Analiză matematică, Cursul V

Capitolul IV: Integrala definită, primitive.

Extinderea noţiunii de integrală

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

Teoremă (prima metodă de schimbare de variabilă)
Fie funcţiile u : I → J şi f : J → R, unde I , J sunt intervale. Dacă
u este derivabilă pe I iar f admite primitive pe J atunci funcţia
0
f (u) u : I → R admite primitive pe I şi are loc
Z
0
f (u (x)) u (x) dx = F (u (x)) + C

unde F este o primitivă a lui f .

Demonstraţie.
Avem că F este derivabilă, deci funcţia F (u (x)) este derivabilă şi
are loc
0 0 0 0
(F (u (x))) = F (u (x)) u (x) = f (u (x)) u (x)
0
adică funcţia F (u (x)) este o primitivă a lui f (u (x)) u (x) deci
Z
0
f (u (x)) u (x) dx = F (u (x)) + C .

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

 not 0
Practic: notăm y = u (x) , deci dy = u (x) dx şi avem
Z Z
0
f (u (x)) u (x) dx = f (y ) dy = F (y ) + C = F (u (x)) + C .

Propoziţie(Prima metodă de schimbare de variabilă pentru

integrala definită)
Dacă u este derivabilă pe J cu derivata continuă, şi f este
continuă pe I , atunci
Z b Z u(b)
0
f (u (x)) u (x) dx = f (y ) dy = F (u (b)) − F (u (a)) .
a u(a)

Exemplu
Calculaţi următoarele integrale folosind prima metodă de
schimbare de variabilă:
R π/2 cos x
a) x+arccos x
R R 1
√
2
dx , b) 2 dx , c) 0
x ln x 1+sin2 x
dx ,
R 3 √ 1−x
d) 2 6x − x 2 − 5dx.

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

 0
a) Observăm că √ 1 = (− arccos x)
1−x 2
Z Z Z
x + arccos x x arccos x
√ dx = √ dx + √ dx =
1 − x2 1 − x2 1 − x2
Z p 0 Z
0
=− 1−x 2 dx + arccos x (− arccos x) dx =
p Z
2
= − 1 − x − arccos x d (arccos x) .

Acum dacă notăm

not 0
y = arccos x ⇒ dy = (arccos x) dx,

integrala devine
Z Z
x + arccos x p
2
√ dx = − 1 − x − ydy =
1 − x2
p y2 p (arccos x)2
= − 1 − x2 − + C = − 1 − x2 − + C , C ∈ R.
2 2
Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V
 0 not 0
b) Observ că x1 = (ln x) şi voi nota y = ln x ⇒ dy = (ln x) dx
Z Z Z Z
1 1 0 1
2
dx = 2
(ln x) dx = 2
dy = y −2 dy =
x ln x ln x y
y −1 (ln x)−1
= −1 +C = −1 + C , C ∈ R.
0
c) Observăm că cos x = (sin x) şi vom nota
not 0
y = sin x ⇒ dy = (sin x) dx şi limitele de integrare devin: dacă
x = 0 atunci y = sin 0 = 0 şi dacă x = π/2 atunci y = sin π/2 = 1
Z π/2 Z π/2 Z 1
cos x 1 1
dx = (sin x)0 dx = dy =
0 1 + sin2 x 0 1 + sin2 x 0 1 + y2
= arctgy |10 = arctg1 − arctg0 = π/4 − 0.

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

d) Folosim forma canonică a trinomului de gradul 2

b 2 −∆
ax 2 + bx + c = a x +


2a + 4a ,

unde ∆ = b 2 − 4ac. Deci

 2
−(36−20)
6x − x 2 − 5 = − x + 6
−2 + −4 = 4 − (x − 3)2

şi Z 3p Z 3q
6x − x2 − 5dx = 4 − (x − 3)2 (x − 3)0 dx.
2 2
not 0
Notez y = x − 3 ⇒ dy = (x − 3) dx şi limitele de integrare devin:
dacă x = 2 atunci y = −1 şi dacă x = 3 atunci y = 0.
Z 3p Z 0p
2
6x − x − 5dx = 4 − y 2 dy ,
2 −1

care se va calcula prin raţionalizare.

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V
Teoremă (A doua metodă de schimbare de variabilă)
Fie funcţiile u : I → J şi f : J → R, unde I , J sunt intervale. Dacă
f e continuă pe J, iar u este strict monotonă şi derivabilă pe I iar
inversa sa v : J → I are derivata continuă pe J atunci funcţia
f (u) : I → R admite primitive pe I şi are loc
Z
f (u (x)) dx = F (u (x)) + C

0
unde F este o primitivă a lui fv , adică
Z
0
f (y ) v (y ) dy = F (y ) + C .

