UNIVERSITATEA “POLITEHNICA”

U 1920
DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE ELECTRONICA
SI TELECOMUNICATII

PLAN DE INVATAMANT
SI PROGRAME ANALITICE

Pentru domeniul: INGINERIE ELECTRONICA SI

TELECOMUNICATII

Specializarile: Electronica aplicata

Telecomunicatii
Tehnologii audio-video si multimedia

Anul universitar 2008 - 2009

 PLAN DE INVATAMANT
Domeniul: Inginerie Electronica si Telecomunicatii
[Link] Disciplina C S L P Cred
Anul I sem. 1
1 Analiza matematica 2 2 4
2 Algebra si geometrie 2 2 4
3 Fundamente de inginerie mecanica 2 1 4
4 Utilizarea calculatoarelor 2 2 4
5 Circuite electrice 2 1 1 5
6 Materiale, componente si tehnologie electronica 2 1 1 4
7 Limbi straine* 2 2
8 Educatie fizica 2 1
9 Practica 2
Total 12 10 5 30
Anul I Sem. 2
1 Matematici speciale 2 2 4
2 Matematici asistate de calculator 2 1 1 4
3 Fizica 2 1 1 4
4 Dispozitive electronice si optoelectronice 3 2 5
5 Programarea calculatoarelor 2 2 4
6 Masurari electrice si electronice 2 1 1 4
7 Limbi straine* 2 2
8 Educatie fizica 1 1
9 Practica 2
Total 13 8 7 30
Anul II Sem. 3
1 Circuite integrate digitale 2 2 4
2 Arhitectura retelelor de calculatoare 2 2 4
3 Campuri si unde electromagnetice 2 1 1 4
4 Semnale si sisteme 2 1 1 4
5 Cultura si civilizatie 1 1 2
6 Circuite electronice fundamentale 2 2 5
7 Proiectare asistata de calculator 2 2 4
8 Educatie fizica 1 1
9 Practica 2
Total 13 4 10 30
Anul II Sem. 4
1 Microeconomie 2 1 4
2 Prelucrarea semnalelor 2 2 4
3 Tehnica frecventelor inalte 2 1 1 4
4 Sisteme de prelucrare numerica cu procesoare 3 2 5
5 Circuite integrate analogice 2 2 4
6 Programare orientata pe obiecte 2 2 4
7 Proiect de circuite electronice 2 2
8 Educatie fizica 1 1
8 Practica 2
Total 13 3 9 2 30
*Se alege o limba straina dintre: engleza, franceza sau germana.

2
 ANALIZǍ MATEMATICǍ
A. OBIECTIVE: Insusirea de cǎtre studenti a cunostintelor si metodelor calculului
diferential.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Functii de o variabilǎ reala: Serii numerice. Formula lui Taylor. Aplicatii la probleme de
extrem si aproximare. Siruri si serii de functii. Serii de puteri. Serii Fourier.
Functii de mai multe variabile : Spatiul (p. Limite si continuitate la functii de mai
multe variabile. Derivate partiale.
Diferentiala. Schimbǎri de variabile. Probleme de extrem. Aproximarea functiilor de
mai multe variabile.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar)
Exercitii si probleme conform teoriei de la curs.
D. BIBLIOGRAFIE :
1. P.Gǎvrutǎ, Analizǎ matematicǎ; Editura Presa Universitarǎ, Timisoara,1998;
2. P.Gǎvrutǎ, D.Dǎianu, C.Lǎzureanu, L.Cǎdariu, [Link], Probleme de analizǎ
matematicǎ - Calcul diferential, Ed. Mirton, Timisoara, 2004;
3. [Link], [Link]ǎnǎsilǎ, Lectii de Analizǎ Matematicǎ, Ed. All, Bucuresti, 1996.

ALGEBRǍ SI GEOMETRIE
A. OBIECTIVE: Insusirea de cǎtre studenti a cunostintelor si metodelor algebrei
liniare si geometriei.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Algebrǎ: Spatii vectoriale. Baze. Subspatii vectoriale. Aplicatii liniare. Operatori
liniari. Vectori si valori proprii. Spatii vectoriale euclidiene. Baze ortonormate.
Geometrie: Produse cu vectori, varietati liniare, probleme de distante, unghiuri,
proiectii. Sfera si cercul in spatiu. Conice, cuadrice si suprafete speciale. Geometria
diferentialǎ locala a curbelor si a suprafetelor.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar)
Exercitii si probleme conform teoriei de la curs.
D. BIBLIOGRAFIE :
1. [Link], [Link], Algebrǎ liniarǎ, geometrie analiticǎ si diferentialǎ; Editia a
IV-a, Ed. Politehnica, Timisoara, 2004;
2. [Link], [Link], [Link], [Link], Matematici superioare pentru
ingineri, Culegere de probleme, Ed. Politehnica, Timisoara, 2002;
3. [Link], Geometrie Analiticǎ si Diferentialǎ cu Aplicatii; Editia a II-a, Ed.
Politehnica, Timisoara, 2005.

FUNDAMENTE DE INGINERIE MECANICA

A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu principiile de
baza ale mecanicii echipamentelor electronice: functionare, constructie si calcul.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Elemente de inginerie grafica, materiale si tehnologie mecanica. Elemente de
mecanica tehnica. Notiuni de statica. Notiuni de cinematica si dinamica. Elemente
de calcul mecanic. Complemente de calcul de rezistenta. Complemente de calcul
termic. Elemente elastice. Materiale, tehnologie. Parametrii arcurilor. Transmisii

3
mecanice. Constructia partii mecanice a echipamentelor electronice. Asamblare.
Constructia casetelor.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Protectia muncii; tabele grafice, unitati de masura si prelucrarea datelor, Grafica
inginereasca, Masurarea lungimilor, Masurarea fortelor, Scheme cinematice;
cinematica transmisiilor, Unghi de presiune critic; ghidaje de translatie.
D. BIBLIOGRAFIE
1. V. Argesanu, Constructia mecanica a echipamentelor electronice, ed. Politehnica,
Timisoara 2002
2. V. Argesanu, V. Dolga, [Link], Elemnte de inginerie mecanica, ed.
Eurostampa, Timisoara 1999
3. V. Dolga, Inginerie mecanica in echipamentele electronice, ed. Eurobit, Timisoara 2001

UTILIZAREA CALCULATOARELOR
A. OBIECTIVE: Disciplina urmareste transmiterea cunostintelor de baza privind
arhitectura hard si soft a calculatoarelor, gestionarea resurselor si interfatarea in
cazul sistemelor de operare DOS, Windows, Linux si utilizarea programelor Office,
StarOffice, OpenOffice (Word, Excel, PowerPoint).
B. SUBIECTELE CURSULUI
Operatii binare si reprezentarea numerelor. Arhitectura hard a unui calculator (schema
bloc, unitatea centrala si procesorul, placa de baza si tipuri de conectori, memoria
interna si tipuri de memorii externe: hard disk, flash, etc. si diferite porturi: serial,
paralel, USB, firewire, monitor, tastatura, mouse). Sisteme de operare (gestionarea
resurselor si interfatarea cu utilizatorul, DOS: organizarea informatiei si comenzi
specifice, Windows: modul comanda si modul interfata grafica, etc. LINUX:
organizarea informatiei, comenzi shell, interfata grafica. Office, StarOffice, OpenOffice
(Word, Excel, PowerPoint).
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Aritmetica binara, Arhitectura aclculatorului, partile componente. Sisteme de fisiere.
Sistemul de operare DOS. Sistemul de operare Windows. Interfata grafica utilizator.
Configurare. Sistemul de operare Linux. Instalare si configurare. Antivirusi.
Instalare si exploatare. Utilizare Microsoft Word, Excel, PowerPoint, Outlook.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Tanenbaum, A, S. Organizarea structurata a calculatoarelor, editia a IV – a
Computer Press AGORA, 1999
2. Ioan Jurca, Sisteme de operare, Editura de Vest 2001

CIRCUITE ELECTRICE
A. OBIECTIVE: Introducere in analiza generala a circuitelor electrice.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Notiuni fundamentale : Sarcina electrica, Tensiune si curent electric, Putere si
energie, Teoremele lui Kirchhoff; Circuite de curent continuu: Rezistorul ideal,
surse independente de tensiune si curent, Surse comandate, Ecuatiile circuitelor de
c.c., Circuite simple de c.c., Metode de simplificare a circuitelor, Formulele
divizoarelor de tensiune si de curent, Teoremele lui Thevenin si Norton, Teorema
superpozitiei, Metoda potentialelor nodurilor. Circuite de curent alternativ: Bobina
4
si condensatorul ideal, Reprezentarea in complex a functiilor sinusoidale de timp,
Ecuatiile in complex ale circuitelor de c.a., Circuite de c.a. simple, Metode de
analiza a circuitelor de c.a., Puteri in c.a., Rezonanta in circuite de c.a., Raspunsul in
frecventa al circuitelor de c.a., Circuite cuplate magnetic, Circuite trifazate,
Cuadripoli electrici, Circuite in regim tranzitoriu, Circuite RLC de ordinul 2.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Teme de seminar: Tensiune, curent, putere, teoremele lui Kirchhoff; Circuite de c.c.
I; Circuite de c.c II; Circuite de c.a. I; Circuite de c.a. II; Circuite in regim tranzitoriu
I; Circuite in regim tranzitoriu II
Lucrari de laborator: Masurari in circuite simple de c.c.(tensiune, curent,
rezistenta). Simularea PSPICE a circuitelor de c.c. Studiul experimental al
circuitului RLC serie. Simularea PSPICE a circuitelor de c.a. Circuite trifazate.
Circuite RC de derivare si de integrare. Simularea PSPICE a regimului tranzitoriu
D. BIBLIOGRAFIE
1. [Link], Bazele Electrotehnicii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
2. St. Haragus, Electrotehnica, Lit. UPT, 1996 sau Electrotehnica 1, Ed. Eurobit, 1999
3. St. Haragus, Circuite electrice, format electronic (CD-ROM si fisiere descarcabile de
pe site-ul Facultatii de Electrotehnica si Electroenergetica).

MATERIALE, COMPONENTE SI TEHNOLOGIE

ELECTRONICA
A. OBIECTIVE: Cursul asigura cunostinte teoretice si practice fundamentale
privind materialele si componentele electronice precum si notiuni introductive de
tehnologie electronica.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Materiale folosite in electronica: materiale dielectrice, magnetice, conductoare si
supraconductoare, materiale semiconductoare – proprietati si caracteristici tehnice,
fenomene specifice, tehnologii de realizare, aplicatii. Componente electrice:
rezistoare, condensatoare, inductoare – comportament functional, caracteristici
electrice (inclusiv zgomotul electric), tehnologii de realizare, aplicatii. Componente
electronice: diode si tranzistoare discrete, dispozitive optoelectronice, dispozitive
uni/multijonctiune, componente pasive integrate, structuri de circuite integrate-
tehnologii de realizare, comportament functional, parametri tipici, utilizare. Notiuni
de tehnologie electronica: simbolizarea si marcarea componentelor, pregatirea lor pentru
montare, tehnologii de lipire, tehnologii de realizare a cablajului imprimat, calculul
radiatoarelor, principii elementare de testare, incasetarea.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrari de laborator: Studiul materialelor dielectrice solide si a materialelor
magnetice, Studiul rezistoarelor liniare si neliniare, Studiul condensatoarelor si a
inductoarelor, Analiza vizuala a structurii interne a unor componente electronice,
Experimentarea unui radiator termic, Realizarea montajului experimental pentru un
circuit electronic simplu.
Seminar: Aplicatii care urmaresc ca tematica chestiunile teoretice predate la curs.
D. BIBLIOGRAFIE
1 I. Dandea, Materiale si componente pentru electronica; Ed. SOLNESS; Timisoara, 2004.

5
2 V. Catuneanu, Materiale pentru electronica; Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1982.
3 I. Dima, Materiale si dispozitive semiconductoare; Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1980.

MATEMATICI SPECIALE
A. OBIECTIVE: Insusirea de cǎtre studenti a cunostintelor si metodelor calculului
integral, precum si a ecuatiilor diferentiale.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Calculul integral: Integrale generalizate. Integrale cu parametri. Circulatia
campurilor. Integrale duble si integrale triple. Fluxul.
Ecuatii diferentiale: Rezolvarea ecuatiilor diferentiale. Sisteme de ecuatii
diferentiale. Linii si suprafete de camp. Potentiale.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar)
Exercitii si probleme conform teoriei de la curs.
D. BIBLIOGRAFIE :
1. [Link]ǎ, Analizǎ matematica; Editura Presa Universitara, Timisoara,1998;
2. [Link]ǎ, [Link], [Link], [Link], [Link], [Link],
[Link], Analiza matematica: Calcul integral, ecuatii diferentiale, analiza
complexa, Ed. Mirton, Timisoara, 2005.
3. [Link], [Link]ǎ, Lectii de Analiza Matematica, Ed. All, Bucuresti, 1996.

MATEMATICI ASISTATE DE CALCULATOR

A. OBIECTIVE: Insusirea metodelor si cunostintelor de matematici speciale necesare
inginerilor electronisti precum si deprinderea de a prelucra date in MATLAB.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Functii complexe: Functii olomorfe; Integrala curbilinie in planul complex.
Dezvoltǎri in serie. Reziduuri. Aplicatii ale teoremei reziduurilor.
Calcul operational: Transformata Fourier. Transformata Laplace. Transformata Z.
Distributii: Notiunea de distributie. Exemple remarcabile. Operatii cu distributii.
Distributii temperate.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar)
La seminar se fac aplicatii conform temelor de la curs.
Laborator: Probabilitati si procese aleatoare in MATLAB: Scheme clasice; Statistica
descriptiva; Simulari de variabile aleatoare; Lanturi Markov; Procese Poisson; Serii
cronologice – zgomote albe si colorate; Procese de difuzie.
D. BIBLIOGRAFIE :
1. [Link], [Link], [Link], [Link], [Link], Matematici speciale; Lito
U.P.T.,1991;
2. [Link], [Link], Probleme de Matematici speciale, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1982;
3. [Link], [Link], [Link], s.a., Matematici asistate de calculator; Editura
Politehnica, Timisoara, 2005.

6
 FIZICA
A. OBIECTIVE: Principalul obiectiv este de a contribui atat la formarea unui
sistem logic de gandire si abordare a fenomenelor fundamentale care implica
domeniul de activitate al inginerului electronist si de telecomunicatii, cat si la
dobandirea unor deprinderi utile pentru rezolvarea problemelor tehnice noi.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Mecanica clasica: Principii fundamentale; Teoreme generale de variatie; Legi de
conservare; Oscilatii si unde elastice: Oscilatii armonice libere, amortizate, fortate;
Compunerea oscilatiilor; Analogii electromecanice; Unde elastice; Elemente de
acustica; Termodinamica si fizica statistica: Principiile termodinamicii; Procese
ireversibile; Fizica statistica; Fenomene de transport; Electromagnetism si unde
electromagnetice: Campul electric; Campul magnetic; Producerea si propagarea
undelor electromagnetice, proprietati; Fizica cuantica: Bazele experimentale;
Formalismul matematic al mecanicii cuantice; Relatiile de nedeterminare; Ecuatia
lui Schrödinder si aplicatiile acesteia; Spinul particulelor cuantice; Statistici
cuantice; Fizica starii solide: Proprietatile corpurilor solide; Teoria cuantica a
electronilor liberi si cvasiliberi; Formarea benzilor de energie; Semiconductori.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Laborator: Statistica unui ansamblu de rezistori; Studiul spectrului vizibil al
atomului de hidrogen; Absorbtia luminii si determinarea coeficentului de absorbtie;
Polarizarea rotatorie; Studiul proprietatilor magnetice ale corpului feromagnetic;
Studiul diodei electroluminiscente; Difuzia purtatorilor de sarcina in
semiconductori; Efectul fotovoltaic.
Seminar: Studiul miscarii particulelor in campuri electrice si magnetice; Propagarea
undelor electromagnetice; Aplicatii ale ecuatiei lui Schrödinder.
D. BIBLIOGRAFIE
1. D. Popov, I. Damian, Elemente de fizica generala; Ed. Politehnica, Timisoara, 2001.
2. I. Damian, D. Popov, Fizica, teme experimentale; Ed. Politehnica, Timisoara, 2003.
3. D. Popov, I, Damian, Fizica, curs pentru invatamant la distanta; Universitatea
„Politehnica”, din Timisoara, Timisoara, 2000.

DISPOZITIVE ELECTRONICE SI OPTOELECTRONICE

A. OBIECTIVE: Cursul asigura cunostinte fundamentale si experienta inginereasca
necesara in domeniul dispozitivelor electronice si optice, precum si aplicatii realizate prin
simulare si experimente, folosind unelte si tehnici raspindite in practica inginereasca.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Jonctiunea p-n: comportarea in regim static si variabil, modele de semnal mare si
semnal mic. Diode: parametri, diode redresoare, de inalta frecventa, capacitive,
Zener. Tranzistoare bipolare: caracteristici de c.c., modele de semnal mare, de
semnal mic si regim variabil, comportarea cu frecventa. Tranzistoare cu efect de
cimp: tranzistoare TEC-J si TEC-MOS. Dispozitive electronice de putere:
tiristorul, triacul, tranzistoare de putere, tranzistorul IGBT. Dispozitive
optoelectronice: fotodiode si fototranzistoare, celule solare, diode LED, laser, etc.
Laseri, amplificatoare laser, laseri acordabili. Fibre optice: propagare, atenuare si
dispersie, transmitatoare si receptoare optice, fibre optice neliniare.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
7
Laboratoare: Diode - caracteristici si aplicatii, Tranzistorul bipolar - parametri de regim
static si regim variabil (de semnal mic), Tranzistoare TEC-J si TEC MOS-FET - parametri
de regim static si regim variabil (semnal mic), Dispozitive electronice de putere -
caracteristici si aplicatii, Experimente cu laseri, Holografie laser.
D. BIBLIOGRAFIE
1. P. Gray, R. Meyer, Circuite integrate analogice; Editura Tehnica; Bucuresti, 1999.
2. V. Tiponut, Dispozitive si circuite electronice - note de curs ; format electronic;
Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2003.
3. J. Piprek, Semiconductor Optoelectronics Devices: Introduction to Physics and
Simulation; Elsevier Science; USA, 2003.

