Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anca Grad
Exemple rezolvate
Serii de puteri
Probleme rezolvate
Fie (an )n≥0 ⊆ R un şir de numere reale. Se numeşte serie de puteri o serie de funcţii de forma
X
an x n ,
n≥0
cu observaţia că prima funcţie din această serie de funcţii este funcţia constantă a0 . Astfel, pentru
un x0 ∈ R, se obţine o serie de numere reale,
X
an x0 n = a0 + a1 x0 + a2 x20 + ... + an xn0 + ....
n≥0
X
Un punct x0 ∈ R se numeşte punct de convergenţă dacă seria de numere reale an xn0 , este
n≥0
convergentă, adică
∞
X
an xn0 ∈ R .
n=0
0 ∈ C,
deoarece ∞
X
an 0 = a0 ∈ R .
n=0
Toate exerciţiile au acelaşi enunţ: stabiliţi raza de convergenţă şi mulţimea de convergenţă a
următoarelor serii de puteri:
1
Exerciţiul 1: X
xn .
n≥0
Rezolvare:
|an+1 | 1
λ = lim = lim = 1 =⇒ R = 1.
n→∞ |an | n→∞ 1
∞
X
Pentru x = 1, seria de numere reale 1 = ∞, este divergentă, deci 1 6∈ C.
n=0
X
Petru x = −1, seria de numere reale (−1)n nu are sumă deoarece şirul sumelor sale parţiale
n≥0
osciliează periodic ı̂ntre 1 şi 0, sau altfel demonstrat, 6 ∃ lim (−1)n . Astfel −1 6∈ C. În concluzie
n→∞
C = (−1, 1).
Exerciţiul 2: X
n n xn .
n≥1
Rezolvare: Şirul care generează seria de puteri este (an )n≥1 , are termenul general
an = nn , ∀n ∈ N.
Calculăm √
n
λ = lim nn = lim n = ∞ =⇒ R = 0.
n→∞ n→∞
De aceea
C = {0}.
Exerciţiul 3:
X (−1)n+1
xn .
n≥1
n
Rezolvare: Şirul care generează seria de puteri este (an )n≥1 , are termenul general
(−1)n+1
an = , ∀n ∈ N.
n
Calculăm
(−1)n+2 · n
|an+1 | = 1 =⇒ R = 1 = 1.
λ = lim = lim
n→∞ |an | n→∞ (−1)n+1 · (n + 1) 1
∞
X
Pentru x = 1, seria de numere reale (−1)n+1 n, este convergentă, folosind ciriteriul lui Leibniz,
n=0
şi ţinând cont de faptul că şirul ( n1 )n≥1 este descrescă tor şi convergent către 0. Astfel 1 ∈ C.
X (−1)n+1 X (−1)2n+1 X1
n
Petru x = −1, seria de numere reale · (−1) = =− , care este o
n≥0
n n≥0
n n≥0
n
serie divergentă, cu suma −∞, fiind - seria armonică. Astfel −1 6∈ C. În concluzie
C = (−1, 1].
2
Exerciţiul 4:
X 1 n
x .
n≥0
(n!)2
Rezolvare: Şirul care generează seria de puteri este (an )n≥1 , are termenul general
1
an = , ∀n ∈ N.
(n!)2
Calculăm
(n!)2
|an+1 | = 0 =⇒ R = 1 = +∞.
λ = lim = lim 2
n→∞ |an | n→∞ (n + 1) ! +0
În concluzie
C = (−R, R) = R .
Observaţie: Seriile de puteri pot fi scrise ca fiind dezoltate ı̂n jururl unor puncte arbitrare ı̂n R,
caz ı̂n care au formularea; X
an (x − x0 )n .
n≥0
Pentru aceste cazuri raza de convergenţă se calculează exact dupa modelul de mai sus. Singura
diferenţă apare la formularea mulţimii de oconvergenţă, astfel;
Cazurile ı̂n care x = x0 − R şi x = x0 + R trebuie analizate separat pentru a preciza cu exactitate
multţimea de convergenţă.
Exerciţiul 5 :
X (−1)n
(x + 2)n .
n≥1
n(2n + 1)
Rezolvare: Seria de puteri este dezolvtată ı̂n jurul punctului x0 = −2, iar şirul care o generează
este (an )n≥1 , având termenul general
(−1)n
an = , ∀n ∈ N.
n(2n + 1)
Calculăm
|an+1 | (n + 1)(2n + 3)
= 1 =⇒ R = 1 = 1.
λ = lim = lim
n→∞ |an | n→∞ n(2n + 1) 1
Deci
(−2 − 1, −2 + 1) = (−3, −1) ⊆ C.
Verificăm pe rând capetele intervalului de convergenţă.
3
∞ ∞
X (−1)n n
X (−1)n
Pentru x = −1, seria de numere reale · (1) = este o serie alternată.
n=1
n(2n + 1) n=1
n(2n + 1)
1
Deoarece şirul de numere reale n(2n+1) este descrescă tor, cu limita 0, din criteriul lui Leibniz,
n≥1
rezultă că avem convergenţă, astfel, −1 ∈ C.
În concluzie
C = [−3, −1].