SERII CU TERMENI POZITIVI

∞
Dacă ( xn )n ≥1 este un şir de numere reale pozitive, atunci seria asociată ∑ xn se
n =1
numeşte serie cu termeni pozitivi.
În acestă secţiune vom da cele mei importante criterii de convergenţă pentru serii
cu termeni pozitivi. Toate criteriile de convergenţă a seriilor cu termeni pozitivi sunt
bazate pe următoarea lemă.
Lema 6.1. O serie cu termeni pozitivi este convergentă dacă şi numai dacă
şirul sumelor parţiale este mărginit superior.
Demonstraţie. Din egalitatea sn − sn −1 = xn ≥ 0, n ≥ 2 rezultă că şirul ( sn )n ≥1 este
crescător. Acum este clar faptul că ( sn )n ≥1 este convergent dacă şi numai dacă este
mărginit superior.
Convergenţa unei serii cu termeni pozitivi se stabileşte adesea prin
comparaţia ei cu altă serie despre care ştim că este convergentă sau divergentă.
∞
(Curs_3: Propoziţia 5.2. Dacă într-o serie ∑ xn se îlocuiesc un număr finit de
n =1
termeni x1, x2 ,..., xk cu x1′ , x′2 ,..., xk′ , atunci seria obţinută are aceeaşi natură cu seria
îniţială, adică ambele sunt convergente sau ambele sunt divergente)
∞ ∞
Teorema .6.1. (Primul criteriu de comparaţie). Fie ∑ xn şi ∑ yn două
n =1 n =1
serii cu termeni pozitivi pentru care există n0 ∈ ℕ astfel încât xn ≤ yn , ∀ n ≥ n0 .
Atunci:
∞ ∞
(a) dacă ∑ yn este convergentă, rezultă că ∑ xn este convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
(b) dacă ∑ xn este divergentă, rezultă că ∑ yn este divergentă.
n =1 n =1
Demonstraţie. În virtutea propoziţiei 5.2., putem presupune că n0 = 1 , adică
xn ≤ yn , ∀ n ≥ 1 . Cu notaţiile sn = x1 + ... + xn , σ n = y1 + ... + yn , rezultă
sn ≤ σ n , ∀ n ≥ 1.

1
 ∞
Dacă seria ∑ yn este convergentă, atunci şirul ( σn )n≥1 este mărginit superior.
n =1
∞
Cum sn ≤ σ n , rezultă că ( sn )n ≥1 este mărginit superior şi de aici, seria ∑ xn este
n =1
convergentă.
∞
Pe de altă parte, dacă seria ∑ xn este divergentă, atunci rezultă că nlim
→∞
sn = ∞ .
n =1
∞
Din egalitatea sn ≤ σ n avem lim σ n = ∞ , adică seria
n→∞
∑ yn este divergentă.
n =1
∞ ∞
Teorema 6.2. (Al doilea cretiu de comparaţie). Fie ∑ xn şi ∑ yn două serii
n =1 n =1
xn +1 yn +1
cu termeni pozitivi pentru care există N ∈ ℕ astfel încât ≤ , ∀n≥ N.
xn yn
Atunci:
∞ ∞
(a) dacă ∑ yn este convergentă, rezultă că ∑ xn este convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
(b) dacă ∑ xn este divergentă, rezultă că ∑ yn este divergentă.
n =1 n =1
xn +1 xn
Demonstraţie. Inegalitatea din enunţ se scrie echivalent ≤ , ∀ n ≥ N,
yn +1 yn
x  x x
adică şirul  n  este descrescător. În particular, n ≤ N , ∀ n ≥ N sau echivalent
 yn  n ≥ N yn y N
x
xn ≤ N ⋅ yn , ∀ n ≥ N .
yN
Concluzia rezultă din primul criteriu de comparaţie.

2
 ∞ ∞
Teorema 6.3. (Criteriul comparaţiei la limită). Fie ∑ xn şi ∑ yn două serii
n =1 n =1
cu termeni pozitivi pentru care există şi este finită şi nenulă următoarea limită
x
l = lim n .
n →∞ yn
Atunci seriile au aceeaşi natură (adică se pot compara). În acest caz notăm
∞ ∞

