Capitolul 11

Serii numerice

an univ. 2007-2008
Dacă (an )n∈N este un şir din R, cu ajutorul termenilor acestui şir se poate construi un
X n
alt şir (sn )n∈N , din R, numit şirul sumelor parţiale, cu sn = a1 + a2 + ... + an = ak .
k=1

Definiţia 11.1 Numim serie numerică cu termenul general an , perechea de şiruri

(an , sn ) .
Notăm seria (an , sn ) .
X
∞
a1 + a2 + ... + an + ... = an . (11.1)
n=1

Definiţia 11.2 Spunem că:

1. seria (11.1) este convergentă şi are suma s dacă şirul sumelor parţiale (sn )n∈N
converge la s,
2. seria (11.1) este divergentă dacă şirul sumelor parţiale (sn )n∈N este divergent.
X
∞ X
∞
Exemplul 11.1 Fie an = qn , n ∈ N, q ∈ R, atunci seria corespunzătoare an = qn =
n=1 n=1
1 + q + q2 + ... are o mare importanţă ı̂n practică şi poartă numele de seria geometrică.
Xn
1 − qn 1
Deoarece sn = qk−1 = , rezultă că lim sn = dacă |q| < 1, deci spunem că
k=1
1 − q n→∞ 1 − q
seria geometrică este convergentă pentru |q| < 1 şi divergentă pentru |q| ≥ 1.¨
P
∞ 1
Exemplul 11.2 Seria are şirul sumelor parţiale
n=1 n (n + 1)
Pn 1 Xn
1 X 1
n
1
sn = = − =1− .
k=1 k (k + 1) k=1
k k=1 k + 1 n+1
P
∞ 1
Deoarece lim sn =1, rezultă că seria dată este convergentă şi = 1.¨
n→∞ n=1 n (n + 1)

141
142 CAPITOLUL 11. SERII NUMERICE

1 P∞ 1
Exemplul 11.3 Considerăm şirul an = , deci seria este , numită seria armonică.
n n=1 n
Pn 1 1 1 1 1
Are şirul sumelor parţiale sn = şi deoarece s2n − sn = + + ... + > ,
k=1 k n+1 n+2 2n 2
rezultă că (sn )n∈N nu este şir Cauchy ı̂n R, deci nu este convergent. Obţinem că seria
armonică este divergentă.¨

Seriei (11.1) i se poate ataşa o serie cu termeni pozitivi şi anume seria
X
∞
|an | = |a1 | + |a2 | + ... + |an | + ... (11.2)
n=1

obţinută prin ı̂nlocuirea fiecărui termen al seriei (11.1) prin modulul său. Dacă seria (11.2)
este convergentă, atunci seria (11.1) se numeşte absolut convergentă.

11.1 Criterii de convergenţă pentru serii

Există serii pentru care termenul general al şirului sumelor parţiale, sn este greu sau im-
posibil de calculat şi deci nu se poate aplica definiţia pentru studiul convergenţei seriei. În
aceste cazuri se aplică criterii de convergenţă.
X
∞
Teorema 11.1 (Criteriul general al lui Cauchy pentru serii) Seria an este con-
n=1
vergentă dacă şi numai dacă pentru orice ε > 0 există un nε ∈ N astfel ı̂ncı̂t are loc relaţia
¯ n+p ¯
¯ X ¯
¯ ¯
¯ ak ¯ < ε pentru orice n ≥ nε şi p ∈ N∗
¯ ¯
k=n+1

Demonstraţie. Aplicând şirului sumelor parţiale sn criteriul general al lui Cauchy de la

şiruri, teorema 10.7, rezultă că ∀ε > 0 există un nε ∈ N astfel ı̂ncât |sn+p − sn | < ε pentru
n+p
X
∗
orice n ≥ nε şi p ∈ N găsim că sn+p − sn = ak din care rezultă enunţul de mai sus.¥
k=n+1
Pentru p = 1, |an+1 | < ε pentru orice n ≥ nε , dacă seria este convergentă. Rezultă
următoarea teoremă

Teorema 11.2 O condiţie necesară ca seria (11.1) să fie convergentă este ca şirul format
X∞
cu termenii seriei să fie convergent către zero. Dacă an nu converge la zero, seria an
n=1
este divergentă.
P∞ 1 1
Exemplul 11.4 Seria armonică este divergentă, deşi şirul termenilor săi an = este
n=1 n n
convergent către zero.¨
11.1. CRITERII DE CONVERGENŢĂ PENTRU SERII 143

P
∞1 1
Exemplul 11.5 Seria este convergentă şi şirul termenilor săi an =
n=1 n (n + 1) n (n + 1)
este convergent către zero.¨
½
P
∞
n 1 dacă n este par
Exemplul 11.6 Seria (−1) are an = . Observăm că an 9 0,
n=1 −1 dacă n este impar
deci seria ½este divergentă. Într-adevăr şirul sumelor parţiale este
0 dacă n par
sn = şi acesta este un şir divergent.¨
−1 dacă n este impar

Teorema 11.3 Orice serie absolut convergentă este convergentă.

