Brosura 07

UNIVERSITATEA POLITEHNICA
DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE ELECTRONICA
SI TELECOMUNICATII

PLAN DE INVATAMANT
SI PROGRAME ANALITICE

Pentru domeniul: INGINERIE ELECTRONICA SI
TELECOMUNICATII

Specializarile: Electronica aplicata
Telecomunicatii
Tehnologii audio-video si multimedia

Anul universitar 2007 - 2008

U1
9
20

2

PLAN DE INVATAMANT
Domeniul: Inginerie Electronica si Telecomunicatii
Nr.crt Disciplina C S L P Cred
Anul I sem. 1
1 Analiza matematica 2 2 4
2 Algebra si geometrie 2 2 4
3 Fundamente de inginerie mecanica 2 1 3
4 Utilizarea calculatoarelor 2 2 4
5 Circuite electrice 2 1 1 5
6 Materiale, componente si tehnologie electronica 2 1 1 4
7 Limbi straine* 2 2
8 Educatie fizica 2 1
9 Practica 2
Total 12 10 5 29
Anul I Sem. 2
1 Matematici speciale 2 2 4
2 Matematici asistate de calculator 2 1 1 4
3 Fizica 2 1 1 4
4 Dispozitive electronice si optoelectronice 3 2 6
5 Programarea calculatoarelor 2 2 4
6 Masurari electrice si electronice 2 1 1 4
7 Limbi straine* 2 2
9 Practica 2
Total 13 8 7 31
Anul II Sem. 3
1 Circuite integrate digitale 2 2 4
2 Arhitectura retelelor de calculatoare 2 2 4
3 Campuri si unde electromagnetice 2 1 1 4
4 Semnale si sisteme 2 1 1 4
5 Cultura si civilizatie 1 1 2
6 Circuite electronice fundamentale 2 2 5
7 Proiectare asistat a de calculator 2 2 4
9 Practica 2
Total 13 4 10 30
Anul II Sem. 4
1 Microeconomie 2 1 4
2 Prelucrarea semnalelor 2 2 5
3 Tehnica frecventelor inalte 2 1 1 4
4 Sisteme de prelucrare numerica cu procesoare 3 2 5
5 Circuite integrate analogice 2 2 4
6 Programare orientat a pe obiecte 2 2 4
7 Proiect de circuite electronice 2 2
8 Practica 2
Total 13 2 9 2 30
*Se alege o limba straina dintre: engleza, franceza sau germana.
3
ANALI ZA MATEMATICA
A. OBIECTIVE: Insusirea de catre studenti a cunostintelor si metodelor calculului
diferential.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Functii de o variabila reala: Serii numerice. Formula lui Taylor. Aplicatii la probleme de
extrem si aproximare. Siruri si serii de functii. Serii de puteri. Serii Fourier.
Functii de mai multe variabile : Spatiul R
p
. Limite si continuitate la functii de mai
multe variabile. Derivate partiale.
Diferentiala. Schimbari de variabile. Probleme de extrem. Aproximarea func tiilor de
mai multe variabile.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar)
Exercitii si probleme conform teoriei de la curs.
D. BIBLIOGRAFIE :
1. P.Gavruta, Analiza matematica; Editura Presa Universitara, Timisoara,1998;
2. P.Gavruta, D.Daianu, C.Lazureanu, L.Cadariu, L.Ciurdariu, Probleme de analiza
matematica - Calcul diferential, Ed. Mirton, Timisoara, 2004;
3. P.Flondor, O.Stanasila, Lectii de Analiza Matematica, Ed. All, Bucuresti, 1996.

ALGEBRA SI GEOMETRIE
A. OBIECTIVE: Insusirea de catre studenti a cunostintelor si metodelor algebrei
liniare si geometriei.
Algebra: Spatii vectoriale. Baze. Subspatii vectoriale. Aplicatii liniare. Operatori
liniari. Vectori si valori proprii. Spatii vectoriale euclidiene. Baze ortonormate.
Geometrie: Produse cu vectori, varietati liniare, probleme de distante, unghiuri,
proiectii. Sfera si cercul in spatiu. Conice, cuadrice si suprafete speciale. Geometria
diferentiala locala a curbelor si a suprafetelor.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar)
D. BIBLIOGRAFIE :
1. D.M.Rendi, I.Mihut, Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala; Editia a
IV-a, Ed. Politehnica, Timisoara, 2004;
2. M.D.Rendi, I.Mihut, C.Caprau, D.Popescu, Matematici superioare pentru
ingineri, Culegere de probleme, Ed. Politehnica, Timisoara, 2002;
3. N.Boja, Geometrie Analitica si Diferentiala cu Aplicatii; Editia a II-a, Ed.
Politehnica, Timisoara, 2005.

FUNDAMENTE DE INGINERIE MECANICA
A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu principiile de
baza ale mecanicii echipamentelor electronice: functionare, constructie si calcul.
Elemente de inginerie grafica, materiale si tehnologie mecanica. Elemente de
mecanica tehnica. Notiuni de statica. Notiuni de cinematica si dinamica. Elemente
de calcul mecanic . Complemente de calcul de rezistenta. Complemente de calcul
termic. Elemente elastice. Materiale, tehnologie . Parametrii arcurilor. Transmisii
4
mecanice. Constructia partii mecanice a echipamentelor electronice. Asamblare.
Constructia casetelor.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Protectia muncii; tabele grafice, unitati de masura si prelucrarea datelor, Grafica
inginereasca, Masurarea lungimilor , Masurarea fortelor, Scheme cinematice;
cinematica transmisiilor , Unghi de presiune critic; ghidaje de translatie .
D. BIBLIOGRAFIE
1. V. Argesanu, Constructia mecanica a echipamentelor electronice, ed. Politehnica,
Timisoara 2002
2. V. Argesanu, V. Dolga, G.E.Mocuta, Elemnte de inginerie mecanica, ed.
Eurostampa, Timisoara 1999
3. V. Dolga, Inginerie mecanica in echipamentele electronice, ed. Eurobit, Timisoara 2001

UTI LI ZAREA CALCULATOARELOR
A. OBIECTIVE: Disciplina urmareste transmiterea cunostintelor de baza privind
arhitectura hard si soft a calculatoarelor, gestionarea resurselor si interfatarea in
cazul sistemelor de operare DOS, Windows, Linux si utilizarea programelor Office,
StarOffice, OpenOffice (Word, Excel, PowerPoint).
Operatii binare si reprezentarea numerelor. Arhitectura hard a unui calculator (schema
bloc, unitatea centrala si procesorul, placa de baza si tipuri de conectori, memoria
interna si tipuri de memorii externe: hard disk, flash, etc. si diferite porturi: serial,
paralel, USB, firewire, monitor, tastatura, mouse). Sisteme de operare (gestionarea
resurselor si interfatarea cu utilizatorul, DOS: organizarea informatiei si comenzi
specifice, Windows: modul comanda si modul interfata grafica, etc. LINUX:
organizarea informatiei, comenzi shell, interfata grafica. Office, StarOffice, OpenOffice
(Word, Excel, PowerPoint).
Aritmetica binara, Arhitectura aclculatorului, partile componente. Sisteme de fisiere.
Sistemul de operare DOS. Sistemul de operare Windows. Interfata grafica utilizator.
Configurare. Sistemul de operare Linux. Instalare si configurare. Antivirusi.
Instalare si exploatare. Utilizare Microsoft Word, Excel, PowerPoint, Outlook.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Tanenbaum, A, S. Organizarea structurata a calculatoarelor, editia a IV a
Computer Press AGORA, 1999
2. Ioan Jurca, Sisteme de operare, Editura de Vest 2001

CIRCUITE ELECTRICE
A. OBIECTIVE: Introducere in analiza generala a circuitelor electrice.
Notiuni fundamentale : Sarcina electric a, Tensiune si curent electric, Putere si
energie, Teoremele lui Kirchhoff; Circuite de curent continuu: Rezistorul ideal,
surse independente de tensiune si curent, Surse comandate, Ecuatiile circuitelor de
c.c., Circuite simple de c.c., Metode de simplificare a circuitelor, Formulele
divizoarelor de tensiune si de curent, Teoremele lui Thevenin si Norton, Teorema
superpozitiei, Metoda potentialelor nodurilor. Circuite de curent alternativ: Bobina
5
si condensatorul ideal, Reprezentarea in complex a functiilor sinusoidale de timp,
Ecuatiile in complex ale circuitelor de c.a., Circuite de c.a. simple, Metode de
analiza a circuitelor de c.a., Puteri in c.a., Rezonanta in circuite de c.a., Raspunsul in
frecventa al circuitelor de c.a., Circuite cuplate magnetic, Circuit e trifazate,
Cuadripoli electrici, Circuite in regim tranzitoriu, Circuite RLC de ordinul 2.
Teme de seminar: Tensiune, curent, putere, teoremele lui Kirchhoff; Circuite de c.c.
I; Circuite de c.c II; Circuite de c.a. I; Circuite de c.a. II; Circuite in regim tranzitoriu
I; Circuite in regim tranzitoriu II
Lucrari de laborator: Masurari in circuite simple de c.c.(tensiune, curent,
rezistenta). Simularea PSPICE a circuitelor de c.c. Studiul experimental al
circuitului RLC serie . Simularea PSPICE a circuitelor de c.a. Circuite trifazate.
Circuite RC de derivare si de integrare. Simularea PSPICE a regimului tranzitoriu
D. BIBLIOGRAFIE
1. C.Sora, Bazele Electrotehnicii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
2. St. Haragus, Electrotehnica, Lit. UPT, 1996 sau Electrotehnica 1, Ed. Eurobit, 1999
3. St. Haragus, Circuite electrice, format electronic (CD-ROM si fisiere descarcabile de
pe site-ul Facultatii de Electrotehnica si Electroenergetica).

MATERIALE, COMPONENTE SI TEHNOLOGIE
ELECTRONI CA
A. OBIECTIVE: Cursul asigura cunostinte teoretice si practice fundamentale
privind materialele si componentele electronice precum si notiuni introductive de
tehnologie electronica.
Materiale folosite in electronica: materiale dielectrice, magnetice, conductoare si
supraconductoare, materiale semiconductoare proprietati si caracteristici tehnice,
fenomene specifice, tehnologii de realizare, aplicatii. Componente electrice:
rezistoare, condensatoare, inductoare comportament functional, caracteristici
electrice (inclusiv zgomotul electric), tehnologii de realizare, aplicatii. Componente
electronice: diode si tranzistoare discrete, dispozitive optoelectronice, dispozitive
uni/multijonctiune, componente pasive integrate, structuri de circuite integrate-
tehnologii de realizare, comportament functional, parametri tipici, utilizare. Notiuni
de tehnologie electronica: simbolizarea si marcarea componentelor, pregatirea lor pentru
montare, tehnologii de lipire, tehnologii de realizare a cablajului imprimat, calculul
radiatoarelor, principii elementare de testare, incasetarea.
Lucrari de laborator: Studiul materialelor dielectrice solide si a materialelor
magnetice, Studiul rezistoarelor liniare si neliniare, Studiul condensatoarelor si a
inductoarelor, Analiza vizuala a structurii interne a unor componente electronice,
Experimentarea unui radiator termic, Realizarea montajului experimental pentru un
circuit electronic simplu.
Seminar: Aplicatii care urmaresc ca tematica chestiunile teoretice predate la curs.
D. BIBLIOGRAFIE
1 I. Dandea, Materiale si componente pentru electronica; Ed. SOLNESS; Timisoara, 2004.
6
2 V. Catuneanu, Materiale pentru electronica; Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1982.
3 I. Dima, Materiale si dispozitive semiconductoare; Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1980.

MATEMATICI SPECIALE
A. OBIECTIVE: Insusirea de catre studenti a cunostintelor si metodelor calculului
integral, precum si a ecuatiilor diferentiale.
Calculul integral: Integrale generalizate. Integrale cu parametri. Circula tia
campurilor. Integrale duble si integrale triple. Fluxul.
Ecuatii diferentiale: Rezolvarea ecua tiilor diferentiale. Sisteme de ecuatii
diferentiale. Linii si suprafete de camp. Potentiale.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar)
D. BIBLIOGRAFIE :
1. P.Gavruta, Analiza matematica; Editura Presa Universitara, Timisoara,1998;
2. P.Gavruta, D.Daianu, C.Lazureanu, L.Cadariu, L.Ciurdariu, I.Dragomirescu,
R.D.Ene, Analiza matematica: Calcul integral, ecuatii diferentiale, analiza
complexa, Ed. Mirton, Timisoara, 2005.
3. P.Flondor, O.Stanasila, Lectii de Analiza Matematica, Ed. All, Bucuresti, 1996.

MATEMATICI ASISTATE DE CALCULATOR
A. OBIECTIVE: Insusirea metodelor si cunostintelor de matematici speciale necesare
inginerilor electronisti precum si deprinderea de a prelucra date in MATLAB.
Functii complexe: Functii olomorfe; Integrala curbilinie in planul complex.
Dezvoltari in serie. Reziduuri. Aplicatii ale teoremei reziduurilor.
Calcul operational: Transformata Fourier. Transformata Laplace. Transformata Z.
Distributii: Notiunea de distributie. Exemple remarcabile. Operatii cu distributii.
Distributii temperate.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar)
La seminar se fac aplicatii conform temelor de la curs.
Laborator: Probabilitati si procese aleatoare in MATLAB: Scheme clasice; Statistic a
descriptiva; Simulari de variabile aleatoare; Lanturi Markov; Procese Poisson; Serii
cronologice zgomote albe si colorate; Procese de difuzie.
D. BIBLIOGRAFIE :
1. P.Gavruta, O.Lipovan, N.Neamtu, P.Naslau, I.Sturz, Matematici speciale; Lito
U.P.T.,1991;
2. V.Rudner, C.Nicolescu, Probleme de Matematici speciale, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1982;
3. P.Naslau, R.Negrea, L.Cadariu, s.a., Matematici asistate de calculator; Editura
Politehnica, Timisoara, 2005.

7
FI ZI CA
A. OBIECTIVE: Principalul obiectiv este de a contribui atat la formarea unui
sistem logic de gandire si abordare a fenomenelor fundamentale care implica
domeniul de activitate al inginerului electronist si de telecomunic atii, cat si la
dobandirea unor deprinderi utile pentru rezolvarea problemelor tehnice noi.
Mecanica clasic a: Principii fundamentale; Teoreme generale de varia tie; Legi de
conservare; Oscila tii si unde elastice: Oscila tii armonice libere, amortizate, fortate;
Compunerea oscila tiilor; Analogii electromecanice; Unde elastice; Elemente de
acustica; Termodinamic a si fizica statistica: Principiile termodinamicii; Procese
ireversibile; Fizic a statistica; Fenomene de transport; Electromagnetism si unde
electromagnetice: Campul electric; Campul magnetic; Producerea si propagarea
undelor electromagnetice, proprietati; Fizica cuantica: Bazele experimentale;
Formalismul matematic al mecanicii cuantice; Rela tiile de nedeterminare; Ecuatia
lui Schrdinder si aplicatiile acesteia; Spinul particulelor cuantice; Statistici
cuantice; Fizica starii solide: Proprietatile corpurilor solide; Teoria cuantic a a
electronilor liberi si cvasiliberi; Formarea benzilor de energie; Semiconductori.
Laborator: Statistica unui ansamblu de rezistori; Studiul spectrului vizibil al
atomului de hidrogen; Absorbtia luminii si determinarea coeficentului de absorbtie;
Polarizarea rotatorie; Studiul proprietatilor magnetice ale corpului feromagnetic;
Studiul diodei electroluminiscente; Difuzia purtatorilor de sarcina in
semiconductori; Efectul fotovoltaic.
Seminar: Studiul miscarii particulelor in campuri electrice si magnetice; Propagarea
undelor electromagnetice; Aplicatii ale ecuatiei lui Schrdinder.
D. BIBLIOGRAFIE
1. D. Popov, I. Damian, Elemente de fizica generala; Ed. Politehnica, Timisoara, 2001.
2. I. Damian, D. Popov, Fizica, teme experimentale ; Ed. Politehnica, Timisoara, 2003.
3. D. Popov, I, Damian, Fizica, curs pentru invatamant la distanta; Universitatea
Politehnica, din Timisoara, Timisoara, 2000.

DI SPOZI TI VE ELECTRONICE SI OPTOELECTRONICE
A. OBIECTIVE: Cursul asigura cunostinte fundamentale si experienta inginereasca
necesara in domeniul dispozitivelor electronice si optic e, precum si aplicatii realizate prin
simulare si experimente, folosind unelte si tehnici raspindite in practica inginereasca.
Jonctiunea p-n: comportarea in regim static si variabil, modele de semnal mare si
semnal mic. Diode: parametri, diode redresoare, de inalta frecventa, capacitive,
Zener. Tranzistoare bipolare: caracteristici de c.c., modele de semnal mare, de
semnal mic si regim variabil, comportarea cu frecventa. Tranzistoare cu efect de
cimp: tranzistoare TEC-J si TEC-MOS. Dispozitive electronice de putere:
tiristorul, triacul, tranzistoare de putere, tranzistorul IGBT. Dispozitive
optoelectronice: fotodiode si fototranzistoare, celule solare, diode LED, laser, etc.
Laseri, amplificatoare laser, laseri acordabili. Fibre optice: propagare, atenuare si
dispersie, transmitatoare si receptoare optice, fibre optice neliniare.
8
Laboratoare: Diode - caracteristici si aplicatii, Tranzistorul bipolar - parametri de regim
static si regim variabil (de semnal mic), Tranzistoare TEC-J si TEC MOS-FET - parametri
de regim static si regim variabil (semnal mic), Dispozitive electronice de putere -
caracteristici si aplicatii, Experimente cu laseri, Holografie laser.
D. BIBLIOGRAFIE
1. P. Gray, R. Meyer, Circuite integrate analogice; Editura Tehnica; Bucuresti, 1999.
2. V. Tiponut, Dispozitive si circuite electronice - note de curs ; format electronic ;
Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2003.
3. J. Piprek, Semiconductor Optoelectronics Devices: Introduction to Physics and
Simulation; Elsevier Science; USA, 2003.

