Seminar. Şiruri şi serii de puteri.

October 18, 2019

1 Noţiuni teoretice

2 Serii de puteri. Serii Taylor

Fie (an )n≥1 un şir de numere reale şi x0 ∈ R.

Definiţie 1 O serie de funcţii de forma

∞
X
an (x − x0 )n = a0 + a1 (x − x0 ) + a2 (x − x0 )2 + ...
n=1

se numeşte serie de puteri centrată ı̂n x0 .

Notând x − x0 = t rezultă orice serie de puteri se transformă ı̂ntr-o serie de

puteri centrată ı̂n 0.

Teoremă 1 (Abel) Fie ∞ n

P
n=0 an x o serie de puteri. Atunci există
R ∈ [0, ∞) ∪ {∞} astfel ca:
1) Seria este absolut convergentă pentru |x| < R;
2) Seria diverge pentru |x| > R;
3) Seria converge absolut şi uniform pentru |x| ≤ r < R.

Numărul R din terorema de mai sus se numeşte rază de convergenţă a

seriei de puteri.
 
√ 1  an 
Observaţie 1 Dacă există lim n sau lim  an+1  atunci ele sunt egale
n→∞ |an | n→∞
cu R.

1
 ∞
an xn converge pentru x = R
P
Teoremă 2 (Abel) Dacă seria de puteri
n=0
(respectiv x = −R) atunci suma sa este continuă ı̂n x = R (respectiv x =
−R).

Au loc următoarele proprietăţi ale seriilor de puteri care decurg din

cele ale seriilor de funcţii uniform convergente:
- seriile de puteri se pot deriva termen cu termen pe (−R, R)
- suma unei serii de puteri este o funcţie indefinit derivabilă pe (−R, R)
- seriile de puteri se pot integra termen cu termen pe orice compact din
intervalul (−R, R).

Serii Taylor
Fie I un interval deschis din R, f ∈ C ∞ (I) şi x0 ∈ I.
f (n) (x0 )
Definiţie 2 Seria de puteri ∞ (x − x0 )n se numeşte seria Tay-
P
n=0 n!
lor asociată funcţiei f ı̂n punctul x0 .
f (n) (x0 )
Dacă egalitatea ∞ (x − x0 )n = f (x) are loc pe un interval
P
n=0 n!
(x0 −δ, x0 +δ) ⊆ I spunem că f se dezvoltă ı̂n serie Taylor ı̂n jurul punctului
x0 . Are loc următorul rezultat:
Teoremă 3 Presupunem că există M ≥ 0 astfel ca

|f (n) (x)| ≤ M, ∀ n ≥ 1, ∀ x ∈ (x0 − δ, x0 + δ) ⊂ I.

Atunci f se dezvoltă ı̂n serie Taylor ı̂n jurul punctului x0 ı̂n intervalul (x0 −
δ, x0 + δ).
Au loc următoarele dezvoltări ı̂n serie de puteri ı̂n jurul originii:
1
1) 1−x = 1 + x2 + x3 + . . . , |x| < 1;
x x2
2) ex = 1 + 1! + 2! + . . . , x ∈ R;
x3 x5
3) sin x = x − 3! + 5! − ..., x ∈ R
x2 x4
4) cos x = 1 − 2! + 4! − . . . , x ∈ R;
x2 x3
5) ln(1 + x) = x − 2 + 3 − . . . , |x| < 1;
α α(α−1) 2
6) (1 + x)α = 1 + 1! x + 2! x + . . . , |x| < 1, α ∈ R.

2
3 Exerciţii şi probleme
Ex. 1 Să se afle mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de
puteri:
∞
P (−1)n−1 2n
a) n(2n+1) x ;
n=1
∞
n3 xn ;
P
b)
n=1
∞
P xn
c) n·2n .
n=1

Ex. 2 Să se calculeze sumele următoarelor serii numerice:

∞
P (−1)n
a) 2n+3 ;
n=0
∞
P (−1)n
b) 3n+1 .
n=0

Ex. 3 Să se afle mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de

puteri:
∞
P (−1)n−1 2n
a) n(2n+1) x ;
n=1
∞
P n2 +1 n
b) 2n n! x ;
n=0
∞
P x2n
c) (2n)! .
n=0

Ex. 4 Să se calculeze sumele următoarelor serii numerice:

