Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Math
Încărcat de
Anonymous qxrkHNHwf7Titlu original
Drepturi de autor
Formate disponibile
Partajați acest document
Partajați sau inserați document
Vi se pare util acest document?
Este necorespunzător acest conținut?
Raportați acest documentDrepturi de autor:
Formate disponibile
Math
Încărcat de
Anonymous qxrkHNHwf7Drepturi de autor:
Formate disponibile
Capitolul 3
Serii Fourier
2017-2018
3.1 Dezvoltarea ı̂n serie Fourier
a unei funcţii periodice de perioadă 2
Pornind de la discuţia asupra coardei vibrante ı̂ncepută ı̂n anii 1750 ı̂ntre Euler şi
d’Alembert, se ajunge la ideea lui D. Bernoulli de a reprezenta o curbă definită pe intervalul
[0 2] printr-o serie de sinusuri şi cosinusuri. Prin 1805 Fourier propune formulele pentru
coeficienţii acestei serii. Descoperirea lui Fourier produce un efect extraordinar şi de-a
lungul secolului al XIX-lea, este considerată ca una din cele mai importante teoreme ale
analizei. Convergenţa seriei Fourier nu a putut fi demonstrată decât prin 1829 de către
Dirichlet, utilizând funcţia monotonă pe porţiuni introdusă ı̂n 1821 de către Cauchy.
Definiţia 3.1 O funcţie reală : → R, ⊂ R se numeşte periodică dacă există un
număr real 6= 0 astfel ı̂ncât oricare ar fi ∈ + ∈ şi ( + ) = () Numărul
real 0 minim (dacă există) cu această proprietate se numeşte perioada principală a
lui
Definiţia 3.2 Funcţia
0 X
() = + ( cos + sin ) 0 ∈ R = 1 (3.1)
2 =1
se numeşte polinom trigonometric de ordinul Termenul cos + sin se
numeşte armonica de ordin a polinomului trigonometric.
Observaţia 3.1 Notând = sin = cos armonica de ordin se scrie
cos + sin = sin( + ) ı̂n care se numeşte amplitudine, pulsaţie
şi faza iniţială. Observăm că polinomul trigonometric (3.1) este o funcţie periodică cu
perioada = 2
31
32 CAPITOLUL 3. SERII FOURIER
Definiţia 3.3 Seria de forma
0 X
∞
+ ( cos + sin ) (3.2)
2 =1
se numeşte serie trigonometrică.
Dacă seria trigonometrică este convergentă, atunci suma ei va fi o funcţie periodică de
perioadă = 2 Seria trigonometrică (3.2) s-a obţinut cu ajutorul sistemului de funcţii =
(0 () = 1 1 () = sin 2 () = cos 2−1 () = sin 2 () = cos ) ≥ 1
Fiind dată o funcţie periodică () de perioadă 2 ne punem problema să determinăm
condiţiile pe care trebuie să le ı̂ndeplinească () astfel ı̂ncât să putem construi seria trigono-
metrică (3.2) care să conveargă către ()
Presupunem că avem egalitatea
0 X
∞
() = + ( cos + sin ) (3.3)
2 =1
Sistemul de funcţii = (0 () = 1 1 () = sin 2 () = cos 2−1 () = sin
2 () = cos ) ≥ 1 este un sistem ortogonal ı̂n ( ([− ] R) h· ·i) cu produsul
Z
scalar definit h i = ()()
−
R
Reţinem că cos () sin () = 0
− ½
R 0 6=
cos () cos () =
=
− ½
R 0 6=
sin () sin () =
− =
R
sin () cos () = 0
−
Dacă 6=
R R
cos () cos () = 12 (cos ( − ) + cos ( + ) ) =
− ³ − ´¯
1 1 1 ¯
= 2 − sin ( − ) + + sin ( + ) ¯ = 0
−
Dacă =