PROGRAMAREA CALCULATOARELOR
A. OBIECTIVE: Se urmareste invatarea unui limbaj de programare (C), formarea
unui stil de programare, insusirea unor tehnici de programare, precum si modul de
rezolvare algoritmica a unor probleme tipice.
Solutionarea problemelor prin algoritmi. Scheme logice. Calcule matematice.
Functii. Tipuri, operatori, expresii. Recursivitate. Structuri de control. Functii de
intrare-iesire. Pointeri. Tipuri structurate. Programare modulara.
Laboratoare: Calcule numerice. Notiunea de precizie. Prelucrari de tablouri.
Operatori pe biti. Prelucrari de siruri de caractere. Lucruri cu fisiere text si binare.
Argumentele liniei de comanda. Alocarea dinamica a memoriei. Programe realizate
din mai multe module.
D. BIBLIOGRAFIE
B. Kernighan, D. Ritchie. Limbajul de programare C, Editura Teora, 2002.

MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE
A. OBIECTIVE: Introducere in tehnica masurarilor si metrologie, prezentarea
principalelor metode si principii de masurare in domeniul electric, a blocurilor
specifice instrumentatiei electronice, masurarea electrica a marimilor electrice.
Unitati de masura. Erori si incertitudini de masurare. Erori aleatoare, sistematice.
Metoda si mijloace de masurare. Semnale si perturbatii. Caracteristici metrologice.
Elemente componente ale aparatelor electrice si electronice de masurat. Dispozitive
electromecanice, sunturi, divizoare de tensiune, transformatoare de masurare,
amplificatoare de masurare. Convertoare analog-numerice si numeric-analogice.
Osciloscopul catodic. Masurarea curentului si a tensiunii electrice. Voltmetre electronice cu
diode in clasa B si C. Masurarea parametrilor de circuit R, L, C. Punti, Q-metre,
impedantmetre. Masurarea puterii in c.c., c.a. de 50 Hz, in audio si radiofrecventa.
Masurarea frecventei si a perioadei.
Laborator: Verificarea metrologica a aparatelor electrice de masurat.Verificarea
osciloscopului catodic. Masurarea rezistentelor prin diferite metode. Masurarea
inductantelor si a capacitatilor cu punti de c.a.. Masurarea parame trilor de circuit cu
ajutorul Q-metrului. Amplificatorul instrumental. Masurarea puterii.
9
Seminar: aplicatii practice pe marginea cursului.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Ignea, A., Stoiciu, D., Masurari electronice, senzori si traductoare, Ed.
Politehnica, Timisoara, 2006
2. Chivu, M., Masurari electrice si electronice, Litografia UTT, Timisoara, 1996
3. Ignea, A., Chivu. M., Borza, I., Masurari electrice si electronice, Culegere de
probleme, Ed. Orizonturi universitare, 2002

CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE
A. OBIECTIVE: Circuite integrate digitale este o disciplina fundamentala in
pregatirea viitorului inginer electronist. Acesta va deprinde principiile de analiza si sinteza a
sistemelor numerice si principalele blocuri functionale dintr-un astfel de sistem.
Reprezentari numerice; Reprezentarea numerelor binare. Sisteme de numeratie si
coduri: Conversia Binar Zecimal, Zecimal - Binar; Sistemul de numeratie
Hexazecimal; Codul BCD. Porti logice: Inversoare; Poarta SI, SAU, SI-NU, SAU-
NU, SAU-EXCLUSIV; Algebra booleana, Teoremele lui DeMorgan; Diagrama
Karnaugh; Circuite combinationale: Decodificatoare, codificatoare, demultiplexoare,
multiplexoare, comparatoare, sumatoare, detectoare/generotoare de paritate.
Caracteristici functionale, parametri: Circuite bipolare si MOS. Bistabile: Latch-uri;
Bistabile cu comutare pe front; Bistabile Master-Slave; Caracteristicile bistabilelor;
Monostabile; Astabile; Oscilatoare. Numaratoare: Numaratoare asincrone, sincrone,
reversibile. Registre: SIPO; SISO; PIPO; PISO; registre bidirectionale, universale;
numaratoare cu registre; Aplicatii. Memorii: RAM, ROM, PROM, EPROM,, Flash,
EEPROM, memorii speciale, extinderea capacit atii de memorare.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)
Circuit Maker CAD pentru simulare; Masurarea principalilor parametri ai
circuitelor digitale; Implementarea functiilor combinationale; Aplicatii cu circuite
combinationale; Decodificatorul si codificatorul. Multiplexorul si demultiplexorul.
Interfatarea portului paralel. Bistabile si monostabile; Astabile si oscilatoare;
Numaratoare si aplicatii; Registre si aplicatii; Automate secventiale sincrone.
Analiza si sinteza; Memorii RAM, EPROM. Citire, scriere, programare. Memorii
seriale. Programare pe portul paralel.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Floyd T., Digital Fundamentals, Seventh Edition, Prentice Hall International, 2000.
2. Tocci R., Widmer N., Digital Systems, Principles and Applications, Eighth
Edition, Prentice Hall International, 2001.

ARHITECTURA RETELELOR DE CALCULATOARE
A. OBIECTIVE: Prezentarea problemelor legate de nivelul legatura de date si retea
al RM-OSI-ISO. Prezentarea subnivelului MAC pentru LAN-uri.
Arhitectura retelelor: modele de referinta, RM-OSI-ISO, ARPA-DOD(TCP/IP).
Nivelul legatura de date: protocoalele HDLC, SLIP, PPP, ARQ. Eficienta
protocoalelor. Retele cu difuzare. Subnivelul MAC, de control al accesului la mediu.
Retele locale (LAN): Ethernet (CSMA-CD), Token-ring (TR), Token-bus (TB).
10
Eficienta protocoalelor. Retele pe fibra optica, DQDB/ATM, FDDI. Retele pe canal
radio. Retele prin satelit. Nivelul retea: dirijarea, X.25, IP. TCP, UDP. Retele
numerice cu integrarea serviciilor ISDN.
Servicii Internet. E-mail, FTP, Telnet, HTTP. Gestionarea conexiunilor Internet (TCP/IP).
Adresare de nivel MAC si IP. Dispozitive de interconectare pentru LAN-uri. Administrarea
retelei ETHERNET. Realizarea unei pagini web in limbaj HTML.
D. BIBLIOGRAFIE
1. A. S. Tanenbaum, Retele de calculatoare, editia a treia, Ed. Agora, Tg. Mures, 1997.
2. M. Nafornita, C. Munteanu, Comunicatii de date, Ed. Gh. Asachi, Iasi, 1996.
3. W. Stallings, Data and computer communications, Prentice-Hall, 1997.

CAMPURI SI UNDE ELECTROMAGNETICE
A. OBIECTIVE: Se introduc marimile fizice de baza ale electromagnetismului, se
formuleaza si se fundamenteaza legile acestui domeniu. Se prezinta si unele metode
de calcul a campului electromagnetic si a marimilor relationate de acesta.
Stari si marimi electrice. Legea polarizatiei electrice temporare, Legea fluxului
electric, Legea conservarii sarcinii electrice. Stari si marimi magnetice. Legea
fluxului magnetic, Legea magnetizatiei temporare. Legi de interdependenta: Legea
inductiei electromagnetice, Legea circuitului magnetic. Campul electrostatic , Forte si
energie in campului electric. Campul electrocinetic stationar: Legea conductiei
electrice, Legea transformarii energiei in conductoare. Campul magnetic stationar,
Relatia lui Biot-Savart-Laplace si calculul campului magnetic produs de curenti,
Circuite magnetice, Energie si forte in camp magnetic. Campul electromagnetic:
Ecuatiile lui Maxwell, Vectorul Poynting si teorema puterii electromagnetice
transmise, Unde electromagnetice plane, Radia tia dipolului electric elementar.
Teme de seminar: Elemente de algebra si analiza vectoriala. Teorema lui Gauss si
aplicatii. Teorema lui Ampere si aplicatii. Legea inductiei electromagnetice si
aplicatii. Campurile electrice statice si stationare. Campuri magnetice stationare si
cvasistationare. Unde electromagnetice plane
Lucrari de laborator: Modelarea numerica a campurilor electrice statice (Qfield) I,
(Qfield) II. Modelarea numerica a campurilor magnetice stationare (Qfield) I, (Qfield) II.
Studiul experimental al legii inductiei electromagnetice. Circuite magnetice. Linii de
transmisie.
D. BIBLIOGRAFIE
1. C.Sora, Bazele Electrotehnicii, Ed. Didactic a si Pedagogica, Bucuresti, 1980
2. St. Haragus, Electrotehnica, Lit. UPT, 1996 sau Electrotehnica 1, Ed. Eurobit, 1999
3. St. Haragus, Circuite electrice, format electronic (CD-ROM si fisiere
descarcabile de pe site-ul Facultatii de Electrotehnica si Electroenergetica)

SEMNALE SI SISTEME
A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu notiunile de
semnal si de sistem, care stau la baza tuturor disciplinelor pe care acesta le va
parcurge in continuare.
11
Definitii si clasificari. Determinarea raspunsului unui sistem liniar si invariant in
timp la un semnal specificat. Convolutia semnalelor in timp discret, Convolutia
semnalelor in timp continuu, Metoda armonica. Analiza de fecventa, seria Fourier si
transformata Fourier. Analiza de regim tranzitoriu a sistemelor liniare si invariante
in timp, Utilizarea transformarii Laplace la analiza sis temelor in timp continuu,
Utilizarea transformarii z la analiza sistemelor in timp discret. Sinteza sistemelor
liniare, Forme canonice de implementare a sistemelor liniare si invariante in timp.
Seminar: Convolutia semnalelor in timp continuu si in timp discret; Serii Fourier.
Analiza spectrala a semnalelor periodice in timp continuu si discret; Transformarea
Fourier a semnalelor definite in timp continuu si discret.
Laborator: Studiul semnalelor periodice; Sisteme de ordinul I si II; Esantionarea si
memorarea semnalelor analogice; Studiul transformarii Fourier discrete
D. BIBLIOGRAFIE
Nafornita Ioan, Gordan Cornelia, Isar Alexandru, Semnale si Sisteme,
http://hermes.etc.utt.ro/cercetare/carti.html

CULTURA SI CIVILIZATI E
A. OBIECTIVE: Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana face necesara
cunoasterea aspectelor legate de cultura si civilizatia europeana contemporana.
Elemente introductive de cultura si civilizatie. Etapele constructiei europene.
Structura institutionala a Uniunii Europene. State europene vs. Europa: elemente
comune si elemente specifice. Valori si simboluri europene. Viitorul Uniunii
Europene. Romania si Uniunea Europeana.
Elemente definitorii ale culturii si civilizatiei. Factori de influenta. Prevederi ale
Tratatelor Europene. Constitutia Europeana. Institutii europene,procesul decizional.
Diferente culturale intre statele europene. Elemente de cultura europeana. Valori si
simboluri europene reflectarea lor pe insemnele monetare. Extinderea Uniunii
Europene integrarea culturii tarilor central si est-europene in cultura europeana.
Cultura romaneasca vs. cultura europeana. Integrarea culturii romanesti in cultura
europeana.
D. BIBLIOGRAFIE:
Rodica Baconsky si Franois Benoit (coordonatori) Ce este Uniunea Europeana
un ghid pentru tinerii romani, Centrul de Inf. al CE in Romania, 2002
*** - Uniunea Europeana: Istoric, Institutii, procese Decizionale, Institutul
European din Romania, 2003.

CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE
A. OBIECTIVE: Cursul asigura cunostinte teoretice si practice in domeniul
circuitelor electronice fundamentale. Continutul vizeaza cu precadere studiul
amplificatoarelor si oscilatoarelor, dar si unele procese conexe acestora: reactia negativa,
stabilitatea, compensarea, etc.
12
Regimul de c.c. al etajului de amplificare. Studiul la frecvente medii a etajului de
amplificare. Comportarea cu frecventa a etajului de amplificare. Amplificatoare cu
reactie negativa. Stabilitatea si corectia amplificatoarelor cu reactie. Amplificatoare
cu mai multe etaje. Oscilatoare.
Laborator Studiul regimului de c.c. al etajului de amplificare, Compor tarea cu
frecventa a unui etaj de amplificare, Studiul efectelor RN, Corectia unui amplificator
cu reactie, Etaj de iesire in contratimp clasa B, Oscilator Wien, Oscilatoare LC.
D. BIBLIOGRAFIE
1 P. Gray, R. Meyer, Circuite integrate analogice; Editura Tehnica; Bucuresti, 1999.
2 V. Tiponut, Dispozitive si circuite electronice - note de curs ; format electronic;
Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2003.
3 C. Caleanu, Dispozitive si circuite electronice Experimente si simulare; Editura
Politehnica; 2003.

PROGRAMAREA ASISTATA DE CALCULATOR
A. OBIECTIVE: Se urmareste familiarizarea studentilor cu principiile de simulare si
proiectare a circuitelor electronice la nivel de schema virtuala ce poate fi realizata practic.
PSPICE 9.1. Simularea electrica a circuitelor. Analize de c.c. si de c.a. Analiza in
domeniul timp si domeniul frecvente. Analiza de performante. Optimizarea
parametrilor elementelor de circuit si a circuitelor in SPICE
Mediul PROTEL 99 SE. Documente de tip .SCH. Documente de tip .PCB.
Sincronizarea documentelor de tip SCHEMATIC cu cele de tip PCB. Simulari.
Descrierea schemelor de circuit folosind programul PSpice 9.1. Studierea circuitelor
analogice fundamentale. Folosirea analizei de cur ent alternativ la studierea
amplificatoarelor operationale. Studierea comportamentului in regim tranzitoriu al
circuitelor analogice. Folosirea varia tiei parametrilor si a valorilor componenetelor
pentru determinarea familiilor de caracteristici. Analiza parametrica. Analiza de
temperatura; Crearea unui document schematic folosind PROTEL 99 SE;
Configurarea unui document schematic pentru simulare. Crearea unui document pcb
folosind PROTEL 99 SE. Crearea unui document biblioteca de componente; Crearea
unui document biblioteca de amprente; Folosirea documentelor de tip biblioteca de
componente si biblioteca de amprente pentru crearea unui proiect;
D. BIBLIOGRAFIE
1. *** Protel 99 SE Handbook, Altium Ltd, 1999
2. *** Design Explorer Documentation, Altium Ltd, 2002
3. H. Carstea, A. Avram, M. Rangu, Tehnologie electronica. Proiectare si aplicatii,
Editura Augusta, Timisoara, 2003.

MICROECONOMIE
A. OBIECTIVE: Insusirea cunostintelor economice de baza ale teoriei
microeconomice din economia de pia ta contemporana. Disciplina urmareste
13
insusirea cunostintelor economice fundamentale si intelegerea functionarii
mecanismului de pia ta functionala.
Sistemul activitatilor economico sociale: Nevoile si resursele economice. Sistemul
economic si structura sa. Economia de pia ta contemporana. Agentii economici.
Societati pe actiuni. Factorii de productie. Costul de productie. Productivitatea
factorilor de productie. Utilitatea si valoarea lor. Preturile si mecanismul pie tei.
Piata, concurenta, cererea si oferta. Moneda si circulatia monetara. Salariul, forma
principala de venit. Profitul forma specifica de venit. Dobanda. Renta.
Curente si scoli de gandire economic a. Teoria factorilor de productie. Capitalul
tehnic. Costul productiei si functia cost. Productivitatea factorilor si productivitatea
muncii. Piata si concurenta. Tipuri de societati comerciale si societati pe actiuni.
Teoria obiectiva a valorii si teoria subiectiva a utilitatii marginale. Banii si circulatia
baneasca. Pretul in economia de pia ta. Conceptul de salar, calculul salariului brut si
net. Probleme de calcul al ratei profitului si pragul de rentabilitate. Calculul dobanzii
simple si comupuse, venit si profit bancar, a rentei pe piata pamantului si a
productiei agricole.
D. BIBLIOGRAFIE
1. S. Pop, Elemente fundamentale de microeconomie , Ed. Eurostampa, Timisoara, 2003
2. Septimiu Pop, Economie-teorie si aplicatii, Editura Eurostampa, Timisoara, 2002
3. Septimiu Pop si autorii UPT, Microeconomie, Editura Politehnica, Timisoara, 1998

PRELUCRAREA SEMNALELOR
A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu tehnicile de
analiza si proiectare a circuitelor care intervin in cele mai importante aplicatii ale
prelucrarii semnalelor: filtrarea, esantionarea si modulatia.
Esantionarea semnalelor, Modele de esantionare: ideala, cu urmarire si cu
memorare. Teorema esantionarii. Echivalarea sistemelor analogice cu sisteme
numerice: pe baza invariantei raspunsului la impuls, pe baza aproximarii unei ecuatii
diferentiale cu o ecuatie cu diferente finite, pe baza transformarii biliniare.
Modulatia de amplitudine, unghiulara. Semnale aleatoare. Semnale aleatoare
ergodice si stationare. Trecerea semnalelor aleatoare prin sisteme liniare si
invariante in timp. Stabilitatea sistemelor cu reactie negativa. Criterii algebrice de
stabilitate. Criteriul lui Nyquist. Filtre active.
Caracterizarea statistic a a semnalelor aleatoare ergodice si stationare.Analiza
spectrala a semnalelor aleatoare. Filtre numerice transversale . Studiul stabilitatii
sistemelor cu reactie.
D. BIBLIOGRAFIE
Nafornita Ioan, Gordan Cornelia, Isar Alexandru, Semnale si Sisteme,
http://hermes.etc.utt.ro/cercetare/carti.html
Adelaida Mateescu, Neculai Dumitriu, Lucian Stanciu, Semnale si sisteme, Teora, 2001.

