Curs 5

1.4.2 Serii Taylor

Definiţii

Fie f:A→R, A⊆R, o funcţie indefinit derivabilă în x0∈I⊆A, unde I este un interval deschis.
Seria de puteri
∞ f ( n ) ( x0 )
Sf(x0)= ∑ n!
(x − x0 )n
n =0

se numeşte serie Taylor asociată funcţiei f în x=x0.

n f ( k ) ( x0 )

Expresia Tn(x, x0)= ∑ k!
(x − x0 ) k se numeşte polinom Taylor de ordin n
k =0

corespunzător funcţiei f în x = x0.

Diferenţa Rn(x, x0)=f(x)- Tn(x, x0) se numeşte rest Taylor de ordin n corespunzător funcţiei f
în x = x0.

Egalitatea f(x)= Tn(x, x0)+ Rn(x, x0) se numeşte formula Taylor asociată funcţiei f în x=x0.
∞ f ( n ) (0)
Dacă x0=0 atunci Sf(0)= ∑ x n este seria Maclaurin corespunzătoare funcţiei f,
n =0 n!
n f ( k ) (0)
Tn(x, 0)= ∑ k!
x k polinomul Maclaurin de ordin n corespunzător funcţiei f şi
k =0

Rn(x, 0) = f(x) - Tn(x, 0) se numeşte rest Maclaurin de ordin n.

Propoziţie
Fie f:A→R, A⊆R, o funcţie indefinite derivabilă în x0∈I⊆A, unde I este un interval deschis şi fie
∞ f ( n ) ( x0 )
R raza de convergenţă a seriei de puteri ∑ n!
(x − x0 )n . Atunci această serie este
n =0

convergentă în punctul x∈A∩(x0-R, x0+R) la f(x) dacă şi numai dacă lim R n ( x,x0 ) =0.
n →∞

Demonstraţie
Se deduce uşor din definiţia convergenţei unei serii numerice (exerciţiu!).

1
Observaţii
• Din propoziţia anterioară se obţine că pentru x∈A∩(x0-R, x0+R) astfel încât lim Rn ( x,x0 ) =0
n →∞

se poate scrie
∞ f ( n ) ( x0 )
f(x)= ∑ n!
(x − x0 ) n
n =0

ceea ce se numeşte dezvoltarea în serie Taylor a funcţiei f în punctul x0.

• Pentru a arăta că lim R n ( x,x0 ) =0 se poate utiliza următorul rezultat: există c între x şi x0
n →∞

f ( n+1 ) ( c )
astfel încât Rn(x, x0)= ( x − x0 )n+1 (restul sub formă Lagrange).
( n + 1)!
Exerciţii rezolvate

1) Să se determine seria Maclaurin asociată funcţiei f:R→R, f(x)=ex şi domeniul de covergenţă al

acesteia. Să se studieze domeniul pe care este valabilă dezvoltarea în serie Maclaurin a lui f.
1
2) Să se calculeze b = cu 4 zecimale exacte.
3
e
3) Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarei serii de puteri:
∞
( −1) n
∑ n!
( x − 1) n
n =1

Soluţii
∞ f ( n ) (0)
1) Seria Maclaurin asociată lui f este Sf(0)= ∑ xn .
n =0 n!

Pentru funcţia f(x)=ex se ştie că f ( n ) ( x ) = ex, ∀x∈R, n∈N, ca urmare f ( n ) ( 0 ) =1, ∀ n∈N.
∞xn x 2 x3
Astfel, seria Maclaurin asociată lui f(x)=ex devine Sf(0)= ∑ =1+x+ + +…
n =0 n ! 2! 3!

Această serie de puteri are raza de convergenţă R=∞, deci mulţimea de convergenţă este C= R.
∞ xn
Pentru că egalitatea f(x)= ∑ să aibă loc este suficient ca lim Rn ( x,0 ) =0. Conform
n = 0 n! n →∞

observaţiei anterioare avem: există c între x şi 0 astfel încât

f ( n+1 ) ( c ) n +1 ec
Rn(x, 0)= x = x n+1
( n + 1 )! ( n + 1 )!
1
Cum lim x n+1 =0, ∀ x∈R rezultă că lim Rn ( x,0 ) =0, ∀ x∈R, deci
n→∞ ( n + 1 )! n →∞

2
 ∞ xn
ex= ∑ , ∀ x∈R.
n =0 n !
1
−
x 3
2) Din dezvoltarea în serie Maclaurin e = Tn(x, 0)+ Rn(x, 0) şi cum b = e atunci
1
−  1   1 
e 3 = R n  − ,0  + Tn  − ,0  ,n ∈ N .
 3   3 
n +1
c
1
e − 
 1 
⇔  
1 3 1
Trebuie determinat n minim astfel încât R n  − ,0  < < unde c este
 3  10 4 ( n + 1) ! 10 4

n +1
 1
ec  − 
1  3 ec 1
între 0 şi − . Dar = ≤
3 ( n + 1) ! ( n + 1) !⋅ 3n +1 ( n + 1) !⋅ 3n +1

1 1
Inegalitatea < ⇔ ( n + 1) !⋅ 3n +1 > 10 4 este adevărată pentru n≥4⇒ nmin=4⇒
n +1 4
( n + 1)!⋅ 3 10
2 3 4
1 −1  1
−
 1
−
−
1 −       −
1
 1  3  3  3  3
3
e ≅ T4  − , 0  = 1 + + + + ⇒ e 3 ≅ 0 ,7165 .
 3  1! 2! 3! 4!