PROGRAMAREA CALCULATOARELOR
A. OBIECTIVE: Se urmareste invatarea unui limbaj de programare (C), formarea
unui stil de programare, insusirea unor tehnici de programare, precum si modul de
rezolvare algoritmica a unor probleme tipice.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Solutionarea problemelor prin algoritmi. Scheme logice. Calcule matematice.
Functii. Tipuri, operatori, expresii. Recursivitate. Structuri de control. Functii de
intrare-iesire. Pointeri. Tipuri structurate. Programare modulara.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Laboratoare: Calcule numerice. Notiunea de precizie. Prelucrari de tablouri.
Operatori pe biti. Prelucrari de siruri de caractere. Lucruri cu fisiere text si binare.
Argumentele liniei de comanda. Alocarea dinamica a memoriei. Programe realizate
din mai multe module.
D. BIBLIOGRAFIE
B. Kernighan, D. Ritchie. Limbajul de programare C, Editura Teora, 2002.

MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE

A. OBIECTIVE: Introducere in tehnica masurarilor si metrologie, prezentarea
principalelor metode si principii de masurare in domeniul electric, a blocurilor
specifice instrumentatiei electronice, masurarea electrica a marimilor electrice.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Unitati de masura. Erori si incertitudini de masurare. Erori aleatoare, sistematice.
Metoda si mijloace de masurare. Semnale si perturbatii. Caracteristici metrologice.
Elemente componente ale aparatelor electrice si electronice de masurat. Dispozitive
electromecanice, sunturi, divizoare de tensiune, transformatoare de masurare,
amplificatoare de masurare. Convertoare analog-numerice si numeric-analogice.
Osciloscopul catodic. Masurarea curentului si a tensiunii electrice. Voltmetre electronice cu
diode in clasa B si C. Masurarea parametrilor de circuit R, L, C. Punti, Q-metre,
impedantmetre. Masurarea puterii in c.c., c.a. de 50 Hz, in audio si radiofrecventa.
Masurarea frecventei si a perioadei.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Laborator: Verificarea metrologica a aparatelor electrice de [Link]
osciloscopului catodic. Masurarea rezistentelor prin diferite metode. Masurarea
inductantelor si a capacitatilor cu punti de c.a.. Masurarea parametrilor de circuit cu
ajutorul Q-metrului. Amplificatorul instrumental. Masurarea puterii.
8
Seminar: aplicatii practice pe marginea cursului.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Ignea, A., Stoiciu, D., Masurari electronice, senzori si traductoare, Ed.
Politehnica, Timisoara, 2006
2. Chivu, M., Masurari electrice si electronice, Litografia UTT, Timisoara, 1996
3. Ignea, A., Chivu. M., Borza, I., Masurari electrice si electronice, Culegere de
probleme, Ed. Orizonturi universitare, 2002

CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE

A. OBIECTIVE: Circuite integrate digitale este o disciplina fundamentala in
pregatirea viitorului inginer electronist. Acesta va deprinde principiile de analiza si sinteza a
sistemelor numerice si principalele blocuri functionale dintr-un astfel de sistem.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Reprezentari numerice; Reprezentarea numerelor binare. Sisteme de numeratie si
coduri: Conversia Binar – Zecimal, Zecimal - Binar; Sistemul de numeratie
Hexazecimal; Codul BCD. Porti logice: Inversoare; Poarta SI, SAU, SI-NU, SAU-
NU, SAU-EXCLUSIV; Algebra booleana, Teoremele lui DeMorgan; Diagrama
Karnaugh; Circuite combinationale: Decodificatoare, codificatoare, demultiplexoare,
multiplexoare, comparatoare, sumatoare, detectoare/generotoare de paritate.
Caracteristici functionale, parametri: Circuite bipolare si MOS. Bistabile: Latch-uri;
Bistabile cu comutare pe front; Bistabile Master-Slave; Caracteristicile bistabilelor;
Monostabile; Astabile; Oscilatoare. Numaratoare: Numaratoare asincrone, sincrone,
reversibile. Registre: SIPO; SISO; PIPO; PISO; registre bidirectionale, universale;
numaratoare cu registre; Aplicatii. Memorii: RAM, ROM, PROM, EPROM,, Flash,
EEPROM, memorii speciale, extinderea capacitatii de memorare.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)
Circuit Maker – CAD pentru simulare; Masurarea principalilor parametri ai
circuitelor digitale; Implementarea functiilor combinationale; Aplicatii cu circuite
combinationale; Decodificatorul si codificatorul. Multiplexorul si demultiplexorul.
Interfatarea portului paralel. Bistabile si monostabile; Astabile si oscilatoare;
Numaratoare si aplicatii; Registre si aplicatii; Automate secventiale sincrone.
Analiza si sinteza; Memorii RAM, EPROM. Citire, scriere, programare. Memorii
seriale. Programare pe portul paralel.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Floyd T., Digital Fundamentals, Seventh Edition, Prentice Hall International, 2000.
2. Tocci R., Widmer N., Digital Systems, Principles and Applications, Eighth
Edition, Prentice Hall International, 2001.

ARHITECTURA RETELELOR DE CALCULATOARE

A. OBIECTIVE: Prezentarea problemelor legate de nivelul legatura de date si retea
al RM-OSI-ISO. Prezentarea subnivelului MAC pentru LAN-uri.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Arhitectura retelelor: modele de referinta, RM-OSI-ISO, ARPA-DOD(TCP/IP).
Nivelul legatura de date: protocoalele HDLC, SLIP, PPP, ARQ. Eficienta
protocoalelor. Retele cu difuzare. Subnivelul MAC, de control al accesului la mediu.
Retele locale (LAN): Ethernet (CSMA-CD), Token-ring (TR), Token-bus (TB).
9
Eficienta protocoalelor. Retele pe fibra optica, DQDB/ATM, FDDI. Retele pe canal
radio. Retele prin satelit. Nivelul retea: dirijarea, X.25, IP. TCP, UDP. Retele
numerice cu integrarea serviciilor ISDN.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Servicii Internet. E-mail, FTP, Telnet, HTTP. Gestionarea conexiunilor Internet (TCP/IP).
Adresare de nivel MAC si IP. Dispozitive de interconectare pentru LAN-uri. Administrarea
retelei ETHERNET. Realizarea unei pagini web in limbaj HTML.
D. BIBLIOGRAFIE
1. A. S. Tanenbaum, „Retele de calculatoare”, editia a treia, Ed. Agora, Tg. Mures, 1997.
2. M. Nafornita, C. Munteanu, „Comunicatii de date”, Ed. Gh. Asachi, Iasi, 1996.
3. W. Stallings, „Data and computer communications”, Prentice-Hall, 1997.

CAMPURI SI UNDE ELECTROMAGNETICE

A. OBIECTIVE: Se introduc marimile fizice de baza ale electromagnetismului, se
formuleaza si se fundamenteaza legile acestui domeniu. Se prezinta si unele metode
de calcul a campului electromagnetic si a marimilor relationate de acesta.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Stari si marimi electrice. Legea polarizatiei electrice temporare, Legea fluxului
electric, Legea conservarii sarcinii electrice. Stari si marimi magnetice. Legea
fluxului magnetic, Legea magnetizatiei temporare. Legi de interdependenta: Legea
inductiei electromagnetice, Legea circuitului magnetic. Campul electrostatic, Forte si
energie in campului electric. Campul electrocinetic stationar: Legea conductiei
electrice, Legea transformarii energiei in conductoare. Campul magnetic stationar,
Relatia lui Biot-Savart-Laplace si calculul campului magnetic produs de curenti,
Circuite magnetice, Energie si forte in camp magnetic. Campul electromagnetic:
Ecuatiile lui Maxwell, Vectorul Poynting si teorema puterii electromagnetice
transmise, Unde electromagnetice plane, Radiatia dipolului electric elementar.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Teme de seminar: Elemente de algebra si analiza vectoriala. Teorema lui Gauss si
aplicatii. Teorema lui Ampere si aplicatii. Legea inductiei electromagnetice si
aplicatii. Campurile electrice statice si stationare. Campuri magnetice stationare si
cvasistationare. Unde electromagnetice plane
Lucrari de laborator: Modelarea numerica a campurilor electrice statice (Qfield) I,
(Qfield) II. Modelarea numerica a campurilor magnetice stationare (Qfield) I, (Qfield) II.
Studiul experimental al legii inductiei electromagnetice. Circuite magnetice. Linii de
transmisie.
D. BIBLIOGRAFIE
1. [Link], Bazele Electrotehnicii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
2. St. Haragus, Electrotehnica, Lit. UPT, 1996 sau Electrotehnica 1, Ed. Eurobit, 1999
3. St. Haragus, Circuite electrice, format electronic (CD-ROM si fisiere
descarcabile de pe site-ul Facultatii de Electrotehnica si Electroenergetica)

SEMNALE SI SISTEME
A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu notiunile de
semnal si de sistem, care stau la baza tuturor disciplinelor pe care acesta le va
parcurge in continuare.
10
B. SUBIECTELE CURSULUI
Definitii si clasificari. Determinarea raspunsului unui sistem liniar si invariant in
timp la un semnal specificat. Convolutia semnalelor in timp discret, Convolutia
semnalelor in timp continuu, Metoda armonica. Analiza de fecventa, seria Fourier si
transformata Fourier. Analiza de regim tranzitoriu a sistemelor liniare si invariante
in timp, Utilizarea transformarii Laplace la analiza sistemelor in timp continuu,
Utilizarea transformarii z la analiza sistemelor in timp discret. Sinteza sistemelor
liniare, Forme canonice de implementare a sistemelor liniare si invariante in timp.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Seminar: Convolutia semnalelor in timp continuu si in timp discret; Serii Fourier.
Analiza spectrala a semnalelor periodice in timp continuu si discret; Transformarea
Fourier a semnalelor definite in timp continuu si discret.
Laborator: Studiul semnalelor periodice; Sisteme de ordinul I si II; Esantionarea si
memorarea semnalelor analogice; Studiul transformarii Fourier discrete
D. BIBLIOGRAFIE
Nafornita Ioan, Gordan Cornelia, Isar Alexandru, “Semnale si Sisteme”,
[Link]

CULTURA SI CIVILIZATIE
A. OBIECTIVE: Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana face necesara
cunoasterea aspectelor legate de cultura si civilizatia europeana contemporana.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Elemente introductive de cultura si civilizatie. Etapele constructiei europene.
Structura institutionala a Uniunii Europene. State europene vs. Europa: elemente
comune si elemente specifice. Valori si simboluri europene. Viitorul Uniunii
Europene. Romania si Uniunea Europeana.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Elemente definitorii ale culturii si civilizatiei. Factori de influenta. Prevederi ale
Tratatelor Europene. Constitutia Europeana. Institutii europene,procesul decizional.
Diferente culturale intre statele europene. Elemente de cultura europeana. Valori si
simboluri europene – reflectarea lor pe insemnele monetare. Extinderea Uniunii
Europene – integrarea culturii tarilor central si est-europene in cultura europeana.
Cultura romaneasca vs. cultura europeana. Integrarea culturii romanesti in cultura
europeana.
D. BIBLIOGRAFIE:
Rodica Baconsky si François Benoit (coordonatori) – „Ce este Uniunea Europeana –
un ghid pentru tinerii romani”, Centrul de Inf. al CE in Romania, 2002
*** - „Uniunea Europeana: Istoric, Institutii, procese Decizionale”, Institutul
European din Romania, 2003.

CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE

A. OBIECTIVE: Cursul asigura cunostinte teoretice si practice in domeniul
circuitelor electronice fundamentale. Continutul vizeaza cu precadere studiul
amplificatoarelor si oscilatoarelor, dar si unele procese conexe acestora: reactia negativa,
stabilitatea, compensarea, etc.

11
B. SUBIECTELE CURSULUI
Regimul de c.c. al etajului de amplificare. Studiul la frecvente medii a etajului de
amplificare. Comportarea cu frecventa a etajului de amplificare. Amplificatoare cu
reactie negativa. Stabilitatea si corectia amplificatoarelor cu reactie. Amplificatoare
cu mai multe etaje. Oscilatoare.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Laborator Studiul regimului de c.c. al etajului de amplificare, Comportarea cu
frecventa a unui etaj de amplificare, Studiul efectelor RN, Corectia unui amplificator
cu reactie, Etaj de iesire in contratimp clasa B, Oscilator Wien, Oscilatoare LC.
D. BIBLIOGRAFIE
1 P. Gray, R. Meyer, Circuite integrate analogice; Editura Tehnica; Bucuresti, 1999.
2 V. Tiponut, Dispozitive si circuite electronice - note de curs ; format electronic;
Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2003.
3 C. Caleanu, Dispozitive si circuite electronice – Experimente si simulare; Editura
Politehnica; 2003.

PROGRAMAREA ASISTATA DE CALCULATOR

A. OBIECTIVE: Se urmareste familiarizarea studentilor cu principiile de simulare si
proiectare a circuitelor electronice la nivel de schema virtuala ce poate fi realizata practic.
B. SUBIECTELE CURSULUI
PSPICE 9.1. Simularea electrica a circuitelor. Analize de c.c. si de c.a. Analiza in
domeniul timp si domeniul frecvente. Analiza de performante. Optimizarea
parametrilor elementelor de circuit si a circuitelor in SPICE
Mediul PROTEL 99 SE. Documente de tip .SCH. Documente de tip .PCB.
Sincronizarea documentelor de tip SCHEMATIC cu cele de tip PCB. Simulari.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)
Descrierea schemelor de circuit folosind programul PSpice 9.1. Studierea circuitelor
analogice fundamentale. Folosirea analizei de curent alternativ la studierea
amplificatoarelor operationale. Studierea comportamentului in regim tranzitoriu al
circuitelor analogice. Folosirea variatiei parametrilor si a valorilor componenetelor
pentru determinarea familiilor de caracteristici. Analiza parametrica. Analiza de
temperatura; Crearea unui document schematic folosind PROTEL 99 SE;
Configurarea unui document schematic pentru simulare. Crearea unui document pcb
folosind PROTEL 99 SE. Crearea unui document biblioteca de componente; Crearea
unui document biblioteca de amprente; Folosirea documentelor de tip biblioteca de
componente si biblioteca de amprente pentru crearea unui proiect;
D. BIBLIOGRAFIE
1. *** „Protel 99 SE Handbook”, Altium Ltd, 1999
2. *** „Design Explorer Documentation”, Altium Ltd, 2002
3. H. Carstea, A. Avram, M. Rangu, Tehnologie electronica. Proiectare si aplicatii,
Editura Augusta, Timisoara, 2003.

MICROECONOMIE
A. OBIECTIVE: Insusirea cunostintelor economice de baza ale teoriei
microeconomice din economia de piata contemporana. Disciplina urmareste

12
insusirea cunostintelor economice fundamentale si intelegerea functionarii
mecanismului de piata functionala.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Sistemul activitatilor economico – sociale: Nevoile si resursele economice. Sistemul
economic si structura sa. Economia de piata contemporana. Agentii economici.
Societati pe actiuni. Factorii de productie. Costul de productie. Productivitatea
factorilor de productie. Utilitatea si valoarea lor. Preturile si mecanismul pietei.
Piata, concurenta, cererea si oferta. Moneda si circulatia monetara. Salariul, forma
principala de venit. Profitul – forma specifica de venit. Dobanda. Renta.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Curente si scoli de gandire economica. Teoria factorilor de productie. Capitalul
tehnic. Costul productiei si functia cost. Productivitatea factorilor si productivitatea
muncii. Piata si concurenta. Tipuri de societati comerciale si societati pe actiuni.
Teoria obiectiva a valorii si teoria subiectiva a utilitatii marginale. Banii si circulatia
baneasca. Pretul in economia de piata. Conceptul de salar, calculul salariului brut si
net. Probleme de calcul al ratei profitului si pragul de rentabilitate. Calculul dobanzii
simple si comupuse, venit si profit bancar, a rentei pe piata pamantului si a
productiei agricole.
D. BIBLIOGRAFIE
1. S. Pop, Elemente fundamentale de microeconomie, Ed. Eurostampa, Timisoara, 2003
2. Septimiu Pop, Economie-teorie si aplicatii, Editura Eurostampa, Timisoara, 2002
3. Septimiu Pop si autorii UPT, Microeconomie, Editura “Politehnica”, Timisoara, 1998

PRELUCRAREA SEMNALELOR
A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu tehnicile de
analiza si proiectare a circuitelor care intervin in cele mai importante aplicatii ale
prelucrarii semnalelor: filtrarea, esantionarea si modulatia.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Esantionarea semnalelor, Modele de esantionare: ideala, cu urmarire si cu
memorare. Teorema esantionarii. Echivalarea sistemelor analogice cu sisteme
numerice: pe baza invariantei raspunsului la impuls, pe baza aproximarii unei ecuatii
diferentiale cu o ecuatie cu diferente finite, pe baza transformarii biliniare.
Modulatia de amplitudine, unghiulara. Semnale aleatoare. Semnale aleatoare
ergodice si stationare. Trecerea semnalelor aleatoare prin sisteme liniare si
invariante in timp. Stabilitatea sistemelor cu reactie negativa. Criterii algebrice de
stabilitate. Criteriul lui Nyquist. Filtre active.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Caracterizarea statistica a semnalelor aleatoare ergodice si [Link]
spectrala a semnalelor aleatoare. Filtre numerice transversale. Studiul stabilitatii
sistemelor cu reactie.
D. BIBLIOGRAFIE
Nafornita Ioan, Gordan Cornelia, Isar Alexandru, “Semnale si Sisteme”,
[Link]
Adelaida Mateescu, Neculai Dumitriu, Lucian Stanciu, “Semnale si sisteme”, Teora, 2001.

13
 TEHNICA FRECVENTELOR INALTE
A. OBIECTIVE: Se urmareste familiarizarea studentului cu elementele necesare
pentru intelegerea fenomenelor si circuitelor ce functioneaza in domeniul
microundelor.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Linii de transmisie. Adaptarea. Diagrama Smith. Unda plana. Ghiduri de unda.
Cavitati rezonante.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Detectorul cu dioda semiconductoare. Masurarea frecventei in domeniul
microundelor. Determinarea lungimii de unda in ghidul de unda dreptunghiular.
Utilizarea diagramei Smith. Adaptarea cu un tronson de linie. Adaptarea cu doua
tronsoane de linie. Cuplajul capacitiv si cuplajul inductiv. Cuplorul directional.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Ioan Nafornita, Tehnica microundelor (vol 1 si 2), Litografia UPT, 1982.
2. Programul „MAXWELL” elaborat de corporatia Ansoft si distribuit gratuit pentru
activitatile cu studentii.

