Seminar 5: Ecuaţii cu derivate parţiale de ordin 2.

(ii)
În această secţiune, prezentăm mai multe tipuri de ecuaţii cu derivate parţiale de ordin
2, care răspund la diverse probleme din fizică şi, ı̂n rezolvarea cărora, se foloseşte metoda
separării variabilelor (şi, implicit, teoria seriilor Fourier).
Mai precis, vom studia exemple de ecuaţii cu derivate parţiale de ordin 2, hiperbolice
(ecuaţia corzii vibrante), parabolice (ecuaţia căldurii) şi eliptice (probleme Dirichlet).

Ecuaţia corzii vibrante, cu capete fixe.

Considerăm o coardă fixată de lungime `. Fie u(x, t) = amplitudinea coardei ı̂n punctul
x, la momentul t ≥ 0. Atunci u(x, t) este soluţia ecuaţiei:

2
∂ u 2 u(x, 0) = f (x)

2∂ u
2
=a 2
, x ∈ (0, `), t ∈ (0, ∞), ∂u
∂t
(x, 0) = g(x) , x ∈ [0, `], t ∈ [0, ∞). (1)
∂t ∂x 
u(0, t) = u(`, t) = 0


Ecuaţia (1) este de tip hiperbolic. Soluţia ecuaţiei (1) este:

∞     
X nπat nπat  nπx 
u(x, t) = an cos + bn sin sin ,
n=1
` ` `

unde Z ` Z `
2  nπx  2  nπx 
an = f (x) sin dx, bn = g(x) sin dx, n ≥ 1.
` 0 ` nπa 0 `

Ecuaţia căldurii.
Considerăm o bară omogenă izolată de exterior, cu lungime `. Fie u(x, t) = căldura ı̂n
punctul x, la momentul t ≥ 0. Atunci u(x, t) este soluţia ecuaţiei:

∂u ∂ 2u
= a2 2 , x ∈ (0, `), t ∈ (0, ∞), u(x, 0) = f (x), u(0, t) = u(`, t) = 0, x ∈ [0, `], t ≥ 0.
∂t ∂x
(2)
Ecuaţia (2) este de tip parabolic. Soluţia ecuaţiei (2) este:
∞  nπx  Z `
X −n
2 π 2 a2 t
2  nπx 
u(x, t) = cn e `2 sin , unde cn = f (x) sin dx, n ≥ 1.
n=1
` ` 0 `

1
Probleme Dirichlet.
Fie U ⊂ Ω un domeniu simplu conex deschis astfel ı̂ncât K := U ⊂ Ω este compact. O
problemă Dirichlet, reprezintă determinarea funcţiilor u : K → R cu propretatea că u este
2 2
armonică pe U , adică ∆u = ∂∂xu2 + ∂∂yu2 = 0, şi u|∂U (x, y) = ϕ(x, y). De observat că ecuaţia
∂2u ∂2u
∂x2
+ ∂y 2
= 0 este o ecuaţie cu derivate parţiale de ordin 2, eliptică.

Problema Dirichlet pe disc.

Fie D(O, R) = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 < R2 }, discul cu centrul ı̂n origine O(0, 0) şi de rază
R > 0. Atunci, frontiera discului este ∂D(O, R) = C(O, R) = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 = R2 },
cercul cu centrul ı̂n origine O(0, 0) şi de rază R.
Notăm D(O, R) = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 ≤ R2 }, discul ı̂nchis. Problema Dirichlet
pentru D(O, R), este problema de a determina o funcţie u : D(O, R) → R, continuă pe
D(O, R) şi de clasă C 2 pe D(O, R), cu proprietăţile:

∂ 2u ∂ 2u
∆u = + = 0, pe D(O, R) şi u|C(O,R) = f, (3)
∂x2 ∂y 2

unde f : C(O, R) →( R este o funcţie continuă. Pentru a rezolva ecuaţia (3), vom folosi
x = ρ cos θ
coordonate polare . Ecuaţia ∆u = 0 se rescrie ı̂n coordonate polare sub
y = ρ sin θ
forma:
∂ 2 u 1 ∂u 1 ∂ 2u
+ + = 0,
∂ρ2 ρ ∂ρ ρ2 ∂θ2
iar condiţia u|C(O,R) = f se rescrie sub forma u(R, θ) = f (θ), θ ∈ [0, 2π]. În coordonate
polare, soluţia ecuaţiei (3) este:
∞
a0 X
u(ρ, θ) = + (an cos(nθ) + bn sin(nθ))ρn , unde:
2 n=1