Demonstraţie. Deoarece seria (11.1) este absolut convergentă rezultă că seria (11.2) este
convergentă şi aplicând criteriul general de convergenţă a lui Cauchy pentru serii, teorema
11.2, rezultă că
¯ n+p ¯ pentru orice ε > 0 există un nε ∈ N astfel ı̂ncı̂t are loc relaţia
¯ X ¯ n+p
X
¯ ¯
¯ |an |¯ = |an | < ε pentru orice n ≥ nε şi p ∈ N∗ ,
¯ ¯
k=n+1 k=n+1 ¯ n+p ¯
¯ X ¯ n+p
X
¯ ¯
deci pentru seria (11.1) avem |sn+p − sn | = ¯ an ¯ ≤ |an | < ε pentru orice n ≥ nε
¯ ¯
k=n+1 k=n+1
şi p ∈ N∗ , deci seria 11.1) este convergentă.¥
Reciproca acestei teoreme nu este adevărată ı̂n general (vezi exerciţiul 11.12).

Teorema 11.4 O serie cu termeni pozitivi este convergentă dacă şi numai dacă şirul
sumelor parţiale este mărginit.

Demonstraţie. Considerăm seria (11.1) cu an ≥ 0, deci şirul sumelor parţiale este

crescător: sn+1 = sn + an+1 , deci sn+1 ≥ sn şi aplicăm teorema 9.9.¥

X
∞ X
∞
Teorema 11.5 (Criteriul comparaţiei) Considerăm seriile an şi bn cu 0 ≤ an ≤
n=1 n=1
Mbn , M > 0 ∀n ∈ N.
X
∞ X
∞
a) Dacă seria bn este convergentă, atunci an este convergentă.
n=1 n=1
X
∞ X
∞
b) Dacă seria an este divergentă, atunci bn este divergentă.
n=1 n=1

X
∞
Demonstraţie. a) Fie (sn ) şi (tn ) şirul sumelor parţiale ale seriilor an , respectiv
n=1
X
∞
bn . Deoarece an ≤ Mbn ⇒ sn = a1 + a2 + ... + an ≤ Mb1 + Mb2 + ... + Mbn =
n=1
144 CAPITOLUL 11. SERII NUMERICE

X
∞
def
Mtn , ∀n ∈ N. Conform iptezei seria bn este convergentă→ (tn )n∈N convergent⇔ (tn )n∈N
n=1
X
∞
este mărginit⇒ (sn ) este mărginit şi cum an este o serie cu termeni pozitivi, rezultă,
n=1
X
∞
conform teoremei 11.4, că an este convergentă.
n=1
X
∞ X
∞
b) Dacă seria bn ar fi convergentă, conform punctului a) ar rezulta că an este
n=1 n=1
convergentă, ceea ce este imposibil.¥

X
∞
Teorema 11.6 (Criteriul raportului) Fie seria an cu an 6= 0, ∀n ∈ N. Atunci:
n=1
¯ ¯ X∞
¯ an+1 ¯
a) dacă lim sup ¯ ¯ ¯ < 1, seria an este absolut convergentă;
an ¯ n=1
¯ ¯ X∞
¯ an+1 ¯
¯
b) dacă lim inf ¯ ¯ > 1, seria an este divergentă.
an ¯
¯ ¯ n=1 ¯ ¯
¯ an+1 ¯ ¯ an+1 ¯
c) dacă lim sup ¯¯ ¯ ≥ 1 sau lim inf ¯ ¯
¯ an ¯ ≤ 1 nu se poate preciza natura seriei..
an ¯