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

Demonstraţie.
0
Avem că f şi v sunt continue deci există primitiva
R 0
f (y ) v (y ) dy = F (y ) + C deci
0 0
F (y ) = f (y ) v (y ) .

Evident că F (u (x)) este derivabilă şi

0 0 0 0 0
(F (u (x))) = F (u (x)) u (x) = f (u (x)) v (u (x)) u (x)

Dar u şi v sunt inverse una celeilate deci v (u (x)) = x = u (v (x)).

Derivând prima egalitate obţin
0 0 0
(v (u (x))) = 1 ⇔ v (u (x)) u (x) = 1

deci
0 0 0
(F (u (x))) = f (u (x)) v (u (x)) u (x) = f (u (x))

adică F (u (x)) este o primitivă a lui f (u (x)).

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V
Propoziţie (A doua metodă de schimbare de variabilă pentru
integrala definită)
În aceleaşi ipoteze ca mai sus avem
Z b Z u(b)
0
f (u (x)) dx = f (y ) v (y ) dy .
a u(a)

not
Practic: notăm y = u (x) deci avem şi
0
x = u −1 (y ) = v (y ) ⇒ dx = v (y ) dy
Z b Z u(b) Z u(b)
0 0
f (u (x)) dx = f (u (v (y ))) v (y ) dy = f (y ) v (y ) dy
a u(a) u(a)

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

Exemplu
Calculaţi următoarele integrale folosind a doua metodă de
schimbare de variabilă:
R √ R1 √
a) cos xdx , b) 0 x 4 − x 2 dx

√
a) Vom nota x = y ⇔ x = y 2 deci dx = 2ydy şi integrala devine
√
Z Z Z
cos xdx = cos y 2ydy = 2 y cos y dy

Pentru calculul acestei integrale vezi metoda de integrare prin

√
părţi. La sfârşit se va ı̂nlocui y = x.
b) Folosim substituţia trigonometrică x = a sin y sau
x = a cos y . Dacă folosim substituţia x = 2 sin y atunci
0
dx = (2 sin y ) dy = 2 cos ydy

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

şi
x = 2 sin y ⇔ y = arcsin x/2
Limitele de integrare devin: dacă x = 0 atunci y = arcsin 0 = 0 şi
dacă x = 1 atunci y = arcsin 1/2 = π/6. Atunci integrala devine
Z 1 p Z π/6 q
2
x 4 − x dx = 2 sin y 4 − 4 sin2 y 2 cos ydy =
0 0
Z π/6
q Z π/6
=8 2
sin y 1 − sin y cos ydy = 8 sin y cos2 ydy =
R 0π/6 R π/6 0
= 8 0 cos2 y (− cos y )0 dy = −8 0 cos2 y d (cos y ) .

notând cos y = z se obţine

cos(π/6)
Z cos(π/6)
2 z 3  √ 8
−8 z dz = −8  =− 3+ .
cos 0 3 cos 0 3

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

Definiţie
Fie f : [a, ∞) → R, o funcţie integrabilă Riemann
R∞ pe intervale
compacte de tipul [a, b], ∀b > a. Integrala a f (x) dx se numeşte
Rb
integrala improprie de primul tip. Dacă lim a f (x) dx există
b→∞ R∞
şi este finită vom spune că integrala improprie a f (x) dx este
convergentă (C ) şi vom scrie
Z ∞ Z b
f (x) dx = lim f (x) dx.
a b→∞ a

O integrală care nu este convergentă se va numi divergentă (D).

Observaţie
Ra
Similar putem defini −∞ f (x) dx.

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

Definiţie
Fie f : [a, b) → R, o funcţie integrabilă Riemann pe intervale
compacte de tipul [a, c], ∀a < c < b şi care satisface
Rb
lim f (x) = ∞. Integrala a f (x) dx se numeşte integrala
x%b
Rc
improprie de al doilea tip. Dacă lim a f (x) dx există şi este
c%b
Rb
finită vom spune că integrala improprie a f (x) dx este
convergentă (C ) şi vom scrie
Z b Z c
f (x) dx = lim f (x) dx.
a c%b a

Observaţie
Rb
Similar putem defini a f (x) dx ı̂n cazul ı̂n care funcţia
f : (a, b] → R este o funcţie integrabilă Riemann pe intervale
compacte de tipul [c, b], ∀a < c < b şi care satisface
lim f (x) = ∞.
x&a