14
TEHNICA FRECVENTELOR INALTE
A. OBIECTIVE: Se urmareste familiarizarea studentului cu elementele necesare
pentru intelegerea fenomenelor si circuitelor ce functioneaza in domeniul
microundelor.
Linii de transmisie. Adaptarea. Diagrama Smith. Unda plana. Ghiduri de unda.
Cavitati rezonante.
Detectorul cu dioda semiconductoare. Masurarea frecventei in domeniul
microundelor. Determinarea lungimii de unda in ghidul de unda dreptunghiular.
Utilizarea diagramei Smith. Adaptarea cu un tronson de linie. Adaptarea cu doua
tronsoane de linie. Cuplajul capacitiv si cuplajul inductiv. Cuplorul directional.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Ioan Nafornita, Tehnica microundelor (vol 1 si 2), Litografia UPT, 1982.
2. Programul MAXWELL elaborat de corporatia Ansoft si distribuit gratuit pentru
activitatile cu studentii.

SISTEME DE PRELUCRARE NUMERI CA CU PROCESOARE
A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv insusirea cunostintelor de baza privind
structura, functionarea si programarea sistemelor de prelucrare numeric a cu
procesoare (microprocesoare, microcontrolere si procesoare numerice de semnal).
Principii generale privind structura si functionarea sistemelor de prelucrare numerica:
Structura generala si functionarea de principiu a unui SPN; Func tionarea unui SPN
pentru executia instructiunilor de transfer al controlului; Tehnici de adresare a
operanzilor pentru executia instructiunilor; Functionarea unui SPN cu intreruperi;
Memoria unui SPN. Microcontrolerul 8051. Microcontrolerul 80C552. Microprocesorul
8086. Procesorul numeric de semnal TMS320VC5402. Sistemul de dezvoltar e a
aplicatiilor TMS320C5402 DSK; Mediul de dezvoltare a aplicatiilor CCS.
Programarea microcontrolerului 8051. Porturile paralele. Accesul la memoriile
externe (8051). Circuitele de numarare/temporizare. Functionarea cu intreruperi
(8051). Sistemul TMS320C5402 DSK si mediul CCS de dezvoltare a aplicatiilor.
Utilizarea sistemului TMS320C5402 DSK pentru achizitie si distributie de date.
Implementarea filtrelor numerice.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Toma, L., Sisteme de prelucrare numerica cu microcontrolere, microprocesoare si
procesoare numerice de semnal, Editura de Vest Timisoara, 2002.
2. * * * Code Composer Studio for the C5000 DSP Platform, CD ROM, Texas
Instruments, 1999.
3. Thomas W. Schultz, Hardware, Modular Programming, and Multitasking,
Prentice Hall PTR, 1998.

15

CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE
A. OBIECTIVE: Cunoasterea structurii circuitelor integrate analogice (CIA) si in
mod special cunoasterea principiilor moderne care stau la baza proiectarii de AO
performante, a claselor de aplicatii cu CIA pentru conceperea si/sau dimensionarea
de scheme electronice bazate pe CIA.
Etaje tipice ale CIA: surse de curent si de tensiune, etaje diferentiale cu sarcina
activa, etaje de iesire, circuite de protectie termica. Structura AO, parametrii AO,
metode de imbunatatire a performantelor AO, analiza erorilor AO, metode de
corectie a caracteristicii de freventa a AO. Aplicatii cu AO: circuite elementare cu
AO, surse de curent constant comandate in tensiune, amplificatoare de
instrumentatie, redresoare de precizie, detectoare de amplitudine si de varf, circuite
de esantionare/memorare, circuite de integrare si diferentiere, oscilatoare
sinusoidale, amplificatoare logaritmice si exponentiale, filtre active, surse de
tensiune de referinta, comparatoare de tensiuni. Regulatoare de tensiune.
Multiplicatoare analogice. AO cu transconductanta.
Experimente: Aplicatii liniare cu AO. Sursa de curent constant c-data in tensiune.
Convertor de domeniu de tensiune. Aplicatii neliniare cu AO. Transformatoare
functionale. Analiza comportarii dinamice a AO. Utilizarea comparatorului integrat
LM339. Stabilizator de tensiune cu CI 723
Simulari: Simularea unor redresoare de precizie (mono si bialternanta) cu AO de uz
general si cu AO rapide. Simularea unor filtre active cu AO. Oscilator sinusoidal cu
inductanta si capacitate simulate cu AO
D. BIBLIOGRAFIE
1. L. Jurca, M. Ciugudean, Circuite Integrate Analogice; Editura Politehnica,
Timisoara, 2004
2 . P.R. Gray, R.G. Meyer, Analysis and Design of Analog Integrated Circuits, John
Wiley & Sons, 1993
3. A.M. Manolescu, Analog Integrated Circuits, Ed. Foton International, Bucuresti, 1999

PROGRAMARE ORIENTATA PE OBIECTE
A. OBIECTIVE: Familiarizarea studentilor cu principiile limbajelor orientate pe
obiecte care sa le permita executia proiectelor la alte disciplinele si perfectionarea pe
baza studiului individual. Familiarizarea cu principiile programarii in Java.
Programarea calculatoarelor, Algoritmi. Tehnici de programare, Tipuri de limbaje de
programare. Conceptele fundamentale ale programarii orientate pe obiecte: Incapsularea
informatiei, Tipuri de date abstracte. Clase, obiecte, atribute si metode, Relatii intre clase:
utilizare, mostenire, Polimorfism. Proiectarea unei aplicatii orientate pe obiecte: Tehnici de
proiectare,Validarea unui proiect, Unelte de proiectare. Limbajul UML. Prezentarea
limbajului JAVA: Tipuri de date , Instructiuni, Expresii si operatori. Conceptele orientarii
pe obiecte in JAVA: Tipuri de clase JAVA, Tipuri de relatii intre clase JAVA, Pachete
JAVA. Proiectarea bazata pe pachete, Instantierea obiectelor. Clase si Interfete JAVA:
16
Utilizarea Claselor, Utilizarea Interfetelor, Bibliotecile standard de clase JAVA.
Dezvoltarea de aplicatii grafice in JAVA: Pachetele AWT si Swing, Crearea unei interfete
cu utilizatorul. Elemente de grafica si prelucrare a imaginilor. Aplicatii Internet in JAVA.
Tehnici de programare. Proiectarea aplicatiilor. Limbajul Java. Mediul de dezvoltare
JCreator. Aplicatii JAVA de tip consola. Tipuri de date, expresii si operatii. Utilizarea
sirurilor si tablourilor. Clase si obiecte. Mostenire. Polimorfism. Crearea unei intefete cu
utilizatorul folosind AWT si Swing. Crearea unei aplicatii de prelucrari de imagini.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Pescaru D., Baze de date rela tionale si orientate pe obiecte, Ed. Politehnica, 2001
2. Pescaru D., Mocofan M., Aplicatii interactive multimedia, Ed. Politehnica, 2001
3. D. Vaduva, Programarea in Java, Ed. Agora Press, 1998

PROIECT DE CIRCUITE ELECTRONICE
A. CERINTELE ACTIVITATII DE PROIECT
Se va realiza un proiect practic complet functional de fiecare student in parte.
Pentru studiu se va utiliza un caiet scolar de 48 de foi, in care se vor conspecta
cerintele proiectului, temele periodice primite de la coordonatorul de proiect, date de
catalog, calcule de consum si pret etc. La fiecare sedinta studentul va aduce acest
caiet, iar la sustinere il va preda.
Proiectul se va preda, in forma electronica (pe discheta sau CD) si in forma listata,
intr-un dosar de plastic care va contine, in maximum 7 pagini de text scris: cerintele
proiectului; caracteristicile electrice ale echipamentului; schema bloc; detalii de
proiectare; schema electric a si descrierea functionarii sale (listata color); simularile
blocurilor componente (listate color); managementul proiectului (extensii, calculul puterii
disipate si al pretului componentelor); studiu estimativ al costului produsului finit; tabelul
de componente, desenele cablajului (amplasare componente, fata 1, fata 2, ambele
fete + componente, vedere 3D, toate color); rezultate experimentale (masurari,
performante, grafice); concluzii; bibliografie.
In timpul sedintei, cadrul didactic va oferi sprijin studentilor, referitor la cautarea pe
Internet, utilizarea programelor CAD, interpretarea rezultatelor, etc. In cadrul
proiectului, fundamentale sunt insa studiul, creatia si munca individuala. Soft-ul,
impreuna cu baze de date si foi de catalog sunt disponibile pe CD-urile din laborator
(care pot fi imprumutate pe baza unui anumit algoritm).
TEME DE PROIECT
Temele de proiect au fost distribuite in 5 categorii, cu o paleta de teme concrete.
Automate secventiale sincrone : manipulatorul, semaforizarea unei intersectii,
contor luminos de obiecte, numeric in durata;
Aplicatii cu registre si numaratoare: ceas cu alarma, frecventmetru numeric ,
PLL numeric, mixer digital, sistem de transmisie seriala a datelor , generator de
secvente aleatoare, emulator EPROM;
Aplicatii industriale: programator EEPROM, testor de memorii, generator de
functii, comanda unui MPP, sursa de tensiune programabila;
Scheme combinate: amplificator cu castig controlat digital, capacimetru,
termometru, umidometru, filtru numeric, turometru auto, masurarea factorului de
umplere al unui semnal, telecomanda.
17

PLAN DE NVATAMNT
Domeniul: Inginerie Electronica si Telecomunicatii - Specializarea: Electronica aplicata
Nr.
crt.
Disciplina C S L P Cr./Ex
Anul III Sem. 5
1 Management si Marketing 2 2 0 0 4/D
2
Aparate electronice de masurat
2 0 2 0 4/E
3 Radiocomunicatii 2 0 2 0 4/D
4 Electronica de putere 2 0 2 0 4/E
5 Teoria informatiei si a codarii 2 1 1 0 4/E
6 Sisteme de achizitii de date 2 0 2 0 4/E
7 Bazele sistemelor flexibile inteligente 2 0 2 0 4/D
8 Practica 2
Total 14 3 11 0 30
Anul III Sem. 6
1 Se alege o disciplina de la alta specializare 2 0 2 0 4/E
2 Sisteme cu logica programabila 2 0 1 1 6/D
3 Compatibilitate electromagnetica 2 0 2 0 4/E
4 Constructia si tehnologia echipamentelor electronice 2 0 2 0 4/E
5 Electronica de putere n comutatie 2 0 2 0 4/E
6 Instrumentatie virtuala 2 0 1 1 6/D
7 Practica 2
Total 12 0 10 0 30
Anul IV Sem. 7
1 Testarea echipamentelor electronice si de tc 2 0 2 0 4/E
2 Software pentru electronica si tc. 2 0 1 1 5/D
3 Modelare si simulare 2 0 1 1 5/E
4 Sisteme electronice de actionare Bazele microelectronicii 2 0 2 0 4/D
5 Echip. electronice de interfatare VHDL 2 0 2 0 4/E
6 Disciplina de la alta ruta curriculara 2 0 2 0 4/E
7 Proiect cu procesoare 0 0 0 2 4/D
Total 12 0 10 4 30
Anul IV Sem. 8 (10 saptamni)
1 Curs extern 3 1,5 1,5 0 3/E
3 Automatizari Tehnici de pr. VLSI 3 0 3 0 3/E
4 Electronica medicala
Microsisteme electronice si
mecanice
3 0 3 0 3/E
5 Proiect de software 0 0
0
2 3/D
6 DIPLOMA 15
Total 12 1,5 10,5 2 30

18

PLAN DE NVATAMNT
Domeniul: Inginerie Electronica si Tc. - Specializarea: Tehnologii si sisteme de telecomunicatii
Nr.
crt.
Disciplina C S L P Cr./Ex
Anul III Sem. 5
1 Management si Marketing 2 2 0 0 4/D
2
Aparate electronice de masurat
2 0 2 0 4/E
3 Radiocomunicatii 2 0 2 0 4/E
4 Electronica de putere 2 0 2 0 4/E
5 Teoria informatiei si a codarii 2 1 1 0 4/E
6 Comunicatii de date 2 0 2 0 4/D
7 Circuite de telecomunicatii 2 0 2 0 4/D
8 Practica 2
Total 14 4 10 0 30
Anul III Sem. 6
1 Se alege o disciplina de la alta specializare 2 0 2 0 4/E
2 Decizie si estimare n teoria informatiei 2 0 1 1 6/D
3 Sisteme de televiziune 2 0 2 0 4/E
4 Transmisii telefonice 2 0 2 0 4/E
5 Sisteme de comutatie digitala 2 0 2 0 4/E
6 Baze de date 2 0 1 1 6/D
7 Practica 2
Total 12 0 10 2 30
Anul IV Sem. 7
1 Testarea echipamentelor electronice si de tc. 2 0 2 0 4/E
2 Software pentru electronica si tc. 2 0 1 1 5/D
3 Modelare si simulare 2 0 1 1 5/E
4 Radiocomunicatii 2
Protocoale de
comunicatii
Tehnologii multimedia 2 0 2 0 4/D
5 Retele numerice integrate Grafica computerizata 2 0 2 0 4/E
7 Proiect de dezvoltare 0 0 0 2 4/D
Total 12 0 10 4 30
Anul IV Sem. 8 (10 saptamni)
1 Curs extern 3 1,5 1,5 0 3/E
3 Comunicatii optice
Securitatea
retelelor
Productie audio-
video
3 0 3 0 3/E
4 Comunicatii mobile
Optimizarea
retelelor
Compresie audio-
video
3 0 3 0 3/E
5 Proiect de software 0 0
0
2 3/D
6 DIPLOMA 15
Total 12 1,5 8 10,5 30

19

MANAGEMENT SI MARKETING (EA, TST)
A. OBIECTIVE: nsusirea de catre studenti a notiunilor, principiilor, tehnicilor si
modelelor specifice managementului si marketingului, att la nivel de concepte ct
si la nivel de aplicare n cadrul firmelor n conditiile reale de piata.
B. SUBIECTELE CURSULUI:
Partea 1 Management: Conceptul de management; Functia de decizie; Planificarea
strategica, tactica si operationala; Organizarea. Structura organizatorica; Coordonare
si motivare; Controlul ca functie manageriala; Cultura organizationala.
Partea a 2-a Marketing: Conceptul de marketing; Mediul nconjurator al
marketingului; Sistemul inf ormatic de marketing, Piata. Studiul pietei; Mixul de
marketing: produsul; pretul; distributia; promovarea; Obiectivele. Planificarea n
marketingul strategic; Marketing-management.
Partea 1 Management: Decizii n conditii de certitudine; Decizii n conditii de risc;
Decizii n conditii de incertitudine; Planificarea. Planul de afaceri; Metode de
planificare si programare n retea; Organizarea. Structura organizatorica
Partea a 2-a Marketing: Conceptul de marketing vs. Conceptul de schimb. Studiu
de caz; Metode specifice de analiza a mediului de marketing; Cercetarea
pietei.Metode si instrumente specifice; Segmenterea de piata. Definitii, necesitate,
procedura si criterii; Analiza de portofoliu, pozitionarea produselor unei
firmentocmirea planului de marketing.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Ph. Koller, R.E. Turner - Marketing Management - Preentice Hall, Canada,
Ontario, 1993
2. A.Taroata Marketing. Conceptie, planificare, implementare Ed.Eurobit,
Timisoara, 2003.
3. A. Badescu, I. Taucean Bazele managementului si marketingului, Editura
Eurobit, Timisoara, 2001

APARATE ELECTRONICE DE MASURAT (EA, TST)
A. OBIECTIVE: Cunoasterea la nivel de schema bloc si circuite specifice, precum
si cstigarea de deprinderi de masurare cu principalele aparate electronice ntlnite
n practica inginerului electronist.
Osciloscopul analogic de uz general (schema bloc, afisoare, atenuatoare,
amplificatorul de deflexie verticala si orizontala, baza de timp, circuitul de
sincronizare, baza de timp dubla, osciloscopul cu mai multe canale). Osciloscopul
analogic cu esantionare (esantionarea secventiala, schema bloc si circuite specifice).
Osciloscoape numerice (tehnici de esantionare, circuite specifice, reconstruirea
semnalelor din esantioane, analizor de spectru cu FFT). Generatoare de semnal (de
joasa frecventa, de ultrajoasa frecventa, de radiofrecventa, generatoare de functii,
generatoare de zgomot, generatoare de impulsuri). Voltmetre electronice (schema
bloc, etajul de intrare, CAN cu dubla integrare, multimetre, convertoare c.a. - c.c.,
20
convertoare rezistenta-tensiune, perturbatii serie si de mod comun). Numaratorul
universal. Distorsiometrul, Analizoare de spectru
Lucrari: 1. Multimetrul numeric, 2. Osciloscopul analogic, 3. Numaratorul universal,
4. Generatorul de functii, 5. Generatorul de impulsuri, 6. Osciloscopul numeric, 7.
Instrumentatie virtuala, 8. Test practic
D. BIBLIOGRAFIE
1. Traian Jurca, Dan Stoiciu Aparate electronice de masurat curs, UTT 1993,
2. Traian Jurca, Dan Stoiciu Instrumentatie de masurare structuri si circuite,
Editura de Vest 1996.
3. T. Jurca, D. Stoiciu, S. Mischie Aparate electronice de masurat Ed. Orizonturi
Univ. 2001