Demonstraţie. ¯ ¯ ¯ ¯
¯ an+1 ¯ ¯ an+1 ¯
a) Deoarece lim sup ¯ ¯ ¯ ¯
< 1, există r1 ∈ (0, 1) astfel ı̂ncât lim sup ¯ ¯ = r1 conform
an ¯ aµ¯
n
¯
¯¶
¯ an+1 ¯
definiţiei limitei superioare numai un număr finit de termeni ai şirului ¯¯ ¯ vor
an ¯ n∈N
depăşi numărul r1 + ε = r. Alegând ε > 0 astfel ı̂ncât r < 1 ¯(ceea ¯ce este posibil deoarece
¯ an+1 ¯
r1 < 1), pentru toţi n ≥ nε vor fi adevărate inegalităţile ¯¯ ¯ < r. Din inegalitatea
an ¯
|an+1 | < r |an | adevărată pentru orice n ≥ nε se deduce succesiv:|an | < r |an−1 | < r2
|an−2 | < ... < rn−nε |anε | = Mrn , unde M = r−nε |anε | . Deoarece |an | < Mrn , 0 < r < 1,
X∞
iar seria geometrică rn este convergentă, conform criteriului comparaţiei punctul a)
n=1
X
∞
rezultă că seria an este absolut convergentă.
n=1¯ ¯
¯ an+1 ¯
b) Dacă lim inf ¯¯ ¯ = r2 > 1, pentru orice ε > 0 vor exista o infinitate de termeni
¯
µ¯ ¯¶ an ¯ ¯
¯ an+1 ¯ ¯ an+1 ¯
ai şirului ¯¯ ¯ ¯
, pentru n ≥ nε , care să verifice inegalitatea ¯ ¯ > r2 − ε; cum
an ¯ n∈N an ¯
ε > 0 se poate determina astfel ı̂ncât r2 − ε > 1, vom avea deci |an | ≥ |an−1 | ≥ |an−2 | ≥
11.1. CRITERII DE CONVERGENŢĂ PENTRU SERII 145

... ≥ |anε | > 0 şi prin urmare termenul general nu converge la zero, ceea ce ı̂nseamnă că
X∞
seria an este divergentă.¥
n=1
¯ ¯ X∞
¯ an+1 ¯
Observaţia 11.1 Dacă an 6= 0, ∀n ∈ N şi dacă există lim ¯ ¯ ¯ = r, atunci seria an
n→∞ an ¯ n=1
este absolut convergentă dacă r < 1 şi divergentă
¯ dacă
¯ r > 1.¯ Acesta ¯ este criteriul lui
¯ an+1 ¯ ¯ an+1 ¯
d’Alembert. Observăm că ı̂n acest caz lim sup ¯¯ ¯ = lim inf ¯ ¯
¯ an ¯ = r. Dacă r = 1
an ¯
criteriul lui d’Alembert nu dă nici un răspuns asupra convergenţei sau divergenţei seriei.

1 an+1 n X∞
1
Exemplul 11.7 Dacă an = , = → 1 şi seria corespunzătoare este
n an n+1 n=1
n
X ∞
1 an+1 n
divergentă, exemplul 11.3. În cazul seriei , = → 1 şi seria este
n=1
n(n + 1) an n+2
convergentă, exemplul 11.2.¨
X
∞
Teorema 11.7 (Criteriul rădăcinii) Fie seria an , ∀n ∈ N. Atunci:
n=1
p X
∞
n
a) dacă lim sup |an | < 1, seria an este absolut convergentă;
n=1
p X∞
n
b) dacă lim sup |an | > 1, seria an este divergentă;
¯ ¯ n=1
¯ an+1 ¯
c) dacă lim inf ¯¯ ¯ = 1 nu se poate preciza natura seriei.
an ¯
p
n
Demonstraţie.
p a) Dacă lim sup |an | < 1, pentru o infinitate de termeni ai şrului vom
n n
avea |an | ≤ r < 1, adică |an | ≤ r . Conform criteriului comparaţiei cu seria progresie
X∞
n
geometrica cu termenul de rang , egal cu r şi cu r < 1, rezultă că seria an este absolut
n=1
convergentă. p p
b) Dacă lim inf sup n |an | > 1, atunci pentru o infinitate de indici n vom avea n |an | > 1
X∞
şi deci pentru aceşti indici an nu converge la zero, deci seria an este divergentă.¥
n=1

p X
∞
n
Observaţia 11.2 Dacă există lim |an | = r, atunci seria an este absolut convergentă
n→∞
n=1
dacă r < 1 şipdivergentă dacăpr > 1. Acesta este criteriul lui Cauchy. Observăm că ı̂n acest
n n
caz lim sup |an | = lim inf |an | = r. Dacă r = 1 criteriul lui Cauchy nu dă nici un
răspuns asupra convergenţei sau divergenţei seriei.
146 CAPITOLUL 11. SERII NUMERICE