R R 1 + cos 2 ()
cos2 () = =
− − 2
Dacă 6=
R R
sin () sin () = 12 (cos ( − ) − cos ( + ) ) =
− ³ − ´¯
1 1 1 ¯
= 2 − sin ( − ) − + sin ( + ) ¯ = 0
−
3.1. DEZVOLTAREA ÎN SERIE FOURIER 33
Dacă =
R R 1 − cos 2 ()
sin2 () = =
− − 2
R R
sin () cos () = 12 (sin ( + ) + sin ( − ) ) =
− ³ − ´¯
1 1 1 ¯
= 2 − + cos ( + ) − − cos ( − ) ¯ = 0
−
deoarece funcţia cos este pară şi cos ( + ) − cos ( + ) (−) = 0
Ortonormăm sistemul de funcţii şi obţinem 0 = (0 () = √12 1 () = √1 sin
2 () = √1 cos 2 () = √1 cos 2+1 () = √1 sin )
Facem ipoteza că seria trigonometrică este uniform convergentă, deci putem integra
termen cu termen şi ı̂n baza proprietăţii sistemului 0 de a fi ortonormat obţinem
D E D E Z
1 1 1
√2 = 20 √2 ⇒ 0 = ()
−
Înmulţind apoi seria (3.3) cu √1 sin
şi respectiv cu √1 cos şi integrând, (sistemul
0
este
D ortonormat),E Dobţinem: E
√ sin = sin √1 sin ⇒
1
Z
1
= () sin (3.4)
−
şi respectiv
D E D E
√1 cos = cos √1 cos ⇒
Z
1
= () cos (3.5)
−
Coeficienţii determinaţi după formulele (3.5) şi (3.4) se numesc coeficienţii
Fourier pentru funcţia () iar seria trigonometrică (3.2) cu aceşţi coeficienţi se numeşte
seria Fourier a funcţiei periodice ()
Evident că pentru o funcţie periodică cu perioada 2 integrabilă, putem determina
coeficienţii Fourier corespunzători funcţiei date precum şi seria Fourier (3.2) asociată lui
Nu putem ı̂nsă să scriem egalitatea (3.3) deoarece nu ştim dacă seria este convergentă şi ı̂n
caz de convergenţă, nu ştim dacă suma ei este tocmai funcţia Din acest motiv se scrie
0 X
∞
() = + ( cos + sin )
2 =1
Condiţii suficiente pentru care o funcţie periodică cu perioada 2 să poată fi reprezentată
prin seria Fourier asociată ei au fost găsite de Dirichlet.
34 CAPITOLUL 3. SERII FOURIER
Definiţia 3.4 O funcţie : [ ] → R se numeşte netedă pe porţiuni dacă este de
clasă 1 pe [ ] (continuă cu derivata continuă) cu excepţia unui număr finit sau numărabil
de puncte ı̂n care are derivate laterale finite.
Teorema 3.1 (Condiţiile lui Dirichlet) Dacă funcţia
a) este periodică cu perioada 2
b) este netedă pe porţiuni pe intervalul [− ],
atunci seria Fourier asociată acestei funcţii este punctual convergentă şi are suma ()
⎧
⎨ ( − 0) + ( + 0) ∈ (− )
⎪
() = 2
⎩ (− + 0) + ( − 0)
⎪
= ±
2
unde
( − 0) = lim () ( + 0) = lim ()
% &
Observaţia 3.2 Dacă este netedă pe porţiuni pe [− ] şi continuă pe (− ), atunci
() = (), (∀) ∈ (− )
Observaţia 3.3 Dacă este netedă pe porţiuni şi continuă pe [− ], atunci () = (),
(∀) ∈ [− ] .
Teorema 3.2 Dacă 2 ∈ R ([− ]) atunci are loc egalitatea lui Parseval
Z
1 2 X¡ 2
∞
1 2
¢
() = 0 + + 2
2 =1
−
unde 0 şi sunt coeficienţii Fourier ai funcţiei
3.1.1 Prelungire prin imparitate şi paritate a unei funcţii
½ Fie funcţia : [0 ] → R Funcţia
Definiţia 3.5
− (−) ∈ [− 0)
1 () =
() ∈ [0 ]
se numeşte prelungirea funcţiei prin imparitate. Seria Fourier asociată lui 1 este
seria de sinusuri (3.7).