SISTEME DE PRELUCRARE NUMERICA CU PROCESOARE

A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv insusirea cunostintelor de baza privind
structura, functionarea si programarea sistemelor de prelucrare numerica cu
procesoare (microprocesoare, microcontrolere si procesoare numerice de semnal).
B. SUBIECTELE CURSULUI
Principii generale privind structura si functionarea sistemelor de prelucrare numerica:
Structura generala si functionarea de principiu a unui SPN; Functionarea unui SPN
pentru executia instructiunilor de transfer al controlului; Tehnici de adresare a
operanzilor pentru executia instructiunilor; Functionarea unui SPN cu intreruperi;
Memoria unui SPN. Microcontrolerul 8051. Microcontrolerul 80C552. Microprocesorul
8086. Procesorul numeric de semnal TMS320VC5402. Sistemul de dezvoltare a
aplicatiilor TMS320C5402 DSK; Mediul de dezvoltare a aplicatiilor CCS.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)
Programarea microcontrolerului 8051. Porturile paralele. Accesul la memoriile
externe (8051). Circuitele de numarare/temporizare. Functionarea cu intreruperi
(8051). Sistemul TMS320C5402 DSK si mediul CCS de dezvoltare a aplicatiilor.
Utilizarea sistemului TMS320C5402 DSK pentru achizitie si distributie de date.
Implementarea filtrelor numerice.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Toma, L., Sisteme de prelucrare numerica cu microcontrolere, microprocesoare si
procesoare numerice de semnal, Editura de Vest Timisoara, 2002.
2. * * * Code Composer Studio for the C5000 DSP Platform, CD ROM, Texas
Instruments, 1999.
3. Thomas W. Schultz, Hardware, Modular Programming, and Multitasking,
Prentice Hall PTR, 1998.

14
 CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE
A. OBIECTIVE: Cunoasterea structurii circuitelor integrate analogice (CIA) si in
mod special cunoasterea principiilor moderne care stau la baza proiectarii de AO
performante, a claselor de aplicatii cu CIA pentru conceperea si/sau dimensionarea
de scheme electronice bazate pe CIA.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Etaje tipice ale CIA: surse de curent si de tensiune, etaje diferentiale cu sarcina
activa, etaje de iesire, circuite de protectie termica. Structura AO, parametrii AO,
metode de imbunatatire a performantelor AO, analiza erorilor AO, metode de
corectie a caracteristicii de freventa a AO. Aplicatii cu AO: circuite elementare cu
AO, surse de curent constant comandate in tensiune, amplificatoare de
instrumentatie, redresoare de precizie, detectoare de amplitudine si de varf, circuite
de esantionare/memorare, circuite de integrare si diferentiere, oscilatoare
sinusoidale, amplificatoare logaritmice si exponentiale, filtre active, surse de
tensiune de referinta, comparatoare de tensiuni. Regulatoare de tensiune.
Multiplicatoare analogice. AO cu transconductanta.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Experimente: Aplicatii liniare cu AO. Sursa de curent constant c-data in tensiune.
Convertor de domeniu de tensiune. Aplicatii neliniare cu AO. Transformatoare
functionale. Analiza comportarii dinamice a AO. Utilizarea comparatorului integrat
LM339. Stabilizator de tensiune cu CI 723
Simulari: Simularea unor redresoare de precizie (mono si bialternanta) cu AO de uz
general si cu AO rapide. Simularea unor filtre active cu AO. Oscilator sinusoidal cu
inductanta si capacitate simulate cu AO
D. BIBLIOGRAFIE
1. L. Jurca, M. Ciugudean, Circuite Integrate Analogice; Editura “Politehnica”,
Timisoara, 2004
2 . P.R. Gray, R.G. Meyer, Analysis and Design of Analog Integrated Circuits, John
Wiley & Sons, 1993
3. A.M. Manolescu, Analog Integrated Circuits, Ed. Foton International, Bucuresti, 1999

PROGRAMARE ORIENTATA PE OBIECTE

A. OBIECTIVE: Familiarizarea studentilor cu principiile limbajelor orientate pe
obiecte care sa le permita executia proiectelor la alte disciplinele si perfectionarea pe
baza studiului individual. Familiarizarea cu principiile programarii in Java.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Programarea calculatoarelor, Algoritmi. Tehnici de programare, Tipuri de limbaje de
programare. Conceptele fundamentale ale programarii orientate pe obiecte: Incapsularea
informatiei, Tipuri de date abstracte. Clase, obiecte, atribute si metode, Relatii intre clase:
utilizare, mostenire, Polimorfism. Proiectarea unei aplicatii orientate pe obiecte: Tehnici de
proiectare,Validarea unui proiect, Unelte de proiectare. Limbajul UML. Prezentarea
limbajului JAVA: Tipuri de date, Instructiuni, Expresii si operatori. Conceptele orientarii
pe obiecte in JAVA: Tipuri de clase JAVA, Tipuri de relatii intre clase JAVA, Pachete
JAVA. Proiectarea bazata pe pachete, Instantierea obiectelor. Clase si Interfete JAVA:
15
Utilizarea Claselor, Utilizarea Interfetelor, Bibliotecile standard de clase JAVA.
Dezvoltarea de aplicatii grafice in JAVA: Pachetele AWT si Swing, Crearea unei interfete
cu utilizatorul. Elemente de grafica si prelucrare a imaginilor. Aplicatii Internet in JAVA.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)
Tehnici de programare. Proiectarea aplicatiilor. Limbajul Java. Mediul de dezvoltare
JCreator. Aplicatii JAVA de tip consola. Tipuri de date, expresii si operatii. Utilizarea
sirurilor si tablourilor. Clase si obiecte. Mostenire. Polimorfism. Crearea unei intefete cu
utilizatorul folosind AWT si Swing. Crearea unei aplicatii de prelucrari de imagini.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Pescaru D., Baze de date relationale si orientate pe obiecte, Ed. Politehnica, 2001
2. Pescaru D., Mocofan M., Aplicatii interactive multimedia, Ed. Politehnica, 2001
3. D. Vaduva, Programarea in Java, Ed. Agora Press, 1998

PROIECT DE CIRCUITE ELECTRONICE

A. CERINTELE ACTIVITATII DE PROIECT
Se va realiza un proiect practic complet functional de fiecare student in parte.
Pentru studiu se va utiliza un caiet scolar de 48 de foi, in care se vor conspecta
cerintele proiectului, temele periodice primite de la coordonatorul de proiect, date de
catalog, calcule de consum si pret etc. La fiecare sedinta studentul va aduce acest
caiet, iar la sustinere il va preda.
Proiectul se va preda, in forma electronica (pe discheta sau CD) si in forma listata,
intr-un dosar de plastic care va contine, in maximum 7 pagini de text scris: cerintele
proiectului; caracteristicile electrice ale echipamentului; schema bloc; detalii de
proiectare; schema electrica si descrierea functionarii sale (listata color); simularile
blocurilor componente (listate color); managementul proiectului (extensii, calculul puterii
disipate si al pretului componentelor); studiu estimativ al costului produsului finit; tabelul
de componente, desenele cablajului (amplasare componente, fata 1, fata 2, ambele
fete + componente, vedere 3D, toate color); rezultate experimentale (masurari,
performante, grafice); concluzii; bibliografie.
In timpul sedintei, cadrul didactic va oferi sprijin studentilor, referitor la cautarea pe
Internet, utilizarea programelor CAD, interpretarea rezultatelor, etc. In cadrul
proiectului, fundamentale sunt insa studiul, creatia si munca individuala. Soft-ul,
impreuna cu baze de date si foi de catalog sunt disponibile pe CD-urile din laborator
(care pot fi imprumutate pe baza unui anumit algoritm).
TEME DE PROIECT
Temele de proiect au fost distribuite in 5 categorii, cu o paleta de teme concrete.
• Automate secventiale sincrone: manipulatorul, semaforizarea unei intersectii,
contor luminos de obiecte, numeric in durata;
• Aplicatii cu registre si numaratoare: ceas cu alarma, frecventmetru numeric,
PLL numeric, mixer digital, sistem de transmisie seriala a datelor, generator de
secvente aleatoare, emulator EPROM;
• Aplicatii industriale: programator EEPROM, testor de memorii, generator de
functii, comanda unui MPP, sursa de tensiune programabila;
• Scheme combinate: amplificator cu castig controlat digital, capacimetru,
termometru, umidometru, filtru numeric, turometru auto, masurarea factorului de
umplere al unui semnal, telecomanda.

16
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Domeniul: Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii - Specializarea: Electronică aplicată
Nr.
Disciplina C S L P Cr./Ex
crt.
Anul III Sem. 5
1 Management şi Marketing 2 2 0 0 4/D
2 Aparate electronice de măsurat 2 0 2 0 4/E
3 Radiocomunicaţii 2 0 2 0 4/D
4 Electronică de putere 2 0 2 0 4/E
5 Teoria informaţiei şi a codării 2 1 1 0 4/E
6 Sisteme de achiziţii de date 2 0 2 0 4/E
7 Bazele sistemelor flexibile inteligente 2 0 2 0 4/D
8 Practică 2
Total 14 3 11 0 30
Anul III Sem. 6
1 Se alege o disciplină de la altă specializare 2 0 2 0 4/E
2 Sisteme cu logică programabilă 2 0 1 1 6/D
3 Compatibilitate electromagnetică 2 0 2 0 4/E
4 Construcţia şi tehnologia echipamentelor electronice 2 0 2 0 4/E
5 Electronică de putere în comutaţie 2 0 2 0 4/E
6 Instrumentaţie virtuală 2 0 1 1 6/D
7 Practică 2
Total 12 0 10 0 30
Anul IV Sem. 7
1 Testarea echipamentelor electronice şi de tc 2 0 2 0 4/E
2 Software pentru electronică şi tc. 2 0 1 1 5/D
3 Modelare şi simulare 2 0 1 1 5/E
[Link] de
4 Bazele microelectronicii Senzori şi actuatori 2 0 2 0 4/D
acţionare
Echip. electronice de
5 VHDL Procesoare de semnal 2 0 2 0 4/E
interfaţare
6 Disciplină de la altă rută curriculară 2 0 2 0 4/E
7 Proiect cu procesoare 0 0 0 2 4/D
Total 12 0 10 4 30
Anul IV Sem. 8 (7 săptămâni)
1 Curs extern 3 1,5 1,5 0 3/E
2 Disciplină de la altă rută curriculară 3 0 3 0 3/E
3 Automatizări Tehnici de pr. VLSI Automatizări 3 0 3 0 3/E
Microsisteme Sisteme de control
4 Electronică medicală 3 0 3 0 3/E
electronice şi mecanice distribuit
5 Proiect de software 0 0 0 2 3/D
6 DIPLOMĂ 15
Total 12 1,5 10,5 2 30

17
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Domeniul: Inginerie Electronică si Tc. - Specializarea: Tehnologii şi sisteme de telecomunicaţii

Nr.
Disciplina C S L P Cr./Ex
crt.
Anul III Sem. 5
1 Management şi Marketing 2 2 0 0 4/D
2 Aparate electronice de măsurat 2 0 2 0 4/E
3 Radiocomunicaţii 2 0 2 0 4/E
4 Electronică de putere 2 0 2 0 4/D
5 Teoria informaţiei şi a codării 2 1 1 0 4/E
6 Comunicaţii de date 2 0 2 0 4/D
7 Circuite de telecomunicaţii 2 0 2 0 4/E
8 Practică 2
Total 14 4 10 0 30
Anul III Sem. 6
1 Se alege o disciplină de la altă specializare 2 0 2 0 4/E
2 Decizie şi estimare în teoria informaţiei 2 0 1 1 6/D
3 Sisteme de televiziune 2 0 2 0 4/E
4 Transmisii telefonice 2 0 2 0 4/E
5 Sisteme de comutaţie digitală 2 0 2 0 4/E
6 Baze de date 2 0 1 1 6/D
7 Practică 2
Total 12 0 10 2 30
Anul IV Sem. 7
1 Testarea echipamentelor electronice şi de tc. 2 0 2 0 4/E
2 Software pentru electronică şi tc. 2 0 1 1 5/D
3 Modelare şi simulare 2 0 1 1 5/E
Protocoale de
4 Radiocomunicaţii 2 Tehnologii multimedia 2 0 2 0 4/D
comunicaţii
5 Reţele numerice integrate Grafică computerizată 2 0 2 0 4/E
6 Disciplină de la altă rută curriculară 2 0 2 0 4/E
7 Proiect de dezvoltare 0 0 0 2 4/D
Total 12 0 10 4 30
Anul IV Sem. 8 (7 săptămâni)
1 Curs extern 3 1,5 1,5 0 3/E
2 Disciplină de la altă rută curriculară 3 0 3 0 3/E
Securitatea Producţie audio-
3 Comunicaţii optice 3 0 3 0 3/E
reţelelor video
Optimizarea Compresie audio-
4 Comunicaţii mobile 3 0 3 0 3/E
reţelelor video
5 Proiect de software 0 0 0 2 3/D
6 DIPLOMĂ 15
Total 12 1,5 8 10,5 30

18
 MANAGEMENT ŞI MARKETING (EA, TST)
A. OBIECTIVE: Însuşirea de către studenţi a noţiunilor, principiilor, tehnicilor şi
modelelor specifice managementului şi marketingului, atât la nivel de concepte cât
şi la nivel de aplicare în cadrul firmelor în condiţiile reale de piaţă.
B. SUBIECTELE CURSULUI:
Partea 1 – Management: Conceptul de management; Funcţia de decizie; Planificarea
strategică, tactică şi operaţională; Organizarea. Structura organizatorică; Coordonare
şi motivare; Controlul ca funcţie managerială; Cultura organizaţională.
Partea a 2-a – Marketing: Conceptul de marketing; Mediul înconjurător al
marketingului; Sistemul informatic de marketing, Piaţa. Studiul pieţei; Mixul de
marketing: produsul; pretul; distribuţia; promovarea; Obiectivele. Planificarea în
marketingul strategic; Marketing-management.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Partea 1 – Management: Decizii în condiţii de certitudine; Decizii în condiţii de risc;
Decizii în condiţii de incertitudine; Planificarea. Planul de afaceri; Metode de
planificare şi programare în reţea; Organizarea. Structura organizatorică
Partea a 2-a – Marketing: Conceptul de marketing vs. Conceptul de schimb. Studiu
de caz; Metode specifice de analiză a mediului de marketing; Cercetarea
pieţ[Link] şi instrumente specifice; Segmenterea de piaţă. Definiţii, necesitate,
procedura şi criterii; Analiza de portofoliu, poziţionarea produselor unei
firmeÎntocmirea planului de marketing.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Ph. Koller, R.E. Turner - Marketing Management - ¬Preentice Hall, Canada,
Ontario, 1993
2. A.Tăroată – Marketing. Concepţie, planificare, implementare – [Link],
Timişoara, 2003.
3. A. Bădescu, I. Taucean – Bazele managementului şi marketingului, Editura
Eurobit, Timisoara, 2001

APARATE ELECTRONICE DE MASURAT (EA, TST)

A. OBIECTIVE: Cunoaşterea la nivel de schemă bloc şi circuite specifice, precum
şi câştigarea de deprinderi de măsurare cu principalele aparate electronice întâlnite
în practica inginerului electronist.
B. SUBIECTELE CURSULUI:
Osciloscopul analogic de uz general (schema bloc, afisoare, atenuatoare,
amplificatorul de deflexie verticală şi orizontală, baza de timp, circuitul de
sincronizare, baza de timp dublă, osciloscopul cu mai multe canale). Osciloscopul
analogic cu eşantionare (eşantionarea secvenţială, schema bloc şi circuite specifice).
Osciloscoape numerice (tehnici de eşantionare, circuite specifice, reconstruirea
semnalelor din eşantioane, analizor de spectru cu FFT). Generatoare de semnal (de
joasă frecvenţă, de ultrajoasă frecvenţă, de radiofrecvenţă, generatoare de funcţii,
generatoare de zgomot, generatoare de impulsuri). Voltmetre electronice (schema
bloc, etajul de intrare, CAN cu dublă integrare, multimetre, convertoare c.a. - c.c.,

19
convertoare rezistenţă-tensiune, perturbaţii serie şi de mod comun). Numărătorul
universal. Distorsiometrul, Analizoare de spectru
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: 1. Multimetrul numeric, 2. Osciloscopul analogic, 3. Numărătorul universal,
4. Generatorul de funcţii, 5. Generatorul de impulsuri, 6. Osciloscopul numeric, 7.
Instrumentaţie virtuală, 8. Test practic
D. BIBLIOGRAFIE
1. Traian Jurca, Dan Stoiciu Aparate electronice de măsurat – curs, UTT 1993,
2. Traian Jurca, Dan Stoiciu Instrumentaţie de măsurare – structuri şi circuite,
Editura de Vest 1996.
3. T. Jurca, D. Stoiciu, S. Mischie Aparate electronice de măsurat –Ed. Orizonturi
Univ. 2001

RADIOCOMUNICAŢII (EA)
A. OBIECTIVE: Introducere în semnale în banda de bază şi parametrii discretizării
acestora. Prezentarea principalelor tehnici de achiziţie, prelucrare, compresie,
transmisie şi stocare a acestora.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Semnalele text, vocal, audio, grafică, imagine, video, date. Captarea, discretizarea,
prelucrarea şi compresia semnalelor vocal şi audio. Captarea, discretizarea,
prelucrarea şi compresia semnalelor imagine şi video. Transmisia în radiofrecvenţă.
Înregistrarea magnetică şi optică a semnalelor audio şi video.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator)
Introducere în Dreamweaver şi dezvoltarea unei aplicaţii Dreamweaver.
Echipamente utilizate în prelucrarea sunetului. Prelucrarea semnalului vocal şi
audio. Camera web, semnalul video complex color, sistemul PAL. Prelucrarea
imaginilor cu filtre convoluţionale.
D. BIBLIOGRAFIE
1. M. Oteşteanu, Sisteme de transmisie şi comutaţie, Editura Orizonturi
Universitare, Timişoara, 2001
2. M. Oteşteanu, Televiziune, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001
3. M. Oteşteanu, F. Alexa, C. Ianăşi, Sisteme de înregistrare audio&video, Editura
de Vest, Timişoara, 1998

ELECTRONICĂ DE PUTERE (EA)

A. OBIECTIVE: Prezentarea noţiunilor legate de conversia energiei electrice dintr-
o formă în alta, instalaţiile şi sistemele care fac această conversie, precum şi
domeniile de aplicaţie.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Dispozitive electronice utilizate în electronica de putere. Redresoare monofazate
necomandate.. Redresoare monofazate comandate. Redresoare de putere comandate
şi necomandate. Filtre, dimensionarea acestora. Influenţa dispersiei
transformatoarelor asupra comutaţie la redresoarele de putere. Stabilizatoare de
tensiune liniare.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR

20
Dispozitive electronice de putere: Tiristor, triac, IGBT, Tranzistor MOSFET –
caracteristici , parametri. Redresoare monofazate şi trifazate. Stabilizatore de
tensiune liniare.
D. BIBLIOGRAFIE
1. V. POPESCU,Electronică de putere, Ed. de vest, Timişoara, 2005.
2. V. POPESCU, D. LASCU, D. NEGOIŢESCU, Convertoare de putere în
comutaţie, Ed. De Vest, Timişoara, 1999.
5 . [Link], Fundamentals of power electronics, Kluver Academic Press,
Mass. 2001.