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

Exerciţiul 1
R∞ 1
Să se studieze natura integralei a x α dx , α ∈ R, a > 0.
1
Observăm că se integrează funcţia f : [a, ∞) → R, f (x) = α
x
care este continuă pe orice interval de tipul [a, b], cu ∀b > a deci
este integrabilă pe orice interval compact [a, b] ⊂ [a, ∞). Atunci,
R∞ 1 def Rb 1 R b −α
a xα dx = lim dx = lim x dx.
b→∞ a x α b→∞ a
Pentru α = 1:
Z b
lim x −1 dx = lim ln x|ba = lim (ln b − ln a) = ∞ − ln a = ∞
b→∞ a b→∞ b→∞

Pentru α 6= 1:
b
b
x −α+1 
Z
−α 1
b 1−α − a1−α


lim x dx = lim = lim
b→∞ a b→∞ −α + 1 a b→∞ 1 − α

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

  
1 1
b 1−α a1−α ∞1−α − a1−α


= 1−α lim − = 1−α
b→∞
1 1
Dacă avem α > 1 atunci α − 1 > 0 deci ∞1−α = ∞α−1 =∞ = 0,
iar dacă avem α < 1 atunci 1 − α > 0 deci ∞ 1−α = ∞.
Integrala iniţială este atunci
 b  1 1−α
x −α+1  a , α>1
 α−1
 
Z ∞
1  lim
 , α 6= 1 
b→∞ −α + 1 a
∞,

dx = = α<1
a xα
 lim ln x|b ,
 
α=1
 
∞, α=1

a
b→∞

R∞ 1 1 1−α
deci a α dx = α−1 a deci este (C ) pentru α > 1 şi (D)
x
pentru α ≤ 1.

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

Exerciţiul 2
Rb dx
Să se studieze natura integralei a , λ ∈ R. Observăm că
(b − x)λ
1
se integrează funcţia f : [a, b) → R, f (x) = care este
(b − x)λ
continuă pe orice interval de tipul [a, c], cu ∀a < c < b deci este
integrabilă pe orice interval compact [a, c] ⊂ [a, b). Atunci, prin
definiţie
Z b Z c Z c
dx dx
λ
= lim λ
= lim (b − x)−λ dx
a (b − x) c%b a (b − x) c%b a

Dar
−λ+1

Z  − (b − x)

, λ 6= 1
(b − x)−λ dx = −λ + 1

− ln (b − x) , λ=1


Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

deci, pentru λ = 1,
Rc
lim a (b − x)−1 dx = lim − ln (b − x)|ca =
c%b c%b
= lim (− ln (b − c) + ln (b − a)) = − ln 0+ + ln (b − a) =
c%b
= − (−∞) + ln (b − a) = ∞

şi pentru λ 6= 1,
−λ+1 c

Rc (b − x)
lim a (b − x)−λ dx = lim −  =

c%b c%b −λ + 1 
! a
(b − c)−λ+1 (b − a)−λ+1
= lim − =
c%b λ−1 λ−1
!
0−λ+1
+ (b − a)−λ+1
= −
λ−1 λ−1

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

Dacă avem λ > 1 atunci λ − 1 > 0 deci
0−λ+1
+
1
= λ−1 = 01+ = +∞, iar dacă avem λ < 1 atunci 1 − λ > 0
0+
deci 0−λ+1
+ = 0.
Integrala iniţială este atunci
−λ+1 c
  
 (b − x)  ∞ ,λ > 1
b lim  , λ 6= 1
Z    1−λ
dx  
(b − a)
= c%b λ−1  = ,λ < 1
λ a
a (b − x)  lim − ln (b − x)|ca , λ = 1

 
 1−λ
∞, λ = 1

c%b

Rb dx (b − a)1−λ
deci a = este (C ) pentru λ < 1 şi (D)
(b − x)λ 1−λ
pentru λ ≥ 1.

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V

Exerciţiul 3
1 R∞
Să se studieze natura integralei dx . Observăm că se
−∞
1 + x2
1
integrează funcţia f : R → R, f (x) = care este continuă
1 + x2
pe orice interval compact de tipul [a, b] ⊂ R, cu ∀a < b. Atunci,
prin definiţie
R∞ 1 Rb 1
−∞ dx = lim dx =
1+x 2 b→∞,a→−∞ a 1 + x 2
= lim arctgx|ba =
b→∞,a→−∞
= lim (arctgb − arctga) =
b→∞,a→−∞
= arctg∞ − arctg (−∞) = arctg∞ + arctg∞ = π/2 + π/2 = π,
R∞ 1
deci integrala este (C ) şi are valoarea −∞ dx = π.
1 + x2

Asist. dr. Simona Romaniuc Analiză matematică, Cursul V