Trigonometrie plană şi sferică Serii trigonometrice

1 Exerciţii rezolvate
1. Să se găsească seria Fourier a funcţiei

f (x) = x, 0 ≤ x ≤ 2π,

periodică, de perioadă 2π.

Soluţie.
Prelungind funcţia f (x) prin periodicitate, construim funcţia f˜(x), definită pe R minus punctele
xn = 2nπ, (n ∈ Z), care sunt discontinuităţi de speţa ı̂ntâia pentru această funcţie. Graficul său,
pentru un număr finit de perioade, este următorul:
f˜(x)
6

-
x’ −6π −4π −2π 0 2π 4π 6π 8π x

Avem: f˜(2kπ − 0) = 2π, f˜(2kπ + 0) = 0, k ∈ Z.

Calculăm coeficienţii Fourier:
2π 2π
1 1 x2
a0 = ∫ xdx = ⋅ ∣ = 2π
π π 2 0
0
2π ⎡ 2π ⎤
1 1 ⎢⎢ x 2π 1 ⎥
⎥ = 0, n ∈ N
an = ∫ x cos nxdx = ⎢ sin nx∣0 − ∫ sin nxdx ⎥
π π ⎢n n ⎥
0 ⎣ 0 ⎦
2π ⎡ 2π ⎤
1 1⎢ x 2π 1 ⎥ 2
bn = ∫ x sin nxdx = ⎢⎢− cos nx∣0 + ∫ sin nxdx⎥⎥ = − , n ∈ N
π π⎢ n n ⎥ n
0 ⎣ 0 ⎦
Avem,
⎧˜
∞
⎪f (x)
sin nx ⎪ pentru x ∈ R ∖ {2kπ}, k ∈ Z
f (x) → π − 2 ∑ =⎨ ,
n=1 n ⎪π
⎪ pentru x = 2kπ, k ∈ Z
⎩
adică seria Fourier este convergentă către ordonatele graficului funcţiei f˜(x) ı̂n orice punct de
continuitate a acestei funcţii şi are suma egală cu media aritmetică a limitelor laterale ale funcţiei
f˜(x), ı̂n toate punctele sale de discontinuitate. Pe intervalele (2nπ, 2(n+1)π)n∈Z convergenţa seriei
este chiar uniformă către f˜(x).
Din precedentele rezultă formula
∞
sin nx π − x
∑ = , x ∈ (0, 2π), (1)
n=1 n 2
∞
sin nx
care dă suma seriei trigonometrice ∑ pentru orice valoare a lui x din intervalul (0, 2π).
n=1 n

1
Trigonometrie plană şi sferică Serii trigonometrice

2. Să se găsească seria Fourier a funcţiei

f (x) = x2 , 0 ≤ x ≤ 2π,

funcţia fiind periodică de perioadă T = 2π, să se precizeze apoi suma seriei pentru x ∈ R.
Soluţie.
Graficul funcţiei f (x) este următorul:

6f˜(x)

-
x’ −6π −4π −2π 0 2π 4π 6π 8π x

Avem: f˜(2kπ − 0) = 4π 2 , f˜(2kπ + 0) = 0, k ∈ Z.

2π
1 2 8π 2
a0 = ∫ x dx = ,
π 3
0
2π
1 4
an = ∫ x2 cos nxdx = 2 , n = 1, 2, . . .
π n
0
2π
1 4π
bn = ∫ x2 sin nxdx = − , n = 1, 2, . . .
π n
0

Rezultă atunci:
⎧
⎪f˜(x)
4π 2 ∞
cos nx ∞
sin nx ⎪ pentru x ≠ 2kπ
f (x) → +4 ∑ − 4π ∑ = ⎨ 2 ,k ∈ Z (2)
3 n=1 n2 n=1 n ⎪
⎪2π pentru x = 2kπ
⎩
Ca o consecinţă a acestei dezvoltări, obţinem pentru x = π,
∞
(−1)n+1 π 2
∑ =
n=1 n2 12

De asemenea, ı̂nlocuind (1) ı̂n (2) se obţine suma primei serii din dezvoltarea de mai sus sub
forma
∞
cos nx 3x2 − 6πx + 2π 2
∑ = , 0 ≤ x ≤ 2π, (3)
n=1 n2 12
egalitatea fiind valabilă chiar pentru x = 0 şi x = 2π, deoarece prelungirea funcţiei din membrul
drept al egalităţii (3) este continuă pentru x ∈ R (ea ia valori egale cu π 2 /6 la capetele intervalului
[0, 2π]).

3. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier de cosinusuri funcţia f (x) = ∣x∣, 0 ≤ x ≤ π, periodică, de perioadă
2π.
Soluţie.
Prelungim mai ı̂ntâi funcţia prin paritate pe intervalul [−π, 0] şi apoi prin periodicitate pe toată
axa. Se obţine o funcţie continuă pe R, pe care o notăm cu f˜ şi al cărui grafic este următorul:

2
Trigonometrie plană şi sferică Serii trigonometrice

f˜
6

@ @ @ @ @
@ @ @ @ @
@ @ @ @ @ -
x’ −4π −3π −2π −π 0 π 2π 3π 4π x

Avem:
π
2
a0 = ∫ xdx = π,
π
0
π ⎡ π ⎤
2 2 ⎢⎢ x sin nx π 1 ⎥
⎥=
an = ∫ x cos nxdx = ⎢ ∣ − ∫ sin nxdx ⎥
π π⎢ n 0 n ⎥
0 ⎣ 0 ⎦
⎧
⎪0 pentru n par
2 π
⎪
⎪
= 2
cos nx∣0 = ⎨ −4
πn ⎪
⎪ pentru n impar
⎪
⎩ π(2n − 1)2

Prin urmare,
⎧
⎪a2n = 0, n = 1, 2, . . .
⎪
⎪
⎪
⎪
⎪ −4
⎨a2n−1 = , n = 1, 2, . . .
⎪
⎪
⎪ π(2n − 1)2
⎪
⎪
⎩bn = 0, n = 1, 2, . . .
⎪
rezultă că,
π 4 ∞ cos(2n − 1)x ˜
∣x∣ → − ∑ = f (x), x ∈ R.
2 π n=1 (2n − 1)2
Din această dezvoltare rezultă că putem scrie egalitatea:

π 4 ∞ cos(2n − 1)x
∣x∣ = − ∑ , −π ≤ x ≤ π. (4)
2 π n=1 (2n − 1)2

Egalitatea (4) are loc şi ı̂n punctele x = π şi x = −π, ı̂n virtutea continuităţii funcţiei. Seria
obţinută este absolut şi uniform convergentă pentru x ∈ R, concluzie ce rezultă atât din criteriul lui
Dirichlet cât şi prin aplicarea criteriului lui Weierstrass, comparând seria dată cu seria Riemann
∞
1
∑ , care este convergentă.
n=1 (2n − 1)2

4. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier de sinusuri, funcţia f (x) = 1, 0 ≤ x ≤ π, periodică, de perioadă
2π.
Soluţie.
Rezolvarea problemei constă ı̂n a prelungi mai ı̂ntâi funcţia dată prin imparitate pe intervalul
[−π, 0], obţinând
⎧
⎪−1 pentru − π ≤ x ≤ 0
⎪
f (x) = ⎨
⎪
⎪1 pentru 0 < x ≤ π
⎩
şi apoi prin periodicitate pe toată axa, obţinând ı̂n final funcţia f˜(x), al cărei grafic are următorul
aspect:

3
Trigonometrie plană şi sferică Serii trigonometrice

f˜
6

-
−4π −3π −2π −π 0 π 2π 3π 4π x

După această operaţie, calculăm coeficienţii corespunzători funcţiei impare date:

an = 0, (n = 0, 1, 2, . . . ),
2 π 2 2
π
bn = ∫ 1 ⋅ sin nxdx = − cos nx∣0 = [1 − (−1)n ] ,
π 0 nπ nπ
de unde rezultă,

b2n = 0, (n = 0, 1, 2, . . . ),
4
b2n−1 = , (n = 0, 1, 2, . . . ).
π(2n − 1)
Rezultă că avem
⎧˜
4 ∞ sin(2n − 1)x ⎪⎪f (x) pentru x ≠ kπ
f (x) → ∑ = ⎨ ,k ∈ Z
π n=1 2n − 1 ⎪
⎪0 pentru x = kπ
⎩
Această serie este chiar uniform convergentă pe toate subintervalele aparţinând intervalelor
(nπ, (n + 1)π), n ∈ Z.
Din dezvoltarea precedentă mai rezultă egalitatea
∞
sin(2n − 1)x π
∑ = , 0 < x < π.
n=1 2n − 1 4

Acest rezultat este interesant prin faptul că suma seriei este constantă, cu toate că seria este o
serie de funcţii.

5. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier funcţia

⎧
⎪1 dacă 0 < x < 1
⎪
f (x) = ⎨ ,
⎪
⎪0 dacă − 1 < x < 0
⎩
a cărei perioadă este T = 2.
Soluţie.
Graficul funcţiei prelungite este de forma prezentată ı̂n figura alăturată

6f˜

-
−4 −3 −2 −1 0 1 2 3 4 x

4
Trigonometrie plană şi sferică Serii trigonometrice

Acum calculăm coeficienţii Fourier corespunzători pentru l = 1 şi ţinând seama că f (x) = 0 pe
intervalul [−1, 0]:
1
a0 = ∫ dx = 1;
0
1 1
1
an = ∫ cos nπxdx = sin nx∣ = 0, (n = 1, 2, . . . )
nπ 0
0
1 1
1 1
bn = ∫ sin nπxdx = − cos nπx∣ = [1 − (−1)n ]
nπ 0 nπ
0

de unde rezultă
2
b2n = 0, b2n−1 = , (n = 1, 2, . . . ).
π(2n − 1)
Prin urmare,
⎧˜
1 2 ∞ sin(2n − 1)πx ⎪⎪f (x)
⎪ pentru x ≠ k
f (x) → + ∑ = ⎨1 ,k ∈ Z
2 π n=1 2n − 1 ⎪
⎪
⎪ pentru x = k
⎩2
De aici mai rezultă egalitatea
∞
sin(2n − 1)πx π
∑ = , 0 < x < 1,
n=1 2n − 1 4

din care pot fi obţinute pentru valori particulare ale lui x sumele unor serii alternate.