Z 2π Z 2π Z 2π
1 1 1
a0 = f (θ) d θ, an = f (θ) cos(nθ) d θ, bn = f (θ) sin(nθ) d θ.
π 0 πRn 0 πRn 0

Folosind proprietăţile funcţiilor trigonometrice, se determină după aceea soluţia u(x, y):

cos(2θ) = cos2 θ − sin2 θ, sin(2θ) = 2 sin2 θ cos θ,

cos(3θ) = cos(θ + 2θ) = cos(θ) cos(2θ) − sin(θ) sin(2θ) = cos3 (θ) − 3 cos θ sin2 θ,
sin(3θ) = sin(θ + 2θ) = sin(θ) cos(2θ) + cos(θ) sin(2θ) = 3 cos2 θ sin θ − sin3 θ, etc.

De exemplu, ρ2 cos(2θ) = ρ2 cos2 θ − ρ2 sin2 θ = x2 − y 2 etc.

2
Problema Dirichlet pe dreptunghi.
Fie D = (0, a)×(0, b), dreptunghiul deschis (plin) cu laturi a, b > 0. Avem D = [0, a]×[0, b].
Problema Dirichlet pe dreptunghi, este problema de a determina o funcţie u : D → R,
continuă pe D şi de clasă C 2 pe D, cu proprietăţile:


 u(x, 0) = f1 (x), x ∈ [0, a]
2 2

∂ u ∂ u  u(x, b) = f2 (x), x ∈ [0, a]
∆u = 2
+ 2 = 0, pe D şi . (4)
∂x ∂y 
 u(0, y) = g1 (y), y ∈ [0, b]

u(a, y) = g2 (y), y ∈ [0, b]


Atunci u(x, y) = u1 (x, y) + u2 (x, y) + u3 (x, y) + u4 (x, y) unde:

∞  nπx   nπ(b − y)  Z a
X 2  nπx 
u1 (x, y) = an sin sh , an = nπb

f 1 (x) sin dx, n ≥ 1.
n=1
a a a sh a 0 a
∞  nπx   nπy  Z a
X 2  nπx 
u2 (x, y) = bn sin sh , bn = f 2 (x) sin dx, n ≥ 1.
a sh nπb


n=1
a a a 0 a
∞   Z b
X nπ(a − x)  nπy  2  nπy 
u3 (x, y) = cn sh sin , cn = g1 (y) sin dx, n ≥ 1.
b sh nπa


n=1
b b b 0 b
∞  nπx   nπy  Z b
X 2  nπy 
u4 (x, y) = dn sh sin , dn = nπa

g 2 (x) sin dx, n ≥ 1.
n=1
b b b sh b 0 b

Exerciţii rezolvate
1. Rezolvaţi ecuaţia (corzii vibrante):
(
∂ 2u ∂ 2u x, x ∈ [0, π2 ] ∂u
= 4 , u(x, 0) = , (x, 0) = 0, x ∈ [0, π].
∂t2 ∂x2 π − x, x ∈ [ π2 , π] ∂t

Rezolvare: Avem a = 2, ` = π, f (x) = u(x, 0) şi g(x) = ∂u ∂t

(x, 0). Cum g(x) = 0,
rezultă că bn = 0, (∀)n ≥ 1. Pentru n ≥ 1 avem:
Z π
2 π 2 π
Z Z
2 2
an = f (x) sin(nx) dx = x sin(nx) dx + (π − x) sin(nx) dx =
π 0 π 0 π π2
Z π
2 0 2
= − x(cos(nx)) dx − (π − x)(cos(nx))0 dx =
nπ nπ π2
 
2 π  nπ  1 π π  nπ  1
π
=− cos − sin(nx)|0 − cos
2
+ sin(nx)| π =
nπ 2 2 n 2 2 n 2
(
4  nπ  0, n = 2k
= 2 sin = (−1)k ·4 .
nπ 2 (2k+1)2 π
, n = 2k + 1

3
 Prin urmare, soluţia ecuaţiei este:
∞ ∞
X X (−1)k · 4
u(x, t) = an cos(2nt) sin(nx) = 2π
cos((4k + 2)t) sin((2k + 1)x).
n=1 k=0
(2k + 1)