TEORIA INFORMAŢIEI SI A CODĂRII (EA)

A. OBIECTIVE: Introducere în teoria transmisiunii informaţiei cu accent pe teoria
informaţiei şi a codării, prezentarea principiilor de bază a teoriei informaţiei şi a
transmiterii sale prin canale discrete fară zgomot şi cu zgomot, prezentarea
principalelor metode de codare a informaţiei binare, introducere în teoria deciziilor
statistice cu aplicaţii în analiza sistemelor numerice de transmisie.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Teoria informaţiei . Surse discrete de in informaţie. Canale discrete. Codarea
informaţiei discrete. Coduri optimale. Codarea informaţiei şi spaţiul
[Link] lui Shannon. Teoria codării. Noţini de algebră liniara ,corpul
Galois. Coduri bloc. Codul Hamming. Coduri ciclice (BCH, Reed Salomon).
Coduri convoluţionale. Codarea, matrici generatoare. Decodarea secvenţială,
algoritmi Viterbi. Turbo coduri. Teoria deciziilor statistice. Aplicaţii în analiza
sistemelor numerice de transmisie.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: Introducere în MathLab. Surse Markov. Canale [Link]
optimale(Huffman, Shannon-Fano). Coduri bloc (Hamming, BCH,Reed Salomon).
Coduri convoluţionale. Decodare Viterbi.
La seminar se fac aplicaţii de la ultimele cursuri predate
D. BIBLIOGRAFIE
1. Vasile Stoica, ADRIAN MIHAESCU, Teoria transmisiunii informaţiei, Editura
IPT, Timişoara, 1985.
2. ADRIAN MIHAESCU, Teoria statistica a transmisiunii informaţiei , Editura
UPT, Timişoara, 1995
3 YVON MORI,Théorie de l’information et du codage, Ed. Lavoisier, Paris, 2006

SISTEME DE ACHIZIŢIE DE DATE (EA)

A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv însuşirea cunoştinţelor de bază privind
componentele, structura, funcţionarea, tehnicile de interfaţare şi programare ale
sistemelor de achiziţie de date.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Introducere. Structura unui sistem de achizitie şi prelucrare numerică a semnalelor.
Circuite de condiţionare a semnalelor: Amplificatoare cu modulare-demodulare;
Amplificatoare de izolare; Convertoare tensiune-frecvenţă. Convertoare numeric
analogice: Codificări binare ale numerelor; Caracteristici ale CNA; Principii de
construcţie a CNA. Convertoare analog numerice: Caracteristici ale CAN; Principii
21
de construcţie a CAN; CAN delta-sigma. Circuite de eşantionare şi memorare:
Caracteristici ale CEM; Ansamblul CEM-CAN; Principii de construcţie a CEM.
Sisteme de achiziţie şi distribuţie de date. Structuri şi funcţionare. Interfaţarea şi
programarea sistemelor de achiziţie de date. Reducerea influenţei perturbaţiilor
asupra proceselor de achiziţie de date.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Convertoare numeric analogice. Măsurarea caracteristicilor. Sinteza semnalelor
periodice. Convertoare analog numerice. Măsurarea caracteristicilor. Analiza
structurii şi funcţionării. Sisteme de achiziţie de date. Analiza structurii, funcţionării
şi a tehnicilor de interfaţare. Achiziţia de date cu cu procesoare dotate cu canale de
intrare şi ieşire analogice. Programarea sistemelor de achiziţie de date.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Toma, L., Sisteme de achiziţie şi prelucrare numerică a semnalelor. Editura de
Vest Timişoara, 1997.
2. * * * Data Acquisition and Control Handbook, Keithley, 2001.

BAZELE SISTEMELOR FLEXIBILE INTELIGENTE (EA)

A. OBIECTIVE: Cursul ofera studenţilor o practică din lumea reală cu teoria
adecvată. Cu o parte introductivă din ingineria mecanică tradiţională, urmată de
teoria conducerii roboţilor, senzori/ actuatori electronici şi ştiinţa computerelor,
cursul acoperă transformarile matematice de bază în robotică, metodologia liniară/
neliniară şi comandă de forţă, hardware-ul electronic specific şi programarea
roboţilor.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Reprezentarea matematică în robotică: transformări şi reprezentări omogene,
modelul geometric, modelul diferenţial. Cinematica roboţilor. Dinamica roboţilor.
Modelarea: modelul matematic al proceselor, simularea software, interacţiunea
senzorilor. Teoria de conducere a roboţilor: traiectorii, corelarea spaţiu-timp, legile
de mişcăre, legile de conducere, metodele de conducere a roboţilor. Conducerea
roboţilor: planificarea traiectoriei specificaţiile mişcarilor, conducerea mişcărilor,
echipamente specifice electrice/electronice, actuatori. Programarea roboţilor:
structuri de bază ale software de funcţionare a procesului. Aplicaţiile robotului:
roboţi industriali (celule de fabricaţie flexibile, linii de fabricaţie flexibile), roboţi
neindustriali (roboţi de serviciu, roboţi de transport), roboţi mici (mini, micro,
nanoroboţi).
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: Părţile mecanice ale roboţilor. Instruirea prin învaţare. Programarea
roboţilor. Senzori şi traductoare, actuatoare. Fabricaţia flexibilă şi celule de
asamblare
D. BIBLIOGRAFIE
1. R.P. Paul, The theory and practice of robot manipulator – Programming and
control, Mac Graw Hill, 2001
2. M. Vukobratovic, Scientific Fundamentales of Robotics, Springer- Verlag,
Heidelberg, New Yorc, 1987
3. John J. Craig, Introduction to Robotics: Mechanics and Control (3rd Edition) ,
Hardcover, USA, 2003

22
 SISTEME CU LOGICĂ PROGRAMABILĂ (EA)
A. OBIECTIVE: Introducere în structurile logice programabile, prezentarea
principalelor structuri logice programabile actuale: CPLD şi FPGA, prezentare
principalelor tipuri de elemente programabile.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Istoria structurilor logice programabile (de la tranzistor la milioane de porţi
integrate). Circuite PAL, PLA, CPLD, FPGA, ASIC. Tehnologii de programare:
antifuzibil, EEPROM, FLASH, RAM. Structura circuitelor programabile: CLB,
LUT, DCM.. Metode de proiectare cu circuite programabile: schematic, VHDL,
automate cu stări finite. Software de proiectare. Proiectarea pentru testabilitate.
Sisteme pe un cip (Systems on Chip). Microcontrolere şi FPGA. Reducerea
costurilor de producţie utilizând SLP.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări laborator: Familia FPGA Xilinx - Spartan 3; sistem de dezvoltare bazat pe
Spartan 3. Implementarea unor porţi logice în FPGA utilizând captura schematică.
Testarea funcţionării. Implementarea unor porţi logice în FPGA utilizând limbajul
VHDL. Testarea funcţionării. Aplicaţii cu afişaje cu 7 segmente, patru digiti. Afişare
simultană, afişare multiplexată în timp. Ceas digital cu FPGA. Automat cu stări
finite implementat în FPGA. Aplicaţie – Semafor programabil. Divizor de frecvenţă
programabil în FPGA. Generarea unei mire color pe monitor, cu ajutorul sistemului
de dezvoltare cu Spartan 3.
Teme proiect: Frecvenţmetru în FPGA, cu afişarea rezultatelor pe 4 digiti.
Implementare procesor 8 biţi tip PicoBlaze in Spartan 3. Sistem de acces pe baza de
cod alfa numeric, implementat în Spartan 3 – folosind o tastatura. Joc video
implementat in Spartan 3. Sintetizor digital de frecvenţă cu FPGA. Controler de
ascensor folosind un FPGA. Procesor logaritmic rapid cu FPGA.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Gontean A., Băbăiţă M., Structuri Logice Programabile. Aplicaţii, Editura de
Vest, Timişoara, 1997,
2. Tocci R., Widmer N., Digital Systems, Principles and Applications, Eighth
Edition, Prentice Hall, 2001.
3. Wakerly John F., Circuite digitale. Principiile şi practicile folosite în proiectare,
Editura Teora, 2002, 928 pg., ISBN 973-20-0659-5.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ (EA)

A. OBIECTIVE: Cursul familiarizează studenţii cu problemele specifice CEM,
standardele de măsurare şi testare pentru asigurarea complianţei şi, pe baza acestora,
principiile constructive de care trebuie să se ţină seama în proiectarea şi realizarea
echipamentelor electronice.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Introducere; Definirea CEM, noţiuni de bază, unităţi de măsură specifice. Cuplaje
electomagnetice; Tipuri de cuplaje electromagnetice; clasificarea perturbaţiilor
electromagnetice. Protecţia în conducţie: Filtre RC şi LC, filtre de reţea, circuite de
limitare, realizarea circuitelor de protecţie. Ecranarea; Teoria ecranării, ecranarea
23
câmpului magnetic, efectul aperturilor, frecvenţe de rezonanţă pentru cutiile
ecranate. Măsurări şi teste în CEM; Măsurarea perturbaţiilor transmise prin
conducţie şi radiate; Teste de imunitate
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Diafonia inductivă şi capacitivă. Măsurarea parametrilor filtrelor de reţea.
Descărcări electrostatice. Măsurarea perturbaţiilor conduse. Eficienţa ecranării şi
efectul aperturilor. Studiul perturbaţiilor sub formă de impuls. Determeninarea
perturbaţiilor din mediul ambiental.
D. BIBLIOGRAFIE
1. A. Ignea, Introducere în compatibilitatea electromagnetică, Ed. De Vest,
Timişoara, 1998
2. T. Williams, EMC for Product Designers, Newnes, Oxford,1996

CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA ECHIPAMENTELOR

ELECTRONICE (EA)
A. OBIECTIVE: Prezentarea problemelor specifice de construcţie şi tehnologie a
echipamentelor electronice moderne, miniatură, de mare flexibilitate şi fiabilitate şi
a soluţiilor tehnologice de compatibilizare electromagnetică care se impun.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Concepţii actuale în construcţia şi tehnologia echipamentelor electronice.
Tehnologia subansamblelor funcţionale. Mase şi împământări antiperturbative.
Realizarea compatibilităţii electromagnetice în proiectarea sistemelor analogice.
Realizarea compatibilităţii electromagnetice în proiectarea sistemelor logice.
Sisteme şi configuraţii logice pentru transmiterea şi recepţia datelor numerice cu
imunitate ridicată la perturbaţii. Zgomotul în echipamentele electronice
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: Fabricarea cablajelor imprimate în tehnologie substractivă. Lipirea
componentelor electronice în tehnologie Reflow. Influenţa traseului de masă asupra
surselor stabilizate de tensiune. Studiul reflexiilor în liniile de transmisiune. Analiza
diafoniei pe plăcile de circuit imprimat. Zgomotul rezistoarelor. Studiul ecranelor
electromagnetice.
D. BIBLIOGRAFIE
1. H. Cârstea: Construcţia şi tehnologia echipamentelor electronice, Ed. Politehnica,
Timişoara, 2000
2. H. Cârstea, A. Avram, M. Rangu: Tehnologie electronică. Proiectare şi aplicaţii,
Ed. Augusta, Timişoara, 2003
3. C. Harper: Electronic Packaging and Interconnection Handbook, McGraw Hill,
2000

ELECTRONICĂ DE PUTERE ÎN COMUTAŢIE (EA)

A. OBIECTIVE: Prezentarea noţiunilor legate de convertoarele c.c.-c.c. cu izolare
şi fără izolare. Convertoare de putere mare utilizate în tracţiunea electrică.
Concertoare c.c.-c.a. de mică şi mare putere. Convertoare c.a.-c.a. pentru acţionarea
motoarelor de c.a.
B. SUBIECTELE CURSULUI
24
Convertoare c.c.-c.c de tip buck, boost, buck-boost, CUK, în punte. Convertoare
c.c.-c.c. cu izolare: forward, fly-back, in punte. Transformatorul în comutaţie la
înaltă frecvenţă. Redresoare de cu factor de putere ridicat. Convertoare c.c.-c.a.
Modulaţia PWM. Convertoare c.c.-c.c. de putere pentru tracţiunea electrică.
Convertoare c.a.-c.a.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: Convertoare c.c.-c.c. fără izolare. Convertoare c.c.-c.c. cu izolare.
Convertoare c.c.-c.c. pentru tracţiunea electrică.
D. BIBLIOGRAFIE
1. V. POPESCU,Electronică de putere, Ed. de vest, Timişoara, 2005.
2. V. POPESCU, D. LASCU, D. NEGOIŢESCU, Convertoare de putere în
comutaţie, Ed. De Vest, Timişoara, 1999.
3 . [Link], Fundamentals of power electronics, Kluver Academic Press,
Mass. 2001.

INSTRUMENTAŢIE VIRTUALĂ (EA)

A. OBIECTIVE: Instrumentaţia virtuală se bazează pe un mediu de programare
grafic conceput cu scopul de a realiza achiziţii de date, controlul instrumentelor,
analiza măsurărilor şi prezentarea datelor.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Introducere în LabVIEW:conceptul de instrument virtual; crearea diagramei bloc;
depanarea şi executarea instrumentelor virtuale; crearea instrumentelor şi
subinstrumentelor virtuale; instrucţiuni pentru controlul execuţiei programelor;
programarea şi gestionarea evenimentelor; gruparea datelor folosind şiruri, matrici şi
structuri; variabile locale şi globale; grafice şi diagrame undă; elemente de bibliotecă
pentru grafică şi sunet;gestionarea fişierelor; formule şi ecuaţii; funcţii polimorfice;
personalizarea instrumentelor virtuale; controlul interactiv al execuţiei
instrumentelor virtuale; utilizarea elementelor de reţea; Interacţiuni cu componente
Windows: aplicaţii ActiveX Server, Client; Distribuţia aplicaţiilor LabVIEW:
executabile, instrumente virtuale, DLL-biblioteci cu legare dinamică; Apelarea
codului scris în limbaje de programare clasice: C, C++, MatLAB; Achiziţii de date
cu o plăca multifuncţionala NI; instrumente virtuale specifice achiziţiilor de date
Controlul instrumentelor: tipuri de comunicare, utilizarea driverelor instrumentale.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Realizarea unui generator de funcţii virtual, a unui osciloscop virtual, a unui analizor
de spectru virtual, a unui sistem multipunct de monitorizare, control şi analiză a
temperaturii. Utilizarea plăcii de achiziţie 6023E NI. Utilizarea modulelor ADAM
4000 Advantech. Sistem de măsurare cu instrumentaţie virtuală a caracteristicilor de
polarizare a fibrelor optice. Simularea unui proces industrial.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Cottet, F., Ciobanu, O., Bazele programării în LabVIEW, Ed. Matrix Rom,
Bucureşti 1998.
2. G Programming Reference Manual. National Instruments, January 1998.
3. LabVIEW Function and VI Reference Manual. National Instruments, Jan. 1998.

25
 RADIOCOMUNICAŢII I (TST)
A. OBIECTIVE: Introducere în radiocomunicatii, prezentarea mecanismelor
propagarii undelor radio in mediul real, intelegerea principiilor functionarii
antenelor, parametrii antenelor, arhitecturi de radioreceptoare analogice si numerice,
parametrii receptoarelor.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Principiile radiocomunicaţiilor: Definirea sistemelor de radiocomunicaţii,
Clasificarea sistemelor. Propagarea Undelor Radio: Obţinerea radiaţiei de câmp
electromagnetic, dipolul ca element radiant, Proprietăţi ale câmpului
electromagnetic, Propagarea undelor radio în mediul real şi efectul suprafeţei
terestre, Structura atmosferei şi propagarea in atmosferă. Antene: Definirea
antenelor, antena izotropă, Parametrii antenelor, Antene filare, Dipolul elementar.
Sisteme Radiante: Sisteme radiante formate din doi dipoli în antifază, în fază şi în
cuadratură, Sistemul format din două antene izotrope, Sistemul format din doi
dipoli coliniari simfazici, Sistemul format din doi dipoli paraleli simfazici.
Radioreceptoare: Receptoare analogice: principiu, arhitecturi, acord, Arhitecturi de
receptoare digitale, Parametrii receptoarelor: zgomotul şi sensibilitatea.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: Generatoare de RF, Radioreceptoare de masura, Masurarea antenelor,
Simularea directivitatii antenelor, Sisteme radiante, Simularea directivitatii
sistemelor radiante
D. BIBLIOGRAFIE
1. A. Ignea, E. Marza, A. De Sabata, Antene şi propagare; Editura de Vest;
Timisoara 2002,
2. [Link], Electromagnetic Waves and Antennas, Rutgers University 2002

TEORIA INFORMATIEI SI A CODARII (TST)

A. OBIECTIVE: Se familiarizeaza studentul cu structura unui sistem de
transmitere a informatiei si se prezinta noţiunile despre codarea sursei, adica,
problemele legate de compresii, cu si fara pierderi, respectiv codarea canalului,
adica problemele legate de codurile detectoare si/sau corectoare de erori. Se prezinta
cateva principii legate de secretizarea transmiterii informatiei.
B. SUBIECTELE CURSULUI:
Sisteme de tarnsmitere a informaţiei (STI). Modelarea statistică şi informaţională a
unui STI. Surse discrete de informaţie fără memorie (SDFM). Măsura cantitativă a
informaţiei numerice. Entropia informaţională, redundanţa şi eficienţa unei SDFM.
Canale de transmisiune discrete Debit de informaţie. Surse cu memorie (Markov).
Canale cu memorie. Codarea sursei. Teorema I-a a lui Shannon (codarea canalelor
fără perturbaţii). Algoritmi de codare pentru compresie :tehnici de dicţionar tehnici
de dicţionar adaptive (LZ , LZW ). Codare pentru secretizare. Codarea canalului :
teorema a II-a a lui Shannon. Coduri pentru protecţia la erori: coduri bloc liniare,
ciclice, convoluţionale.Întreţeserea şi concatenarea codurilor. Turbocoduri.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator + seminar):
Sursa de informatie. Codarea sursei. Algoritmul Huffman static. Algoritmi de
compresie: algoritmul Huffman dinamic, algoritmul Lempel-Ziv. Sisteme de

26
criptare. Codul Hamming. Codul Reed-Muller. Codul ciclic. Codul BCH. Codul
Reed-Solomon. Codul convolutional.
D. BIBLIOGRAFIE
1. A. T. Murgan,Principiile teoriei informaţiei în ingineria informaţiei şi a
comunicaţiilor, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1998.
2. M. E. Borda,Teoria transmiterii informaţiei. Teoria informaţiei şi codării.
Fundamente şi aplicaţii, Ed. Dacia,1999.
3. Graham Wade,Coding techniques. An introduction to compression and error
control, Palgrave Publishers Ltd, 2000.