½ Fie funcţia : [0 ] → R Funcţia
Definiţia 3.6
(−) ∈ [− 0)
2 () =
() ∈ [0 ]
se numeşte prelungirea funcţiei prin paritate. Seria Fourier asociată lui 2 este
seria de cosinusuri (3.6).
3.1. DEZVOLTAREA ÎN SERIE FOURIER 35
3.1.2 Cazuri particulare. Seria Fourier a funcţiilor pare sau im-
pare
Dezvoltarea ı̂n serie Fourier a funcţiilor periodice se simplifică dacă pe intervalul [− ]
funcţia este pară sau impară. Astfel, dacă funcţia este pară pe intervalul [− ] atunci
(−) = () şi deci funcţia () cos este pară iar () sin este impară. Tinând
seama de proprietăţile acestor funcţii obţinem
Z Z
1 2
0 = () = ()
− 0
Z Z
1 2
= () cos = () cos
− 0
Z
1
= () sin = 0
−
Seria Fourier va avea ı̂n acest caz expresia
0 X
∞
() = + cos (3.6)
2 =1
Pentru funcţia este impară pe intervalul [− ] atunci (−) = − () şi deci funcţia
() cos este impară iar () sin este pară. Tinând seama de proprietăţile acestor
funcţii obţinem
Z
1
0 = () = 0
−
Z
1
= () cos = 0
−
Z Z
1 2
= () sin = () sin
− 0
Seria Fourier va avea ı̂n acest caz expresia
X
∞
() = sin (3.7)
=1
Exemplul½3.1 Să se dezvolte ı̂n serie Fourier funcţia
−1 ∈ [− 0)
() =
1 ∈ [0 ]
-trasam graficul funcţiei
Graficul funcţiei este reprezentat ı̂n Figura de mai jos.
36 CAPITOLUL 3. SERII FOURIER
y 1
-3 -2 -1 1 2 3
x
-1
-studiem paritatea
Funcţia este o funcţie impară
-prelungim prin periodicitate functia
Prelungim funcţia prin periodicitate
y 1
-6 -5 -4 -3 -2 -1 1 2 3 4 5 6
x
-1
Din grafic observăm că sunt satisfăcute condiţiile lui Dirichlet: funcţia este monotonă
pe porţiuni şi mărginită, deci admite o dezvoltare ı̂n serie Fourier.
- calculăm coeficienţii
Conform formulelor de calcul al coeficienţilor pentru funcţii impare, coeficienţii Fourier
sunt:
= 0 = 0 1 2
Z
2 2 cos − 1 2
= sin() = − = (1 − (−1) )
(0
0 = 0 2 4
= 4
= 1 3 5
∞
P 4
Deci () = sin(2 − 1) =
µ =1 (2 − 1) ¶
4 sin sin 3 sin 5 sin(2 − 1)
= + + + + +
1 3 5 2 − 1
- analizăm suma seriei
Pentru ∈ [− 0) ∪ (0 ] avem relaţia () = () iar ı̂n punctul de discontinuitate
(0 − 0) + (0 + 0)
= 0 avem () = = 0
2
Câteva dintre polinoamele trigonometrice care aproximează şi graficele lor sunt date
mai jos:
4 sin
1 () =
1
3.1. DEZVOLTAREA ÎN SERIE FOURIER 37