2. Rezolvaţi ecuaţia (corzii vibrante):

∂ 2u ∂ 2u ∂u
= , u(x, 0) = 0, (x, 0) = x(1 − x), x ∈ [0, 1].
∂t2 ∂x2 ∂t

Rezolvare: Avem a = 1, ` = 1, f (x) = 0 şi g(x) = x(1 − x). Cum f (x) = 0, rezultă
că an = 0, (∀)n ≥ 1. Pentru n ≥ 1 avem:
Z 1 Z 1
2 2
bn = 2
(x − x ) sin(nπx) dx = − 2 2 (x − x2 )(cos(nπx))0 dx =
nπ · 1 0 nπ 0
1 Z 1
2 2
 2
= − 2 2 (x − x )(cos(nπx)) + 2 2
 (1 − 2x) cos(nπx) dx =
nπ 0 nπ 0
1 Z 1
2  4 4 · (1 − cos(nπx)) 4(1 − (−1)n )
= 3 3 (1 − 2x) sin(nπx) + 3 3
 sin(nπx) dx = =
nπ 0 nπ 0 n4 π 4 n4 π 4

Prin urmare, soluţia ecuaţiei este:

∞ ∞
X X 8
u(x, t) = bn cos(nπt) sin(nπx) = cos((2k + 1)πt) sin((2k + 1)πx).
n=1 k=0
(2k + 1)4 π 4

3. Rezolvaţi ecuaţia (corzii vibrante):

∂ 2u ∂ 2u ∂u
= 4 , u(x, 0) = sin(3x) − sin(10x), (x, 0) = sin(4x) + 2 sin(6x), x ∈ [0, π].
∂t2 ∂x2 ∂t
Rezolvare: Avem a = 2, ` = π, f (x) = sin(3x) − sin(10x) şi g(x) = sin(4x) +
2 sin(6x). Vom aplica o altă metodă de rezolvare, faţă de exerciţiile anterioare, care
ı̂nsă funcţionează dacă funcţiile f şi g se pot scrie ı̂n sume de sinusuri. Soluţia ecuaţiei
este de forma:
∞
X
u(x, t) = (an cos(2nt) + bn sin(2nt)) sin(nx).
n=1

Prin urmare
∞
∂u X
(x, t) = (−2nan sin(2nt) + 2nbn cos(2nt)) sin(nx).
∂t n=1

4
 Atunci:
∞
X
u(x, 0) = an sin(nx) = sin(3x) − sin(10x),
n=1
∞
∂u X
(x, 0) = 2nbn sin(nx) = sin(4x) + 2 sin(6x).
∂t n=1

Cum dezvoltările ı̂n serii de sinusuri sunt unice, identificând coeficienţii, deducem că
a3 = 1, a10 = −1 şi an = 0 pentru n 6= 3, 10. De asemenea b4 = 81 , b6 = 16 şi bn = 0
pentru n 6= 4, 6. Prin urmare, obţinem:
1 1
u(x, t) = sin(6t) sin(3x) − sin(20t) sin(10x) + cos(8t) sin(4x) + cos(12t) sin(6x).
8 6

4. Rezolvaţi ecuaţia (căldurii):

∂ 2u ∂ 2u
2
= 2
, u(x, 0) = x − x2 , , u(0, t) = u(1, t) = 0 x ∈ [0, 1], t ≥ 0.
∂t ∂x
Rezolvare: Avem ` = 1, a = 1 şi f (x) = x − x2 . Deci:

2 1
Z 1
4(1 − (−1)n )
Z
2
cn = 2
(x − x ) sin(nπx) dx = − (x − x2 )(cos(nπx))0 dx = · · · = .
1 0 nπ 0 n3 π 3
Prin urmare, soluţia ecuaţiei este:
∞ ∞
X
−n2 π 2 t
X 8 2 2
u(x, t) = cn e sin(nπx) = 3 3
e−(2k+1) π t sin((2k + 1)πx).
n=1 k=0
(2k + 1) π

5. Rezolvaţi ecuaţia (căldurii):

∂ 2u ∂ 2u
= 4 2 , u(x, 0) = sin(2x) + 4 sin(4x), , u(0, t) = u(π, t) = 0 x ∈ [0, π], t ≥ 0.
∂t2 ∂x

Rezolvare: Avem ` = π, a = 2 şi f (x) = sin(2x) + 4 sin(4x). Soluţia ecuaţiei este

de forma: ∞
2
X
u(x, t) = cn e−4n t sin(nx).
n=1
P∞
Prin urmare u(x, 0) = n=1 cn sin(nx) = sin(2x) + 4 sin(4x), de unde, identificând
coeficienţii, rezultă c2 = 1, c4 = 4 şi cn = 0 pentru n 6= 2, 4. În concluzie, soluţia
ecuaţiei este:
u(x, t) = e−16t sin(2x) + 4e−64t sin(4x).