RADIOCOMUNICATII (EA)
A. OBIECTIVE: Introducere n semnale n banda de baza si parametrii discretizarii
acestora. Prezentarea principalelor tehnici de achizitie, prelucrare, compresie,
transmisie si stocare a acestora.
Semnalele text, vocal, audio, grafica, imagine, video, date. Captarea, discretizarea,
prelucrarea si compresia semnalelor vocal si audio. Captarea, discretizarea,
prelucrarea si compresia semnalelor imagine si video. Transmisia n radiofrecventa.
nregistrarea magnetica si optica a semnalelor audio si video.
Introducere n Dreamweaver si dezvoltarea unei aplicatii Dreamweaver.
Echipamente utilizate n prelucrarea sunetului. Prelucrarea semnalului vocal si
audio. Camera web, semnalul video complex color, sistemul PAL. Prelucrarea
imaginilor cu filtre convolutionale.
D. BIBLIOGRAFIE
1. M. Otesteanu, Sisteme de transmisie si comutatie, Editura Orizonturi
Universitare, Timisoara, 2001
2. M. Otesteanu, Televiziune, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001
3. M. Otesteanu, F. Alexa, C. Ianasi, Sisteme de nregistrare audio&video, Editura
de Vest, Timisoara, 1998

ELECTRONICA DE PUTERE (EA)
A. OBIECTIVE: Prezentarea notiunilor legate de conversia energiei electrice dintr-
o forma n alta, instalatiile si sisteme le care fac aceasta conversie, precum si
domeniile de aplicatie.
Dispozitive electronice utilizate n electronica de putere. Redresoare monofazate
necomandate.. Redresoare monofazate comandate. Redresoare de putere comandate
si necomandate. Filtre, dimensionarea acestora. Influenta dispersiei
transformatoarelor asupra comutatie la redresoarele de putere. Stabilizatoare de
tensiune liniare.
21
Dispozitive electronice de putere: Tiristor, triac, IGBT, Tranzistor MOSFET
caracteristici , parametri. Redresoare monofazate si trifazate. Stabilizatore de
tensiune liniare.
D. BIBLIOGRAFIE
1. V. POPESCU,Electronica de putere, Ed. de vest, Timisoara, 2005.
2. V. POPESCU, D. LASCU, D. NEGOITESCU, Convertoare de putere n
comutatie, Ed. De Vest, Timisoara, 1999.
5 . R.W.ERICKSON, Fundamentals of power electronics, Kluver Academic Press,
Mass. 2001.

TEORIA INFORMATIEI SI A CODARII (EA)
A. OBIECTIVE: Introducere n teoria transmisiunii informatiei cu accent pe teoria
informatiei si a codarii, prezentarea principiilor de baza a teoriei informatiei si a
transmiterii sale prin canale discrete fara zgomot si cu zgomot, prezentarea
principalelor metode de codare a informatiei binare, introducere n teoria deciziilor
statistice cu aplicatii n analiza sistemelor numerice de transmisie.
Teoria informatiei . Surse discrete de in informatie. Canale discrete. Codarea
informatiei discrete. Coduri optimale. Codarea informatiei si spatiul
semnalelor.Teorema lui Shannon. Teoria codarii. Notini de algebra liniara ,corpul
Galois. Coduri bloc. Codul Hamming. Coduri ciclice (BCH, Reed Salomon).
Coduri convolutionale. Codarea, matrici generatoare. Decodarea secventiala,
algoritmi Viterbi. Turbo coduri. Teoria deciziilor statistice. Aplicatii n analiza
sistemelor numerice de transmisie.
Lucrari: Introducere n MathLab. Surse Markov. Canale discrete.Coduri
optimale(Huffman, Shannon-Fano). Coduri bloc (Hamming, BCH,Reed Salomon).
Coduri convolutionale. Decodare Viterbi.
La seminar se fac aplicatii de la ultimele cursuri predate
D. BIBLIOGRAFIE
1. Vasile Stoica, ADRIAN MIHAESCU, Teoria transmisiunii informatiei, Editura
IPT, Timisoara, 1985.
2. ADRIAN MIHAESCU, Teoria statistica a transmisiunii informatiei , Editura
UPT, Timisoara, 1995
3 YVON MORI,Thorie de linformation et du codage, Ed. Lavoisier, Paris, 2006

SISTEME DE ACHIZITIE DE DATE (EA)
A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv nsusirea cunostintelor de baza privind
componentele, structura, functionarea, tehnicile de interfatare si programare ale
sistemelor de achizitie de date.
Introducere. Structura unui sistem de achizitie si prelucrare numerica a semnalelor.
Circuite de conditionare a semnalelor: Amplificatoare cu modulare-demodulare;
Amplificatoare de izolare; Convertoare tensiune-frecventa. Convertoare numeric
analogice: Codificari binare ale numerelor; Caracteristici ale CNA; Principii de
constructie a CNA. Convertoare analog numerice: Caracteristic i ale CAN; Principii
22
de constructie a CAN; CAN delta-sigma. Circuite de esantionare si memorare:
Caracteristici ale CEM; Ansamblul CEM-CAN; Principii de constructie a CEM.
Sisteme de achizitie si distributie de date. Structuri si functionare. Interfatarea si
programarea sistemelor de achizitie de date. Reducerea influentei perturbatiilor
asupra proceselor de achizitie de date.
Convertoare numeric analogice. Masurarea caracteristicilor. Sinteza semnalelor
periodice. Convertoare analog numerice. Masurarea caracteristicilor. Analiza
structurii si functionarii. Sisteme de achizitie de date. Analiza structurii, functionarii
si a tehnicilor de interfatare. Achizitia de date cu cu procesoare dotate cu canale de
intrare si iesire analogice. Programarea sistemelor de achizitie de date.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Toma, L., Sisteme de achizitie si prelucrare numerica a semnalelor. Editura de
Vest Timisoara, 1997.
2. * * * Data Acquisition and Control Handbook, Keithley, 2001.

BAZELE SISTEMELOR FLEXIBILE INTELIGENTE (EA)
A. OBIECTIVE: Cursul ofera studentilor o practica din lumea reala cu teoria
adecvata. Cu o parte introductiva din ingineria mecanica traditionala, urmata de
teoria conducerii robotilor, senzori/ actuatori electronici si stiint a computerelor,
cursul acopera transformarile matematice de baza n robotica, metodologia liniara/
neliniara si comanda de forta, hardware-ul electronic specific si programarea
robotilor.
Reprezentarea matematica n robotica: transformari si reprezentari omogene,
modelul geometric, modelul diferential. Cinematica robotilor. Dinamica robotilor.
Modelarea: modelul matematic al proceselor, simularea software, interactiunea
senzorilor. Teoria de conducere a robotilor: traiectorii, corelarea spatiu-timp, legile
de miscare, legile de conducere, metodele de conducere a robotilor. Conducerea
robotilor: planificarea traiectoriei specificatiile miscarilor, conducerea miscarilor,
echipamente specifice electrice/electronice, actuatori. Programarea robotilor:
structuri de baza ale software de functionare a procesului. Aplicatiile robotului:
roboti industriali (celule de fabricatie flexibile, linii de fabricatie flexibile), roboti
neindustriali (roboti de serviciu, roboti de transport), roboti mici ( mini, micro,
nanoroboti).
Lucrari: Partile mecanice ale robotilor. Instruirea prin nvatare. Programarea
robotilor. Senzori si traductoare, actuatoare. Fabricatia flexibila si celule de
asamblare
D. BIBLIOGRAFIE
1. R.P. Paul, The theory and practice of robot manipulator Programming and
control, Mac Graw Hill, 2001
2. M. Vukobratovic, Scientific Fundamentales of Robotics, Springer- Verlag,
Heidelberg, New Yorc, 1987
3. John J. Craig, Introduction to Robotics: Mechanics and Control (3rd Edition) ,
Hardcover, USA, 2003
23

SISTEME CU LOGICA PROGRAMABILA (EA)
A. OBIECTIVE: Introducere n structurile logice programabile, prezentarea
principalelor structuri logice programabile actuale: CPLD si FPGA, prezentare
principalelor tipuri de elemente programabile.
Istoria structurilor logice programabile (de la tranzistor la milioane de porti
integrate). Circuite PAL, PLA, CPLD, FPGA, ASIC. Tehnologii de programare:
antifuzibil, EEPROM, FLASH, RAM. Structura circuitelor programabile: CLB,
LUT, DCM.. Metode de proiectare cu circuite programabile: schematic, VHDL,
automate cu stari finite. Software de proiectare. Proiectarea pentru testabilitate.
Sisteme pe un cip (Systems on Chip). Microcontrolere si FPGA. Reducerea
costurilor de productie utiliznd SLP.
Lucrari laborator: Familia FPGA Xilinx - Spartan 3; sistem de dezvoltare bazat pe
Spartan 3. Implementarea unor porti logice n FPGA utiliznd captura schematica.
Testarea functionarii. Implementarea unor porti logice n FPGA utiliznd limbajul
VHDL. Testarea functionarii. Aplicatii cu afisaje cu 7 segmente, patru digiti. Afisare
simultana, afisare multiplexata n timp. Ceas digital cu FPGA. Automat cu stari
finite implementat n FPGA. Aplicatie Semafor programabil. Divizor de frecventa
programabil n FPGA. Generarea unei mire color pe monitor, cu ajutorul sistemului
de dezvoltare cu Spartan 3.
Teme proiect: Frecventmetru n FPGA, cu afisarea rezultatelor pe 4 digiti.
Implementare procesor 8 biti tip PicoBlaze in Spartan 3. Sistem de acces pe baza de
cod alfa numeric, implementat n Spartan 3 folosind o tastatura. Joc video
implementat in Spartan 3. Sintetizor digital de frecventa cu FPGA. Controler de
ascensor folosind un FPGA. Procesor logaritmic rapid cu FPGA.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Gontean A., Babaita M., Structuri Logice Programabile. Aplicatii, Editura de
Vest, Timisoara, 1997,
2. Tocci R., Widmer N., Digital Systems, Principles and Applications, Eighth
Edition, Prentice Hall, 2001.
3. Wakerly John F., Circuite digitale. Principiile si practicile folosite n proiectare,
Editura Teora, 2002, 928 pg., ISBN 973-20-0659-5.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA (EA)
A. OBIECTIVE: Cursul familiarizeaza studentii cu problemele specifice CEM,
standardele de masurare si testare pentru asigurarea compliantei si, pe baza acestora,
principiile constructive de care trebuie sa se tina seama n proiectarea si realizarea
echipamentelor electronice.
Introducere; Definirea CEM, notiuni de baza, unitati de masura specifice. Cuplaje
electomagnetice; Tipuri de cuplaje electromagnetice; clasificarea perturbatiilor
electromagnetice. Protectia n conductie: Filtre RC si LC, filtre de retea, circuite de
limitare, realizarea circuitelor de protectie. Ecranarea; Teoria ecranarii, ecranarea
24
cmpului magnetic, efectul aperturilor, frecvente de rezonanta pentru cutiile
ecranate. Masurari si teste n CEM; Masurarea perturbatiilor transmise prin
conductie si radiate; Teste de imunitate
Diafonia inductiva si capacitiva. Masurarea parametrilor filtrelor de retea.
Descarcari electrostatice. Masurarea perturbatiilor conduse. Eficienta ecranarii si
efectul aperturilor. Studiul perturbatiilor sub forma de impuls. Determeninarea
perturbatiilor din mediul ambiental.
D. BIBLIOGRAFIE
1. A. Ignea, Introducere n compatibilitatea electromagnetica, Ed. De Vest,
Timisoara, 1998
2. T. Williams, EMC for Product Designers, Newnes, Oxford,1996

CONSTRUCTIA SI TEHNOLOGIA ECHIPAMENTELOR
ELECTRONICE (EA)
A. OBIECTIVE: Prezentarea problemelor specifice de constructie si tehnologie a
echipamentelor electronice moderne, miniatura, de mare flexibilitate si fiabilitate si
a solutiilor tehnologice de compatibilizare electromagnetica care se impun.
Conceptii actuale n constructia si tehnologia echipamentelor electronice.
Tehnologia subansamblelor functionale. Mase si mpamntari antiperturbative.
Realizarea compatibilitatii electromagnetice n proiectarea sistemelor analogice.
Realizarea compatibilitatii electromagnetice n proiectarea sistemelor logice.
Sisteme si configuratii logice pentru transmiterea si receptia datelor numerice cu
imunitate ridicata la perturbatii. Zgomotul n echipamentele electronice
Lucrari: Fabricarea cablajelor imprimate n tehnologie substractiva. Lipirea
componentelor electronice n tehnologie Reflow. Influenta traseului de masa asupra
surselor stabilizate de tensiune. Studiul reflexiilor n liniile de transmisiune. Analiza
diafoniei pe placile de circuit imprimat. Zgomotul rezistoarelor. Studiul ecranelor
electromagnetice.
D. BIBLIOGRAFIE
1. H. Crstea: Constructia si tehnologia echipamentelor electronice, Ed. Politehnica,
Timisoara, 2000
2. H. Crstea, A. Avram, M. Rangu: Tehnologie electronica. Proiectare si aplicatii,
Ed. Augusta, Timisoara, 2003
3. C. Harper: Electronic Packaging and Interconnection Handbook, McGraw Hill,
2000

ELECTRONICA DE PUTERE N COMUTATIE (EA)
A. OBIECTIVE: Prezentarea notiunilor legate de convertoarele c.c.-c.c. cu izolare
si fara izolare. Convertoare de putere mare utilizate n tractiunea electrica.
Concertoare c.c.-c.a. de mica si mare putere. Convertoare c.a.-c.a. pentru actionarea
motoarelor de c.a.
25
Convertoare c.c.-c.c de tip buck, boost, buck-boost, CUK, n punte. Convertoare
c.c.-c.c. cu izolare: forward, fly-back, in punte. Transformatorul n comutatie la
nalta frecventa. Redresoare de cu factor de putere ridicat. Convertoare c.c.-c.a.
Modulatia PWM. Convertoare c.c.-c.c. de putere pentru tractiunea electrica.
Convertoare c.a.-c.a.
Lucrari: Convertoare c.c.-c.c. fara izolare. Convertoare c.c.-c.c. cu izolare.
Convertoare c.c.-c.c. pentru tractiunea electrica.
D. BIBLIOGRAFIE
1. V. POPESCU,Electronica de putere, Ed. de vest, Timisoara, 2005.
2. V. POPESCU, D. LASCU, D. NEGOITESCU, Convertoare de putere n
comutatie, Ed. De Vest, Timisoara, 1999.
3 . R.W.ERICKSON, Fundamentals of power electronics, Kluver Academic Press,
Mass. 2001.

INSTRUMENTATIE VIRTUALA (EA)
A. OBIECTIVE: Instrumentatia virtuala se bazeaza pe un mediu de programare
grafic conceput cu scopul de a realiza achizitii de date, controlul instrumentelor,
analiza masurarilor si prezentarea datelor.
Introducere n LabVIEW:conceptul de instrument virtual; crearea diagramei bloc;
depanarea si executarea instrumentelor virtuale; crearea instrumentelor si
subinstrumentelor virtuale; instructiuni pentru controlul executiei programelor;
programarea si gestionarea evenimentelor; gruparea datelor folos ind siruri, matrici si
structuri; variabile locale si globale; grafice si diagrame unda; elemente de biblioteca
pentru grafica si sunet;gestionarea fisierelor; formule si ecuatii; functii polimorfice;
personalizarea instrumentelor virtuale; controlul interactiv al executiei
instrumentelor virtuale; utilizarea elementelor de retea; Interactiuni cu componente
Windows: aplicatii ActiveX Server, Client; Distributia aplicatiilor LabVIEW:
executabile, instrumente virtuale, DLL-biblioteci cu legare dinamica; Apela rea
codului scris n limbaje de programare clasice: C, C++, MatLAB; Achizitii de date
cu o placa multifunctionala NI; instrumente virtuale specifice achizitiilor de date
Controlul instrumentelor: tipuri de comunicare, utilizarea driverelor instrumentale.
Realizarea unui generator de functii virtual, a unui osciloscop virtual, a unui analizor
de spectru virtual, a unui sistem multipunct de monitorizare, control si analiza a
temperaturii. Utilizarea placii de achizitie 6023E NI. Utilizarea modulelor ADAM
4000 Advantech. Sistem de masurare cu instrumentatie virtuala a caracteristicilor de
polarizare a fibrelor optice. Simularea unui proces industrial.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Cottet, F., Ciobanu, O., Bazele programarii n LabVIEW, Ed. Ma trix Rom,
Bucuresti 1998.
2. G Programming Reference Manual. National Instruments, January 1998.
3. LabVIEW Function and VI Reference Manual. National Instruments, Jan. 1998.