∞
P (−1)n−1
a) n(n+1)(2n+1) ;
n=1
∞
P n4
b) n! ;.
n=0

3
Ex. 5 Să se dezvolte ı̂n serie de puteri ale lui x funcţiile:
√
a) f (x) = x arctan x − ln x2 + 1, x ∈ R;
8−2x
b) f (x) = x2 −8x+15
, x ∈ R \ {3, 5};
√
c) f (x) = ln(x + x2 + 1), x ∈ R.
e−x
d) f (x) = 1+x , x ∈ R \ {−1};

e) f (x) = arcsin x, x ∈ [−1, 1];

Rx
f ) f (x) = 0 arctan
t
t
dt, x ∈ [−1, 1];
1+x
g) f (x) = ln 1−x , x ∈ (−1, 1);
ln(1+x)
h) f (x) = 1+x , x ∈ (−1, ∞);

i) f (x) = (arctan x)2 , x ∈ R;

j) f (x) = cos2 x, x ∈ R;

k) f (x) = cos3 x, x ∈ R;

l) f (x) = sin3 x, x ∈ R.

4 Indicaţii şi răspunsuri

∞
(−1)n−1
a) Notăm x2 = t şi obţinem · tn . Atunci
P
Solutie Ex. 1 n(2n+1)
n=1
(−1) n−1
an = n(2n+1) , pentru orice n ≥ 1 şi raza de convergenţă este R =
 
 an 
lim  an+1  = 1.
Pentru t = 1 seria este absolut convergentă (aplicăm criteriul comparaţiei
∞
P 1
şi comparăm cu n2
). Deci seria este convergentă dacă şi numai
n=1
dacă |t| ≤ 1 ceea ce este echivalent cu |x| ≤ 1. Fie
∞
X (−1)n−1 2n
S(x) = x , |x| < 1.
n(2n + 1)
n=1

4
 Atunci
∞
!0 ∞
0
X (−1)n−1 2n+1 X (−1)n−1
(x · S(x)) = x = x2n = ln(1 + x2 ).
n(2n + 1) n
n=1 n=1

2x2
Z Z
2 2
x · S(x) = ln(1 + x )dx = x ln(1 + x ) − dx
1 + x2
= x ln(1 + x2 ) − 2x + 2arctgx
arctgx
S(x) = ln(1 + x2 ) − 2 + 2 , |x| < 1, x 6= 0.
x

b) Fie an = n3 . Raza de convergentă este R = 1 şi mulţimea de conver-

gentă este C = (−1, 1). Folosim seria geometrică
∞
X 1
xn = , |x| < 1.
1−x
n=0

Derivând şi ı̂nmulţind relaţia de mai sus cu x obţinem

∞
X x
nxn = .
(1 − x)2
n=1

După o nouă derivare şi ı̂nmulţire cu x avem

∞
X x(x + 1)
n 2 xn =
(1 − x)3
n=1

şi după ı̂ncă un pas similar avem

∞
X x(x2 + 4x + 1)
n3 xn = , |x| < 1.
(1 − x)4
n=1

 
1  an  2n+1 (n+1)
c) Fie an = 2n ·n ⇒ R = lim  an+1  = lim 2n ·n = 2.
n→∞ n→∞

5
 Fie
∞
X xn
S(x) = , |x| < 2. (1)
n · 2n
n=1

Avem
∞ ∞ ∞
0
X nxn−1 X xn−1 1 X  x n−1
S (x) = = =
n · 2n 2n 2 2
n=1 n=1 n=1
1 1 1
= · x = .
2 1− 2 2−x

Integrând obţinem
Z
1
S(x) = dx = − ln(2 − x) + C, C ∈ R. (2)
2−x

Folosind (1) rezultă S(0) = 0 şi din (2) avem S(0) = − ln 2 + C deci
C = ln 2. Deci suma seriei de puteri date este
2
S(x) = ln , pentru orice x ∈ (−2, 2).
2−x

Solutie Ex. 2 a) Ataşăm seriei de numere următoarea serie de puteri:

∞
P (−1)n 2n+3
2n+3 x . Raza de convergenţă este R = 1 şi seria de puteri este
n=0
convergentă pentru x = 1 conform criteriului de convergentă pentru
serii alternante a lui Leibniz. Notăm cu S(x) suma seriei de puteri pe
intervalul (−1, 1). Atunci
∞
0
X x2
S (x) = (−1)n x2n+2 = x2 − x4 + x6 − x8 + . . . = , |x| < 1.
1 + x2
n=0

