehnice de aparare SSM
impotriva incendiilor Conducatorul locului
Verificarea termenului de valabilitate de munca
al stingatoarelor, incarcarea si Serviciul administrativ
repararea acestora (la centre
67
specializate) ori de cate ori este

nevoie;
F11 Circulatia fara inchiderea 3 Instruirea tuturor salariatilor conform Lucrator desemnat Permanent
centurii de siguaranta (in legislatiei in vigoare; SSM
calitate de pasager) Conducatorul locului
de munca
F16 Suprasolicitarea 2 Efectuarea controlului medical Lucrator desemnat Permanent

analizatorului vizual la periodic la termenele stabilitate in SSM
expunere indelungata in legislatia in vigoare; Conducatorul locului
fata videoterminalelor de munca
F27 Lovire de catre 3 Instruirea salariatilor privind Lucrator desemnat Permanent

mijloacele de transport circulatia pe drumurile publice; SSM
auto la deplasare pe Conducatorul locului
traseul normal dintre de munca
domiciliu si sediul
Lugera & Makler
Romania S.R.L. –
accidente de traseu
F29 Electrocutare prin 3 Semnalizarea si marcarea prizelor; Lucrator desemnat Permanent
atingere directa, Verificarea periodica a valabilitatii SSM
indirecta sau aparitia chiturilor din componenta trusei de Serviciul administrativ
tensiunii de prim ajutor;
F31 Calamitati naturale – 3 Instruirea salariatilor privind modul Lucrator desemnat Permanent
surprinderea in incinta de comportare in astfel de situatii SSM
de catre seism Conducatorul locului
de munca
68
IV.CONCLUZII
Lucrarea “Auditul securitatii si sanatatii in munca si evaluarea riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala pentru postul de lucru “Referent resurse
umane” din cadrul S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L. s-a realizat potrivit
prevederilor legislatiei de securitate si sanatate in munca in vigoare - referitoare la
obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de risc si a evalua nivelul
riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a accidentelor si
imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora.
Accidentele de munca sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul unor disfunctii
ale componentelor sistemului de munca (mijloace de munca, mediu de munca, sarcina
de munca, executant), care interactioneaza si se influenteaza reciproc.
La S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L. , de la infiintare si pana in prezent au
avut loc doua accidente de munca de traseu.
Abaterile de la functionarea optima a sistemului conduc la vatamarea
organismului uman numai cand se constituie un lant cauzal (din cel putin doua
elemente, unul obiectiv si altul subiectiv), a carui ultima veriga este impactul intre
persoana si agentul material care o lezeaza. Din acest motiv, disfunctiile elementelor
sistemului de munca sunt considerate cauze potentiale de accidentare, respectiv factori
de risc.
Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre factorii de risc
de accidentare si factorii de risc de imbolnavire profesionala, diferenta fiind numai
nivelul si durata de expunere a organismului, astfel incat un factor de imbolnavire
poate deveni factor de accidentare si invers.
Metoda utilizata a urmarit identificarea factorilor de risc la locurile de munca cu
pericol de accidentare / imbolnaviri profesionale pentru activitatile analizate, in
vederea stabilirii nivelului de risc atat pentru fiecare loc de munca, cat si la nivel de
unitate, prin cuantificarea si ierarhizarea riscurilor de accidentare pentru cunoasterea
acestora de catre toti salariatii de la locul de munca respectiv.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a
riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pe loc de munca avizata de
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in anul 1993.
Se mentioneaza faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati
cumulate conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specifici categoriei de
lucrari pe care le executa.
69
Conform Legii 319/2006 angajatorul are obligatia sa asigure evaluarea

riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locurile de munca, precum si
sa reevalueze riscurile privind securitatea si sanatatea angajatilor in vederea stabilirii
masurilor de prevenire ori de cate ori sunt modificate conditiile de munca, incluzand
schimbarea echipamentului tehnic, a procesului tehnologic, a substantelor chimice a
preparatelor utilizate, amenajarea locurilorde munca, inregistrarea cu accidente de
munca, etc.; Angajatorul trebuie sa dispuna reevaluarea riscurilor de accidentare
imbolnavire profesionala pentru toate locurile de munca, inclusiv pentru acele grupuri
de angajati care sunt expusi la riscuri particulare; in urma acestei reevaluari, masurile
preventive si metodele de lucru stabilite de catre angajator trebuie sa asigure o
imbunatatire a nivelului de protectie a angajatilor si sa fie integrate in toate activitatile
unitatii respective, la toate nivelurile ierarhice;
In urma efectuarii auditului de conformitate cu legislatia si a managementului

securitatii si sanatatii in munca in cadrul S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L. se
pot constata urmatoarele:
Nivelul de conformitate general al

sistemului de securitate si sanatate in
munca
100.0%
80.0%
60.0%
40.0%
20.0%
0.0%
locului de munca
Incendii si
Electrosecuritate
Sarcinile de
primului ajutor
Ambianta
Iluminat
spatiilor de lucru
Organizarea
explozii
termica
Amenajarea
Amenajarea
munca
Figura 3. Nivelul de conformitate general al sistemului de securitate si sanatate in munca
70
 Nivelul de conformitate general al sistemului de securitate si sanatate in

munca este de 89.18 %, deci se incadreaza in clasa FOARTE BUN, aproape de
excelent, ceea ce reflecta o buna cunoastere si aplicare a legislatiei in domeniul SSM,
atat de factorii cu rol decizional, cat si de factorii de executie.
Prioritate vor avea organizarea pauzelor de lucru si gasirea unui sistem de