26
RADIOCOMUNICATII I (TST)
A. OBIECTIVE: Introducere n radiocomunicatii, prezentarea mecanismelor
propagarii undelor radio in mediul real, intelegerea principiilor functionarii
antenelor, parametrii antenelor, arhitecturi de radioreceptoare analogice si numerice,
parametrii receptoarelor.
Principiile radiocomunicatiilor: Definirea sistemelor de radiocomunicatii,
Clasificarea sistemelor. Propagarea Undelor Radio: Obtinerea radiatiei de cmp
electromagnetic, dipolul ca element radiant, Proprietati ale cmpului
electromagnetic, Propagarea undelor radio n mediul real si efectul suprafetei
terestre, Structura atmosferei si propagarea in atmosfera. Antene: Definirea
antenelor, antena izotropa, Parametrii antenelor, Antene filare, Dipolul elementar.
Sisteme Radiante: Sisteme radiante formate din doi dipoli n antifaza, n faza si n
cuadratura, Sistemul format din doua antene izotrope, Sistemul format din doi
dipoli coliniari simfazici, Sistemul format din doi dipoli paraleli simfazici.
Radioreceptoare: Receptoare analogice: principiu, arhitecturi, acord, Arhitecturi de
receptoare digitale, Parametrii receptoarelor: zgomotul si sensibilitatea.
Lucrari: Generatoare de RF, Radioreceptoare de masura, Masurarea antenelor,
Simularea directivitatii antenelor, Sisteme radiante, Simularea directivita tii
sistemelor radiante
D. BIBLIOGRAFIE
1. A. Ignea, E. Marza, A. De Sabata, Antene si propagare; Editura de Vest;
Timisoara 2002,
2. S.J.Orfanidis, Electromagnetic Waves and Antennas, Rutgers University 2002

TEORIA INFORMATIEI SI A CODARII (TST)
A. OBIECTIVE: Se familiarizeaza studentul cu structura unui sistem de
transmitere a informatiei si se prezinta notiunile despre codarea sursei, adica,
problemele legate de compresii, cu si fara pierderi, respectiv codarea canalului,
adica problemele legate de codurile detectoare si/sau corectoare de erori. Se prezinta
cateva principii legate de secretizarea transmiterii informatiei.
Sisteme de tarnsmitere a informatiei (STI). Modelarea statistica si informationala a
unui STI. Surse discrete de informatie fara memorie (SDFM). Masura cantitativa a
informatiei numerice. Entropia informationala, redundanta si eficienta unei SDFM.
Canale de transmisiune discrete Debit de informatie. Surse cu memorie (Markov).
Canale cu memorie. Codarea sursei. Teorema I-a a lui Shannon (codarea canalelor
fara perturbatii). Algoritmi de codare pentru compresie :tehnici de dictionar tehnici
de dictionar adaptive (LZ , LZW ). Codare pentru secretizare. Codarea canalului :
teorema a II-a a lui Shannon. Coduri pentru protectia la erori: coduri bloc liniare,
ciclice, convolutionale.ntreteserea si concatenarea codurilor. Turbocoduri.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator + seminar):
Sursa de informatie. Codarea sursei. Algoritmul Huffman static. Algoritmi de
compresie: algoritmul Huffman dinamic, algoritmul Lempel-Ziv. Sisteme de
27
criptare. Codul Hamming. Codul Reed-Muller. Codul ciclic. Codul BCH. Codul
Reed-Solomon. Codul convolutional.
D. BIBLIOGRAFIE
1. A. T. Murgan,Principiile teoriei informatiei n ingineria informatiei si a
comunicatiilor, Ed. Academiei Romne, Bucuresti, 1998.
2. M. E. Borda,Teoria transmiterii informatiei. Teoria informatiei si codarii.
Fundamente si aplicatii, Ed. Dacia,1999.
3. Graham Wade,Coding techniques. An introduction to compressio n and error
control, Palgrave Publishers Ltd, 2000.

COMUNICATII DE DATE (TST)
A. OBIECTIVE: Prezentarea problemelor legate de nivelul fizic al RM-OSI-ISO si
anume, canale, distorsiuni, erori de transmisiune, interfete modem-terminal, tehnici
de modulatie si structuri de modemuri utilizate in retelele terestre.
Canale,distorsiuni,zgomote,diafonii.Reprezentarea electrica a datelor: coduri RZ,
NRZ, unipolare, bipolare, Manchester, AMI, HDB3, B8ZS. Transmisiuni de date n
banda de baza. Transmisiuni fara ISI, cu ISI controlata.Egalizare.Calitatea
transmisiunii (BER). Modem in banda de baza. Transmisiuni de date n sistemul cu
modulatie liniara. Modemuri cu modulatie de amplitudine. Transmisiuni de date n
sisteme cu modulatie de frecventa. Modemuri cu modulatie de frecventa
Transmisiuni de date n sisteme cu modulatie de faza. Modemuri cu modulatie de
faza. Sincronizarea de bit. Interfata modem-terminal: V24/RS 232C, RS 422, RS
423, RS 449, X 21, V25, RS366. Multiplexarea:cu divizarea timpului TDM, cu
divizarea frecventei FDM. Multiplexarea statistica.
Prezentarea mediului MATLAB. Transmisiuni in banda de baza(BB).Trecerea
secventei de date printr-un filtru global de tiptrece-jos. Transmisii de date nBB, fara
interferenta intersimbol, canal fara zgomot. Transmisii de date nBB, fara
interferenta intersimbol, canal cu zgomot. Transmisii de date nBB, cu interferenta
controlata intersimbol, canal fara zgomot Transmisii de date n BB, cu interferenta
controlata intersimbol, canal cu zgomot. Transmisii de date cu modulatie de faza.
D. BIBLIOGRAFIE
1. W. Stalings,Data and Computer CommunicationsEdit.Prentice Hall,1997
2. I.Nafornita,M.Nafornita,Telegrafie si transmisiuni de datre,IPTVT,1984
3. M.Nafornita,C.Munteanu,Comunicatii de date,Edit.Gh.Asachi,Iasi,

CIRCUITE DE TELECOMUNICATII (TST)
A. OBIECTIVE: Cursul prezinta metodele de aproximare afiltrelor Buterworth,
Cebsev sau Bessel pornind de la specificatii, proiectarea de filtre analogice sau
digitale pe baza unor caracteristici de frecventa impuse,
modulatoarele/demodulatoarele MA, MP si MF, principiile si specificatiile unui
circuit de interfata.
Analiza si proiectarea filtrelor analogice si digitale. Teoria filtrelor si metode de
aproximare a filtrelor trece-jos analogice. Transformari de frecventa si normare.
28
Proiectarea filtrelor active analogice cu amplificatoare operationale, amplificatoare
OTA si circuite cu capacitati comutate. Proiectarea filtrelor digitale IIR prin metode
de transformare uzuale. Proiectarea si realizarea filtrelor digitale IIR.
Circuite de modulare/demodulare. Modulatoare si demodulatoare MA analogice.
Demodulatoare analogice MP si MF. Modulatoare si demodulatoare digitale.
Circuite de interfata. Interfete A/D. Interfete D/A. Circuite de decizie.
Analiza si proiectarea filtreloranalogice pe baza gabaritului de frecventa impus.
Proiectarea filtrelor digitale IIR si FIR. Proiectarea si simularea umui
modulator/demodulator digitalQAM. Analiza si simularea unor circuitelor de
interfata A/D.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Adelaida Mateescu et. all., Prelucrarea numerica a semnalelor. Ed.Tehnica,
Bucuresti, 1998.
2. L-P. Huelsman, Introduction to Active and Passive Filter Design, McGraw-Hill
Book Co., New York, 1993.
3. R.E.Ziemer, W.H.Tranter, Principles of Communication, Wiley New York, 2001

DECIZIE SI ESTIMARE IN TEORIA INFORMATIEI (TST)
A. OBIECTIVE: Introducerea estimatorilor nedeplasati, de dispersie minima.
Aprecierea calitatii. Metode de determinare a estimatorilor. Detectia semnalelor
conform criterilor Neyman-Pearson si Bayes. Aplicatii in telecomunicatii.
Estimarea.Estimatori fara deplasare. Limita inferioara Cramer-Roo si estimarea cu
dispersie minima. Estimatori liniari. Estimatori suboptimali. Estimare cu
verosimilitate maxima. Metoda momentelor. Abordarea Bayesiana. Ipoteze statistice
si detectia semnalelor din zgomot. Detectia semnalelor deterministe. Detectia
semnalelor aleatoare. Aplicatii in telecomunicatii.
Estimarea mediei si dispersiei. Estimarea tendintelor. Estimarea directiei din care
vine semnalul. Estimarea distantei la o tinta. Detectia semnalelor in sistemele de
comunicatii cu modulatie de amplitudine si faza. La seminar se fac aplicatii si
probleme din ultimele cursuri predate. Exista o culegere de probleme, in manuscris.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Note de curs, existente pe internet la adresa www.hermes.utt.ro/teaching
2. Steven M. Kay Fundamentals of Statistical Signal Processing I Estimation
Theory, Prentice Hall 1993
3 . Steven M. Kay Fundamentals of Statistical Signal Processing II Detection
Theory Prentice Hall 1998

SISTEME DE TELEVIZIUNE (TST)
A. OBIECTIVE: Studentii se vor familiariza cu tehnicile de formare a semnalului
de televiziune si de reconstituire a imaginilor. Disciplina da o viziune de ansamblu si
de perspectiva a problematicii televiziunii.
29
Principiul transmisiei informatiei de imagine. Explorarea liniara ntretesuta.
Semnalul video complex. Spectrul de frecvente al semnalului video. Transmisia
informatiei de culoare n televiziune. Sistemele TV color PAL, SECAM. Transmisia
semnalului video n televiziunea digitala. Standardul digital de studio pentru
transmiterea semnalului de imagine color. Sistemele de televiziune MAC si HDTV.
Sisteme de difuziune video numerica. DVB (Digital Video Broadcasting), I-TV
(televiziune interactiva), Web Cast, VoD (Video-on-Demand). Convergenta
mediilor de comunicare. Internet TV, Web TV.
Principiul transmisiei informatiei de imagine si de culoare n televiziune. Transmisia
semnalului video n televiziunea digitala. Aplicatii ale televiziunii digitale.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Corneliu I. Toma, Florin Alexa, Radu A. Vasiu , Principiile televiziunii analogice
si digitale; Editura Politehnica; Timisoara, 2006 (volumul I), 2007(volumul II).
2. Winstom W. Hodge, Interactive Television. A Comprehensive Guide for
Multimedia Technologies, McGraw Hill, New York, 1995.

TRANSMISII TELEFONICE (TST)
A. OBIECTIVE: Introducere n semnalul vocal si parametrii discretizarii acestuia.
Se analizeaza tehnici analogice si numerice de compresie si multiplexare a
semnalului telefonic. Se studia za tehnici si echipamente terminale si de linie, n
ansamblul unei retele telefonice.
Transmisia semnalului vocal: parametri, transmisia pe 4 fire, 2 fire, echipamentul de
linie. Multiplexarea n frecventa: tehnici, standarde, ierarhia transmisiilor analogice.
Discretizarea semnalului vocal: esantionarea, cuantizarea neuniforma, legi de
compresie. Multiplexarea n timp discret: codec-ul PCM, cadrul PCM, multicadrul
de semnalizari. Interfata de linie: coduri de linie, AMI, HDB-3, 8BZS, 2B1Q,
regeneratoare de semnal.
n cadrul activitatii de laborator se ilustreaza practic, prin montaje experimentale,
cunostintele teoretice dobndite n cadrul cursului, urmarindu-se n special:
Transmisii analogice: tehnici de multiplexare, circuite si sisteme specifice
transmisiilor analogice. Transmisii numerice: multiplexarea si demultiplexarea,
coder PCM, decoder PCM, codec de linie.
D. BIBLIOGRAFIE
1. J. Bellamy, Digital Telephony, Third Edition, John Wiley & Sons, 2000
2. M. Otesteanu, Sisteme de transmisie si comutatie, Editura Orizonturi
Universitare, Timisoara, 2001
3. M. Otesteanu s.a, Sisteme de transmisiuni telefonice ndrumator de laborator;
Centrul de multiplicarePolitehnica, Timisoara, 1996

SISTEME DE COMUTATIE DIGITALA (TST)
A. OBIECTIVE: Prezentarea locului si rolului centrului de comutatie n reteaua
telefonica, studiul principalelor metode de comutatie digitala, incluznd comutatia
de pachete ATM si Voice over IP, prezentarea sistemelor de semnalizare folosite n
30
reteaua telefonica si prezentaterea unor aspecte specifice centralelor digitale:reteaua
de comutatie, interfete de abonat, unitatea de comanda, alaturi de structuri tipice de
CTAD: Alcatel 1000E10B, Siemens EWSD, Ericson Axe 10, utilizate n reteaua
telefonica nationala.
Reteaua telefonica si rolul CTA n reteaua telefonica. Structura si functiile CTA.
Comutatia digitala. Comutatoarele digitale temporal, spatial si temporal extins.
Retele digitale de conexiune cu 2, 3 si mai multe etaje. Retele cu comutatie de
pachete. Comutatia ATM. Notiuni de trafic. Calculul probabilitatii de blocare n
retelele de conexiune. Semnalizarea n reteaua telefonica. Sistemele de semnalizare
R2 si ITU-T nr. 7. Intefete de abonat. Interfete analogice si digitale. CTA digitale.
Structura generala a CTAD. Unitatea de comanda a CTAD. Tipuri reprezentative de
CTA digitale: Alcatel 1000E10B structura hardware si structura logica. Statii
multiprocesor. Reteaua de comutatie din CTAD Alcatel comutatorul OCB283,
comutatorul HC. CTAD Siemens EWSD. CTAD Ericson AXE10. Telefonia prin
internet (VoIP). Perspective de dezvoltare reteaua inteligenta IN, servicii
multimedia, NGN.
Terminalul telefonic si semnalizarea pe lina de abonat. Studiul comutatiei digitale
temporale si spatiale . CTAD Alcatel 1000E10B. Structura generala. Schema bloc.
Structura statiilor multiprocesor. Statiile multiprocesor de comanda, de auxilare si
de mentenanta. CTAD Alcatel 1000E10B. Statia multiprocesor de conexiune.
Testarea liniilor de abonat n CTAD Alcatel 1000E10B. Planurile de numerotare,
rutare si taxare. Studiul facilitatilor oferite abonatilor analogici n CTAD Alcatel
1000E10B. Analiza desfasurarii unui apel n CTAD Alcatel 1000E10B. Studiul unei
retele de tip VoIP.
D. BIBLIOGRAFIE
1. G. Niculescu, L. Ioan, Tehnici si sisteme de comutatie, editura MatrixRom,
Bucuresti, 2000
2. T. Radulescu Retele de telecomunicatii, editura Thalia, Bucuresti, 2003
3. M. Otesteanu, F. Alexa, C. Balint, Telefonie numerica. Alcatel 1000E10, Editura
de Vest, Timisoara, 2004.

BAZE DE DATE (TST)
A. OBIECTIVE: Dezvoltarea aplicatiilor baze de date relationale, prezentarea
limbajului SQL, MS Access si utilizarea Visual Basic pentru accesul la baze de date.
Crearea unei baze de date. Tabele. Relatii. Integritate referentiala. Extragerea
datelor. Formulare. Subformulare. Importarea si exportarea datelor. Interogari.
Limbajul SQL. Tipuri de interogari. Interogari actiune. Modelul orientat pe
evenimente, pe obiecte. Programarea VBA. Tratarea erorilor. Tehnologia client -
server. Securitatea datelor. Finalizarea si distribuirea unei aplicatii.
Lucrari laborator: Realizarea unei baze de date MS Access. Tabele. Interogari si
formulare. Rapoarte. Module. Inserarea de cod n formulare si rapoarte.
Automatizare. Interogari programabile. Controale grafice. Evenimente. Metode.
31
Tratarea erorilor. Tehnici VBA avansate. Visual Basic si VBA. Realizarea unui
executabil pentru accesul la baza de date.
Teme proiect: Biblioteca multimedia. Baza de date nutritie. Amortizarea mijloacelor
fixe. Orar facultate. Gestiunea materialelor si de produse finite. Magazin on-line.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Dobson, Rick, Programming Microsoft Access, Version 2002, Core Reference,
Microsoft Press, 2001.
2. Bockmann, Cristopher si Klander, Lars si Tang, Lingzan, Visual Basic. Biblioteca
Programatorului, Ed. Teora, 2002.
3. Eric Winemiller Jason, T. Roff Bill Heyman Ryan Groom, Visual Basic 6. Baze
de date, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.

TESTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE (EA)
A. OBIECTIVE: Testarea echipamentelor electronice este o disciplina
fundamentala n pregatirea inginerilor electronisti, unde se va familiariza cu
problemele specifice de testare, cu metodele analitice de solutionare a acestora si cu
principalele echipamente utilizate n domeniu.
Problematica generala a testarii echipamentelor electronice n mediul industrial.
Testarea compatibilitatii electromagnetice a echipamentelor electronice complexe.
Metode de generare a secventelor de test pentru diagnosticarea defectiunilor.
Instrumente de testare. Testarea prin controlul vizual automat. Sisteme electronice
autotestabile
Modarea defectiunilor. Generarea secventelor de test prin metode deterministe.
Generarea secventelor de test prin metode statistice. Generarea secventelor de test
utiliznd metoda algoritmului. Testarea echipamentelor electronice complexe
utiliznd analizoare logice. Testarea prin analiza semnaturilor. Testarea prin
inspectie optica automata
D. BIBLIOGRAFIE
1. Crstea, H.: Testarea echipamentelor electronice, Editura Politehnica, 1997.
2. Abramovici, M., Breuer, M. Friedman, A.: Digital Systems Testing and Testable
Desing IEEE Press, New York, 1996

TESTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE SI DE
TELECOMUNICATII (TST)
A. OBIECTIVE: Studentii vor obtine informatii despre cele mai importante tehnici
de testare utilizate n industria electronica si de telecomunicatii.
Rolul si obiectivele testarii. Testarea la nivel de componente electronice, testarea
parametrica: parametrii statici si dinamici, testarea functionala: microprocesoare si
microcontrolere, memorii semiconductoare, convertoare A-N si N-A, circuite de
interfata, Testarea la nivel de placheta echipata, Metode de test de tip built -in-self-
test, Testarea la nivel de echipament, testarea elementelor digitale dintr -un sistem
multimedia, Aparatura pentru testarea automata, analizoare logice, analizoare de
semnatura, Proiectarea pentru testabilitate, Elemente de realizare a sistemelor
32
tolerante la defectare, Determinarea si masurarea erorilor de neliniaritate si de
diafonie, Localizarea defectelor n cablurile de telecomunicatii
Testarea receptoarelor radio, Testarea receptoarelor TV, Testarea unui lant video,
Testarea video player Testarea CD si DVD player, Testarea calitatii transmisiei ntr -
o retea numericaa de comunicatie
D. BIBLIOGRAFIE
1.Vasiu Radu: Testarea echipamentelor electronice, Ed. Orizonturi Universitare,
Timisoara, 2001
2. Pitica Dan, Radu Mihaela: Elemente de testare pentru sisteme electronice, Ed.
Albastra, Cluj-Napoca, 2001

SOFTWARE PENTRU ELECTRONICA SI
TELECOMUNICATII(EA)
A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv nsusirea de cunostinte privind
programarea sistemelor dedicate de prelucrare numerica.
Introducere. Sisteme dedicate de prelucrare numerica. Sisteme de operare. Sisteme
de operare multisarcina. Sisteme de operare multisarcina bazat pe prioritati si pe
transferul executiei sarcinii prioritare. Sisteme de operare n timp real. Software
pentru sisteme dedicate de prelucrare (procesul de compilare, biblioteci, ncarcarea
programelor aplicatie, facilitati ale limbajului C pentru programarea sistemelor
dedicate). Tehnici de depanare si emulare. Structura si programarea sistemelor cu
procesoare numerice de semnal. Tehnici de adresare, functionare pipeline, executie
prin repetare a unei instructiuni si a unui grup de instructiuni. Interfete analogice.
Mediul de dezvoltare a aplicatiilor. Analiza n timp real. Structura si programarea
retelelor CAN cu microcontrolere.
Sistemul TMS320C5402 DSK si mediul de dezvoltare a aplicatiilor CCS.
Dezvoltarea unui program aplicatie: crearea unui proiect; generarea codului;
executia programului aplicatie; puncte de ntrerupere; puncte de informare statistica.
Utilizarea sistemului de operare DSP/BIOS pentru elaborarea unui program
aplicatie, generarea codului si depanare. Generare de semnale, implementarea
filtrelor numerice FIR si IIR. Structura si programarea modulului pentru retele CAN
al unui microcontroler din familia S12x.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Liviu Toma, Gabriel Vasiu, Robert Pazsitka, Sisteme de prelucrare numerica cu
procesoare, Editura de Vest Timisoara, 2005.
2. Steve Heath, Embedded Systems Design, Newnes Elsevier Science, 2003.

MODELARE SI SIMULARE (EA)
A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv nsusirea cunostintelor teoretice si
practice de baza privind modelarea si simularea sistemelor fizice precum si a
algoritmilor de control pentru aceste sisteme.
33
Etapele implementarii unui sistem electronic de comanda (Electronic Control Unit,
ECU). Ciclul V: crearea modelului matematic, simularea off-line, testarea
prototipului si a controllerului, validarea modelului. Sisteme n timp continuu si
discret. Sisteme comandate prin evenimente. Masina cu stari finite. Instrumente
software: MATLAB, Simulink, Stateflow. Instrumente hardware: dSPACE. Sisteme
de control adaptive. Aplicatii: eliminarea zgomotului aditiv suprapus peste un
semnal, echilibrarea unei punti de curent alternativ cu brate virtuale. Aplicatii ale
modelarii si simularii n industria automobilelor: controlul nchiderii geamului,
actionarea oglinzii si blocarea usilor; controlul automat al transmisiei; controllerul
adaptiv de croaziera.
Laborator:Elemente de baza n MATLAB: vectori si matrici, instructinuni de
control, instructini de intrare-iesire, functii, grafice. Aplicatii n MATLAB: analiza
spectrala, filtre numerice. Elemente de baza n Simulink: sisteme n timp continuu si
n timp discret. Stateflow: diagrame, stari, tranzitii, evenimente. Filtre adaptive si
aplicatii ale acestora implementate n MATLAB si Simulink.
Proiect: Algoritmi cu rulare n timp real, folosind sistemul dSPACE 1102. Analizor
de spectru folosind un osciloscop numeric pentru achizitia semnalului. Sisteme de
control folosind Stateflow: automat pentru nchiderea geamului usii unui automobil,
automat de tip cheie electronica pentru deschiderea unei usi.
D. BIBLIOGRAFIE
1. *** MATLAB. Simulink. Stateflow. Modeling, Simulation, Implementation, The
Mathworks Inc., 2005.
2.D.Harel,M.Politi:Modeling Reactive Systems with Statecharts,McGraw-Hill, 1998
3. Frank L. Severance: System Modeling and Simulation - an Introduction, John
Wiley, 2001

SISTEME ELECTRONICE DE ACTIONARE (EA)
A. OBIECTIVE: Disciplina si propune sa familiarizeze studentul cu dispozitivele
electronice de putere si cu cele mai utilizate circuite integrate dedicate comenzii
motoarelor electrice. Se abordeaza tehnici si metode de comanda a motoarelor de
curent continuu, a motoarelor asincrone si a motoarelor pas cu pas.
Sistemul de actionare. Sursa de alimentare. Motoare electrice. Blocul de comanda.
Caracteristicile dispozitivelor electronice de putere. Diode redresoare, Schottky ,
FRED. Tranzistoare de putere BJT, DMOS, IGBT. Module inteligente de putere.
Tiristoare GTO, MCT. Circuite de comanda a tranzistoarelor de putere cu grila
izolata. Circuite de comanda: cu componente discrete, cu circuite integrate
monolitice (IR 2110, IR 2125, etc.). Echipamente electronice destinate actionarii
motoarelor de c.c. Analiza functionarii puntii H. Generarea impulsurilor de comanda
pentru tranzistoarelor si circuite integrate pentru comanda puntilor H (IR 8200).
Comanda cu microprocesoare/microcontrollere dedicate (PIC, DSP). Echipamente
de actionare pentru motoare asincrone. Modulatia impulsurilor n durata. Circuite
integrate pentru comanda tranzistoarelor unei punti trifazate (IR 2130). Echipamente
de actionare pentru motoare pas cu pas. Metode de comanda. Generarea secventelor
de impulsurilor destinate comenzii tranzistoarelor de comutare a fazelor.
34
Echipamente de actionare cu motoare de curent continuu fara perii. Comanda cu
circuite integrate si microcontrollere. Sisteme de actionare pentru o axa mecanica
realizata cu motor MCC, MCA si MPP.
Lucrari de laborator: Circuite de comanda pentru tranzistoare de putere MOS si
IGBT n regim de comutatie. Circuite de comanda cu izolare galvanica cu
optocuplor utilizate n sisteme de actionare. Circuite de comanda pentru tranzistoare
de putere DMOS si IGBT cu izolare galvanica cu transformator de impulsuri.
Circuite de comanda integrat individual pentru tranzistoare DMOS sau IGBT.
Circuite de comanda integrat pentru o punte H cu tranzistoare DMOS sau IGBT.
Circuite de comanda integrat pentru o punte trifazata cu tranzistoare DMOS sau
IGBT. Circuite de protectie a tranzistoarelor de putere n comutatie. Masurarea
numerica a turatiei utiliznd traductoare incrementale de deplasare. Regulator de
curent si tensiune cu chopper pentru motor de curent continuu; Modulator PWM
pentru comanda unui motor de curent continu; Circuit de comanda a motorului
asincron. Circuit de comanda a motorului pas cu pas.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Babaita M., Dispozitive si circuite de comanda a actionarilor electrice, Editura de
Vest, Timisoara, 2005, ISBN 973-36-0411-9, 286pg.
2. Bogdanov I., Conducerea cu calculatorul a actionarilor electrice, Editura
Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004 , ISBN 973-638-112-9.
3. Popescu V., Bogdanov I., Popovici A., Babaita M., Procesorul de semnal n
conducerea sistemelor de actionare electrica, Editura Politehnica, Timisoara, 2001,
ISBN 973-8247-28-42.

ECHIPAMENTE ELECTRONICE DE INTERFATARE (EA)
A. OBIECTIVE: Disciplina si propune sa familiarizeze studentul cu principiile de
baza ale interfatarii sistemelor de calcul cu procesele industriale. Se studiaza
principii si metode de interfatare ntre un calculator si un proces industrial pentru
achizitie si distributie de date, analogice si numerice. Se prezinta posibilitatile
existente pentru comunicatii industriale prin intermediul interfetelor seriale si
paralele, standardizate.
Principii de structurare pe niveluri a interfetelor. Transferul de inf ormatie la nivelul
1 de interfatare. Transferul de informatie la nivelul 2 de interfatare (subsisteme de
achizitie de date analogice, subsisteme de achizitie de date numerice, subsisteme de
distributie de date analogice, subsisteme de distributie de date numerice. Interfete
stadard pentru calculatoare utilizate n conducerea proceselor industriale (Interfata
seriala RS-232 si derivatele ei, RS-485, interfata paralela IEEE 488). Interfete
standardizate pentru comenzi si prelucrarea datelor (interfata seriala I2C, SPI,
interfata seriala CAN pentru conducerea proceselor industriale). Retele de
calculatoare utilizate n conducerea proceselor.
Lucrari: Decodificarea adreselor si selectia perifericelor. Programarea unui circuit
programabil simpu: 8255. Sistem de achizitii de date compatibil IBM-PC realizat cu
ADC-80. Portul serial al calculatorului compatibil IBM-PC. Programare. Portul
35
paralel al calculatorului compatibil IBM-PC. Programare. Convertor RS-232 la I2C.
Placa de achizitie ADA 3100. Instalare, programarea blocurilor functionale.
Aplicatii ale placii de achizitie ADA 3100. Masurarea unor parametri pentru un
proces industrial cu ajutorul unui calculator personal. Protocol de comunicatie I2C
realizat cu microcontroler 8051. Interfata IEEE-488. Instalare si configurare. Sistem
de comanda la distanta conectat la interfata paralela IEEE-488.
D. BIBLIOGRAFIE
1. ISAR DORINA, Echipamente de conducere a proceselor industriale, Litografia
UPT, Timisoara, 1999.
2. ISAR DORINA, Interfete seriale pentru comunicatii industriale, Ed. Politehnica,
Timisoara, 2002.
3. T. IONESCU, Sisteme si echipamente pentru conducerea proceselor.

BAZELE MICROELECTRONICII (EA)
A. OBIECTIVE: Pregatirea studentilor n domeniul proiectarii circuitelor integrate
analogice, digitale si mixte (cu accent pe tendinta actuala de integrare n tehnologie
CMOS), n scopul de a se forma pentru una dintre cele mai bine platite meserii din
domeniul ingineriei electronice.
Elemente de tehnologie CMOS, SOI-CMOS si BiCMOS. Efecte de substrat, de
canal mic, de modulatie a canalului; conductia sub prag a tranzistorului MOS;
zgomotul la tr. MOS. Comutatia tranzistorului MOS. Efecte parazite. Modele de
tranzistoare MOS pentru circuite digitale. Amplificatoare operationale cu CMOS.
Etaje tipice. Reactia negativa pentru semnal comun. Stabilitate. Tehnici de autozero.
Referinte de tensiune cu corectii de ordinul I si II. Circuite de start -up. Circuite
integrate neliniare. Comparatoare, comparatoare sincronizate pe tact, multiplicatoare
analogice, circuite de polarizare adaptiva. Circuite integrate mixte. Circuite integrate
analogice programabile. Estimarea performantelor; a erorilor datorate
nemperecherii componentelor integrate; gliciuri, efectul de patrundere a clock-ului
si al injectiei de sarcina. Proiectarea circuitelor integrate cu tensiuni mici de
alimentare. Fiabilitatea circuitelor si integritatea semnalelor n microelectronica.
Tehnici de lay-out analogic si digital. Circuite de distributie a clock-ului. Testare,
diagnoza, depanare si ncapsulare.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (5 sedinte de proiect-laborator a cte 6 ore)
Aplicatia: proiectarea la nivel de tranzistor si implementarea n lay-out a unui CAN
cu aproximatii succesive pe 10 biti cu sursa de tensiune de referinta ncorporata, cu
alimentare la 1,5V. Proiectarea si simularea unui AO cu castig de 1000 n tehnologie
CMOS. Lay-out. Proiectarea si simularea unei referinte de tip sub-bandgap cu
corectie de ordinul II si realizarea lay-out-ului. Proiectarea unui CNA cu control n
curent pe 10 biti cu referinta de tensiune ncorporata, inclusiv lay-out. Proiectarea si
simularea unui registru de aproximatii succesive. Lay-out. Simularea n bucla a
CAN. Lay-out final. Simulare dupa extractie din lay-out.
D. BIBLIOGRAFIE
Lucian Jurca, Mircea Ciugudean, Circuite integrate analogice, Editura Politehnica,
editie revizuita, 2006.
36
Harry Veendrick, Deep Submicron CMOS Ics, second edition, Ten Hagen and Stam,
Olanda, 2000.
Russel Jacob Baker, CMOS Circuit Design, Layout and Simulation, Wiley
Interscience, 2005.

VHDL (EA)
A. OBIECTIVE: Cursul se adreseaza tuturor studentilor Facultatilor Electrice IPT
care doresc sa abordeze studierea practica la nivel de implementare
industrial/comecial a sistemelor digitale ut ilizand tehnicile de proiectare cu unelte
EDA actuale. Cursul are ca obiectv major completarea cunostintelor de
modelareVHDLa sisteme digitale si practica in proiectarea circuitelor VLSI.
Limbaje de descriere hardware -particularitati. Introducere in modelarea HDL a
circuitelor digital. Definitii de tip in VHDL. Constructe de descriere
paralela(concurent). Reprezentari secventiale process. Simulatorul VHDL.
Descrieri VHDL sintetizabile. Comparatie VHDL Verilog.
Lucrari: Constructe comune in VHDL ALDEC Evita. Simularea descrierilor
VHDl ActiveVHDL. Mediul integrat de proiectare ISE Xilinx. Descriere completa
si implementare CoolRunner. Traducere Diagrame de stari VHDL. Migrare
descrierilor VHDL Verilor.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Peter Ashenden , A VHDL Cook Book, Univ. Adelaide, Australia 1993
2. Toacse , Nicula Electronica Digitala, Teora 1999
3. I Jivet Proiectarea Asistata de Calculator, UPT 1993

PROI ECT CU PROCESOARE (EA, TST)
A. OBIECTIVELE PROIECTULUI: Proiectul are ca obiectiv nsusirea de
cunostinte privind utilizarea si programarea unui sistem cu procesor pentru
implementarea aplicatiilor de prelucrare numerica a semnalelor.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect)
Dezvoltarea unor aplicatii de prelucrare numerica implementate cu sisteme cu
procesoare prin programare n limbaj de asamblare si/sau C. Aplicatiile se refera la:
achizitie si distributie de date; generare de semnale; afisarea informatiei
alfanumerice; filtrare numerica; transformare Fourier rapida; generatoare si
detectoare de ton DTMF; codarea semnalului vocal si reducerea zgomotelor.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Toma, L., Sisteme de prelucrare numerica cu microcontrolere, microprocesoare si
procesoare numerice de semnal, Editura de Vest Timisoara, 2002.
2. * * * Code Composer Studio for the C5000 DSP Platform, CD ROM, Texas
Instruments, 1999.
3. Thomas W. Schultz, Hardware, Modular Programming, and Multitasking,
Prentice Hall PTR, 1998.