y 1
-3 -2 -1 1 2 3
x
-1
µ ¶
4 sin sin 3
2 () =
+
1 3
y 1
-3 -2 -1 1 2 3
-1
x
µ ¶
4 sin sin 3 sin 5
3 () = + +
1 3 5
y 1
-3 -2 -1 1 2 3
-1
x
µ ¶
4 sin sin 3 sin 5 sin 7
4 () = + + +
1 3 5 7
y 1
-3 -2 -1 1 2 3
-1
x
4 sin sin 3 sin 5 sin 7 sin 9
5 () = ( + + + + )
1 3 5 7 9
38 CAPITOLUL 3. SERII FOURIER
y 1.0
0.5
-3 -2 -1 1 2 3
-0.5
x
-1.0
4 sin sin 3 sin 5 sin 7 sin 9 sin 11 sin 13 sin 15 sin 17
9 () = ( + + + + + + + + )
1 3 5 7 9 11 13 15 17
y 1.0
0.5
-3 -2 -1 1 2 3
-0.5
x
-1.0
Aproximarea cu sume parţiale ale seriei Fourier toate trasate pe acelaşi grafic ı̂mpreună
cu graficul funcţiei sunt prezentate ı̂n figura de mai jos
y
1.0
0.5
-3 -2 -1 1 2 3
x
-0.5
-1.0
Cu ajutorul seriilor Fourier se pot obţine sumele unor serii numerice, dând valori par-
ticulare lui
În cazul seriei date, ı̂n punctele de continuitate, putem scrie
4X 1
∞
() = sin(2 − 1) =
=1 2 − 1
µ ¶
4 sin sin 3 sin 5 sin(2 − 1)
= + + + + +
1 3 5 2 − 1
Pentru = obţinem sin(2 − 1) = (−1)−1 de unde rezultă
2 2
4 X∞
(−1) −1 X∞
(−1) −1
1= ⇒ =
=1 2 − 1 =1
2 − 1 4
Altă sumă se obţine aplicând egalitatea lui Parseval
3.1. DEZVOLTAREA ÎN SERIE FOURIER 39
Z
1 2 X¡ 2
∞
1 2
¢
() = 0 + + 2
2 =1
−
Z X∞ µ ¶
2 X
∞
1 1 16 1
1 = 0 + 0+ 2 ⇒ =
2 =1
2
(2 − 1) 8 =1
(2 − 1)2
−
Exerciţiul 3.1 Să se studieze dacă următoarele funcţii satisfac condiţiile teoremei lui
Dirichlet şi să dezvolte ı̂n serie Fourier funcţiile periodice:
a) : [− ] → R
⎧
⎪
⎪ 1 dacă − − +
⎨
0 dacă − + ≤ 0
() = ∈ (0 )
⎪
⎪ 1 dacă 0 ≤
⎩
0 dacă ≤ ≤
b) semnalul dreptunghiular (numit şi fereastra dreptunghiulară centrată ı̂n origine
de lăţime 2) este dat de funcţia:
: R → ½R
1 dacă − ≤ ≤
() =
0 ı̂n rest
c) : [−π π] → R
() =
şi să se deducă suma seriei 1 − 13 + 15 − 17 +
Etape de rezolvare:
-trasam graficul funcţiei
©
() = dacă − ≤
3
y
2
1
-3 -2 -1 1 2 3
-1 x
-2
-3
Din grafic observăm că sunt satisfăcute condiţiile lui Dirichlet: funcţia este monotonă
pe porţiuni şi mărginită, deci admite o dezvoltare ı̂n serie Fourier.
-prelungim prin periodicitate functia, translând graficul la dreapta şi la stânga cu in-
tervale de lungime 2 Astfel funcţia pe care o dezvoltăm ı̂n serie Fourier este o funcţie
periodică.