Integrând rezultatul de mai sus avem

x2
Z
S(x) = dx = x − arctg(x)
x2 + 1
P∞ (−1)n
Suma seriei date este n=0 2n+3 = lim S(x) = 1 − π4 .
x%1

6
 b) Ataşăm seriei de numere următoarea serie de puteri:
∞
P (−1)n 3n+1
3n+1 x . Raza de convergenţă este R = 1 şi seria de puteri este
n=0
convergentă pentru x = 1 conform criteriului de convergentă pentru
serii alternante a lui Leibniz. Notăm cu S(x) suma seriei de puteri pe
intervalul (−1, 1). Atunci
∞
0
X 1
S (x) = (−1)n x3n = 1 − x3 + x6 − x9 + . . . = , |x| < 1.
1 + x3
n=0

Integrând rezultatul de mai sus avem

1
− 31 x + 23
Z Z Z
dx 3
S(x) = = dx + dx
(x + 1)(x2 − x + 1) x+1 x2 − x + 1
2x − 1 − 3
Z
1 1
= ln(x + 1) − dx
3 6 x2 − x + 1
Z
1 1 2 1 dx
= ln(x + 1) − ln(x − x + 1) +  √ 2
3 6 2 2
x − 12 + 23


√
1 1 2 3 2x − 1
= ln(x + 1) − ln(x − x + 1) + arctg √ + C.
3 6 3 3

În plus √ √
3 π π 3
S(0) = 0 = − · +C ⇒C =
3 6 18
∞ √
X (−1)n 1 π 3
= lim S(x) = ln 2 + .
3n + 1 x%1 3 9
n=0

∞
(−1)n−1
a) Notăm x2 = t şi obţinem · tn . Atunci
P
Solutie Ex. 3 n(2n+1)
n=1
(−1)n−1
an = n(2n+1) , pentru orice n ≥ 1 şi raza de convergenţă este R =
 
 an 
lim  an+1  = 1.
Pentru t = 1 seria este absolut convergentă. Deci seria este conver-
gentă dacă şi numai dacă |t| ≤ 1 ceea ce este echivalent cu |x| ≤ 1.

7
 Fie
∞
X (−1)n−1 2n
S(x) = x , |x| < 1.
n(2n + 1)
n=1

Atunci
∞
!0 ∞
0
X (−1)n−1 2n+1 X (−1)n−1
(x · S(x)) = x = x2n = ln(1 + x2 ).
n(2n + 1) n
n=1 n=1

2x2
Z Z
x · S(x) = ln(1 + x2 )dx = x ln(1 + x2 ) − dx
1 + x2
= x ln(1 + x2 ) − 2x + 2arctgx
arctgx
S(x) = ln(1 + x2 ) − 2 + 2 , |x| < 1, x 6= 0.
x

b) Raza de convergentă este R = +∞. Avem

∞ ∞ ∞ ∞ ∞
X n2 + 1 X n2 n X xn X n X 1  x n
xn = x + = x n
+
2n n! 2n n! 2n n! 2n (n − 1)! n! 2
n=0 n=0 n=0 n=1 n=0

∞ ∞ ∞
X n − 1 + 1  x n x X 1  x n X 1  x n x
= +e 2 = + +e 2
(n − 1)! 2 (n − 2)! 2 (n − 1)! 2
n=1 n=2 n=1
 x 2 ∞ ∞
1 X  x n−2 x 1  x n x X
= + + e2
2 (n − 2)! 2 2 (n − 1)! 2
n=2 n=1

x2 x x x x2 x
 
x x
= e2 + e2 + e2 = e2 + + 1 , pentru orice x ∈ R.
4 2 4 2

c) Raza de convergentă este R = ∞. Avem

∞
xn
ex =
P
n!
n=0
∞
, pentru orice x ∈ R.
(−1)n xn
e−x
P
= n!
n=0

8
 Adunăm cele două relaţii şi obţinem
∞ ∞
X x2n X x2n
ex + e−x = 2 ⇒ = x, pentru orice x ∈ R.
(2n)! (2n)!
n=0 n=0

Solutie Ex. 4 a) Ataşăm seriei de numere următoarea serie de puteri:

∞
P (−1)n−1 2n+2 , |x| < 1
S(x) = n(n+1)(2n+1) x
n=1

∞
X 4
S 000 (x) = 4 (−1)n−1 xn−1 = 4(1 − x + x2 − . . .) =
1+x
n=1

S 0 (x) = 4(x ln(1 + x) + ln(1 + x) − x), |x| < 1

S(x) = 2(x2 + 1) ln(1 + x) − 3x2 − 2x, |x| < 1
∞
X (−1)n−1
= lim S(x) = 8 ln 2 − 5.
n(n + 1)(2n + 1) x%1
n=1