37
AUTOMATIZARI (EA)
A. OBIECTIVE: Disciplina si propune sa familiarizeze studentul cu abordarea
sistemica ca mod de analiza a comportarii sistemelor in general si sistemelor
electronice de reglare automata in special, introduce instrumentele de lucru specifice
caracterizarilor in domeniul timp si respectiv frecventa.
Notiuni si principii fundamentale. Structura sistemelor de reglare automata.
Exemple. Modelarea analitica a proceselor si sistemelor. Exemple. Analiza
sistemelor electronice de reglare automata. Caracterizarea sistemelor in domeniul
frecventa. Sisteme tipizate. Exemple. Regulatoare tipizate, solutii de implementare.
Stabilitatea sistemelor. Indicatori de calitate ai SRA. Discretizarea sistemelor.
Metode de analiza.
Introducere in mediul Matlab. Generarea soft a unor semnale de intrare frecvent
utilizate pentru analiza functionarii proceselor tehnice. Modelarea sistemelor liniare
invariante. Simularea functionarii sistemelor liniare continue si discrete. Simularea
functionarii sistemelor cu interconexiuni. Indicatori de calitate ai SRA, definiti pe
baza raspunsului indicial. Raspunsul sistemelor liniare in domeniul frecventa.
D. BIBLIOGRAFIE
1. F. Stratulat, Teoria sistemelor Analiza asistata de calculator a sistemelor linia re,
Ed. MatrixRom Bucuresti, 2000
2. N. Tudoroiu, O. Prostean, D. Curiac, Automatizari complexe, Ed. Mirton
Timisoara, 1993
3. C. Vasar, I. Szeidert, Automatizari, Modelare si simulare, curs, Timisoara, 2001

ELECTRONICA MEDICALA (EA)
A. OBIECTIVE: Introducere in domeniul electronicii biomedicale: detectia,
masurarea si monitorizarea semnalelor fiziologice, modelarea sistemelor fiziologice
interpretarea diagnosticului prin intermediul tehnicilor de prelucrare a semnalelor
din bazele de date bioelectrice, analiza computerizata a datelor
Sisteme fiziologice: sistemul cardiovascular, endocrin, nervos , vizual, auditiv,
gastrointestinal, respirator; Fenomene bioelectrice: bazele electrofiziologiei; teoria
de volum a conductoarelor; propr ietatile electrice ale tesuturilor; modele ale
membranei; metode numerice pentru cmpul bioelectric; principiile
electrocardiografiei, electromiografiei, encefalografiei; biomagnetism; stimularea
electrica a tesuturilor; Senzori biomedicali: electrozi biopotentiali; senzori
electrochimici, optici, bioanalitici; Analiza semnalelor biomedicale. Instrumente si
dispozitive medicale: amplificatoare biopotentiale; aprecierea neinvaziva a presiunii
si mecanicii arteriale; masurarea iesirii cardiace; masurari ale i mpedantelor
bioelectrice; stimulatoare cardiace implantabile , implantabile pentru controlul
neuromuscular; defibrilatoare; dispozitive pentru electrochirurgie; ventilatia
mecanica; laseri biomedicali, monitorizarea optica neinvaziva.
Laborator: BioBench baza I. BioBench baza II. Algoritm de estimare a parametrilor
Levenberg-Marquardt. Analiza caracteristicilor curgerii sngelui si a tensiunii
38
arteriale bazata pe un ciclu mediat al inimii. Model interactiv al sistemului
cardiopulmonar. Model cardiovascular hemodinamic pe bucla nchisa. Model
dinamic al sistemului pulmonar.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Tarta, Mihai, Electronica medicala, Editura Sitech, Craiova, 1999.
2. Rangayyan, Rangaraj, Biomedical Signal Analysis,Wiley, New York, 2002.
3. Aldroubi, Akram and Unser, Michael, Wavelets in Medicine and Biology, CRC
Press, 1996.

PROIECT DE SOFTWARE
A. OBIECTIVE: Proiectul de software ncheie evolutia viitorului inginer
electronist, nceputa la proiectul de circuite electronice si continuata la procesul de
microcontrolere. Aria de cuprindere a proiectului de software este variata, acoperind
toate specializarile facultatii. Comune sunt nsa cerintele proiectului, adica
dezvoltarea unei aplicatii complete, pornind de la specificatii, etapi zare, testare,
pregatirea pentru distribuire si ntocmirea documentatiei. Sunt urmarite si lucrul n
echipa, ncadrarea n termene, comunicarea, etc.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect)
Realizarea unei baze de date; Software de aplicatii pentru microcont roler; Software
de aplicatii pentru telecomunicatii; Software de aplicatii pentru multimedia;
D. BIBLIOGRAFIE
1. Schildt H., DC manual complet, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.
2. Eric Winemiller Jason, T. Roff Bill Heyman Ryan Groom, Visual Basic 6. Baze
de date, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.

TEHNICI DE PROIECTARE VLSI (EA)
A. OBIECTIVE: Cursul se adreseaza tuturor studentilor de la Faculatile Electrice
UPT care doresc sa studieze practica la nivl de implementare industrial/comercial a
sistemelor digitale utilizind tehnici de proiectare cu unelte EDA actuale. Cursul are
ca obiectiv major completarea cunostintelor de arhitecturi de sistem digitale si
practica in proiectarea circuitelor VLSI.
Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate. Descrierea circuitelor
integrate pentru sinteza VHDL. Arhitectura generala a microprocesoarelor
CISC/VLIW. Metode de organizare a memoriei la miroprocesoarele Intel.
Introducere in arhitectura circuitelor semiprocesate. Retede de microntrolere,
arhitecturi CAN. Autotest BIST incorporat in circuite integrate.
Lucrari: Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate. Studiu si
experinta in modelarea VHDL sintetizabila. Analiza arhitecturilor
microprocesoarelor CISC. Practica in mediul de proiectare CPLDXilinx. Verilog
pentru de proiectare asistata. Studiul standardului CAN si TAG.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Henessy , Paterson, Principles of VLSI design, McGraw Hill 1993
2. Toacse , Necula Electronica Digitala, Teora 1999
3. I Smith Application Specific Integrate Circuits, Addison Wiley 1997
39

MICROSISTEME ELECTRONICE SI MECANICE (EA)
A. OBIECTIVE: Familiarizarea cu tehnologia si arhitectura microsistemelor
electronice si mecanice (MEMS). Explicarea functionarii principalelor micro-
structuri si proiectarea acestora. Prezentarea arhitecturii si principiilor celor mai
importante aplicatii ce utilizeaza microsisteme.
Microsisteme integrate - notiuni generale. Integrarea microsistemelor n contextul
evolutiei tehnologice. Tehnologiile de realizare a MEMS: procesul aditiv de
suprafata (2-D), procesul substractiv (3-D), procesul LIGA. Implementarea si
proiectarea structurilor uzuale ale microsistemelor: micro-contacte, micromotoare
electrostatice si cu combustie, capacitati integrate ajustabile, micro-angrenaje si
prghii, microvalve, micromecanisme de stocare a energiei, microoglinzi, celule de
memorie. Fiabilitatea si performantele microsistemelor. Criterii de proiectare.
Domenii ale aplicatiilor cu microsistemelor inteligente: procesarea digitala a luminii,
comunicatii de date, telefonie wirelles, automotive, medicina si biochimie. Principii
si mod de implementare. Explicarea conceptuluilab on chip.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (LABORATOR)
Tematica lucrari de laborator: Familiarizarea cu mediul MemCAD de proiectare si
simulare a microsistemelor. Aplicatii de proiectare si simulare: micromotorul
electrostatic, micro-capacitatea ajustabila. Microsenzori si microactuatori.
Microsenzor de presiune pentru automotive. Microsisteme opto-electromecanice
(MOEMS): Procesarea digitala a luminii.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Stephen D. Senturia, Microsystem Design, Kluwer Academic Press, 2001
2. Sergey Edward Lyshevski, Nano- and Microelectromechanical Systems, CRC
Press 2000
3. V. Tiponut, V. Maranescu, Senzori Inteligenti note de curs (format electronic),
Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2005, 2006
TEE Tc

SOFTWARE PENTRU ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII
(TST)
A. OBIECTIVE: Scopul cursului este familiarizarea studentilor cu conceptul de
programare concurenta, realizarea acesteia in cadrul sistemului de operare UNIX si
utilizarea ei in cadrul protocoalelor de comunicatii de tip TCP/IP.
Multiprogramare, multitasking, programare in timp real, calcul paralel, sist eme
distribuite; Sisteme de operare multitasking. Concepte abstracte utilizate in
descrierea concurentei; Situatii de exceptie generate de concurenta; Mecanisme de
control al concurentei, comunicare si sincronizare; Implementari ale mecanismului
de excludere reciproca; Sincronizare explicita; Mecanisme de control asincron sau
partial sincron. Procese UNIX. Sincronizarea in SO UNIX: Controlul prceselor sub
SO Unix; Comunicarea intre procese folosind pipeuri; Redirectarea descriptorilor de
fisier; Fisiere de tip FIFO; Comunicare interproces prin transfer de mesage;
Modalitati IPC folosindsemafoare; Comunicare interproces prin memorie partajata.
40
Programarea aplicatiilor de comunicare n retelele - TCP/IP si Unix-TCP/IP:
Internetul; Comunicatii orientate pe conexiune prin socket stream; Comunicatii
neorientate pe conexiune prin socket datagrama; Particularitati de implementare prin
programare a modelului client-server; Programare socket avansata.
Laborator: Controlul proceselor sub Unix. Sincronizarea proceselor: primitivele
wait() si waitpid(). Sincronizarea proceselor - semnale. Canale pipe fara nume
(anonime). Canale pipe cu nume (fisiere FIFO). Modalitati IPC (comunicare inter -
proces) n UNIX - Introducere. Modalitati IPC - Semafoare si comunicare prin
transfer de mesaje. Modalitati IPC Memorie partajata. Programarea aplicatiilor de
comunicare n retelele UNIX - TCP/IP.
Proiect: Simulare scenariu producator -consumator si cititori-scriitori; Problema
intersectiei semaforizate; Sortarea lexicografica a unui fisier n mod concurent;
Cautare concurenta pe o structura arborescenta; Suma primilor n factoriali la patrat;
Produsul matrice vector pe o structura tip inel; Multitalking sau chat, aplicatie tip
client-server; Rutarea pachetelor ntr-o retea; Problema statica si dinamica a
cunoasterii vecinilor; Problema vecinilor -comunicatia si deconectarea;
Implementarea unui client POP3; Baza de date cu numere de telefoane; Verificarea
referintelor unui siteweb; Transmiterea la mai multi clie nti a unor date receptionate;
Lant de conexiuni folosind pipe-uri; Program pentru anumite evenimente externe;
Sincronizarea parinte-fiu prin semnale; Aplicatie client-serverecho.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Tanenbaum A.S., Modern Operating Systems, Prentice Hall, SUA, 1992.
2. Stallings W., Operating Systems: Internals and Design Principles, Prentice Hall,
SUA, 1997.
3. Stewens W. R., Unix Network Programming, Prentice Hall, SUA, 1990.

MODELARE SI SIMULARE (TST)
A. OBIECTIVE: Analiza si modelarea sistemelor elementare ce compun reteaua de
telecomunicatii si a unor subretele de dimensiuni mai reduse, cu accent pe analiza.
Modelarea traficului de telecomunicatii utiliznd o varietate de modele. Analiza
sistemelor elementare cu siruri de asteptare, a structurilor ce pot fi formate prin
compunere si evaluarea performantelor n prelucrarea traficului oferit.
Traficul telefonic si de date; Procese stochastice n modelarea traficului; Procese de
nastere si moarte: Ecuatia viitorului si a echilibrului global; Probabilitatea absoluta
de stare n procese de nastere si moarte; Procese de sosire: Sosiri de tip Poisson,
Bernoulli, Erlang; Durate de serviciu; Servirea exponentiala a cererilor; Definirea
matematica a traficului: Unitati de masura; Modalitati de prelucrare a traficului;
Siruri de asteptare. Marimi asociate. Clasificare Kendall; Relatia lui Little; Sisteme
de prelucrare a traficului: Sisteme cu pierderi; Formula Erlang-A si B; Trafic de tip
ENGSET; Sisteme cu asteptare; Marimi asociate; Sisteme cu asteptare si pierderi;
Sisteme cu control de flux; Comportamente n sirurile de asteptare: Nerabdarea
sursei si a sistemului de prelucrare; Prelucrare cu durata constanta; Retele cu siruri
de asteptare: Teorema lui Burbe; Criterii de independenta n regimul M/M/1; Lant
de servere exponentiale si de sisteme G/D/1; Retele deschise; Retele Jackson;
41
Taficul n retele de radio telefonie celulara si evaluarea traficului: Sisteme celulare
de radiotelefonie fara sir de asteptare si cu sir de asteptare; Timpul de ocupare a
canalului de comunicatie: Conditile de transfer a legaturii ntre doua statii de baza si
a deplasarii statiilor .
Laborator: Modelarea sosirii clientilor ntr-un sistem. Studiul si evaluarea
performantelor n cadrul modelelor de trafic Erlang. Pachet de programe pentru
studiul traficului n centralele telefonice de tip EWSD ( Siemens). Prelucrarea
traficului n centralele telefonice de tip EWSD cu ajutorul pachetului de programe
Trafic. Prezentarea mediului de modelare si simulare TAYLOR II, destinat
sistemelor din lumea reala n care apar fenomene de concurenta la obtinerea unor
resurse. Simularea si evaluarea parametrilor unui sistem M/M/1/N. Modelarea
proceselor continue. Sincronizarea trecerii prin sistem a clientilor. Evaluarea
indicilor de performanta ai unui sistem.
D. BIBLIOGRAFIE
1 G. Niculescu, Analiza si modelarea sistemelor de comunicatii; Editura Matrix
Rom; Bucuresti 1997.
2 H. Akimaru, K. Kawashima, Teletrafic. Theory and Applications; Springer -
Verlag; Berlin Heidelberg, New York, 1993.
3 G. Fiche, G. Hebuterne, Trafic et performances des reseaux de telecoms; GET et
Lavoisier, Paris, 2003.

RADIOCOMUNICATII II (TST)
A. OBIECTIVE: Introducere n sistemele de radiodifuziune, prezentarea
principalelor solutii pentru transmisia radio, cunoasterea constructiei emitatoarelor
de mare putere, a arhitecturii si parametrilor acestora, intelegerea principiilor
sistemelor de radiodifuziune numerica, prezentarea ultimelor generatii de sisteme de
radiodifuziune.
Sisteme de radiodifuziune: Definirea sistemelor de radiodifuziune, Constructia
emitatoarelor de putere, Sumatoare, distribuitoare, cuplaje RF, rezervare, Sinteza
frecventelor radio. Radiodifuziunea analogica: Emitatoare MA, Emitatoare MF,
stereofonie, Sistemul RDS, Emitatoare TV. Radiodifuziunea numerica: Sisteme de
radiodifuziune prin satelit, Sisteme terestre de radiodifuziune numerica, Sistemul
DAB, Codorul MUSICAM, Transmisia COFDM, Sistemul DVB.
Lucrari: (in laboratorul ALCATEL), Circuite PLL, Codorul Stereo, Decodorul
Stereo, Sinteza de frecventa, Codarea MUSICAM pentru DAB, Studiul unui
emitator de radiodifuziune MF. Studiul unui receptor de radiodifuziune MF.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Eugen MARZA, Radiodifuziune, Orizonturi Universitare, Timisoara 2001
2. P. Dambacher, Digital Broadcasting, IEE UK 1996
3. W.Hoeg, T.Lauterbach, Digital Audio Broadcasting - Principles & Applications
of Digital Radio, John Wiley US 2003

42
RETELE NUMERICE INTEGRATE (TST)
A. OBIECTIVE: Obiectivul principal este introducerea n sistemele de comunicatii
n timp real, bazate pe multiplexarea si comutatia de circuite. Alte obiective sunt
definirea standardelor, metodelor si circuitelor utilizate n retelele actuale. Scopul
final este ntelegerea integrarii acestor retele (voce, video), cu multiplexarea si
comutatia de pachete.
Transmisia numerica: tehnici de dopare, Ierarhia Digitala Plesiocrona (PDH).
Comutatia numerica: temporala, spatiala, tehnici si sisteme de comutatie numerica.
Retele numerice integrate: transmisie cu comutatie, semnale de voce si date . Linia
numerica de abonat (DSL): compresia semnalelor audio, imagine si video. Retele
numerice cu integrarea serviciilor: arhitectura, semnalizari, servicii. Interfata
utilizator-retea: configuratii, standarde, coduri de linie, interfetele S, T, U. ISDN de
banda larga: Modul de Transfer Asincron, ATM), Ierarhia Digitala Sincrona, SDH.
Retele integrate de voce si date: Voice over IP, Next Generation Network.
Activitatea practica se bazeaza pe studiul centralei digitale Alcatel 1000E10,
urmarindu-se: Structura: arhitectura functionala, arhitectura fizica. Utilizarea
consolei: instructiuni, interogarea echipamentelor. Statii multiprocesor: mentenanta,
conexiune, terminale. Abonati analogici: gestiunea liniilor de abonat, servicii,
testare. Abonati ISDN: interfata la retea, terminale.
D. BIBLIOGRAFIE
1. J. Bellamy, Digital Telephony, Third Edition, John Wiley & Sons, 2000
2. W. Stallings, ISDN and Broadband ISDN with Frame Relay and ATM, Fourth
Edition, Prentice Hall, 1999
3. M. Otesteanu, F. Alexa, C. Balint, Telefonia numerica, Editura de Vest,
Timisoara, 2004