∞
( −1) n
3) ∑ n!
( x − 1) n
n =1
Notaţie: x-1=y.
∞
( −1) n y n , serie de puteri cu ( −1)
n
Seria devine
n !
∑ an
n!
= ,n ≥ 1 .
n =1
Temă: arătaţi că mulţimea de convergenţă este C y = R (deci C x = R ).
Considerăm dezvoltarea în serie a funcţiei ex:
∞ xn
ex = ∑ , ∀ x∈R.
n = 0 n!

Atunci:
∞
( −1) n y n = ∞
( − y )n = ∞
( − y ) n − 1 =e-y-1.
∑ n!
∑ n!
∑ n!
n =1 n =1 n=0
Astfel că:
∞
( −1) n
∑ n!
( x − 1) n = e − x +1 − 1 .
n =1

3
2. Funcţii reale de mai multe variabile
2.1 Elemente de topologie în Rn

Considerăm:
Rn={x=(x1, x2, …, xn)xi∈R, i= 1, n }, n∈N*.

Fie funcţia d: Rn× Rn→[0, ∞), definită prin

n
d(x, y)= ∑ ( xi − yi )2 pentru x=(x1, x2, …, xn), y=(y1, y2, …, yn).
i =1

Se verifică uşor că d este o distanţă pe Rn (numită distanţă euclidiană).

Definiţii
• Fie x0∈Rn şi r>0. Atunci mulţimea Br(x0)={x∈Rnd(x, x0)<r} se numeşte bila deschisă de
centru x0 şi rază r.
• O mulţime A⊂ Rn se numeşte vecinătate a punctului x0 dacă ∃r>0 astfel încât Br(x0) ⊂ A.
• O vecinătate a lui x0 se va nota cu V(x0).
• x0∈Rn se numeşte punct interior mulţimii A⊂Rn ⇔∃ V(x0) astfel încât V(x0) ⊂ A.
Notaţie
o
A ={x0∈Rn x0 punct interior al mulţimii A} (sau IntA) - interiorul lui A .
• O mulţime care conţine numai puncte interioare se numeşte deschisă.
Observaţie
o
A este mulţime deschisă ⇔ A= A .
• x0∈Rn se numeşte punct exterior mulţimii A⊂ Rn ⇔∃ V(x0) astfel încât V(x0) ⊂ CA.
• x0∈Rn se numeşte punct aderent mulţimii A⊂ Rn ⇔∀ V(x0) avem V(x0) ∩A≠∅.
• O mulţime care îşi conţine toate punctele aderente se numeşte închisă.
Notaţie
A ={x0∈Rn x0 punct aderent mulţimii A} - aderenţa lui A.
Observaţie
A este mulţime închisă ⇔ A= A .

• x0∈Rn se numeşte punct de acumulare pentru mulţimea A⊂ Rn ⇔∀ V(x0) avem

(V(x0)-{x0}) ∩A≠∅.
• x0∈A se numeşte punct izolat al mulţimii A ⇔∃ V(x0) astfel încât V(x0)∩A={x0}

4
Notaţii
A’={x0∈Rn x0 punct de acumulare pentru mulţimea A} - mulţimea derivată asociată lui A .
IzA=={x0∈Rn x0 punct izolat pentru mulţimea A} - mulţimea punctelor izolate ale lui A .
Observaţii
1) A’⊂ A
2) Un punct de acumulare pentru A poate să nu aparţină mulţimii A.

• x0∈Rn se numeşte punct de frontieră pentru mulţimea A⊂ Rn ⇔∀ V(x0) avem

V(x0) ∩A≠∅ şi V(x0) ∩CA≠∅.
Notaţie
FrA={ x0∈Rn x0 punct frontieră pentru mulţimea A} frontiera lui A.
Observaţie
o
FrA= A - A

Exerciţii rezolvate
o
Să se determine A , A , A’, FrA şi IzA pentru mulţimea
 n n +1 
a) A= ( −1) n ∈ N  ∪ ( 3,4] ∪ {7} ;
 2n + 1 
{ }
b) A= ( x, y ) ∈ R 2 x 2 + y 2 < 4, y ≥ 0 ∪ {( 3, 4 )} .
Soluţii
 2k + 1   2k + 2 
a) Putem scrie A=  k ∈ N  ∪ − k ∈ N  ∪ ( 3, 4] ∪ {7} . Atunci
 4k + 1   4k + 3 
o
A =(3, 4),
 1 1
A =A∪ 3, , −  ,
 2 2
1 1 
A’=[3, 4] ∪  ,− 
2 2
o    1 1 
n n +1
FrA= A - A = ( −1) n ∈ N  ∪ 3, , − ,7 , 4 
 2n + 1   2 2 
 n n +1 
IzA= ( −1) n ∈ N  ∪ { 7}
 2n + 1 
o
{
b) A = ( x, y ) ∈ R 2 x 2 + y 2 < 4, y > 0 }
{ }
A = ( x, y ) ∈ R 2 x 2 + y 2 ≤ 4, y ≥ 0 ∪ {( 3, 4 )}

( 3, 4 ) punct exterior relativ la A

{
A’= ( x, y ) ∈ R 2 x 2 + y 2 ≤ 4, y ≥ 0}
IzA= {( 3, 4 )}

{
FrA= ( x, y ) ∈ R 2 x 2 + y 2 = 4, y ≥ 0 ∪ } {( x, y ) ∈ R 2
}
x ∈ ( −2, 2 ) , y = 0