Calculus on R Anca Grad Ph.D., Lect. Proff.

Serii - consideraţii teoretice

O serie de numere reale este o pereche ordonată de dou a şiruri ((xn ), (sn ))n≥k unde

sn = xk + x2 + ... + xn .

numit şriul sumelor parţiale. Notaţiile uzuale pentru serii sunt:

X X
xn = xn .
n≥k

Dacă există lim sn ∈ R = R ∪ {±∞} ea se numeşte suma seriei şi se notează cu

n→∞

∞
X
xn = lim sn .
n→∞
n=k

∞
X
Atunci când xn ∈ R, seria se numeşte convergentă. Ea este divergentă ı̂n rest, adică dacă:
n=k

a) 6 ∃ lim sn
n→∞

• sau

b) lim sn ∈ {±∞}.
n→∞

1 Criteriul general de convergenţă al lui Cauchy

P
Seria xn este convergentă dacă şi numai dacă

∀ε > 0, ∃nε ∈ N, ∀n ≥ nε , ∀p ∈ N : kxn+1 + ... + xn+p k < ε.

P
2 Teorema de legătură ı̂ntre seria xn şi lim xn .
n→∞
P
Dacă seria xn este convergentă, atunci limn→∞ xn = 0
Care este echivalentă cu
X
lim xn 6= 0 =⇒ xn divergenta.
n→∞

Această teoremă este foarte utilă atunci când exerciţiul se referă la o serie divergentă,
deorece dacă lim xn 6= 0, am terminat rapid rezolvarea.

P
Aplicaţii la teorema de legătură ı̂ntre seria xn şi lim xn
n→∞

Aplicaţia 1 Studiaţi natura seriei  

X 1
ln 2 + .
n
Rezolvare: Deoarece  
1
lim ln 2 + = ln 2 6= 0
n→∞ n
 
P 1
rezultă că seria ln 2 + n este divergentă.

1
Aplicaţia 2 Studiaţi natura seriei  
X 1
ln 1 + .
n
n≥3

Rezolvare: Constatăm că  

1
lim ln 1 + = ln 1 = 0.
n→∞ n
Nu putem concluziona nimci ı̂ncă, seria trebuie studiată prin alte mijloace. Constatăm că
 
n+1
xn = ln = ln(n + 1) − ln n.
n

Deci seria este una telescopică, definită cu ajutorul şirului (an ), având termenul general

an = ln n cu lim an = ∞.
n→∞
P
Conform teoriei de la seminarul anterior, deoarece xn = an+1 − an iar lim an există, seria xn are
n→∞
sumă, iar aceasta este:
X∞
xn = lim an − a3 = ∞ − ln 3 = ∞.
n→∞
n=3
 
X 1
Astfel, seria ln 1 + este divergentă, cu suma +∞.
n
n≥3

3 Serii cu termeni pozitvi

Seriile cu termeni pozitivi (STP) sunt acelea care au

xn > 0, ∀n ∈ N.

STP sunt caracterizate de faptul că şirul sumelor parţiale este strict crescător, deoarece

sn+1 − sn = xn+1 > 0.

P
Astfel, confrom teoremi lui Weierstrass, (sn ) are ı̂ntotdeauna limită, deci seria xn are ı̂ntotdeauna
sumă. Mai mult, seria este

convergenta ⇐⇒ sirul (sn ) este marginit.

∞
X
P
Deci, dacă seria xn este divergentă, ı̂ntotdeauna xn = ∞.
n=1

3.1 Criteriul condensării al lui Cauchy

P
Fie xn o STP cu (xn ) descrescător. Atunci
X X
xn ∼ 2n x2n .

Aplicaţie la criteriul condensării al lui Cauchy - Seria armonică generalizată

Este seria X 1
nα
n≥1

cu α ∈ R. Despre ea avem următoarele concluzii:

X 1 
convergenta : α > 1
este
nα divergenta : α≤1
n≥1

2
Ea are ı̂ntotdeauana sumă, iar ı̂n cazul ı̂n care α ≤ 1 suma este
∞
X 1
= ∞.
nα
n=1

În particular:
∞
X 1
= ∞.
n
n=1

Această serie este deseori folosită ca termen de comparaţie ı̂n C2C.