climatizare mai eficient.
Nivelul de conformitate cu
managementul securitatii si sanatatii
in munca
100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
Consultarea
Identificarea,
Implicarea
Strategie,
perfectionarea,
evaluarea si
conducerii
proceduri
angajatilor
prevenirea
planuri,
personalului
riscurilor
Instruirea,
formarea
Figura 4. Nivelul de conformitate cu managementul securitatii si sanatatii in munca
 Nivelul de conformitate al managementului securitatii si sanatatii in munca

este de 84.78, deci se incadreaza in clasa FOARTE BUN, ceea ce reflecta o buna
cunoastere si aplicare a legislatiei de securitate si sanatate in munca si de catre
factorii cu nivel decizional.
71
Prioritate vor avea si implementarea masurilor din Fisa B „Strategie, planuri,

prceduri” deoarece nivelul de 61.56%, un nivel mediu si trebuie luate masuri de
indreptare cat mai repede posibil.
Actiunile preventive/corective stabilite atat in ceea ce priveste nivelul de

conformitate general al sistemului de securitate si sanatate in munca, cat si nivelul de
conformitate al managementului securitatii si sanatatii in munca au în marea lor
majoritate caracter organizatoric, ceea ce face ca implementarea lor sa se poata
face într-un timp relativ scurt si cu costuri mici.
Nivelul de risc rezultat in urma evaluarii locului de munca “Referent resurse

umane” este de 2.56, adica un risc acceptabil, ceea ce permite desfasurarea procesului
de munca in conditii de securitate a muncii, la situatia existenta adaugandu-se
preocuparea factorilor de raspundere pentru realizarea si respectarea masurilor
propuse pentru fiecare activitate.
72

Auditul Securitatii Si Sanatatii in Munca Si Evaluarea Riscurilor de Accidentare Si Imbolnavire Profesionala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auditul Securitatii Si Sanatatii in Munca Si Evaluarea Riscurilor de Accidentare Si Imbolnavire Profesionala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

AUDITUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Bucuresti, iunie 2011

II. AUDITUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA........4

III. EVALUAREA RISCULUI DE ACCIDENTARE SI

Prezenta lucrare isi propune sa indeplineasca urmatoarele obiective generale:

I.1. PREZENTARE S.C. LUGERA & MAKLER ROMANIA S.R.L.

Serviciile oferite de S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L. sunt:

Misiunea companiei este de a dezvolta abilitatile si de a adauga valoare

II. AUDITUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Conducerea persoanei juridice are obligatia de a asigura la fiecare loc de munca

Sistemul de management al sanatatii si sigurantei ocupationale (OH&S) permite

identificate înainte de începerea auditului si sunt selectate în functie de tipul de audit

se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.

Auditarea de conformitate se face pe de o parte pe plan intern, în cadrul

Pericol - sursa sau situatie cu un potential de a produce o vatamare, în termeni

 Principii fundamentale de evaluare

Scopul evaluarii nivelului de conformitate este de a oferi posibilitatea conducerii

documente cu rol de referinta si înregistrare a efectuarii auditului. Aceste documente pot

In cadrul unui audit de conformitate, criteriile de audit sunt constituite din :

- verificarea eficientei masurilor propuse si implementate;

II.2. PREZENTAREA METODEI DE AUDIT A NIVELULUI DE

Aceasta metoda este elaborata de INCDPM din Bucuresti în scopul consilierii

Prezenta metoda face parte din categoria metodelor de evaluare

Evaluarea nivelului de conformitate este o examinare a tuturor aspectelor

- analiza factorilor externi care ar putea influenta locul de munca

 Evaluarea riscurilor a caror actiune are efecte majore asupra sanatatii si

 Structura metodei INCDPM pe audit de conformitate

Fisele privind conformitatea cu riscurile specifice fac referire la prevederi ale

Fisele privind conformitatea pentru managementul securitatii si sanatatii în

Fisele privind managementul securitatii si sanatatii în munca se axeaza pe cinci

 Structura fiselor si modul de utilizare

 15 puncte pentru indicatorii importanti;

Pentru fiecare fisa utilizata se calculeaza punctajul obtinut, prin însumarea

NIVELUL DE CONFORMITATE GENERAL A SISTEMULUI DE

Cod fişă Denumire Punctaj Nivel de

NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL A SISTEMULUI DE

Cod Denumire Punctaj Nivel de

Nivelul de securitate se incadreaza, functie de rezultatul obtinut, în 6 clase : 91-

II.3. APLICAREA METODEI DE AUDIT LA S.C. LUGERA & MAKLER

II.3.a. AUDITAREA DE CONFORMITATE A NIVELULUI DE

– Fişa IV – Ambianta termica;

FISE PRIVIND RISCURILE GENERALE

 iluminatul general localizat se

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Cod Indicator D/I/O Punctaj

2. H.G 1425/2006 – Norme metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Cod Indicator D/I/O Punctaj

XIII.16 Calitatea izolatiilor cablurilor, I,O 20 20

5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Unitatea: S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L.

NIVELUL DE CONFORMITATE GENERAL AL SISTEMULUI DE

l Iluminat 1 155 125 80.64 %

870 776 89.19 %

Nivelul de conformitate este de 89.19 %, deci se incadreaza in clasa FOARTE

Unitatea: S.C. Lugera & Makler Romania S.R.L.

RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

III.3.b. AUDITUL DE CONFORMITATE PRIVIND MANAGEMENTUL

metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.

IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI PREVENIREA RISCURILOR