∑ xn ∼ ∑ yn .
n =1 n =1
Demonstraţie. Fie ( m, M ) o vecinătate a lui l , cu m, M > 0 . Atunci există
∞
x
n0 ∈ ℕ astfel încât m ≤ n ≤ M , ∀ n ≥ n0 . Dacă seria
yn ∑ xn este convergentă, cum
n =1
∞
1
yn ≤ xn , ∀ n ≥ n0 , rezultă, conform primului criteriu de comparaţie, că seria
m ∑
yn
n =1
este convergentă.
∞
1
Dacă seria ∑
xn este divergentă, atunci din inegalitatea yn ≥
M
xn , ∀ n ≥ n0 ,
n =1
∞
rezultă, conform primului criteriu de comparaţie, că seria ∑ yn este divergentă.
n =1
∞
Teorema 6.4. (Criteriul raportului – D’ALEMBERT). Fie ∑ xn o serie cu
n =1
xn +1
termeni pozitivi pentru care există următoarea limită l = lim .
n →∞ xn
Atunci:
(a) dacă l < 1 seria este convergentă;
(b) dacă l > 1 seria este divergentă;
(c) dacă l = 1 nu se poate spune nimic despre natura serie (dubiu).
Demonstraţie. (a). Să presupunem că l < 1 . Atunci există q ∈ ( 0,1) şi n0 ∈ ℕ
x
astfel încât n +1 ≤ q, ∀ n ≥ n0 . Înmulţind aceste inegalităţi de la n = n0 la n = m − 1 ,
xn
obţinem xm ≤ q m − n0 xn0 , ∀ m ≥ n0 .

3
 ∞
Seria geometrică ∑ qm−n xn 0
0
este convergentă, deci, conform primului
m = n0
∞
criteriu de comparaţie, rezultă că seria ∑ xn este convergentă.
n =1
xn +1
(b). Dacă l > 1 , atunci există µ > 1 şi n0 ∈ ℕ astfel încât ≥ µ, ∀ n ≥ n0 .
xn
Înmulţind aceste inegalităţi de la n = n0 la n = m − 1 , obţinem xm ≥ µ m − n0 xn0 , ∀ m ≥ n0 .
Concluzia rezultă acum tot din primul criteriu de comparaţie, numai că acum
∞
seria geometrică ∑ µm−n xn 0
0
este divergentă pentru că µ > 1.
m = n0
∞ ∞
1 1
(c). Seria telescopică
n (∑n + 1)
este convergentă şi seria armonică ∑ n
este
n =1 n =1
divergentă. Ambele serii au proprietatea l = 1 .
∞
Teorema 6.5. (Criteriul rădăcinii - CAUCHY). Fie ∑ xn o serie cu termeni
n =1
pozitivi pentru care există următoarea limită l = lim n xn .
n →∞
Atunci:
(a) dacă l < 1 seria este convergentă;
(b) dacă l > 1 seria este divergentă;
(c) dacă l = 1 nu se poate spune nimic despre natura serie (dubiu).
Demonstraţie. (a). Dacă l < 1 , atunci există q ∈ ( 0,1) şi n0 ∈ ℕ astfel încât
n xn ≤ q dacă şi numai dacă xn ≤ q n , ∀ n ≥ n0 .
∞
Cum seria geometrică ∑ qn este convergentă, rezultă, conform primului criteriu
n = n0
∞
de comparaţie, că seria ∑ xn este convergentă.
n =1
(b). Dacă l > 1 , atunci există µ ∈ (1, ∞ ) şi n0 ∈ ℕ astfel încât n xn ≥ µ dacă şi
numai dacă xn ≥ µ n , ∀ n ≥ n0 .

4
 ∞
Cum seria geometrică ∑ µn este divergentă, rezultă, conform primului criteriu
n = n0
∞
de comparaţie, că seria ∑ xn este divergentă.
n =1
(c). Pentru cazul l = 1 se vor considera seria telescopică şi seria armonică.

Vom da acum un criteriu de convergenţă mai puternic decât criteriul raportului.

El poate decide uneori convergenţa unei serii când criteriul raportului nu poate fi
folosit.
∞
Teorema 6.5. (Criteriul RAABE - DUHAMEL). Fie ∑ xn o serie cu termeni
n =1
 x 
pozitivi pentru care există următoarea limită l = lim n  n − 1 .
n →∞  xn +1 
Atunci:
(a) dacă l > 1 seria este convergentă;
(b) dacă l < 1 seria este divergentă;
(c) dacă l = 1 nu se poate spune nimic despre natura serie (dubiu).
Demonstraţie. (a). Dacă l > 1 , atunci există ε > 0 şi n0 ∈ ℕ astfel încât
 x 
n  n − 1 ≥ 1 + ε, ∀ n ≥ n0 ,
 xn +1 
sau echivalent
nxn ≥ ( n + 1) xn +1 + εxn +1, ∀ n ≥ n0 .
În particular,
n0 xn0 ≥ ( n0 + 1) xn0 +1 + εxn0 +1
( n0 + 1) xn0 +1 ≥ ( n0 + 2 ) xn0 + 2 + εxn0 + 2
...........................................
( n0 + p − 1) xn0 + p −1 ≥ ( n0 + p ) xn0 + p + εxn0 + p ,
iar prin adunare,
( )
n0 xn0 ≥ ( n0 + p ) xn0 + p + ε xn0 +1 + ... + xn0 + p , ∀ p ≥ 1 .
De aici,
n0 xn0
xn0 +1 + ... + xn0 + p ≤ , ∀ p ≥ 1,
ε