3.2 Criterii de comparaţie pentru STP

C1C
P P
Fie xn şi yn două STP astfel ı̂ncât ∃a > 0, ∃n0 ∈ N pentru care

xn ≤ ayn , ∀n ≥ n0 .

Atunci  P P
y convergenta =⇒ P xn convergenta
(∗) P n
xn divergenta =⇒ yn divergenta

C2C
P P
Fie xn şi yn două STP astfel ı̂ncât
xn
∃ l = lim ∈ [0, ∞].
n→∞ yn
Atunci

1. Dacă l = 0 atunci (∗).

2. Dacă l = ∞ atunci
 P P
x n convergenta =⇒ P yn convergenta
(∗∗) P
yn divergenta =⇒ xn divergenta

3. Dacă l ∈ (0, ∞), atunci (∗) şi (∗∗). Deci

X X
xn ∼ yn ,

adică seriile au aceeaşi natură (deci sunt amândouă simultan, fie convergente, fie divergente).

Aplicaţii la criteriile de comparaţie pentru STP

Studiaţi natura seriilor:
X 2n X 1
a) si b) .
3n + 5n
p
n(n2 + 1)
Rezolvare: a) Întotdeauna atunci când ı̂n expresia termenului general al seriei apar constante la
puterea n, ı̂ncercăm o comparaţie cu seria geoemetrica. Pentru cazul nostru constatăm destul de
simplu că
2n 2n
≤ , ∀n ∈ N.
3n + 5n 3n

3
 X 2n  n−1
2X 2
Seria = este convergentă deoarece este o constantă ı̂nmulţită cu seria geoemtrică
3n 3 3
n≥1 n≥1
de raţie 32
< 1, care este
P convergentă. P 2n
n 3n + 5n şi
P P
Aplicăm C1C pentru xn = 2P yn = 3n . Din (∗) va rezulta că xn este convergentă,
deorece seria mai mare, adică yn este tot convergentă.

b) Atunci când ı̂n expresia termenului general al seriei apare n la putere constantă, ı̂ncercăm o
X X 1
comparaţie cu seria armonică generalizată yn = , prin C2C. Nu fixăm de la ı̂nceput va-
nα
loarea parametrului α ci o vom deduce pe parcurs. Efectuăm astfel
√ 1
xn n(n2 +1) nα
lim = lim 1 = lim p .
n→∞ yn n→∞ n→∞ n(n2 + 1)
nα

Pentru a obţine echivalenţa celor două serii, care are loc doar pentru limita ∈ (0, ∞) setam α = 32 .
Atunci
xn n
lim = lim p =1
n→∞ yn n→∞ n(n2 + 1)
deci, conform C2C
X X 1
xn ∼ 3 .
n2
X 1
3
Deoarece 2 > 1, seria 3 este convergentă, ı̂n consecinţă şi seria iniţială este convergentă.
n2

3.3 Consecinţa criteriului raportului şi a radicalului

P
Fie xn o serie cu termeni pozitivi. Dacă există
xn+1 √
l = lim sau l = lim n
xn
n→∞ xn n→∞

atunci  P
 l < 1 =⇒ P xn convergenta;
(∗ ∗ ∗) l > 1 =⇒ xn divergenta;
l = 1 =⇒ ?


3.4 Criteriul lui Raabe-Duhamel

P
Fie xn o serie cu termeni pozitivi. Dacă există
 
xn
l = lim n −1
n→∞ xn+1
atunci  P
 l > 1 =⇒ P xn convergenta;
(∗ ∗ ∗∗) l < 1 =⇒ xn divergenta;
l = 1 =⇒ ?


3.5 Algoritm ı̂n doi paşi pentru rezolvarea problemelor cu rapoarte

Pasul 1: Calculam
 P
xn+1  D < 1 =⇒ P xn convergenta;
D := lim Dn = lim . Atunci D > 1 =⇒ xn divergenta; .
n→∞ n→∞ xn
D = 1 =⇒ go to P asul 2


Pasul 2: Calculam
 P
1
   R > 1 =⇒ P xn convergenta;
R := lim Rn = lim n −1 . Atunci R < 1 =⇒ xn divergenta; .
n→∞ n→∞ Dn
R = 1 =⇒ go to ipoteze