1 p 1 X∞
1
Exemplul 11.8 Dacă an = , n |an | = √ → 1 şi seria corespunzătoare este
n n
n n=1
n
X∞
1 p 1
divergentă, exemplul 11.3. În cazul seriei , n |an | = p → 1 şi seria
n=1
n(n + 1) n
n(n + 1)
este convergentă, exemplul 11.2.¨

X
∞
Teorema 11.8 (Criteriul Raabe-Duhamel) Fie seria an , an 6= 0, ∀n ∈ N, serie cu
n=1
termeni pozitivi, . Atunci
µ ¶
an
a) dacă lim sup n − 1 = r > 1, seria este convergentă;
µ an+1 ¶
an
b) dacă lim inf n − 1 = r < 1, seria este divergentă;
µan+1 ¶ µ ¶
an an
c) dacă lim sup n − 1 = r ≤ 1 sau lim inf n − 1 = r ≥ 1 nu se poate
an+1 an+1
preciza natura seriei.
µ ¶
an
Observaţia 11.3 În practică se calculează lim n − 1 = r (dacă există). Dacă
n→∞ an+1
r > 1, seria este convergentă; dacă r < 1 seria este divergentă. Criteriul Raabe-Duhamel
se aplică, ı̂n general, ı̂n cazul ı̂n care criteriul lui d’Alembert nu duce la nici un rezultat.

X
∞
1 an+1 n
Exemplul 11.9 În cazul seriei , = → 1, aplicăm criteriul Raabe-
n=1
n(n + 1) an n+2
Duhamel: µ ¶ µ ¶
an n+2
lim n − 1 = lim n − 1 = 2 şi regăsim rezultatul ştiut că seria este
n→∞ an+1 n→∞ n
convergentă.¨

X∞
1
Exemplul 11.10 Seriei 2
nici criteriul raportului şi nici criteriul rădăcinii nu ne dau
n
n=1 µ ¶
an
informaţii asupra convergenţei seriei. Aplicăm criteriul Raabe-Duhamel: lim n −1 =
µ ¶ n→∞ an+1
(n + 1)2
lim n − 1 = 2 şi deci seria este convergentă.¨
n→∞ n2

Criteriile de convergenţă de mai sus pot fi aplicate seriilor cu termeni pozitivi.

Criteriile prezentate ı̂n continuare se referă la serii de forma generală

X
∞
an bn = a1 b1 + a2 b2 + ... + an bn + .... (11.3)
n=1
11.1. CRITERII DE CONVERGENŢĂ PENTRU SERII 147

X
∞
Criteriile pe care le avem ı̂n vedere pun condiţii asupra seriei an , asupra sirului
n=1
X
∞
sumelor parţiale (sn )n∈N al seriei an şi asupra şirului (bn )n∈N .
n=1

X
∞
Lema 11.1 Dacă şirul sumelor parţiale (sn )n∈N al seriei an este mărginit, adică există
n=1
M > 0 astfel ı̂ncât |sn | ≤ M, ∀n ∈ N, iar şirul (bn )n∈N este descrescător, atunci are loc
inegalitatea
|a1 b1 + a2 b2 + ... + an bn | ≤ M (|b1 | + 2 |bn |) , ∀n ∈ N. (11.4)

Demonstraţie. După calcule elementare obţinem

a1 b1 +a2 b2 +...+an−1 bn−1 +an bn = s1 b1 +(s2 −s1 )b2 +...+(sn−1 −sn−2 )bn−1 +(sn −sn−1 )bn =
s1 (b1 − b2 ) + s2 (b2 − b3 ) + ... + sn−1 (bn−1 − bn ) + sn bn .
Din
¯ n această egalitate, ţinând seama de ipoteze, rezultă
¯ n−1
¯X ¯ X
¯ ¯
¯ ai bi ¯ ≤ |(bi − bi+1 )sn | + |sn bn | ≤ M {(b1 − b2 ) + (b2 − b3 ) + ... + (bn−1 − bn )} +
¯ ¯
i=1 i=1
M |bn | ≤ M (|b1 | + 2 |bn |) .¥
X
∞
Teorema 11.9 (Criteriul lui Abel) Dacă seria an este convergentă iar şirul (bn )n∈N
n=1
X∞
este monoton descrescător şi mărginit, atunci seria an bn este convergentă.
n=1

Demonstraţie. Deoarece şirul (bn )n∈N este mărginit rezultă că

∃L > 0 astfel ı̂ncât |bn | ≤ L, ∀n ∈ N. (11.5)
X
∞
Deoarece seria an este convergentă rezultă că
n=1