5
 ∞
deci seria ∑ xn + p este convergentă, având şirul sumelor parţiale mărginit superior.
0
p =1
∞
Implicit, seria ∑ xn este convergentă.
n =1
 x 
(b). Dacă l < 1 , atunci există N ∈ ℕ astfel încât n  n − 1 < 1, ∀ n ≥ N sau
 xn +1 
1
∞
xn +1 n + 1 1
echivalent
xn
>
1
, ∀ n ≥ N . Cum seria armonică
n ∑
este divergentă, rezultă,
n =1
n
∞
conform celui de-al doilea criteriu de comparaţie, că seria ∑ xn este divergentă.
n =1
∞
Teorema 6.7. (Criteriul condensării). Fie ∑ xn o serie cu termeni pozitivi
n =1
∞ ∞
astfel încât şirul ( xn )n≥1 este descrescător. Atunci seriiile ∑ xn ∼ ∑ 2n x2 n au
n =1 n =1
aceeaşi natură.

∞
1
Exemplul 6.1. Seria ∑ n ln n este divergentă. Conform criteriului condensării,
n=2
∞ ∞
1 1
ea are aceeaşi natură cu seria 2 ⋅ n
2 ln
∑2 n
= n
n ln 2 ∑
care este divergentă.
n=2 n=2

∞
1
Teorema 6.8. Fie α ∈ ℝ . Atunci seria ∑ nα , numită seria armonică
n =1
generalizată, este:
(a) divergentă, pentru α ≤ 1;
(b) convergentă, pentru α > 1 .

6
 Teorema 6.9. (Criteriul lui KUMMER). Fie ( zn )n ≥1 un şir de numere pozitive
∞ ∞
1
astfel încât seria ∑ z n
este divergentă şi ∑ xn o serie cu termeni pozitivi pentru
n =1 n =1
 x 
care există l = lim  zn ⋅ n − zn +1  .
n →∞  xn +1 
∞
Atunci seria ∑ xn este:
n =1
(a) convergentă, dacă l > 0 ;
(b) divergentă, dacă l < 0 .
∞
Teorema 6.10. ( Criteriul lui BERTRAND). Fie ∑ xn o serie cu termeni
n =1
  x  
pozitivi pentru care există l = lim ln n  n  n − 1 − 1 .
n →∞
  xn +1  
∞
Atunci seria ∑ xn este:
n =1
(a) convergentă, dacă l > 1 ;
(b) divergentă, dacă l < 1 .

Acest lanţ de criterii, din ce în ce mai complicate, poate fi continuat nelimitat.

∞
Teorema 6.11. (Criteriul lui GAUSS). Fie ∑ xn o serie cu termeni pozitivi
n =1
pentru care există a, b ∈ ℝ şi un şir mărginit de numere reale ( zn )n ≥1 astfel încât
xn b z
= a + + n2 .
xn +1 n n
Atunci:
∞
(a) dacă a > 1 sau dacă a = 1 şi b > 1, rezultă că ∑ xn este convergentă;
n =1
∞
(b) dacă a < 1 sau dacă a = 1 şi b ≤ 1 , rezultă că ∑ xn este divergentă.
n =1

7
 Aplicaţii

1. Să se studieze convergenţa următoarelor serii, folosind criteriul comparaţiei

sau criteriul comparaţiei la limită:
n2 + 1
∞ ∞ ∞ ∞
1 1 1  π
(a) ∑ 3n
− n
; (b) ∑ 3 6
; (c)
n∑sin ; (d)
n ∑ 

1 − cos
n
.

n =1 n =1 n + n n =1 n =1

2. Să se aplice criteriul raportului pentru stabilirea convergenţei seriilor

următoare:
3
∞
2n − 1
∞
33n ( n!) ∞ n
π
∞
n 2n +1
(a) ∑ 2 n
; (b) ∑ ( 3n ) !
; (c) ∑ ∏ n! sin ; (d)
k ∑ ( 2 n ) !
.
n =1 n =1 n =1 k =1 n =1

8
9