COMUNICATII DE DATE (TST)

A. OBIECTIVE: Prezentarea problemelor legate de nivelul fizic al RM-OSI-ISO si
anume, canale, distorsiuni, erori de transmisiune, interfete modem-terminal, tehnici
de modulatie si structuri de modemuri utilizate in retelele terestre.
B. SUBIECTELE CURSULUI:
Canale,distorsiuni,zgomote,[Link] electrica a datelor: coduri RZ,
NRZ, unipolare, bipolare, Manchester, AMI, HDB3, B8ZS. Transmisiuni de date în
banda de baza. Transmisiuni fara ISI, cu ISI [Link]
transmisiunii (BER). Modem in banda de baza. Transmisiuni de date în sistemul cu
modulaţie liniară. Modemuri cu modulaţie de amplitudine. Transmisiuni de date în
sisteme cu modulaţie de frecvenţă. Modemuri cu modulaţie de frecvenţă
Transmisiuni de date în sisteme cu modulaţie de fază. Modemuri cu modulaţie de
fază. Sincronizarea de bit. Interfaţa modem-terminal: V24/RS 232C, RS 422, RS
423, RS 449, X 21, V25, RS366. Multiplexarea:cu divizarea timpului TDM, cu
divizarea frecvenţei FDM. Multiplexarea statistică.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Prezentarea mediului MATLAB. Transmisiuni in banda de bază(BB).Trecerea
secvenţei de date printr-un filtru global de tiptrece-jos. Transmisii de date înBB, fără
interferenţă intersimbol, canal fără zgomot. Transmisii de date înBB, fără
interferenta intersimbol, canal cu zgomot. Transmisii de date înBB, cu interferenţă
controlată intersimbol, canal fără zgomot Transmisii de date în BB, cu interferenţă
controlată intersimbol, canal cu zgomot. Transmisii de date cu modulaţie de fază.
D. BIBLIOGRAFIE
1. W. Stalings,Data and Computer [Link] –Hall,1997
2. [Link],[Link],Telegrafie si transmisiuni de datre,IPTVT,1984
3. [Link],[Link],Comunicatii de date,[Link],Iasi,

CIRCUITE DE TELECOMUNICAŢII (TST)

A. OBIECTIVE: Cursul prezintă metodele de aproximare afiltrelor Buterworth,
Cebîşev sau Bessel pornind de la specificaţii, proiectarea de filtre analogice sau
digitale pe baza unor caracteristici de frecvenţă impuse,
modulatoarele/demodulatoarele MA, MP şi MF, principiile şi specificaţiile unui
circuit de interfaţă.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Analiza şi proiectarea filtrelor analogice şi digitale. Teoria filtrelor şi metode de
aproximare a filtrelor trece-jos analogice. Transformări de frecvenţă şi normare.
27
Proiectarea filtrelor active analogice cu amplificatoare operaţionale, amplificatoare
OTA şi circuite cu capacităţi comutate. Proiectarea filtrelor digitale IIR prin metode
de transformare uzuale. Proiectarea şi realizarea filtrelor digitale IIR.
Circuite de modulare/demodulare. Modulatoare şi demodulatoare MA analogice.
Demodulatoare analogice MP şi MF. Modulatoare şi demodulatoare digitale.
Circuite de interfaţă. Interfeţe A/D. Interfeţe D/A. Circuite de decizie.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Analiza şi proiectarea filtreloranalogice pe baza gabaritului de frecvenţă impus.
Proiectarea filtrelor digitale IIR şi FIR. Proiectarea şi simularea umui
modulator/demodulator digitalQAM. Analiza şi simularea unor circuitelor de
interfaţă A/D.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Adelaida Mateescu et. all., Prelucrarea numerica a semnalelor. [Link],
Bucuresti, 1998.
2. L-P. Huelsman, Introduction to Active and Passive Filter Design, McGraw-Hill
Book Co., New York, 1993.
3. [Link], [Link], Principles of Communication, Wiley New York, 2001

DECIZIE SI ESTIMARE IN TEORIA INFORMATIEI (TST)

A. OBIECTIVE: Introducerea estimatorilor nedeplasati, de dispersie minima.
Aprecierea calitatii. Metode de determinare a estimatorilor. Detectia semnalelor
conform criterilor Neyman-Pearson si Bayes. Aplicatii in telecomunicatii.
B. SUBIECTELE CURSULUI
[Link] fara deplasare. Limita inferioara Cramer-Roo si estimarea cu
dispersie minima. Estimatori liniari. Estimatori suboptimali. Estimare cu
verosimilitate maxima. Metoda momentelor. Abordarea Bayesiana. Ipoteze statistice
si detectia semnalelor din zgomot. Detectia semnalelor deterministe. Detectia
semnalelor aleatoare. Aplicatii in telecomunicatii.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Estimarea mediei si dispersiei. Estimarea tendintelor. Estimarea directiei din care
vine semnalul. Estimarea distantei la o tinta. Detectia semnalelor in sistemele de
comunicatii cu modulatie de amplitudine si faza. La seminar se fac aplicatii si
probleme din ultimele cursuri predate. Exista o culegere de probleme, in manuscris.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Note de curs, existente pe internet la adresa [Link]/teaching
2. Steven M. Kay Fundamentals of Statistical Signal Processing I Estimation
Theory, Prentice Hall 1993
3 . Steven M. Kay Fundamentals of Statistical Signal Processing II Detection
Theory Prentice Hall 1998

SISTEME DE TELEVIZIUNE (TST)

A. OBIECTIVE: Studenţii se vor familiariza cu tehnicile de formare a semnalului
de televiziune şi de reconstituire a imaginilor. Disciplina dă o viziune de ansamblu şi
de perspectivă a problematicii televiziunii.
B. SUBIECTELE CURSULUI

28
Principiul transmisiei informaţiei de imagine. Explorarea liniară întreţesută.
Semnalul video complex. Spectrul de frecvenţe al semnalului video. Transmisia
informaţiei de culoare în televiziune. Sistemele TV color PAL, SECAM. Transmisia
semnalului video în televiziunea digitală. Standardul digital de studio pentru
transmiterea semnalului de imagine color. Sistemele de televiziune MAC şi HDTV.
Sisteme de difuziune video numerică. DVB (Digital Video Broadcasting), I-TV
(televiziune interactivă), Web Cast, VoD (Video-on-Demand). Convergenţa
mediilor de comunicare. Internet TV, Web TV.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Principiul transmisiei informaţiei de imagine şi de culoare în televiziune. Transmisia
semnalului video în televiziunea digitală. Aplicaţii ale televiziunii digitale.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Corneliu I. Toma, Florin Alexa, Radu A. Vasiu , Principiile televiziunii analogice
şi digitale; Editura Politehnica; Timişoara, 2006 (volumul I), 2007(volumul II).
2. Winstom W. Hodge, Interactive Television. A Comprehensive Guide for
Multimedia Technologies, McGraw Hill, New York, 1995.

TRANSMISII TELEFONICE (TST)

A. OBIECTIVE: Introducere în semnalul vocal şi parametrii discretizării acestuia.
Se analizează tehnici analogice şi numerice de compresie şi multiplexare a
semnalului telefonic. Se studiază tehnici şi echipamente terminale şi de linie, în
ansamblul unei reţele telefonice.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Transmisia semnalului vocal: parametri, transmisia pe 4 fire, 2 fire, echipamentul de
linie. Multiplexarea în frecvenţă: tehnici, standarde, ierarhia transmisiilor analogice.
Discretizarea semnalului vocal: eşantionarea, cuantizarea neuniformă, legi de
compresie. Multiplexarea în timp discret: codec-ul PCM, cadrul PCM, multicadrul
de semnalizări. Interfaţa de linie: coduri de linie, AMI, HDB-3, 8BZS, 2B1Q,
regeneratoare de semnal.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
În cadrul activităţii de laborator se ilustrează practic, prin montaje experimentale,
cunoştinţele teoretice dobândite în cadrul cursului, urmărindu-se în special:
Transmisii analogice: tehnici de multiplexare, circuite şi sisteme specifice
transmisiilor analogice. Transmisii numerice: multiplexarea şi demultiplexarea,
coder PCM, decoder PCM, codec de linie.
D. BIBLIOGRAFIE
1. J. Bellamy, Digital Telephony, Third Edition, John Wiley & Sons, 2000
2. M. Oteşteanu, Sisteme de transmisie şi comutaţie, Editura Orizonturi
Universitare, Timişoara, 2001
3. M. Oteşteanu ş.a, Sisteme de transmisiuni telefonice – îndrumător de laborator;
Centrul de multiplicarePolitehnica, Timişoara, 1996

SISTEME DE COMUTAŢIE DIGITALĂ (TST)

A. OBIECTIVE: Prezentarea locului şi rolului centrului de comutaţie în reţeaua
telefonică, studiul principalelor metode de comutaţie digitală, incluzând comutaţia
de pachete ATM şi Voice over IP, prezentarea sistemelor de semnalizare folosite în
29
reţeaua telefonică şi prezentaterea unor aspecte specifice centralelor digitale:reţeaua
de comutaţie, interfeţe de abonat, unitatea de comandă, alături de structuri tipice de
CTAD: Alcatel 1000E10B, Siemens EWSD, Ericson Axe 10, utilizate în reţeaua
telefonică naţională.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Reţeaua telefonică şi rolul CTA în reţeaua telefonică. Structura şi funcţiile CTA.
Comutaţia digitală. Comutatoarele digitale temporal, spaţial şi temporal extins.
Reţele digitale de conexiune cu 2, 3 şi mai multe etaje. Reţele cu comutaţie de
pachete. Comutaţia ATM. Noţiuni de trafic. Calculul probabilităţii de blocare în
reţelele de conexiune. Semnalizarea în reţeaua telefonică. Sistemele de semnalizare
R2 şi ITU-T nr. 7. Intefeţe de abonat. Interfeţe analogice şi digitale. CTA digitale.
Structura generală a CTAD. Unitatea de comandă a CTAD. Tipuri reprezentative de
CTA digitale: Alcatel 1000E10B – structura hardware şi structura logică. Staţii
multiprocesor. Reţeaua de comutaţie din CTAD Alcatel – comutatorul OCB283,
comutatorul HC. CTAD Siemens EWSD. CTAD Ericson AXE10. Telefonia prin
internet (VoIP). Perspective de dezvoltare – reţeaua inteligentă IN, servicii
multimedia, NGN.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Terminalul telefonic şi semnalizarea pe lina de abonat. Studiul comutaţiei digitale
temporale şi spaţiale. CTAD Alcatel 1000E10B. Structură generală. Schema bloc.
Structura staţiilor multiprocesor. Staţiile multiprocesor de comandă, de auxilare şi
de mentenanţă. CTAD Alcatel 1000E10B. Staţia multiprocesor de conexiune.
Testarea liniilor de abonat în CTAD Alcatel 1000E10B. Planurile de numerotare,
rutare şi taxare. Studiul facilităţilor oferite abonaţilor analogici în CTAD Alcatel
1000E10B. Analiza desfăşurării unui apel în CTAD Alcatel 1000E10B. Studiul unei
reţele de tip VoIP.
D. BIBLIOGRAFIE
1. G. Niculescu, L. Ioan, Tehnici şi sisteme de comutaţie, editura MatrixRom,
Bucureşti, 2000
2. T. Rădulescu Reţele de telecomunicaţii, editura Thalia, Bucureşti, 2003
3. M. Oteşteanu, F. Alexa, C. Balint, Telefonie numerică. Alcatel 1000E10, Editura
de Vest, Timişoara, 2004.

BAZE DE DATE (TST)

A. OBIECTIVE: Dezvoltarea aplicaţiilor baze de date relaţionale, prezentarea
limbajului SQL, MS Access şi utilizarea Visual Basic pentru accesul la baze de date.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Crearea unei baze de date. Tabele. Relaţii. Integritate referenţială. Extragerea
datelor. Formulare. Subformulare. Importarea şi exportarea datelor. Interogări.
Limbajul SQL. Tipuri de interogări. Interogări acţiune. Modelul orientat pe
evenimente, pe obiecte. Programarea VBA. Tratarea erorilor. Tehnologia client-
server. Securitatea datelor. Finalizarea şi distribuirea unei aplicaţii.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări laborator: Realizarea unei baze de date MS Access. Tabele. Interogări şi
formulare. Rapoarte. Module. Inserarea de cod în formulare şi rapoarte.
Automatizare. Interogări programabile. Controale grafice. Evenimente. Metode.

30
Tratarea erorilor. Tehnici VBA avansate. Visual Basic si VBA. Realizarea unui
executabil pentru accesul la baza de date.
Teme proiect: Bibliotecă multimedia. Bază de date nutriţie. Amortizarea mijloacelor
fixe. Orar facultate. Gestiunea materialelor şi de produse finite. Magazin on-line.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Dobson, Rick, Programming Microsoft Access, Version 2002, Core Reference,
Microsoft Press, 2001.
2. Bockmann, Cristopher şi Klander, Lars şi Tang, Lingzan, Visual Basic. Biblioteca
Programatorului, Ed. Teora, 2002.
3. Eric Winemiller Jason, T. Roff Bill Heyman Ryan Groom, Visual Basic 6. Baze
de date, Ed. Teora, Bucureşti, 2002.

TESTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE (EA)

A. OBIECTIVE: Testarea echipamentelor electronice este o disciplină
fundamentală în pregătirea inginerilor electronisti, unde se va familiariza cu
problemele specifice de testare, cu metodele analitice de soluţionare a acestora şi cu
principalele echipamente utilizate în domeniu.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Problematica generală a testării echipamentelor electronice în mediul industrial.
Testarea compatibilităţii electromagnetice a echipamentelor electronice complexe.
Metode de generare a secvenţelor de test pentru diagnosticarea defecţiunilor.
Instrumente de testare. Testarea prin controlul vizual automat. Sisteme electronice
autotestabile
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Modarea defecţiunilor. Generarea secvenţelor de test prin metode deterministe.
Generarea secvenţelor de test prin metode statistice. Generarea secvenţelor de test
utilizând metoda algoritmului. Testarea echipamentelor electronice complexe
utilizând analizoare logice. Testarea prin analiza semnăturilor. Testarea prin
inspecţie optică automată
D. BIBLIOGRAFIE
1. Cârstea, H.: Testarea echipamentelor electronice, Editura Politehnica, 1997.
2. Abramovici, M., Breuer, M. Friedman, A.: Digital Systems Testing and Testable
Desing IEEE Press, New York, 1996

TESTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE SI DE

TELECOMUNICATII (TST)
A. OBIECTIVE: Studenţii vor obţine informaţii despre cele mai importante tehnici
de testare utilizate în industria electronică şi de telecomunicaţii.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Rolul şi obiectivele testării. Testarea la nivel de componente electronice, testarea
parametrică: parametrii statici şi dinamici, testarea funcţională: microprocesoare şi
microcontrolere, memorii semiconductoare, convertoare A-N şi N-A, circuite de
interfaţă, Testarea la nivel de plachetă echipată, Metode de test de tip “built-in-self-
test”, Testarea la nivel de echipament, testarea elementelor digitale dintr-un sistem
multimedia, Aparatură pentru testarea automată, analizoare logice, analizoare de
semnătură, Proiectarea pentru testabilitate, Elemente de realizare a sistemelor
31
tolerante la defectare, Determinarea şi măsurarea erorilor de neliniaritate şi de
diafonie, Localizarea defectelor în cablurile de telecomunicaţii
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Testarea receptoarelor radio, Testarea receptoarelor TV, Testarea unui lanţ video,
Testarea video player Testarea CD şi DVD player, Testarea calităţii transmisiei într-
o reţea numericăa de comunicaţie
D. BIBLIOGRAFIE
[Link] Radu: “Testarea echipamentelor electronice”, Ed. Orizonturi Universitare,
Timişoara, 2001
2. Pitică Dan, Radu Mihaela: “Elemente de testare pentru sisteme electronice”, Ed.
Albastră, Cluj-Napoca, 2001

SOFTWARE PENTRU ELECTRONICĂ ŞI

TELECOMUNICAŢII(EA)
A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind
programarea sistemelor dedicate de prelucrare numerică.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Introducere. Sisteme dedicate de prelucrare numerică. Sisteme de operare. Sisteme
de operare multisarcină. Sisteme de operare multisarcină bazat pe priorităţi si pe
transferul execuţiei sarcinii prioritare. Sisteme de operare în timp real. Software
pentru sisteme dedicate de prelucrare (procesul de compilare, biblioteci, încărcarea
programelor aplicaţie, facilităţi ale limbajului C pentru programarea sistemelor
dedicate). Tehnici de depanare şi emulare. Structura şi programarea sistemelor cu
procesoare numerice de semnal. Tehnici de adresare, funcţionare pipeline, execuţie
prin repetare a unei instrucţiuni şi a unui grup de instrucţiuni. Interfeţe analogice.
Mediul de dezvoltare a aplicaţiilor. Analiză în timp real. Structura şi programarea
reţelelor CAN cu microcontrolere.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Sistemul TMS320C5402 DSK şi mediul de dezvoltare a aplicaţiilor CCS.
Dezvoltarea unui program aplicaţie: crearea unui proiect; generarea codului;
execuţia programului aplicaţie; puncte de întrerupere; puncte de informare statistică.
Utilizarea sistemului de operare DSP/BIOS pentru elaborarea unui program
aplicaţie, generarea codului şi depanare. Generare de semnale, implementarea
filtrelor numerice FIR şi IIR. Structura şi programarea modulului pentru reţele CAN
al unui microcontroler din familia S12x.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Liviu Toma, Gabriel Vasiu, Robert Pazsitka, Sisteme de prelucrare numerică cu
procesoare, Editura de Vest Timişoara, 2005.
2. Steve Heath, Embedded Systems Design, Newnes Elsevier Science, 2003.