∞ ∞
xn nxn−1
b) Derivând dezvoltarea ex = x ∈ R obţinem ex =
P P
n! , n! ,
n=0 n=0
x ∈ R. Înmulţim cu x şi derivăm din nou egalitatea. Rezultă
∞
X n2 xn−1
ex (1 + x) = .
n!
n=0

Repetând succesiv procedeul de mai sus avem

∞
X n4 xn−1
ex (1 + 7x + 6x2 + x3 ) = , x ∈ R.
n!
n=0

P∞ n4
Înlocuim x = 1 ı̂n relaţia anterioară şi avem n=0 n! = 15e.

Solutie Ex. 5 a) Avem f 0 (x) = arctan x, f 00 (x) = 1

1+x2
= 1 − x2 + x4 −
P∞ (−1)n x2n+2
. . . , |x| < 1. Integrând de două ori obţinem: f (x) = n=0 2n+1 · 2n+2 ,
|x| < 1.

9
 1 1 1 1 1 1
b) f (x) = 3−x + 5−x = 3 · 1− x3 + 5 · 1− x5

∞ ∞ ∞  
1 X  x n 1 X  x n X 1 1
= + = + xn , |x| < 3.
3 3 5 5 3n+1 5n+1
n=0 n=0 n=0

1
c) f 0 (x) = √ 1
1+x2
= (1 + x2 )− 2 . Folosind seria binomială obţinem

− 12 2 − 21 − 21 − 1 4



0
f (x) = 1 + x + x + ...+
1! 2!
− 21 − 21 − 1 . . . − 21 − n + 1 2n




+ x + ...
n!
1 2 1·3 4 (−1)n 1 · 3 . . . (2n − 1) 2n
=1− x + 2 x + ... + x + ...
2 · 1! 2 · 2! 2n n!
pentru |x| < 1. Ţinând cont de
1 · 3 . . . (2n − 1) (2n)! (2n)!
= = 2n , n ∈ N∗ ,
2n n! 2 · 4 . . . 2n · 2n · n! 2 (n!)2
rezultă ı̂n urma integrării
∞
X (2n)! x2n+1
f (x) = (−1)n · , |x| < 1.
22n (n!)2 2n + 1
n=0

∞
(−1)n xn
d) Se foloseşte produsul Cauchy al seriilor e−x = 1
P
n! şi 1+x =
n=0
∞
(−1)n xn .
P
n=0

∞  
X
n 1 1
f (x) = (−1) 1 + + ··· + xn , |x| < 1.
1! n!
n=0

1
e) f 0 (x) = √ 1
1−x2
= (1 − x2 )− 2 . Folosind seria binomială obţinem
∞
X (2n − 1)!! x2n+1
f (x) = 1 + · , |x| < 1.
(2n)!! 2n + 1
n=1

10
f)
∞
!
x x
t2n
Z Z
arctan t X
dt = (−1)n dt
0 t 0 2n + 1
n=0
∞
X x2n+1
= (−1)n , |x| ≤ 1.
(2n + 1)2
n=0

g)
x3 x5
 
1+x
ln = ln(1 + x) − ln(1 − x) = 2 x + + + ···
1−x 3 5
∞
X x2n+1
= 2 , |x| < 1.
2n + 1
n=0

h)
x2 x3
 
1 2
f (x) = ln(x + 1) = (1 − x + x − . . .) x − + − ...
x+1 2 3
   
1 2 1 1
= x− 1+ x + 1+ + x3 − . . . , |x| < 1.
2 2 3

i)
∞
x2n
 
X
n−1 1 1
f (x) = (−1) 1 + + ··· + .
3 2n − 1 n
n=1

j)
1
cos2 x = (1 + cos 2x)
2
∞
!
1 X (−1)n 2n 2n
= 1+ 2 x , x ∈ R.
2 (2n)!
n=0

k)
∞
3 1 1 X (−1)n 2n
cos x = (cos 3x + 3 cos x) = (3 + 3)x2n , x ∈ R.
4 4 (2n)!
n=0

11
l)
∞
1 1 X (−1)n
sin3 x = (3 sin x − sin 3x) = (3 − 32n+1 )x2n+1 , x ∈ R
4 4 (2n + 1)!
n=0

12