40 CAPITOLUL 3. SERII FOURIER
3
y
2
1
-2 2 4 6 8
-1 x
-2
-3
- studiem paritatea. Observăm că funcţia este impară, deci 0 = = 0
- calculăm coeficienţii
⎛ ⎞
Z ¯ Z
2 2⎝ ¯ 1 ⎠ 2³ −1
´
= sin = − cos ¯ + cos = − (−1)
0
0 0
2 1 2
+ 2 sin |0 = (−1)−1
- scriem seria Fourier
P (−1)−1
+∞
() = 2 sin
=1
- analizăm suma seriei
În punctele de continuitate, ∈ (− ) avem () = () ı̂n = ± () =
( − 0) + ( + 0) (− − 0) + (− + 0)
= 0 (−) = = 0
2 2
X
+∞ µ ¶
(−1)−1 1 1 1
Calculăm ( ) = sin ⇒ = 2 1 − + − + de unde rezultă
2 =1
2 2 3 5 7
1 1 1
că 1 − + − + =
3 5 7 4
Din egalitatea lui Parseval obţinem
X ∞
1 2
2
=
=1
6
Trasăm graficele polinoamelor trigonometrice cu care construim seria Fourier.
2 () = 2 sin − sin 2
3
y
2
1
-3 -2 -1 1 2 3
-1 x
-2
-3
4 () = 2 sin − sin 2 + 23 sin 3 − 12 sin 4
3.1. DEZVOLTAREA ÎN SERIE FOURIER 41
3
y
2
1
-3 -2 -1 1 2 3
-1 x
-2
-3
6 () = 2 sin − sin 2 + 23 sin 3 − 12 sin 4 + 25 sin 5 − 13 sin 6
y 3
2
1
-3 -2 -1 1 2 3
-1 x
-2
-3
Graficele suprapuse
y 3
2
1
-3 -2 -1 1 2 3
-1 x
-2
-3
d). : [−π π] → R
½
sin dacă −π ≤ 0
() =
0 dacă 0 ≤ ≤
Exemplul 3.2 Să se dezvolte ı̂n serie Fourier, prelungind funcţia prin paritate şi apoi prin
imparitate, funcţia
½ 2
dacă 0 ≤ 2
() = 2
( − ) dacă 2 ≤ ≤
I. Cazul ı̂n care funcţia este prelungită prin paritate
-trasam graficul funcţiei
42 CAPITOLUL 3. SERII FOURIER
1.0
y
0.5
0.0
0 1 2 3
x
Prelungim⎧ funcţia prin paritate
2
⎪
⎪ ( + ) dacă − − 2
⎨ 2
− dacă − 2 ≤ 0
2 () = 2
⎪
⎪ dacă 0 2
⎩ 2
( − ) dacă 2
≤
-trasam graficul funcţiei pare
1.0
y
0.5
-3 -2 -1 0 1 2 3
x
-prelungim prin periodicitate
y1
-8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8
x
- calculăm coeficienţii
Z µ ¶2 Z2 Z
2 2
0 = () = ( + ( − )) = 1
− 0
2
Z Z µ ¶2 Z2
1 2 2
= () cos = () cos = ( (cos ) +
− 0 0
Z
+ ( − ) (cos ) )
2
3.1. DEZVOLTAREA ÎN SERIE FOURIER 43
Z2 ¯ 1 Z2
¯2
(cos ) = sin ¯ − sin =
0
0 0
µ ¶
1
= sin − 2 1 − cos
2 2 2
Z
R ¡ ¢
( − ) (cos ) = − 1 − 1 sin − 1
2
sin 12
2
2
¯ Z µ ¶
− ¯ 1 1
= ¯
sin ¯ + sin = − sin − 2 cos − cos ⇒
2 2 2
2
2
µ ¶2 µ µ ¶ µ ¶¶
2 1 1
= sin − 2 1 − cos − sin − 2 cos − cos =
2 2 2 2 2 2
µ ¶
4
= 2 2 2 cos − cos − 1 =
2
µ ¶ µ ¶
4 2 8 cos
2 16 cos
2
sin2
4
= 2 2 2 cos − 2 cos = 1 − cos =
2 2 22 2 2 2
= 0
- scriem seria Fourier
1 16 X 1
+∞
2
() = + 2 cos cos cos
2 =1 2 2 4
- analizăm suma seriei