MODELARE ŞI SIMULARE (EA)

A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv însuşirea cunoştintelor teoretice şi
practice de bază privind modelarea şi simularea sistemelor fizice precum şi a
algoritmilor de control pentru aceste sisteme.
B. SUBIECTELE CURSULUI

32
Etapele implementării unui sistem electronic de comandă (Electronic Control Unit,
ECU). Ciclul V: crearea modelului matematic, simularea off-line, testarea
prototipului si a controllerului, validarea modelului. Sisteme în timp continuu şi
discret. Sisteme comandate prin evenimente. Maşina cu stări finite. Instrumente
software: MATLAB, Simulink, Stateflow. Instrumente hardware: dSPACE. Sisteme
de control adaptive. Aplicaţii: eliminarea zgomotului aditiv suprapus peste un
semnal, echilibrarea unei punţi de curent alternativ cu braţe virtuale. Aplicaţii ale
modelării şi simulării în industria automobilelor: controlul închiderii geamului,
acţionarea oglinzii şi blocarea uşilor; controlul automat al transmisiei; controllerul
adaptiv de croazieră.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Laborator:Elemente de bază în MATLAB: vectori şi matrici, instrucţinuni de
control, instrucţini de intrare-ieşire, funcţii, grafice. Aplicaţii în MATLAB: analiză
spectrală, filtre numerice. Elemente de bază în Simulink: sisteme în timp continuu şi
în timp discret. Stateflow: diagrame, stări, tranziţii, evenimente. Filtre adaptive şi
aplicaţii ale acestora implementate în MATLAB şi Simulink.
Proiect: Algoritmi cu rulare în timp real, folosind sistemul dSPACE 1102. Analizor
de spectru folosind un osciloscop numeric pentru achiziţia semnalului. Sisteme de
control folosind Stateflow: automat pentru închiderea geamului uşii unui automobil,
automat de tip cheie electronică pentru deschiderea unei uşi.
D. BIBLIOGRAFIE
1. *** MATLAB. Simulink. Stateflow. Modeling, Simulation, Implementation, The
Mathworks Inc., 2005.
[Link],[Link]:Modeling Reactive Systems with Statecharts,McGraw-Hill, 1998
3. Frank L. Severance: System Modeling and Simulation - an Introduction, John
Wiley, 2001

SISTEME ELECTRONICE DE ACŢIONARE (EA)

A. OBIECTIVE: Disciplina îşi propune să familiarizeze studentul cu dispozitivele
electronice de putere şi cu cele mai utilizate circuite integrate dedicate comenzii
motoarelor electrice. Se abordează tehnici şi metode de comandă a motoarelor de
curent continuu, a motoarelor asincrone şi a motoarelor pas cu pas.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Sistemul de acţionare. Sursa de alimentare. Motoare electrice. Blocul de comandă.
Caracteristicile dispozitivelor electronice de putere. Diode redresoare, Schottky,
FRED. Tranzistoare de putere BJT, DMOS, IGBT. Module inteligente de putere.
Tiristoare GTO, MCT. Circuite de comandă a tranzistoarelor de putere cu grilă
izolată. Circuite de comandă: cu componente discrete, cu circuite integrate
monolitice (IR 2110, IR 2125, etc.). Echipamente electronice destinate acţionării
motoarelor de c.c. Analiza funcţionării punţii H. Generarea impulsurilor de comandă
pentru tranzistoarelor şi circuite integrate pentru comanda punţilor H (IR 8200).
Comanda cu microprocesoare/microcontrollere dedicate (PIC, DSP). Echipamente
de acţionare pentru motoare asincrone. Modulaţia impulsurilor în durată. Circuite
integrate pentru comanda tranzistoarelor unei punţi trifazate (IR 2130). Echipamente
de acţionare pentru motoare pas cu pas. Metode de comandă. Generarea secvenţelor
de impulsurilor destinate comenzii tranzistoarelor de comutare a fazelor.

33
Echipamente de acţionare cu motoare de curent continuu fără perii. Comanda cu
circuite integrate şi microcontrollere. Sisteme de acţionare pentru o axă mecanică
realizată cu motor MCC, MCA şi MPP.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări de laborator: Circuite de comandă pentru tranzistoare de putere MOS şi
IGBT în regim de comutaţie. Circuite de comandă cu izolare galvanică cu
optocuplor utilizate în sisteme de acţionare. Circuite de comandă pentru tranzistoare
de putere DMOS şi IGBT cu izolare galvanică cu transformator de impulsuri.
Circuite de comandă integrat individual pentru tranzistoare DMOS sau IGBT.
Circuite de comandă integrat pentru o punte H cu tranzistoare DMOS sau IGBT.
Circuite de comandă integrat pentru o punte trifazată cu tranzistoare DMOS sau
IGBT. Circuite de protecţie a tranzistoarelor de putere în comutaţie. Măsurarea
numerică a turaţiei utilizând traductoare incrementale de deplasare. Regulator de
curent şi tensiune cu chopper pentru motor de curent continuu; Modulator PWM
pentru comanda unui motor de curent continu; Circuit de comandă a motorului
asincron. Circuit de comandă a motorului pas cu pas.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Băbăiţă M., Dispozitive şi circuite de comandă a acţionărilor electrice, Editura de
Vest, Timişoara, 2005, ISBN 973-36-0411-9, 286pg.
2. Bogdanov I., Conducerea cu calculatorul a acţionărilor electrice, Editura
Orizonturi Universitare, Timişoara, 2004 , ISBN 973-638-112-9.
3. Popescu V., Bogdanov I., Popovici A., Băbăiţă M., Procesorul de semnal în
conducerea sistemelor de acţionare electrică, Editura Politehnica, Timişoara, 2001,
ISBN 973-8247-28-42.

ECHIPAMENTE ELECTRONICE DE INTERFAŢARE (EA)

A. OBIECTIVE: Disciplina îşi propune să familiarizeze studentul cu principiile de
bază ale interfaţării sistemelor de calcul cu procesele industriale. Se studiază
principii şi metode de interfaţare între un calculator şi un proces industrial pentru
achiziţie şi distribuţie de date, analogice şi numerice. Se prezintă posibilităţile
existente pentru comunicaţii industriale prin intermediul interfeţelor seriale şi
paralele, standardizate.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Principii de structurare pe niveluri a interfeţelor. Transferul de informatie la nivelul
1 de interfaţare. Transferul de informatie la nivelul 2 de interfaţare (subsisteme de
achizitie de date analogice, subsisteme de achizitie de date numerice, subsisteme de
distributie de date analogice, subsisteme de distributie de date numerice. Interfeţe
stadard pentru calculatoare utilizate în conducerea proceselor industriale (Interfaţa
serială RS-232 şi derivatele ei, RS-485, interfaţa paralelă IEEE 488). Interfeţe
standardizate pentru comenzi si prelucrarea datelor (interfaţa serială I2C, SPI,
interfaţa serială CAN pentru conducerea proceselor industriale). Reţele de
calculatoare utilizate în conducerea proceselor.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: Decodificarea adreselor şi selecţia perifericelor. Programarea unui circuit
programabil simpu: 8255. Sistem de achiziţii de date compatibil IBM-PC realizat cu
ADC-80. Portul serial al calculatorului compatibil IBM-PC. Programare. Portul

34
paralel al calculatorului compatibil IBM-PC. Programare. Convertor RS-232 la I2C.
Placa de achiziţie ADA 3100. Instalare, programarea blocurilor funcţionale.
Aplicaţii ale plăcii de achiziţie ADA 3100. Măsurarea unor parametri pentru un
proces industrial cu ajutorul unui calculator personal. Protocol de comunicaţie I2C
realizat cu microcontroler 8051. Interfaţa IEEE-488. Instalare şi configurare. Sistem
de comandă la distanţă conectat la interfaţa paralelă IEEE-488.
D. BIBLIOGRAFIE
1. ISAR DORINA, Echipamente de conducere a proceselor industriale, Litografia
UPT, Timişoara, 1999.
2. ISAR DORINA, Interfeţe seriale pentru comunicaţii industriale, Ed. Politehnica,
Timişoara, 2002.
3. T. IONESCU, Sisteme şi echipamente pentru conducerea proceselor.

BAZELE MICROELECTRONICII (EA)

A. OBIECTIVE: Pregătirea studenţilor în domeniul proiectării circuitelor integrate
analogice, digitale şi mixte (cu accent pe tendinţa actuală de integrare în tehnologie
CMOS), în scopul de a se forma pentru una dintre cele mai bine plătite meserii din
domeniul ingineriei electronice.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Elemente de tehnologie CMOS, SOI-CMOS şi BiCMOS. Efecte de substrat, de
canal mic, de modulaţie a canalului; conducţia sub prag a tranzistorului MOS;
zgomotul la tr. MOS. Comutaţia tranzistorului MOS. Efecte parazite. Modele de
tranzistoare MOS pentru circuite digitale. Amplificatoare operaţionale cu CMOS.
Etaje tipice. Reacţia negativă pentru semnal comun. Stabilitate. Tehnici de autozero.
Referinţe de tensiune cu corecţii de ordinul I şi II. Circuite de start-up. Circuite
integrate neliniare. Comparatoare, comparatoare sincronizate pe tact, multiplicatoare
analogice, circuite de polarizare adaptivă. Circuite integrate mixte. Circuite integrate
analogice programabile. Estimarea performanţelor; a erorilor datorate
neîmperecherii componentelor integrate; gliciuri, efectul de pătrundere a clock-ului
şi al injecţiei de sarcină. Proiectarea circuitelor integrate cu tensiuni mici de
alimentare. Fiabilitatea circuitelor şi integritatea semnalelor în microelectronică.
Tehnici de lay-out analogic şi digital. Circuite de distribuţie a clock-ului. Testare,
diagnoză, depanare şi încapsulare.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (5 şedinţe de proiect-laborator a câte 6 ore)
Aplicaţia: proiectarea la nivel de tranzistor şi implementarea în lay-out a unui CAN
cu aproximaţii succesive pe 10 biţi cu sursă de tensiune de referinţă încorporată, cu
alimentare la 1,5V. Proiectarea şi simularea unui AO cu căştig de 1000 în tehnologie
CMOS. Lay-out. Proiectarea şi simularea unei referinţe de tip sub-bandgap cu
corecţie de ordinul II şi realizarea lay-out-ului. Proiectarea unui CNA cu control în
curent pe 10 biţi cu referinţă de tensiune încorporată, inclusiv lay-out. Proiectarea şi
simularea unui registru de aproximaţii succesive. Lay-out. Simularea în buclă a
CAN. Lay-out final. Simulare după extracţie din lay-out.
D. BIBLIOGRAFIE
Lucian Jurca, Mircea Ciugudean, Circuite integrate analogice, Editura Politehnica,
ediţie revizuită, 2006.

35
Harry Veendrick, Deep Submicron CMOS Ics, second edition, Ten Hagen and Stam,
Olanda, 2000.
Russel Jacob Baker, CMOS Circuit Design, Layout and Simulation, Wiley
Interscience, 2005.

VHDL (EA)
A. OBIECTIVE: Cursul se adreseaza tuturor studentilor Facultatilor Electrice IPT
care doresc sa abordeze studierea practica la nivel de implementare
industrial/comecial a sistemelor digitale utilizand tehnicile de proiectare cu unelte
EDA actuale. Cursul are ca obiectv major completarea cunostintelor de
modelareVHDLa sisteme digitale si practica in proiectarea circuitelor VLSI.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Limbaje de descriere hardware -particularitati. Introducere in modelarea HDL a
circuitelor digital. Definitii de tip in VHDL. Constructe de descriere
paralela(concurent). Reprezentari secventiale – process. Simulatorul VHDL.
Descrieri VHDL sintetizabile. Comparatie VHDL – Verilog.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: Constructe comune in VHDL – ALDEC – Evita. Simularea descrierilor
VHDl – ActiveVHDL. Mediul integrat de proiectare ISE Xilinx. Descriere completa
si implementare CoolRunner. Traducere Diagrame de stari – VHDL. Migrare
descrierilor VHDL – Verilor.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Peter Ashenden , A VHDL Cook Book, Univ. Adelaide, Australia 1993
2. Toacse , Nicula Electronica Digitala, Teora 1999
3. I Jivet Proiectarea Asistata de Calculator, UPT 1993

PROIECT CU PROCESOARE (EA, TST)

A. OBIECTIVELE PROIECTULUI: Proiectul are ca obiectiv însuşirea de
cunoştinţe privind utilizarea şi programarea unui sistem cu procesor pentru
implementarea aplicaţiilor de prelucrare numerică a semnalelor.
B. SUBIECTELE CURSULUI
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (proiect)
Dezvoltarea unor aplicaţii de prelucrare numerică implementate cu sisteme cu
procesoare prin programare în limbaj de asamblare şi/sau C. Aplicaţiile se referă la:
achiziţie şi distribuţie de date; generare de semnale; afişarea informaţiei
alfanumerice; filtrare numerică; transformare Fourier rapidă; generatoare şi
detectoare de ton DTMF; codarea semnalului vocal şi reducerea zgomotelor.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Toma, L., Sisteme de prelucrare numerică cu microcontrolere, microprocesoare şi
procesoare numerice de semnal, Editura de Vest Timişoara, 2002.
2. * * * Code Composer Studio for the C5000 DSP Platform, CD ROM, Texas
Instruments, 1999.
3. Thomas W. Schultz, Hardware, Modular Programming, and Multitasking,
Prentice Hall PTR, 1998.

36
 AUTOMATIZARI (EA)
A. OBIECTIVE: Disciplina îşi propune să familiarizeze studentul cu abordarea
sistemica ca mod de analiza a comportarii sistemelor in general si sistemelor
electronice de reglare automata in special, introduce instrumentele de lucru specifice
caracterizarilor in domeniul timp si respectiv frecventa.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Notiuni si principii fundamentale. Structura sistemelor de reglare automata.
Exemple. Modelarea analitica a proceselor si sistemelor. Exemple. Analiza
sistemelor electronice de reglare automata. Caracterizarea sistemelor in domeniul
frecventa. Sisteme tipizate. Exemple. Regulatoare tipizate, solutii de implementare.
Stabilitatea sistemelor. Indicatori de calitate ai SRA. Discretizarea sistemelor.
Metode de analiza.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Introducere in mediul Matlab. Generarea soft a unor semnale de intrare frecvent
utilizate pentru analiza functionarii proceselor tehnice. Modelarea sistemelor liniare
invariante. Simularea functionarii sistemelor liniare continue si discrete. Simularea
functionarii sistemelor cu interconexiuni. Indicatori de calitate ai SRA, definiti pe
baza raspunsului indicial. Raspunsul sistemelor liniare in domeniul frecventa.
D. BIBLIOGRAFIE
1. F. Stratulat, Teoria sistemelor – Analiza asistata de calculator a sistemelor liniare,
Ed. MatrixRom – Bucuresti, 2000
2. N. Tudoroiu, O. Prostean, D. Curiac, Automatizari complexe, Ed. Mirton
Timisoara, 1993
3. C. Vasar, I. Szeidert, Automatizari, Modelare si simulare, curs, Timisoara, 2001

ELECTRONICĂ MEDICALĂ (EA)

A. OBIECTIVE: Introducere in domeniul electronicii biomedicale: detecţia,
măsurarea şi monitorizarea semnalelor fiziologice, modelarea sistemelor fiziologice
interpretarea diagnosticului prin intermediul tehnicilor de prelucrare a semnalelor
din bazele de date bioelectrice, analiza computerizată a datelor
B. SUBIECTELE CURSULUI
Sisteme fiziologice: sistemul cardiovascular, endocrin, nervos, vizual, auditiv,
gastrointestinal, respirator; Fenomene bioelectrice: bazele electrofiziologiei; teoria
de volum a conductoarelor; proprietăţile electrice ale ţesuturilor; modele ale
membranei; metode numerice pentru câmpul bioelectric; principiile
electrocardiografiei, electromiografiei, encefalografiei; biomagnetism; stimularea
electrică a ţesuturilor; Senzori biomedicali: electrozi biopotenţiali; senzori
electrochimici, optici, bioanalitici; Analiza semnalelor biomedicale. Instrumente şi
dispozitive medicale: amplificatoare biopotentiale; aprecierea neinvazivă a presiunii
şi mecanicii arteriale; măsurarea ieşirii cardiace; măsurări ale impedanţelor
bioelectrice; stimulatoare cardiace implantabile, implantabile pentru controlul
neuromuscular; defibrilatoare; dispozitive pentru electrochirurgie; ventilaţia
mecanică; laseri biomedicali, monitorizarea optică neinvazivă.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Laborator: BioBench bază I. BioBench bază II. Algoritm de estimare a parametrilor
Levenberg-Marquardt. Analiza caracteristicilor curgerii sângelui şi a tensiunii
37
arteriale bazată pe un ciclu mediat al inimii. Model interactiv al sistemului
cardiopulmonar. Model cardiovascular hemodinamic pe buclă închisă. Model
dinamic al sistemului pulmonar.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Tărâţă, Mihai, Electronică medicală, Editura Sitech, Craiova, 1999.
2. Rangayyan, Rangaraj, Biomedical Signal Analysis,Wiley, New York, 2002.
3. Aldroubi, Akram and Unser, Michael, Wavelets in Medicine and Biology, CRC
Press, 1996.

PROIECT DE SOFTWARE
A. OBIECTIVE: Proiectul de software încheie evoluţia viitorului inginer
electronist, începută la proiectul de circuite electronice şi continuată la procesul de
microcontrolere. Aria de cuprindere a proiectului de software este variată, acoperind
toate specializările facultăţii. Comune sunt însă cerinţele proiectului, adică
dezvoltarea unei aplicaţii complete, pornind de la specificaţii, etapizare, testare,
pregătirea pentru distribuire şi întocmirea documentaţiei. Sunt urmărite şi lucrul în
echipă, încadrarea în termene, comunicarea, etc.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (proiect)
Realizarea unei baze de date; Software de aplicaţii pentru microcontroler; Software
de aplicaţii pentru telecomunicaţii; Software de aplicaţii pentru multimedia;
D. BIBLIOGRAFIE
1. Schildt H., DC manual complet, Ed. Teora, Bucureşti, 2002.
2. Eric Winemiller Jason, T. Roff Bill Heyman Ryan Groom, Visual Basic 6. Baze
de date, Ed. Teora, Bucureşti, 2002.