PROTOCOALE DE COMUNICATII (TST)
A. OBIECTIVE: Familiarizarea studentului cu modul de functionare al retelei
INTERNET, cerinta necesara pentru formarea oricarui administrator de retea.
Disciplina ofera cunostiintele necesare pentru mai multe discipline ulterioare cum ar
fi disciplina de optimizarea retelelor, disciplina de controlul traficului sau disciplina
de securitate a transmisinilor pe INTERNET.
Retele de calculatoare, Elemente componente ale unei retele, Arhitectura retelelor,
Standardizarea protocoalelor de comunicatii, Modelul TCP-IP, Exemple de alte stive
de protocoale si retele, Elemente hard componente ale unei retele: hub, switch,
repeater, server, gate-way. Protocolul IP, Unitatea de date a protocolului IP, Adrese
IP, Dirijarea IP. Protocoalele de transport din INTERNET TCP si UDP, Func tiile si
servicile nivelului transport. Protocolul TCP, Protocolul de transport neorientat pe
conexiune UDP. Protocoale de nivel aplicatie: RLOGIN, TELNET, HTTP, FTP,
SMTP, URL.
Laborator: Introducere n LINUX/UNIX, Sistemul de fisiere UNIX. Protectia
fisierelor, Interpretoare de comenzi (shell-ul Bourne).Utilitare Unix, Controlul
43
proceselor, Modelul de referinta RM-OSI. Nivelul fizic. Adresare de nivel MAC si
IP, Nivelele LD, Retea, Exercitii de adresare (leg. date + retea), Protocoale de nivel
retea; Exercitii de subnetting; NAT, Protocoale de nivel retea. ARP, RARP, RIP,
IGRP, OSPF + filtrare.
D. BIBLIOGRAFIE
ftp://193.226.10.77/anIV/pc/

TEHNOLOGII MULTIMEDIA (TST)
A. OBIECTIVE: Cursul prezinta evolutia tehnologiilor multimedia care stau la
baza dezvoltarii aplicatiilor complexe, inluzand elementele care stau la baza alegerii
solutiei adecvate din punct de vedere al utilitatii, uzabilitatii, esteticii, mediului de
comunicare utilizat, etc.
Istoricul mult imedia, definitii multimedia. Istoric Internet si comunicatii media.
Alegerea si implicatiile mediilor audio-vizuale. Bazele teoretice ale ICT, contopirea
lor n aplicatii MM. Tehnologii si software pt. aplicatiile MM. HTML, programe
Web (Dreamweaver, Flash). Authoring software (Director, Asymetrix Toolbook).
Design-ul informational. Stiluri Multimedia si Usability. Tehnologii multimedia
mobile. Tehnologii multimedia de infrastructura. Formarea echipei si a bugetului
pentru dezvoltarea unei aplicatii. Utilizarea multimedia. Ingineria aplicatiilor MM.
Lucrari: Software multimedia studii de caz. Limbajul HTML. Programare Web in
Dreamweaver. Programare Web in Flash. Programare Web in Director. Programare
Web in Asymetrix Toolbook. Proiectarea designului informational. Convergenta
mediilor de comunicare : WebCast, VoIP, WebTV, etc
D. BIBLIOGRAFIE
1. R. S. Tannenbaum Theoretical Foundations of Multimedia, Comp. Science
Press, 1998
2. N. Chapman, J. Chapman Digital Multimedia, Wiley, 2001
3. J. Watkinson Convergence in Broadcast and Communications Media, Focal
Press, 2001

GRAFICA COMPUTERIZATA (TST)
A. OBIECTIVE: Cursul urmareste introducerea principiilor si a tehnicilor de baza
n grafica computerizata. Studentii vor dobndi abilitatea de a ntelege fundamentele
teoretice ale graficii de calculator si de a implementa metodele de prelucrare grafica
nt-un mediu de dezvoltare de aplicatii adecvat.
Perceptia vizuala , a intensitatii si a culorilor , Acuitatea vizuala. Reprezentarea
informatiilor grafice. Reprezentare matriciala, Reprezentare vectoriala . Primitive
grafice 2D. Drepte, poligoane, cercuri, elipse: tehnici de trasare, Tehnici antialias.
Tehnici de decupare. Decuparea liniilor, Decuparea poligoa nelor, Tehnici de
umplere. Transformari, Trasformari geometrice 3D, Proiectii. Curbe si suprafete,
Tehnici de interpolare polinomiale Bezier. Tehnici de interpolare polinomiale
Spline. Elemete de grafica 3D, Tehnici de umbrire, Operatii cu volume
44
Compozitie n Corel Draw, Photoshop.
Subiecte individuale, miniproiecte
D. BIBLIOGRAFIE
1. V. Gui, D. Lacrama, D. Pescaru, Prelucrarea imaginilor Editura Politehnica
Timisoara, 1999.
2. Foley, J., A. van Dam, S. Feiner, J. Hughes, Computer Graphics: Principles and
Practice (2nd ed.), Addison-Wesley Publishing Co., Reading Mass., 1990.

COMUNICATII OPTICE (TST)
A. OBIECTIVE: Introducere n comunicatiile optice cu accent pe nivelul fizic si
tehnologic al acestora, analiza principiilor de baza a transmiterii semnalelor prin
canale optice, caracterizarea componentelor de baza ale sistemelor optice de
transmisie, prezentarea functiilor optice specifice sistemelor de comunicatii optice,
analiza retelelor moderne de comunicatie pe fibre optice, aplicatii de proiectare a
liniilor de transmisie punct cu fibre optice.
Bazele transmisiei optice a semnalelor. Natura luminii. Proprietatile undei plane
monocromatice.Semnalul optic si grupul de unde plane monocromatice. Reflexia
totala interna. Polarizarea luminii. Ghiduri de unda optice. Ghiduri optice plane.
Fibre optice. Componentele sistemelor optice. Surse optice. Proprietatile laserilor.
Diode laser. Diode electroluminiscente. Fotodetectia. Diode p.i.n. Diode n avalans a.
Amplificatoare optice. Semnale si sisteme de transmisie pe fibre optice.Tehnici de
modulatie. Sisteme WDM. Tehnici de detectie.Receptoare optimale. Retele de
comunicatie pe fibre optice. Elemente de proiectare ale unei linii de transmisie punct
cu punct pe fibre optice.
Lucrari: Proprietatile fibrelor optice:injectie, atenuare , dispersie, neliniaritate.
Studiul dispozitive active de comunicatie optica: diode laser, fotodetectoare,
amplificatoare optice. Studiul dispozitive pasive de comunicatie optica: conectori,
splittere, multiplexoare, filtre. Studiul unui sistem de comunicatie optica de 155
Mbps punct cu punct pe fibra optica si a unui sistem gigabit Ethernet pe fibra optica.
D. BIBLIOGRAFIE
1. ADRIAN MIHAESCU, Comunicatii optice, Editura de Vest, Timisoara, 2005.
2. ADRIAN MIHAESCU, Optoelectronica si comunicatii optice , Editura Orizonturi
universitare, Timisoara, 2001
3 Irne si Michel JOINDOT, Les tlcommunications par fibres optiques, Ed.
Dunod, Paris, 1996

COMUNICATII MOBILE (TST)
A. OBIECTIVE: Introducere n sistemele de comunicatii mobile, prezentarea
principalelor tipuri de interfete radio, cunoasterea arhitecturilor de retea, a
procedurilor si protocoalelor utilizate, precum si a principalelor tendinte de evo lutie
pentru ultimele generatii de sisteme.
Sisteme de comunicatii mobile: Definirea sistemelor de comunicatii mobile,
Clasificarea sistemelor de comunicatii mobile, Tehnici si protocoale de acces
45
multiplu. Sisteme celulare: Mod de operare, Administrarea frecventelor. Sistemul
gsm: Arhitectura de retea, Modul de functionare, evolutia spre 3G. Principiile
sistemelor CDMA: Secvente de cod PN, proprietati, Receptoare CDMA. Sistemul
UMTS: Arhitectura de retea, modul de functionare, Interfata radio, evolutii posibile.
Sisteme Wireles: WiFI, WiMAX.
Lucrari: (in laboratorul ALCATEL): Intro GSM, Statia radio de baza BTS (Base
Transceiver Station), Controlerul statiei de baza BSC (Base Station Controller),
Transcodorul de voce TC (Transcoder), Subsistemul de transmisiuni TSC
(Transcoder Submultiplexer Controller), Centrul de operare si ntretinere OMC-R
(Operations and Maintenance Center), Emulatorul de MSC
D. BIBLIOGRAFIE
1. E. MARZA, C. Simu, Comunicatii mobile, Editura de Vest, Timisoara 2003
2. T.Halonen, J.Romero, GSM, GPRS and EDGE Performance,John Wiley, 2003
3. H. Holma, A. Toskala, WCDMA for UMTS, John Wiley, US 2004

SECURITATEA RETELELOR SI A APLICATIILOR (TST)
A. OBIECTIVE: Pregatirea practica a administratorilor de retele si manageri IT, n
vederea asigurarii securitatii informatiilor. Studentii vor nvata cum sa evalueze
securitatea unei organizatii, cum sa gaseasca punctele slabe si cum sa minimizeze
riscurile acestora. Se prezinta tehnici de implementare a servicilor de securitate n
diferite tipuri de retele de comunicatii precum si pe diferite niveluri ale acestora.
Protectia calculatoarelor neconectate n retea, Autentificarea utilizatorului, Sisteme
cu parole, Protectia pr in cifrare, Virusii calculatoarelor. Protectia retelelor, Categorii
de atacuri asupra retelelor, Securitatea LAN-urilor. Criptografia si securitatea
retelelor, Bazele matematice ale criptarii, Algoritmi criptografici cu cheie secreta, cu
cheie publica, de semnatura digitala, Standardul de semnatura digitala DSS.
Utilizarea criptografiei n retelele de calculatoare, Criptarea legaturii, ntre capete,
datelor memorate, la nivelul dispozitivelor, Compresie, codare si criptare, Sisteme
cu chei n custodie, Standardul de criptare cu chei n custodie, Algoritmul
SKIPJACK. Securitatea servicilor INTERNET, Protocoale TCP/IP, Securitatea la
nivel IP, a servicilor TCP/IP, Servicii standard sub UNIX, Server-e de autentificare
Kerberos, Securitatea postei electronice. Sisteme de tip firewall. Securitatea retelelor
radio, Autentificarea statiei mobile, Criptarea mesajului de semnalizare,
Confidentialitatea semnalului de vorbire, Criptarea mesajului propriuzis.
Laborator: O utilizare posibila a parolelor, protectia unui document,Metoda de
criptare RSA,Metoda de criptare DES,Metoda de criptare AES,Criptarea rapida a
directoarelor si fisierelor pentru transmiterea lor prin posta electronica , folosind
metoda de criptare IDEA,Tehnici de balizare folosind transformarea wavelet.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Titu I. Bajanescu, Monica E. Borda, SECURITATEA N INFORMATICA SI
TELECOMUNICATII, Ed Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
2. Daniel Curiac, ALGORITMI DE CRIPTARE PENTRU SECURIZAREA
DATELOR, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001.
46
3. Man Young Rhee, CDMA Cellular Mobile Communications. Network Security,
Prentice Hall, 1998.

OPTIMIZAREA RETELELOR (TST)
A. OBIECTIVE: Conturarea problemelor care pot apare n comunicatii si a
directiilor de optimizare a traficului. Expunerea unor aplicatii de optimizare a
traficului utiliznd retele neuronale. Prezentarea unor arhitecturi de retele neuronale
si a algoritmilor uzuali de antrenament. Crearea de cunostinte teoretice si practice
pentru dezvoltarea unei aplicatii concrete de optimizare a traficului de comunicatii.
Caracteristicile traficului n retelele moderne de telecomunicatii. Modalitati "
inteligente" de optimizare a traficului. Problema clasificarii de semnale. Retele
neuronale cu un singur strat si cu mai multe straturi de tip spre nainte. Limitele
procesarii si algoritmi de antrenare. Modalitati de mbunatatire a performantelor.
Egalizarea adaptiva a canalelor de te telecomunicatii. Egalizarea adaptiva a
canalelor de telecomunicatii cu retele neuronale multistrat de tip spre nainte, pe
baza de functii radiale, cu retele neuronale recurente. Controlul apelului si admisiei
conexiunii pe baza caracterizarii si predictiei parametrilor traficului de comunicatii,
pe baza latimii de banda efectiv necesare pentru un serviciu, pe baza evaluarii
calitatii serviciului. Comutarea de pachete de date. Comutarea de pachete cu retele
cu reactie si cu retele neuronale autoorganizatoare. Compresia de date. Reteaua
autoorganizatoare Kohonen. Cuantizarea vectoriala. Retele extractoare de
componente principale.
Problema clasificarii cu retele neuronale cu un strat, respectiv mai multe straturi.
Egalizarea de canal cu retele neuronale multistrat de tip spre nainte, antrenate cu
algoritmul retropropagarii erorii. Egalizarea de canal cu retele neuronale pe baza de
functii radiale. Filtrarea semnalelor cu retele neuronale cu nvatare competitiva .
Comutarea de pachete cu retele neuronale autoorganizatoare. Aplicatii ale retelelor
neuronale multistrat n problemele de optimizare a traficului. Compresia de date
prin cuantizare vectoriala
D. BIBLIOGRAFIE
1 W.Pedrycz, A.Vasilakos, Computational Intelligence in Telecommunications
Networks,CRC Press, 2000
2. Yu Hen Hu, Jenq-Neng Hwang,. Handbook of Neural Networks Signal
Processing, New York,CRC Press, 2002
3 S.Haykin, Neural Networks, Mcmillan Publishing Co.,Englewood Cliffs,1994

PRODUCTIE AUDIO-VIDEO (TST)
A. OBIECTIVE: Studentii obtin informatii despre modul de realizare a productiilor
audio si video si integrarea lor n emisiuni radio/tv sau produse multimedia.
Elemente de teoria imaginii. Psihologia perceptiei vizuale. Compozitia n imagine.
Tehnici artistice si estetice folosite la filmare. Editarea din punct de vedere artistic.
Echipamente folosite n studiourile de productie audio video. Camera video.
Mixerere, Microfoane, amplificatoare si incinte acustice, Sincronizarea
47
echipamentelor ntr-un studio de productie audio-video, Sisteme de editare liniara,
Sisteme de editare neliniara, Iluminarea, Productia materialelor audio video, Tipuri
de materiale audio video, Organizarea productiei, Procesari audio -video si
multimedia, Procesarea sunetului, Post procesarea materialelor audio video pentru
difuzare radio/tv sau integrarea lor n productii multimedia.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR DE LABORATOR
Organizarea unei activitati de productie audio video. Utilizarea echipamentelor de
productie audio/video. Compozitia imaginii n plan. Compozitia spatiala a imaginii.
Atribuirea valorii artistice unei imagini. Modul de filmarea a unor situatii reale.
Realizarea unei productii folosind mai multe camere video. Reguli de editare.
Functiile creatoare ale montajului. Editarea liniara. Editarea neliniara. Filmarea si
analiza materialului filmat pentru proiectul propus. Editarea materialui filmat pentru
proiectul propus. Integrarea materialului ntr-un produs multimedia.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Mocofan Muguras: Productie Audio Video Curs, Timisoara, 2003
2. Millerson, G: Effective TV Production, Focal Press 1995
3. Millerson, G.: The technique of Lighting for Television and Film, Focal Press
1997

COMPRESIE AUDIO-VIDEO (TST)
A. OBIECTIVE: Prezentarea principalelor tehnici de compresie a semnalelor video
si audio, cu aplicatii n tehnicile multimedia.
Necesitatea compresiei, Tehnici de codare reversibila: codul Shannon-Fano, codul
Huffman, coduri cu virgula, coduri Bn, coduri Sn, codarea aritmetica, codarea
Lempel-Yiv, codarea Lempel-Yiv-Welsh, codarea ariilor constante, codarea planelor
de biti, coarea run-length, Tehnici de codare nereversibila: codarea cu predictie,
codarea cu modulatie delta, codarea cu modulatia diferentiala a impulsurilor n cod,
coodarea MDIC a semnalelor de televiziune color, codarea cu transformare, codarea
hibrida, codarea bloc adaptiva, Codarea imaginilor orientata pe contur si forma:
coduri lant, descrierea formei pe baza conturului, Utilizarea morfologiei matematice
n tehnicile de compresie, Standarde de compresie audio-video: JPEG, MPEG-1,
MPEG-2, MPEG-4, MPEG-7, compresia audio NICAM, sistemul Dolby AC-3,
Principiile televiziunii numerice, Ameliorari aduse sistemelor actuale de televiziune
prin tehnici numerice: redarea cu frecventa de 100 Hz, mbunatatirea tranzitiei
culorilor, redareea PIP, sistemul PAL extins, Sisteme de televiziune MAC,
Televiziunea de nalta definitie HDTV,Sisteme de difuziune video numerica DVB
Compresia JPEG a imaginilor, Compresia prin cuantizare vectoriala si BTC,
Compresia MPEG a imaginilor, Compensarea miscarii in standardul MPEG,
Formate de imagine standardizate pentru aplicatii multimedia.
D. BIBLIOGRAFIE
1.Vasiu Radu, Compresie audio-video, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002
2. Bojkovic Zoran, Gui Vasile, Toma Corneliu, Vasiu Radu: Advanced Topics in
Digital Image Compression, Ed. Politehnica, Timisoara, 1997

48
CURS EXTERN
A. OBIECTIVE: Prezentarea principalelor probleme actuale de natura tehnica,
economica etc. sustinute de specialisti din industrie si unita ti de cercetare.
Subiectele cursului se stabilesc n fiecare an pe baza ofertei primite din partea
firmelor partenere din domeniul electronicii si telecomunicatiilor, acceptate de
Board-ul specializarilor si aprobate de Consiliul Facultatii.

Brosura 07

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brosura 07

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA

S-ar putea să vă placă și