4
Aplicaţie la algoritmul ı̂n doi paşi:
Studiaţi natura seriei, pentru a > 0:
X n!
.
a(a + 1)...(a + n − 1)

Observăm că termenii succesivi ai şirului care generează seria sunt reductibili, de aceea mergem cu
gândul la criteriul raportului, şi aplicăm algoritumul ı̂n 2 pasi.
Pasul 1: Calculăm
xn+1 (n + 1)! a(a + 1)...(a + n − 1)
D := lim Dn = lim = lim ·
n→∞ n→∞ xn n→∞ a(a + 1)...(a + n − 1)(a + n) n!
n+1
= lim =1
n+a
n→∞

Deci trecem la pasul 2, deoarece pasul 1 nu ne oferă nici o concluzie. Calculăm

   
1 n+a n
R := lim Rn = lim n − 1 = lim n − 1 = lim (a − 1) · = 1 − a.
n→∞ n→∞ Dn n→∞ n+1 n→∞ n+1

Conform concluziilor teoremei lui Raabe-Duhamel:

 P  P
 a − 1 > 1 =⇒ P xn convergenta;  a > 2 =⇒ P xn convergenta;
a − 1 < 1 =⇒ xn divergenta; ⇐⇒ a < 2 =⇒ xn divergenta;
a − 1 = 1 =⇒ go to ipoteze a = 2 =⇒ go to ipoteze
 

Înlocuind a cu 2 ı̂n expresia iniţială a seriei obţinem seria

X n! X n! X 1
= = .
2 · 3 · ... · (2 + n − 1) (n + 1)! n+1

Studiem natura seriei nou-obţinute

X 1
n+1
ı̂n formularea cărei observăm ca intervine doar n la o putere constantă. În acest caz folosim comparaţia
cu seria armonică generalizată
X X 1
yn =
nα
prin cel de-al doilea criteriul al comparaţiei (C2C). Deci calculăm
1
xn n+1 nα
lim = lim 1 = lim .
n→∞ yn n→∞ n→∞ n + 1
nα

Se observă că C2C oferă concluzii pentru cazul ı̂n care limita P de mai sus ∈ [0, ∞], dar nu complete
(adică
P există situaţii care se exclud, cum ar fi cazul ı̂n care yn este divergentă dacă limita este 0,
sau xn convergentă tot pentru acestă limtia 0).
Atunci când obţinem o limită ∈ (0, ∞), cele două serii sunt echivalente, deci au aceeşi
natură. În consecinţătot timpul când aplicăm C2C ar fi de preferat să obţinem o astfel de limită. În
cazul particular al exerciţiului nostru, o astfel de limită se obţinem doar pentru

α = 1.

Astfel
1
n+1
lim = 1,
n→∞ 1
n
deci, conform C2C cele două serii au aceeaşi natură
X X1
xn ∼ .
n

5
 P 1
Deoarece n este divergentă, obţinem concluzia că
X 1
n+1
este divergentă.
Adunăm concluziile:

X n! convergenta daca a > 2;
este
a(a + 1)...(a + n − 1) divergenta daca a ≤ 2;

Aplicaţie la consecinţa criteriului radicalului

Studiaţi natura seriei, atunci când a ∈ R
X nn2 +a
.
(n + 1)2

Atunci când ı̂n expresia lui xn apare n la o putere care depinde tot de n ı̂ncercăm să aplicăm
consecinţa criterilui radicalului. Astfel calculăm
s a n
nn2 +a nn+ n √
a

√ n n
lim xn = lim
n
n2 = lim n
= lim · nn .
n→∞ n→∞ (n + 1) n→∞ (n + 1) n→∞ n + 1

Observăm că limita este separabilă (deoarece ambele şiruri au limită,şi ı̂nmulţindu-le nu obţinem un
caz de nedeterminare). Calulăm cele două limite separat:
 
n n n
  limn→∞ − n+1
n 1∞ −1 1
lim = lim 1 + =e = e−1 = .
n→∞ n + 1 n→∞ n+1 e
√
a
lim n n = 1a = 1.
n→∞

Înmulţindu-le obţinem
√ 1 1
lim n
· 1 = < 1.
xn =
n→∞ e e
Atunci, conform consecinţei criteriului radicaluli, pentru ca limta este < 1, seria este convergentă.