6. Să se dezvolte ı̂n serie de sinusuri funcţia periodică

⎧
⎪x
⎪ pentru 0 ≤ x ≤ 1
f (x) = ⎨ ,
⎪
⎪2 − x pentru 1 < x ≤ 2
⎩
perioada sa fiind T = 2l = 4, (l = 2).
Soluţie.
Prelungind prin imparitate funcţia f (x) pe intervalul [−2, 0] şi apoi prin periodicitate pe toată
axa, obţinem funcţia continuă f (x), al cărei grafic are următorul aspect:
f˜
6

@ @
@ @
@ @ -
−4 −3 −2@ −1 0 1 2@ 3 4 x
@ @
@ @

Suma seriei Fourier corespunzătoare va coincide cu f˜(x) pe R, seria fiind absolut şi uniform
convergentă (după cum se va putea constata aplicându-i criteriul lui Weierstrass).

5
Trigonometrie plană şi sferică Serii trigonometrice

Funcţia f (x) fiind impară, rezultă an = 0, (n = 0, 1, 2, . . . ), iar

2 l nπx 2 nπx
bn = ∫ f (x) sin dx = ∫ f (x) sin dx =
l 0 s 0 s
1 nπx 2 nπx 8 nπ
= ∫ x sin dx + ∫ (2 − x) sin dx = 2 2 sin , (n = 1, 2, . . . ).
0 2 1 2 π n 2
Din ultima expresie rezultă

8(−1)n−1
b2n = 0, (n ∈ N); b2n−1 = , (n ∈ N).
π 2 (2n − 1)2
Drept consecinţă, putem scrie

8 ∞ (−1)n−1 (2n − 1)πx

f˜(x) = 2 ∑ 2
sin , x ∈ R.
π n=1 (2n − 1) 2

7. Să se dezvolte ı̂n serie de cosinusuri funcţia periodică de perioadă

T = 2l = 2, f (x) = x2 , x ∈ [0, 1].
Soluţie.
Se prelungeşte mai ı̂ntâi funcţia f (x) prin paritate pe intervalul [−1, 0] şi apoi prin periodicitate
pe toată axa, obţinându-se funcţia f˜(x), continuă pe R, al cărei grafic ı̂l prezentăm ı̂n continuare:

6f˜(x)

-
−4 −3 −2 −1 0 1 2 3 4 x

Funcţia dată fiind pară, avem bn = 0, (n ∈ N).

Avem ı̂ncă
2 l 2 1
2 2
a0 = ∫ x dx = 2 ∫ x dx = ;
l 0 0 3
2 l 2 nπx 1 4 ⋅ (−1)n
an = ∫ x cos dx = 2 ∫ x2 cos nπxdx = (n ∈ N).
l 0 s 0 n2 π 2
Urmează atunci, ı̂n virtutea continuităţii funcţiei f˜(x) că avem

1 4 ∞ (−1)n cos nπx

f˜(x) = + 2 ∑ , x∈R
3 π n=1 n2

Mai rezultă că putem scrie ı̂ncă egalitatea

∞
(−1)n cos nπx π 2 (3x2 − 1)
∑ = , x ∈ [−1, 1] (5)
n=1 n2 12

Luând ı̂n (5) pe x = 1, obţinem suma seriei Riemann

∞
1 π2
∑ 2
=
n=1 n 6

6
Trigonometrie plană şi sferică Serii trigonometrice

De asemenea, pentru x = 0, din (5) obţinem

∞
(−1)n−1 π 2
∑ =
n=1 n2 12

Din exemplele considerate se poate constata că din dezvoltări Fourier corespunzătoare, se pot
obţine sumele unor serii numerice, pentru care, de cele mai multe ori nu putem preciza decât cel
mult natura.

2 Temă
1. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier trigonometrică pe intervalul [−l, l], l > 0 funcţia
⎧
⎪0, x ∈ [−l, 0)
⎪
f (x) = ⎨
⎪
⎪x, x ∈ [0, l]
⎩

2. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier trigonometrică numai de sinusuri pe intervalul [0, π] funcţia
⎧
⎪sin x, x ∈ [0, π2 ]
⎪
f (x) = ⎨
⎪
⎪0, x ∈ ( π2 , π]
⎩

3. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier trigonometrică numai de cosinusuri pe intervalul [0, π] funcţia

f (x) = π − 2x