Deoarece funcţia este continună peste tot R, rezultă
1 X
+∞
1 2
() = + 16 2 2
cos sin cos
2 =1
2 4
¡ ¢
2 () = 2 + 2 − 14 cos 2
1 16
1.0
y
0.5
-3 -2 -1 0 1 2 3
x
1 16
¡ 1 1
¢
6 () = 2
+ 2
− 4 cos 2 − 36
cos 6
44 CAPITOLUL 3. SERII FOURIER
1.0
y
0.5
-3 -2 -1 0 1 2 3
x
1 16
¡ 1 1 1
¢
9 () = 2
+ 2
− 4 cos 2 − 36
cos 6 − 81
cos 9
1.0
y
0.5
-3 -2 -1 0 1 2 3
x
1.0
y
0.5
-3 -2 -1 0 1 2 3
x
II. Cazul ı̂n care funcţia este prelungită prin imparitate
-trasam graficul funcţiei
1.0
y
0.5
0.0
0 1 2 3
x
Prelungim funcţia prin imparitate
3.1. DEZVOLTAREA ÎN SERIE FOURIER 45
⎧ 2
⎪
⎪
dacă − − 2
(− − )
⎨ 2
dacă − 2 ≤ 0
() = 2
⎪
⎪
dacă 0 2
⎩ 2
( − )
dacă 2
≤
-trasam graficul funcţiei impare
1
y
-3 -2 -1 1 2 3
x
-1
-prelungim prin periodicitate
1
y
-6 -4 -2 2 4 6
-1 x
- calculăm coeficienţii
0 = 0
= 0
Z Z Z2 Z
1 2 2 2 2
= () sin = () sin = ( (sin ) + (−) (sin ) )
− 0 0
2
8
= 2 2 sin
2
- scriem seria Fourier
P 8
+∞
() = 2 2
sin sin
=1 2
- analizăm suma seriei
Deoarece funcţia este contiună peste tot R, rezultă
P 8
+∞
() = 2 2
sin sin
=1 2
1 () = 82 (sin )
1.0
y
0.5
-3 -2 -1 1 2 3
x
-0.5
-1.0
46 CAPITOLUL 3. SERII FOURIER
8
¡ ¢
3 () = 2
sin − 19 sin 3
1.0
y
0.5
-3 -2 -1 1 2 3
x
-0.5
-1.0
8
¡ ¢
5 () = 2
sin − 19 sin 3 + 1
25
sin 5
1.0
y
0.5
-3 -2 -1 1 2 3
x
-0.5
-1.0
1
y
-3 -2 -1 1 2 3
x
-1
Observaţia 3.4 Dacă presupunem că perioada principală este = 2 0 toate rezul-
tatele
⎧ obţinute rămân valabile. În acest caz coeficienţii Fourier sunt daţi de relaţiile
⎪
⎪ Z Z
⎪
⎪ 1 2
⎪
⎪ 0 = () = ()
⎪
⎪
⎪
⎪
⎪
⎪
− 0
⎪
⎨ Z Z
1 2
= () cos = () cos
⎪
⎪
⎪
⎪ − 0
⎪
⎪
⎪
⎪ Z Z
⎪
⎪ 1 2
⎪
⎪ = () sin = () sin
⎪
⎩
− 0
S-ar putea să vă placă și
- Seminar Mag No PDFDocument4 paginiSeminar Mag No PDFAnonymous qxrkHNHwf7Încă nu există evaluări
- RezistoareDocument9 paginiRezistoareElena CioroabaÎncă nu există evaluări
- Histereza MagneticaDocument7 paginiHistereza MagneticaAnonymous qxrkHNHwf7Încă nu există evaluări
- Materiale MagneticeDocument3 paginiMateriale MagneticeAnonymous qxrkHNHwf7Încă nu există evaluări
- Limbaje de ProgramareDocument58 paginiLimbaje de ProgramareAnonymous qxrkHNHwf7Încă nu există evaluări
- Brosura 07Document48 paginiBrosura 07Vesela IonutÎncă nu există evaluări
- AlgebraDocument83 paginiAlgebraAnonymous qxrkHNHwf7Încă nu există evaluări