5
6. Rezolvaţi problema Dirichlet pe discul D(0, 3):
∆u = 0, u(3, θ) = 2 cos2 θ + 3 sin(3θ), θ ∈ [0, 2π].
(Condiţia pe frontieră este dată ı̂n coordonate polare)
Rezolvare: Avem 2 cos2 θ = 1 + cos(2θ), deci
u(3, θ) = 1 + cos(2θ) + 3 sin(3θ).
Pe de altă parte, soluţia problemei Dirichlet este de forma
∞
a0 X
u(ρ, θ) = + (an cos(nθ) + bn sin(nθ))ρn .
2 n=1

Prin urmare, obţinem:

∞
a0 X
u(3, θ) = + (an cos(nθ) + bn sin(nθ))3n = 1 + cos(2θ) + 3 sin(3θ).
2 n=1

Identificând coeficienţii, rezultă a0 = 2, a2 = 19 şi an = 0 pentru n 6= 0, 2. De

asemenea, b3 = 19 şi bn = 0 pentru n 6= 3. Prin urmare:
1 1 1
u(ρ, θ) = 1 + cos(2θ)ρ2 + sin(3θ)ρ3 = 1 + (cos2 θ − sin2 θ)ρ2 +
9 9 9
1 1
(3 cos2 θ sin θ − sin3 θ) = 1 + ((ρ cos θ)2 − (ρ sin θ)2 + 3(ρ cos θ)2 (ρ sin θ) − (ρ sin θ)3 ).
9 9
1
Prin urmare: u(x, y) = 1 + 9 (x2 − y 2 + 3x2 y − y 3 ). Observaţie: Am folosit formula:
sin(3θ) = sin(2θ + θ) = sin(2θ) cos(θ) + cos(2θ) sin θ = 3 cos2 θ sin θ − sin3 θ

7. Rezolvaţi problema Dirichlet pe dreptunghiul D = (0, 2) × (0, 1):

 (
 x, x ∈ [0, 1]
u(x, 0) =

2 − x, x ∈ [1, 2]


∂ 2u ∂ 2u


∆u = + = 0 pe D şi u(x, 1) = 0, x ∈ [0, 2] .
∂x2 ∂y 2 
u(0, y) = 0, y ∈ [0, 1]





u(2, y) = 0, y ∈ [0, 1]


(
x, x ∈ [0, 1]
Rezolvare: Avem a = 2, b = 1, f1 (x) = , f2 (x) = 0, x ∈ [0, 2],
2 − x, x ∈ [1, 2]
g1 (y) = 0, g2 (y) = 0, y ∈ [0, 1]. Rezultă că u(x, y) = u1 (x, y), unde:
∞  nπx   nπ(1 − y)  Z 2
X 1  nπx 
u1 (x, y) = an sin sh , an = f 1 (x) sin dx =
sh nπ


n=1
2 2 2 0 2
Z 1 Z 2
1  nπx  1  nπx 
= x sin dx + (2 − x) sin dx .
sh nπ sh nπ



2 0 2 2 1 2

6
 Aplicând mai sus formula de integrare prin părţi, obţinem:

8 sin nπ


1 2
an =
· .
sh nπ2
n 2π2

Prin urmare, soluţia problemei Dirichlet este:

∞
8 sin nπ

 nπx   nπ(1 − y) 
X
2

u(x, y) = sin sh .
n=1
n2 π 2 sh nπ
2
2 2

Exerciţii propuse
1. Rezolvaţi ecuaţiile (coarda vibrantă cu capete fixe):
∂2u ∂2u ∂u
(a) ∂t2
= ∂x2
, x ∈ [0, 1], t ≥ 0, u(x, 0) = x, ∂t (x, 0) = 0, u(0, t) = u(1, t) = 0,
∂2u ∂2u ∂u
(b) ∂t2
=4 ∂x2
, x ∈ [0, 3], t ≥ 0, u(x, 0) = 0, ∂t (x, 0) = x, u(0, t) = u(3, t) = 0, .
∂2u 2
(c) ∂t2
= a2 ∂∂xu2 , x ∈ [0, `], t ≥ 0, u(x, 0) = sin( πx
` ),
∂u
∂t (x, 0) = 0, u(0, t) = u(`, t) = 0.
∂2u 2
(d) ∂t2
= a2 ∂∂xu2 , x ∈ [0, `], t ≥ 0, u(x, 0) = 0, ∂u
∂t (x, 0) = sin( πx
` ), u(0, t) = u(`, t) = 0.
∂2u 2
(e) ∂t2
= a2 ∂∂xu2 , x ∈ [0, π], t ≥ 0, u(x, 0) = sin x, ∂u
∂t (x, 0) = sin x, u(0, t) = u(`, t) = 0.
(
∂2u 2 x, x ∈ [0, 1],
(f) ∂t2
= 4 ∂∂xu2 , x ∈ [0, 2], t ≥ 0, u(x, 0) = ,
2 − x, x ∈ (1, 2]
∂u
∂t (x, 0) = 0, u(0, t) = u(1, t) = 0.
∂2u 2 x2
(g) ∂x2
= 9 ∂∂t2u , x ∈ [0, π], t ≥ 0, u(x, 0) = 4(x − ∂u
` ), ∂t (x, 0) = 0, u(0, t) = u(π, t) = 0.
∂2u ∂2u
(h) ∂x2
=4 ∂t2
, x ∈ [0, π], u(x, 0) = 2 sin x + sin(3x) − 10 sin(4x),
∂u
∂t (x, 0) = 2 sin(4x) + 4 sin(6x), u(0, t) = u(π, t) = 0, t ≥ 0.

2. Rezolvaţi ecuaţiile (ecuaţia căldurii):

∂u ∂2u
(a) ∂t
= ∂x2
, x ∈ [0, 1], t ≥ 0, u(x, 0) = x2 − x, u(0, t) = u(1, t) = 0,
∂u ∂2u
(b) ∂t
= ∂x2
, x ∈ [0, π], t ≥ 0, u(x, 0) = sin x, u(0, t) = u(π, t) = 0.
∂u ∂2u
(c) ∂t
= ∂x2
, x ∈ [0, 4], t ≥ 0, u(x, 0) = x2 − 4x, u(0, t) = u(4, t) = 0.
(
∂u 2 x, x ∈ [0, 1],
(d) ∂t
= ∂∂xu2 , x ∈ [0, 4], t ≥ 0, u(x, 0) = 4−x , u(0, t) = u(4, t) = 0.
3
, x ∈ (1, 3]
(
∂u 2 x, x ∈ [0, 1],
(e) ∂t
= 4 ∂∂xu2 , x ∈ [0, 2], t ≥ 0, u(x, 0) = , u(0, t) = u(2, t) = 0.
2 − x, x ∈ (1, 2]
∂u 2
(f) ∂t
= 9 ∂∂xu2 , x ∈ [0, π], u(x, 0) = sin x + 2 sin(2x) + 3 sin(3x), u(0, t) = u(π, t) = 0.

7
3. Rezolvaţi ecuaţiile (problema Dirichlet pe disc):

(a) ∆u = 0 pe D = {x2 + y 2 < 4}, u(x, y) = 2x + 5y pe ∂D.

x+3y
(b) ∆u = 0 pe D = {x2 + y 2 < 4}, u(x, y) = 2
pe ∂D.
(c) ∆u = 0 pe D = {x2 + y 2 < 9}, u(x, y) = x + 2y + 1 pe ∂D.
2

y
(d) ∆u = 0 pe D = {x2 + y 2 < 1}, u(x, y) = 17−8x
pe ∂D.
1
(e) ∆u = 0 pe D = {x2 + y 2 < 1}, u(x, y) = 5−4x
pe ∂D.
(f) ∆u = 0 pe D = {x2 + y 2 < 1}, u(1, θ) = sin(θ) + cos(2θ) + 6 sin(3θ).
3
(g) ∆u = 0 pe D = {x2 + y 2 < 9}, u(1, θ) = 15+12 cos θ
.
(h) ∆u = 0 pe D = {x2 + y 2 < a2 }, u(a, θ) = 5+4acos θ .