ε
∀ε > 0, ∃nε ∈ N : ∀n ≥ nε ⇒ |an+1 + ... + an+p | < , ∀p ∈ N. (11.6)
3L
Din (11.4), (11.5) şi (11.6) rezultă
ε ε
∀n ≥ nε ⇒ |an+1 bn+1 + ... + an+p bn+p | < (|bn+1 | + 2 |bn |) < (L + 2L) = ε, ∀p ∈
3L 3L
N ceea ce arată că seria (11.3) este convergentă.¥

Teorema 11.10 (Criteriul lui Dirichlet) Dacă şirul sumelor parţiale (sn )n∈N al seriei
X∞
an este mărginit, iar şirul (bn )n∈N este monoton descrescător şi convergent la zero,
n=1
atunci seria (11.4) este convergentă.
148 CAPITOLUL 11. SERII NUMERICE

Demonstraţie. Deoarece şirul (bn )n∈N este mărginit rezultă că ∃L > 0 astfel ı̂ncât
|bn | ≤ L, ∀n ∈ N. Atunci |an+1 + ... + an+p | = |sn+p − sn | ≤ |sn+p | + |sn | ≤ 2L.
Deoarece şirul (bn )n∈N este convergent la zero, atunci ∀ε > 0, ∃nε ∈ N : ∀n ≥ nε ⇒
ε
|bn | < .
6L
³Rezultă că ∀n ≥ nε ⇒ |an+1 bn+11 + an+2 bn+2 + ... + an+p bn+p | ≤ 2L (|bn+1 | + 2 |bn+p |) <
ε ε ´
2L +2 = ε, ∀p ∈ N ceea ce arată că seria (11.3) este convergentă.¥
6L 6L
X
∞
sin na
Exemplul 11.11 Seria , a număr real fixat, este convergentă pentru α > 0.
n=1
nα
1 X∞
1 na (n + 1)a
Dacă notăm cu an = sin na şi bn = α , atunci sn = sin na = a sin sin ,
n sin 2 2
¯ ¯ ¯ ¯ n=1 2
¯ 1 na (n + 1)a ¯ ¯ 1 ¯
|sn | ≤ ¯¯ sin sin ¯≤¯ ¯ ∗
¯ ¯ sin a ¯ , ∀n ∈ N ,
sin a2 2 2 2
1
adică (sn )n∈N este marginit şi şirul bn = α este monoton descrescător şi convergent la zero
n
pentru α > 0, de unde rezultă convergenţa seriei date.

Definiţia 11.3 O serie cu termeni reali se numeşte alternantă dacă orice doi termeni
consecutivi ai acesteia sunt cu semne contrare, adică an an+1 < 0.

Seria alternantă se scrie de forma

a1 − a2 + a3 − a4 + ... + a2n−1 − a2n + ... (11.7)

ı̂n care

a1 , a2 , a3 , a4 , ..., an , ... (11.8)

este un şir de numere pozitive.

Teorema 11.11 (Criteriul lui Leibniz) Dacă ı̂ntr-o serie alternantă şirul (11.8) este
monoton şi convergent la zero, atunci seria (11.7) este convergentă.

Demonstraţie. Seria (11.7) se poate scrie sub forma

1 · a1 + (−1) · a2 + 1 · a3 + (−1) · a4 + ... + 1 · a2n−1 + (−1)a2n + ...
care este de tipul (11.3) şi la care seria 1 + (−1) + 1 + (−1) + ... are şirul sumelor parţiale
mărginit. Conform criteriului lui Dirichlet, rezultă că seria (11.7) este convergentă.¥

Exemplul 11.12 Seria alternantă:

1 1 1 n+1 1
1− + − + ... + (−1) + ... (11.9)
2α 3α 4α nα
se numeşte seria armonică generalizată alternantă şi este convergentă pentru α > 0. ¨
11.1. CRITERII DE CONVERGENŢĂ PENTRU SERII 149

Observăm că seria modulelor seriei (11.9) este seria armonică generalizată care este
divergentă pentru α ∈ (0, 1] (seminar) şi convergentă pentru α > 1.
Concluzie: seria (11.9) este convergentă pentru α ∈ (0, 1] şi absolut convergentă pentru
α > 1 deci mulţimea seriilor absolut convergente este strict inclusă ı̂n mulţimea seriilor
convergente.

Exemplul 11.13 Seria alternantă:

1 − 12 + 23 − 34 + ... + 2n+1
2n
− 2n+1
2n+2
+ ...
este divergentă deoarece şirul termenilor nu converge la zero.¨