TEHNICI DE PROIECTARE VLSI (EA)

A. OBIECTIVE: Cursul se adreseaza tuturor studentilor de la Faculatile Electrice
UPT care doresc sa studieze practica la nivl de implementare industrial/comercial a
sistemelor digitale utilizind tehnici de proiectare cu unelte EDA actuale. Cursul are
ca obiectiv major completarea cunostintelor de arhitecturi de sistem digitale si
practica in proiectarea circuitelor VLSI.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate. Descrierea circuitelor
integrate pentru sinteza VHDL. Arhitectura generala a microprocesoarelor
CISC/VLIW. Metode de organizare a memoriei la miroprocesoarele Intel.
Introducere in arhitectura circuitelor semiprocesate. Retede de microntrolere,
arhitecturi CAN. Autotest BIST incorporat in circuite integrate.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate. Studiu si
experinta in modelarea VHDL sintetizabila. Analiza arhitecturilor
microprocesoarelor CISC. Practica in mediul de proiectare CPLDXilinx. Verilog
pentru de proiectare asistata. Studiul standardului CAN si TAG.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Henessy , Paterson, Principles of VLSI design, McGraw Hill 1993
2. Toacse , Necula Electronica Digitala, Teora 1999
3. I Smith Application Specific Integrate Circuits, Addison Wiley 1997
38
 MICROSISTEME ELECTRONICE SI MECANICE (EA)
A. OBIECTIVE: Familiarizarea cu tehnologia şi arhitectura microsistemelor
electronice şi mecanice (MEMS). Explicarea funcţionării principalelor micro-
structuri şi proiectarea acestora. Prezentarea arhitecturii şi principiilor celor mai
importante aplicaţii ce utilizează microsisteme.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Microsisteme integrate - noţiuni generale. Integrarea microsistemelor în contextul
evoluţiei tehnologice. Tehnologiile de realizare a MEMS: procesul aditiv de
suprafaţă (2-D), procesul substractiv (3-D), procesul LIGA. Implementarea şi
proiectarea structurilor uzuale ale microsistemelor: micro-contacte, micromotoare
electrostatice şi cu combustie, capacităţi integrate ajustabile, micro-angrenaje şi
pârghii, microvalve, micromecanisme de stocare a energiei, microoglinzi, celule de
memorie. Fiabilitatea şi performanţele microsistemelor. Criterii de proiectare.
Domenii ale aplicaţiilor cu microsistemelor inteligente: procesarea digitală a luminii,
comunicaţii de date, telefonie wirelles, automotive, medicină şi biochimie. Principii
şi mod de implementare. Explicarea conceptuluilab on chip.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (LABORATOR)
Tematică lucrări de laborator: Familiarizarea cu mediul MemCAD de proiectare şi
simulare a microsistemelor. Aplicaţii de proiectare şi simulare: micromotorul
electrostatic, micro-capacitatea ajustabilă. Microsenzori şi microactuatori.
Microsenzor de presiune pentru automotive. Microsisteme opto-electromecanice
(MOEMS): Procesarea digitală a luminii.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Stephen D. Senturia, Microsystem Design, Kluwer Academic Press, 2001
2. Sergey Edward Lyshevski, Nano- and Microelectromechanical Systems, CRC
Press 2000
3. V. Tiponuţ, V. Maranescu, Senzori Inteligenţi – note de curs (format electronic),
Univ. POLITEHNICA Timişoara, 2005, 2006
TEE Tc

SOFTWARE PENTRU ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII

(TST)
A. OBIECTIVE: Scopul cursului este familiarizarea studentilor cu conceptul de
programare concurenta, realizarea acesteia in cadrul sistemului de operare UNIX si
utilizarea ei in cadrul protocoalelor de comunicatii de tip TCP/IP.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Multiprogramare, multitasking, programare in timp real, calcul paralel, sisteme
distribuite; Sisteme de operare multitasking. Concepte abstracte utilizate in
descrierea concurentei; Situatii de exceptie generate de concurenta; Mecanisme de
control al concurentei, comunicare si sincronizare; Implementari ale mecanismului
de excludere reciproca; Sincronizare explicita; Mecanisme de control asincron sau
partial sincron. Procese UNIX. Sincronizarea in SO UNIX: Controlul prceselor sub
SO Unix; Comunicarea intre procese folosind pipeuri; Redirectarea descriptorilor de
fisier; Fisiere de tip FIFO; Comunicare interproces prin transfer de mesage;
Modalitati IPC folosindsemafoare; Comunicare interproces prin memorie partajata.
39
Programarea aplicaţiilor de comunicare în reţelele - TCP/IP şi Unix-TCP/IP:
Internetul; Comunicatii orientate pe conexiune prin socket stream; Comunicatii
neorientate pe conexiune prin socket datagrama; Particularitati de implementare prin
programare a modelului client-server; Programare socket avansata.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Laborator: Controlul proceselor sub Unix. Sincronizarea proceselor: primitivele
wait() si waitpid(). Sincronizarea proceselor - semnale. Canale pipe fără nume
(anonime). Canale pipe cu nume (fişiere FIFO). Modalităţi IPC (comunicare inter-
proces) în UNIX - Introducere. Modalităţi IPC - Semafoare şi comunicare prin
transfer de mesaje. Modalităţi IPC – Memorie partajată. Programarea aplicaţiilor de
comunicare în reţelele UNIX - TCP/IP.
Proiect: Simulare scenariu producător-consumator şi cititori-scriitori; Problema
intersecţiei semaforizate; Sortarea lexicografică a unui fişier în mod concurent;
Căutare concurentă pe o structură arborescentă; Suma primilor n factoriali la pătrat;
Produsul matrice vector pe o structură tip inel; Multitalking sau chat, aplicaţie tip
client-server; Rutarea pachetelor într-o reţea; Problema statică şi dinamică a
cunoaşterii vecinilor; Problema vecinilor-comunicaţia şi deconectarea;
Implementarea unui client POP3; Baza de date cu numere de telefoane; Verificarea
referinţelor unui siteweb; Transmiterea la mai mulţi clienţi a unor date recepţionate;
Lanţ de conexiuni folosind pipe-uri; Program pentru anumite evenimente externe;
Sincronizarea părinte-fiu prin semnale; Aplicaţie client-serverecho.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Tanenbaum A.S., Modern Operating Systems, Prentice Hall, SUA, 1992.
2. Stallings W., Operating Systems: Internals and Design Principles, Prentice Hall,
SUA, 1997.
3. Stewens W. R., Unix Network Programming, Prentice Hall, SUA, 1990.

MODELARE ŞI SIMULARE (TST)

A. OBIECTIVE: Analiza şi modelarea sistemelor elementare ce compun reţeaua de
telecomunicaţii şi a unor subreţele de dimensiuni mai reduse, cu accent pe analiza.
Modelarea traficului de telecomunicaţii utilizând o varietate de modele. Analiza
sistemelor elementare cu siruri de aşteptare, a structurilor ce pot fi formate prin
compunere şi evaluarea performanţelor în prelucrarea traficului oferit.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Traficul telefonic şi de date; Procese stochastice în modelarea traficului; Procese de
naştere şi moarte: Ecuaţia viitorului şi a echilibrului global; Probabilitatea absolută
de stare în procese de naştere şi moarte; Procese de sosire: Sosiri de tip Poisson,
Bernoulli, Erlang; Durate de serviciu; Servirea exponenţială a cererilor; Definirea
matematică a traficului: Unităţi de măsură; Modalităţi de prelucrare a traficului;
Şiruri de aşteptare. Mărimi asociate. Clasificare Kendall; Relaţia lui Little; Sisteme
de prelucrare a traficului: Sisteme cu pierderi; Formula Erlang-A şi B; Trafic de tip
ENGSET; Sisteme cu aşteptare; Mărimi asociate; Sisteme cu aşteptare şi pierderi;
Sisteme cu control de flux; Comportamente în şirurile de aşteptare: Nerăbdarea
sursei şi a sistemului de prelucrare; Prelucrare cu durată constantă; Reţele cu şiruri
de aşteptare: Teorema lui Burbe; Criterii de independenţă în regimul M/M/1; Lanţ
de servere exponenţiale şi de sisteme G/D/1; Reţele deschise; Reţele Jackson;

40
Taficul în reţele de radio telefonie celulară şi evaluarea traficului: Sisteme celulare
de radiotelefonie fără şir de aşteptare şi cu şir de aşteptare; Timpul de ocupare a
canalului de comunicaţie: Condiţile de transfer a legăturii între două staţii de bază şi
a deplasării staţiilor .
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Laborator: Modelarea sosirii clienţilor într-un sistem. Studiul şi evaluarea
performanţelor în cadrul modelelor de trafic Erlang. Pachet de programe pentru
studiul traficului în centralele telefonice de tip EWSD ( Siemens). Prelucrarea
traficului în centralele telefonice de tip EWSD cu ajutorul pachetului de programe
Trafic. Prezentarea mediului de modelare şi simulare TAYLOR II, destinat
sistemelor din lumea reală în care apar fenomene de concurenţă la obţinerea unor
resurse. Simularea si evaluarea parametrilor unui sistem M/M/1/N. Modelarea
proceselor continue. Sincronizarea trecerii prin sistem a clienţilor. Evaluarea
indicilor de performanţă ai unui sistem.
D. BIBLIOGRAFIE
1 G. Niculescu, Analiza şi modelarea sistemelor de comunicaţii; Editura Matrix
Rom; Bucureşti 1997.
2 H. Akimaru, K. Kawashima, Teletrafic. Theory and Applications; Springer-
Verlag; Berlin Heidelberg, New York, 1993.
3 G. Fiche, G. Hebuterne, Trafic et performances des reseaux de telecoms; GET et
Lavoisier, Paris, 2003.

RADIOCOMUNICAŢII II (TST)
A. OBIECTIVE: Introducere în sistemele de radiodifuziune, prezentarea
principalelor solutii pentru transmisia radio, cunoasterea constructiei emitatoarelor
de mare putere, a arhitecturii si parametrilor acestora, intelegerea principiilor
sistemelor de radiodifuziune numerica, prezentarea ultimelor generatii de sisteme de
radiodifuziune.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Sisteme de radiodifuziune: Definirea sistemelor de radiodifuziune, Constructia
emitatoarelor de putere, Sumatoare, distribuitoare, cuplaje RF, rezervare, Sinteza
frecventelor radio. Radiodifuziunea analogica: Emiţătoare MA, Emiţătoare MF,
stereofonie, Sistemul RDS, Emiţătoare TV. Radiodifuziunea numerica: Sisteme de
radiodifuziune prin satelit, Sisteme terestre de radiodifuziune numerica, Sistemul
DAB, Codorul MUSICAM, Transmisia COFDM, Sistemul DVB.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: (in laboratorul ALCATEL), Circuite PLL, Codorul Stereo, Decodorul
Stereo, Sinteza de frecventa, Codarea MUSICAM pentru DAB, Studiul unui
emitator de radiodifuziune MF. Studiul unui receptor de radiodifuziune MF.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Eugen MARZA, Radiodifuziune, Orizonturi Universitare, Timişoara 2001
2. P. Dambacher, Digital Broadcasting, IEE UK 1996
3. [Link], [Link], Digital Audio Broadcasting - Principles & Applications
of Digital Radio, John Wiley US 2003

41
 REŢELE NUMERICE INTEGRATE (TST)
A. OBIECTIVE: Obiectivul principal este introducerea în sistemele de comunicaţii
în timp real, bazate pe multiplexarea şi comutaţia de circuite. Alte obiective sunt
definirea standardelor, metodelor şi circuitelor utilizate în reţelele actuale. Scopul
final este înţelegerea integrării acestor reţele (voce, video), cu multiplexarea şi
comutaţia de pachete.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Transmisia numerică: tehnici de dopare, Ierarhia Digitală Plesiocronă (PDH).
Comutaţia numerică: temporală, spaţială, tehnici şi sisteme de comutaţie numerică.
Reţele numerice integrate: transmisie cu comutaţie, semnale de voce şi date . Linia
numerică de abonat (DSL): compresia semnalelor audio, imagine şi video. Reţele
numerice cu integrarea serviciilor: arhitectura, semnalizări, servicii. Interfaţa
utilizator-reţea: configuraţii, standarde, coduri de linie, interfeţele S, T, U. ISDN de
bandă largă: Modul de Transfer Asincron, ATM), Ierarhia Digitală Sincronă, SDH.
Reţele integrate de voce şi date: Voice over IP, Next Generation Network.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator)
Activitatea practică se bazează pe studiul centralei digitale Alcatel 1000E10,
urmărindu-se: Structura: arhitectura funcţională, arhitectura fizică. Utilizarea
consolei: instrucţiuni, interogarea echipamentelor. Staţii multiprocesor: mentenanţă,
conexiune, terminale. Abonaţi analogici: gestiunea liniilor de abonat, servicii,
testare. Abonaţi ISDN: interfaţa la reţea, terminale.
D. BIBLIOGRAFIE
1. J. Bellamy, Digital Telephony, Third Edition, John Wiley & Sons, 2000
2. W. Stallings, ISDN and Broadband ISDN with Frame Relay and ATM, Fourth
Edition, Prentice Hall, 1999
3. M. Oteşteanu, F. Alexa, C. Balint, Telefonia numerică, Editura de Vest,
Timişoara, 2004

PROTOCOALE DE COMUNICAŢII (TST)

A. OBIECTIVE: Familiarizarea studentului cu modul de funcţionare al reţelei
INTERNET, cerinţă necesară pentru formarea oricărui administrator de reţea.
Disciplina oferă cunoştiinţele necesare pentru mai multe discipline ulterioare cum ar
fi disciplina de optimizarea reţelelor, disciplina de controlul traficului sau disciplina
de securitate a transmisinilor pe INTERNET.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Reţele de calculatoare, Elemente componente ale unei reţele, Arhitectura reţelelor,
Standardizarea protocoalelor de comunicaţii, Modelul TCP-IP, Exemple de alte stive
de protocoale şi reţele, Elemente hard componente ale unei retele: hub, switch,
repeater, server, gate-way. Protocolul IP, Unitatea de date a protocolului IP, Adrese
IP, Dirijarea IP. Protocoalele de transport din INTERNET TCP şi UDP, Funcţiile şi
servicile nivelului transport. Protocolul TCP, Protocolul de transport neorientat pe
conexiune UDP. Protocoale de nivel aplicaţie: RLOGIN, TELNET, HTTP, FTP,
SMTP, URL.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Laborator: Introducere în LINUX/UNIX, Sistemul de fişiere UNIX. Protecţia
fişierelor, Interpretoare de comenzi (shell-ul Bourne).Utilitare Unix, Controlul
42
proceselor, Modelul de referinţă RM-OSI. Nivelul fizic. Adresare de nivel MAC si
IP, Nivelele LD, Retea, Exercitii de adresare (leg. date + retea), Protocoale de nivel
reţea; Exercitii de subnetting; NAT, Protocoale de nivel reţea. ARP, RARP, RIP,
IGRP, OSPF + filtrare.
D. BIBLIOGRAFIE
[Link]

TEHNOLOGII MULTIMEDIA (TST)

A. OBIECTIVE: Cursul prezinta evolutia tehnologiilor multimedia care stau la
baza dezvoltarii aplicatiilor complexe, inluzand elementele care stau la baza alegerii
solutiei adecvate din punct de vedere al utilitatii, uzabilitatii, esteticii, mediului de
comunicare utilizat, etc.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Istoricul multimedia, definiţii multimedia. Istoric Internet si comunicatii media.
Alegerea şi implicaţiile mediilor audio-vizuale. Bazele teoretice ale ICT, contopirea
lor în aplicaţii MM. Tehnologii şi software pt. aplicaţiile MM. HTML, programe
Web (Dreamweaver, Flash). Authoring software (Director, Asymetrix Toolbook).
Design-ul informaţional. Stiluri Multimedia si Usability. Tehnologii multimedia
mobile. Tehnologii multimedia de infrastructură. Formarea echipei şi a bugetului
pentru dezvoltarea unei aplicaţii. Utilizarea multimedia. Ingineria aplicaţiilor MM.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: Software multimedia – studii de caz. Limbajul HTML. Programare Web in
Dreamweaver. Programare Web in Flash. Programare Web in Director. Programare
Web in Asymetrix Toolbook. Proiectarea designului informational. Convergenta
mediilor de comunicare : WebCast, VoIP, WebTV, etc
D. BIBLIOGRAFIE
1. R. S. Tannenbaum – Theoretical Foundations of Multimedia, Comp. Science
Press, 1998
2. N. Chapman, J. Chapman – Digital Multimedia, Wiley, 2001
3. J. Watkinson – Convergence in Broadcast and Communications Media, Focal
Press, 2001

GRAFICĂ COMPUTERIZATĂ (TST)

A. OBIECTIVE: Cursul urmăreşte introducerea principiilor şi a tehnicilor de bază
în grafica computerizată. Studenţii vor dobândi abilitatea de a înţelege fundamentele
teoretice ale graficii de calculator şi de a implementa metodele de prelucrare grafică
înt-un mediu de dezvoltare de aplicaţii adecvat.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Percepţia vizuală, a intensităţii şi a culorilor, Acuitatea vizuală. Reprezentarea
informaţiilor grafice. Reprezentare matricială, Reprezentare vectorială . Primitive
grafice 2D. Drepte, poligoane, cercuri, elipse: tehnici de trasare, Tehnici antialias.
Tehnici de decupare. Decuparea liniilor, Decuparea poligoanelor, Tehnici de
umplere. Transformări, Trasformări geometrice 3D, Proiecţii. Curbe şi suprafeţe,
Tehnici de interpolare polinomiale Bezier. Tehnici de interpolare polinomiale
Spline. Elemete de grafica 3D, Tehnici de umbrire, Operaţii cu volume
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
43
Compoziţie în Corel Draw, Photoshop.
Subiecte individuale, miniproiecte
D. BIBLIOGRAFIE
1. V. Gui, D. Lacrămă, D. Pescaru, Prelucrarea imaginilor Editura Politehnica
Timisoara, 1999.
2. Foley, J., A. van Dam, S. Feiner, J. Hughes, Computer Graphics: Principles and
Practice (2nd ed.), Addison-Wesley Publishing Co., Reading Mass., 1990.

COMUNICAŢII OPTICE (TST)

A. OBIECTIVE: Introducere în comunicaţiile optice cu accent pe nivelul fizic şi
tehnologic al acestora, analiza principiilor de bază a transmiterii semnalelor prin
canale optice, caracterizarea componentelor de bază ale sistemelor optice de
transmisie, prezentarea funcţiilor optice specifice sistemelor de comunicaţii optice,
analiza reţelelor moderne de comunicaţie pe fibre optice, aplicaţii de proiectare a
liniilor de transmisie punct cu fibre optice.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Bazele transmisiei optice a semnalelor. Natura luminii. Proprietăţile undei plane
[Link] optic şi grupul de unde plane monocromatice. Reflexia
totală internă. Polarizarea luminii. Ghiduri de unda optice. Ghiduri optice plane.
Fibre optice. Componentele sistemelor optice. Surse optice. Proprietăţile laserilor.
Diode laser. Diode electroluminiscente. Fotodetecţia. Diode p.i.n. Diode în avalanşă.
Amplificatoare optice. Semnale şi sisteme de transmisie pe fibre [Link] de
modulaţie. Sisteme WDM. Tehnici de detecţ[Link] optimale. Reţele de
comunicaţie pe fibre optice. Elemente de proiectare ale unei linii de transmisie punct
cu punct pe fibre optice.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: Proprietăţile fibrelor optice:injecţie, atenuare , dispersie, neliniaritate.
Studiul dispozitive active de comunicaţie optică: diode laser, fotodetectoare,
amplificatoare optice. Studiul dispozitive pasive de comunicaţie optică: conectori,
splittere, multiplexoare, filtre. Studiul unui sistem de comunicaţie optică de 155
Mbps punct cu punct pe fibră optică şi a unui sistem gigabit Ethernet pe fibră optică.
D. BIBLIOGRAFIE
1. ADRIAN MIHAESCU, Comunicaţii optice, Editura de Vest, Timişoara, 2005.
2. ADRIAN MIHAESCU, Optoelectronică şi comunicaţii optice , Editura Orizonturi
universitare, Timişoara, 2001
3 Irène şi Michel JOINDOT, Les télécommunications par fibres optiques, Ed.
Dunod, Paris, 1996

COMUNICAŢII MOBILE (TST)

A. OBIECTIVE: Introducere în sistemele de comunicatii mobile, prezentarea
principalelor tipuri de interfete radio, cunoasterea arhitecturilor de retea, a
procedurilor si protocoalelor utilizate, precum si a principalelor tendinte de evolutie
pentru ultimele generatii de sisteme.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Sisteme de comunicaţii mobile: Definirea sistemelor de comunicatii mobile,
Clasificarea sistemelor de comunicatii mobile, Tehnici si protocoale de acces
44
multiplu. Sisteme celulare: Mod de operare, Administrarea frecventelor. Sistemul
gsm: Arhitectura de retea, Modul de functionare, evolutia spre 3G. Principiile
sistemelor CDMA: Secvente de cod PN, proprietati, Receptoare CDMA. Sistemul
UMTS: Arhitectura de retea, modul de functionare, Interfata radio, evolutii posibile.
Sisteme Wireles: WiFI, WiMAX.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
Lucrări: (in laboratorul ALCATEL): Intro GSM, Staţia radio de bază BTS (Base
Transceiver Station), Controlerul staţiei de bază BSC (Base Station Controller),
Transcodorul de voce TC (Transcoder), Subsistemul de transmisiuni TSC
(Transcoder Submultiplexer Controller), Centrul de operare şi întreţinere OMC-R
(Operations and Maintenance Center), Emulatorul de MSC
D. BIBLIOGRAFIE
1. E. MARZA, C. Simu, Comunicatii mobile, Editura de Vest, Timisoara 2003
2. [Link], [Link], GSM, GPRS and EDGE Performance,John Wiley, 2003
3. H. Holma, A. Toskala, WCDMA for UMTS, John Wiley, US 2004

SECURITATEA REŢELELOR ŞI A APLICAŢIILOR (TST)

A. OBIECTIVE: Pregătirea practică a administratorilor de reţele şi manageri IT, în
vederea asigurării securităţii informaţiilor. Studenţii vor învăţa cum să evalueze
securitatea unei organizaţii, cum să găsească punctele slabe şi cum să minimizeze
riscurile acestora. Se prezintă tehnici de implementare a servicilor de securitate în
diferite tipuri de reţele de comunicaţii precum şi pe diferite niveluri ale acestora.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Protecţia calculatoarelor neconectate în reţea, Autentificarea utilizatorului, Sisteme
cu parole, Protecţia prin cifrare, Viruşii calculatoarelor. Protecţia reţelelor, Categorii
de atacuri asupra reţelelor, Securitatea LAN-urilor. Criptografia şi securitatea
reţelelor, Bazele matematice ale criptării, Algoritmi criptografici cu cheie secretă, cu
cheie publică, de semnătură digitală, Standardul de semnătură digitală DSS.
Utilizarea criptografiei în reţelele de calculatoare, Criptarea legăturii, între capete,
datelor memorate, la nivelul dispozitivelor, Compresie, codare şi criptare, Sisteme
cu chei în custodie, Standardul de criptare cu chei în custodie, Algoritmul
SKIPJACK. Securitatea servicilor INTERNET, Protocoale TCP/IP, Securitatea la
nivel IP, a servicilor TCP/IP, Servicii standard sub UNIX, Server-e de autentificare
Kerberos, Securitatea poştei electronice. Sisteme de tip firewall. Securitatea reţelelor
radio, Autentificarea staţiei mobile, Criptarea mesajului de semnalizare,
Confidenţialitatea semnalului de vorbire, Criptarea mesajului propriuzis.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Laborator: O utilizare posibilă a parolelor, protecţia unui document,Metoda de
criptare RSA,Metoda de criptare DES,Metoda de criptare AES,Criptarea rapidă a
directoarelor şi fişierelor pentru transmiterea lor prin poştă electronică , folosind
metoda de criptare IDEA,Tehnici de balizare folosind transformarea wavelet.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Titu I. Băjănescu, Monica E. Borda, SECURITATEA ÎN INFORMATICĂ ŞI
TELECOMUNICAŢII, Ed Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
2. Daniel Curiac, ALGORITMI DE CRIPTARE PENTRU SECURIZAREA
DATELOR, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001.

45
3. Man Young Rhee, CDMA Cellular Mobile Communications. Network Security,
Prentice Hall, 1998.

OPTIMIZAREA REŢELELOR (TST)

A. OBIECTIVE: Conturarea problemelor care pot apare în comunicaţii şi a
direcţiilor de optimizare a traficului. Expunerea unor aplicaţii de optimizare a
traficului utilizând reţele neuronale. Prezentarea unor arhitecturi de reţele neuronale
şi a algoritmilor uzuali de antrenament. Crearea de cunoştinţe teoretice şi practice
pentru dezvoltarea unei aplicaţii concrete de optimizare a traficului de comunicaţii.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Caracteristicile traficului în reţelele moderne de telecomunicaţii. Modalităţi "
inteligente" de optimizare a traficului. Problema clasificării de semnale. Reţele
neuronale cu un singur strat şi cu mai multe straturi de tip spre înainte. Limitele
procesării şi algoritmi de antrenare. Modalităţi de îmbunătăţire a performanţelor.
Egalizarea adaptivă a canalelor de te telecomunicaţii. Egalizarea adaptivă a
canalelor de telecomunicaţii cu reţele neuronale multistrat de tip spre înainte, pe
bază de funcţii radiale, cu reţele neuronale recurente. Controlul apelului şi admisiei
conexiunii pe baza caracterizării şi predicţiei parametrilor traficului de comunicaţii,
pe baza lăţimii de bandă efectiv necesare pentru un serviciu, pe baza evaluării
calităţii serviciului. Comutarea de pachete de date. Comutarea de pachete cu reţele
cu reacţie şi cu reţele neuronale autoorganizatoare. Compresia de date. Reţeaua
autoorganizatoare Kohonen. Cuantizarea vectorială. Reţele extractoare de
componente principale.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Problema clasificării cu reţele neuronale cu un strat, respectiv mai multe straturi.
Egalizarea de canal cu reţele neuronale multistrat de tip spre înainte, antrenate cu
algoritmul retropropagării erorii. Egalizarea de canal cu reţele neuronale pe bază de
funcţii radiale. Filtrarea semnalelor cu reţele neuronale cu învăţare competitivă .
Comutarea de pachete cu reţele neuronale autoorganizatoare. Aplicaţii ale reţelelor
neuronale multistrat în problemele de optimizare a traficului. Compresia de date
prin cuantizare vectorială
D. BIBLIOGRAFIE
1 [Link], [Link], Computational Intelligence in Telecommunications
Networks,CRC Press, 2000
2. Yu Hen Hu, Jenq-Neng Hwang,. Handbook of Neural Networks Signal
Processing, New York,CRC Press, 2002
3 [Link], Neural Networks, Mcmillan Publishing Co.,Englewood Cliffs,1994

PRODUCTIE AUDIO-VIDEO (TST)

A. OBIECTIVE: Studenţii obţin informaţii despre modul de realizare a producţiilor
audio şi video şi integrarea lor în emisiuni radio/tv sau produse multimedia.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Elemente de teoria imaginii. Psihologia percepţiei vizuale. Compoziţia în imagine.
Tehnici artistice şi estetice folosite la filmare. Editarea din punct de vedere artistic.
Echipamente folosite în studiourile de producţie audio video. Camera video.
Mixerere, Microfoane, amplificatoare şi incinte acustice, Sincronizarea
46
echipamentelor într-un studio de producţie audio-video, Sisteme de editare liniară,
Sisteme de editare neliniară, Iluminarea, Producţia materialelor audio video, Tipuri
de materiale audio video, Organizarea producţiei, Procesări audio-video şi
multimedia, Procesarea sunetului, Post procesarea materialelor audio video pentru
difuzare radio/tv sau integrarea lor în producţii multimedia.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR DE LABORATOR
Organizarea unei activităţi de producţie audio video. Utilizarea echipamentelor de
producţie audio/video. Compoziţia imaginii în plan. Compoziţia spaţială a imaginii.
Atribuirea valorii artistice unei imagini. Modul de filmarea a unor situaţii reale.
Realizarea unei producţii folosind mai multe camere video. Reguli de editare.
Funcţiile creatoare ale montajului. Editarea liniară. Editarea neliniară. Filmarea şi
analiza materialului filmat pentru proiectul propus. Editarea materialui filmat pentru
proiectul propus. Integrarea materialului într-un produs multimedia.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Mocofan Muguraş: “Producţie Audio Video” – Curs, Timişoara, 2003
2. Millerson, G: “Effective TV Production”, Focal Press 1995
3. Millerson, G.: “The technique of Lighting for Television and Film”, Focal Press
1997

COMPRESIE AUDIO-VIDEO (TST)

A. OBIECTIVE: Prezentarea principalelor tehnici de compresie a semnalelor video
şi audio, cu aplicaţii în tehnicile multimedia.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Necesitatea compresiei, Tehnici de codare reversibilă: codul Shannon-Fano, codul
Huffman, coduri cu virgulă, coduri Bn, coduri Sn, codarea aritmetică, codarea
Lempel-Yiv, codarea Lempel-Yiv-Welsh, codarea ariilor constante, codarea planelor
de biţi, coarea run-length, Tehnici de codare nereversibilă: codarea cu predicţie,
codarea cu modulaţie delta, codarea cu modulaţia diferenţială a impulsurilor în cod,
coodarea MDIC a semnalelor de televiziune color, codarea cu transformare, codarea
hibridă, codarea bloc adaptivă, Codarea imaginilor orientată pe contur şi formă:
coduri lanţ, descrierea formei pe baza conturului, Utilizarea morfologiei matematice
în tehnicile de compresie, Standarde de compresie audio-video: JPEG, MPEG-1,
MPEG-2, MPEG-4, MPEG-7, compresia audio NICAM, sistemul Dolby AC-3,
Principiile televiziunii numerice, Ameliorări aduse sistemelor actuale de televiziune
prin tehnici numerice: redarea cu frecvenţa de 100 Hz, îmbunătăţirea tranziţiei
culorilor, redareea PIP, sistemul PAL extins, Sisteme de televiziune MAC,
Televiziunea de înaltă definiţie HDTV,Sisteme de difuziune video numerică DVB
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
Compresia JPEG a imaginilor, Compresia prin cuantizare vectoriala si BTC,
Compresia MPEG a imaginilor, Compensarea miscarii in standardul MPEG,
Formate de imagine standardizate pentru aplicatii multimedia.
D. BIBLIOGRAFIE
[Link] Radu, Compresie audio-video, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002
2. Bojkovic Zoran, Gui Vasile, Toma Corneliu, Vasiu Radu: “Advanced Topics in
Digital Image Compression”, Ed. Politehnica, Timisoara, 1997

47
 CURS EXTERN
A. OBIECTIVE: Prezentarea principalelor probleme actuale de natură tehnică,
economică etc. susţinute de specialişti din industrie şi unităţi de cercetare.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Subiectele cursului se stabilesc în fiecare an pe baza ofertei primite din partea
firmelor partenere din domeniul electronicii şi telecomunicaţiilor, acceptate de
Board-ul specializărilor şi aprobate de Consiliul Facultăţii.

PROCESOARE DE SEMNAL
A. OBIECTIVELE: Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind
structura şi programarea procesoarelor de semnal şi utilizarea acestora pentru
prelucrarea numerică a semnalelor.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Sisteme dedicate de prelucrare numerică. Sisteme de operare. SO multisarcină. SO
multisarcină bazat pe priorităţi si pe transferul execuţiei sarcinii prioritare. SO în
timp real. Procesorul numeric de semnal TMS320C5402. Memoria. Circuitul de
interfaţă analogică TLC320AD50C. Sistemul de dezvoltare a aplicaţiilor
TMS320C5402 DSK. Mediul de dezvoltare a aplicaţiilor CCS. Aplicaţii
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator)
1. Sistemul TMS320C5402 DSK şi mediul de dezvoltare a aplicaţiilor CCS
2. Utilizarea CIA TLC320AD50C din sistemul TMS320C5402 DSK pentru achiziţie
şi distribuţie de date
3. Generare de semnale
4. Filtre FIR şi IIR
5. Filtre adaptive
6. Transformata Fourier rapidă
D. BIBLIOGRAFIE
1. Liviu Toma, Gabriel Vasiu, Robert Pazsitka, Sisteme de prelucrare numerică cu
procesoare, Editura de Vest Timişoara, 2005.
2. * * * TMS320C54x, DSPReference Set, Volume 1: CPU and Peripherals,
SPRU131F, Texas Instruments, 1999.

SISTEME DE CONTROL DISTRIBUIT

A. OBIECTIVELE CURSULUI: Disciplina are ca obiectiv însuşirea principiilor
de bază privind structura şi funcţionarea sistemelor de control distribuit.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Sisteme de control distribuit. Arhitecturi. Reţele de senzori. Arhitecturi. Comunicaţii
de date. Sincronizare. Rutare. Prelucrare informaţie. Securitate. Standarde de
comunicaţie în sisteme de control distribuit. Comunicaţii prin fir: CAN (Controller
Area Network), LIN (Local Interconnect Network), VAN (Vehicle Area Network),
FlexRay, Profibus, AS-i (Actuator Sensor Interface). Comunicaţii fără fir:
Bluetooth, IEEE 802.11. Aplicaţii. Tehnologie. Topologie. Protocol. Comunicaţii de

48
date. Sincronizare. Securitate. Automobile. Aplicaţii industriale şi civile. Aplicaţii
biomedicale.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator)
1. Studiul şi programarea modulului CAN al unui microcontroler din familia S12x.
2. Reţele de microcontrolere conectate prin interfaţa CAN.
3. Reţele de senzori.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Richard Zurawski, Embedded Systems Handbook, CRC Press, 2006
2. Kazem Sohraby, Daniel Minoli, Taieb Znati, Wireless Sensor Networks.
Technology, Protocols, and Applications, Wiley-Interscience, 2007

SENZORI ŞI ACTUATOARE
A. OBIECTIVELE CURSULUI: Familiarizarea studenţilor cu problematica şi
soluţiile specifice sistemelor de control. Acestea se întâlnesc în multe domenii,
incluzând ingineria din industria de maşini şi aeronautică. În cadrul cursului sunt
prezentate principalele tipuri de senzori şi actuatoare. Acestea reprezintă
componentele cele mai importante, după controler, în cadrul unui sistem de control.
Totodată se prezintă principiile de bază, conceptele analitice, modalităţi de modelare
şi proiectare, detalii tehnice şi aplicaţii practice ale acestor dispozitive.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Construcţia senzorilor şi actuatoarelor. Măsurarea mărimilor spaţiale. Măsurarea
timp, frecvenţă. Măsurarea mărimilor mecanice (solid, fluid, termic). Măsurarea
mărimilor electromagnetice. Măsurarea mărimilor optice. Măsurarea radiaţiilor.
Măsurarea mărimilor chimice. Măsurarea mărimilor biomedicale. Senzori
inteligenţi. Senzori 3D. Actuatoare electrice, pneumatice, cu plasmă, piezoelectrice,
relee, cilindri hidraulici, motoare. Microsenzori şi microactuatoare. Sisteme
microelectromecanice. Controlul şi utilizarea senzorilor şi actuatoarelor. Aspecte
specifice ale achiziţiei semnalelor de la senzori. Prelucrarea şi analiza semnalelor.
Reţele de senzori. Reţele neuronale în domeniul senzorilor. Modelarea senzorilor şi
actuatoarelor. Aplicaţii ale senzorilor şi actuatoarelor în instrumentaţia virtuală.
Algoritmi, senzori, actuatoare şi aplicaţii. Accesul la distanţă a informaţiei
senzoriale. Accesul prin internet.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect)
1. Studiul antrenării unor reţele neuronale în Matlab.
2. Liniarizarea punţilor rezistive cu reţele neuronale.
3. Liniarizarea termistoarelor cu reţele neuronale.
4. Măsurarea interferometrică a vibraţiilor.
5. Studiul librăriilor Matlab Simelectronics şi Simmechanics.
6. Modelarea senzorilor şi actuatoarelor.
7. Aplicaţii ale senzorilor şi actuatoarelor în procese de control utilizând
instrumentaţia virtuală.
8. Studiul modulului Motion şi Vision din LabVIEW. Aplicaţii utilizând
senzori 3D.
9. Studiul modului Data Acquisition din LabVIEW. Aspecte specifice ale
achiziţiei semnalelor de la senzori utilizând plăci de achiziţie National Instruments.

49
10. Sistem de achiziţie multipunct utilizând instrumentaţia virtuală. Accesul la
distanţă a informaţiei senzoriale utilizând Web Publishing Tools.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Webster, J. G., “Measurement Instrumentation and Sensors”, CRC Press, 1999.
2. Paton, B.E.,“Sensors, Transducers & LabVIEW”, Prentice Hall PTR, 1999.
3. De Silva, C.W., “Sensors and Actuators. Control System Instrumentation”, CRC
Press, 2007.

50