Seminar 5

Serii cu termeni oarecare

Probleme rezolvate
Problema 5.1. Să se determine natura seriei
∞
X cos 2n
√
5
.
n 6
n=1

Soluţie 5.1. Şirul an = cos 2n

5 6 este cu termeni oarecare. Studiem absolut convergenţa
√
n
seriei. Pentru că ∞ ∞ ∞ ∞
X X |cos 2n| X 1 X 1
|an | = √
5
≤ √
5
= 6
n 6 n 6
n=1 n
5
n=1 n=1 n=1
P∞ 1
şi pentru că seria n=1 6 este CONV (fiind seria armonică pentru α = 56 > 1), rezultă
n5
pe baza criteriului de comparaţie că şi seria cu termeni mai mici ∞
P
P∞ n=1 |an | este CONV.
Dar aceasta ne arată că seria n=1 an este ABS CONV, deci ı̂n particular CONV.
Problema 5.2. Să se studieze natura seriei
∞
X 1
sin √ · cos na, a 6= 2kπ, k ∈ Z.
n=1
n
Soluţie 5.2. Folosim criteriul lui Abel-Dirichlet.
Demonstrăm că şirul an = sin √1n este cu termeni pozitivi, descrescător şi convergent
la 0. Pentru că 0 < √1n ≤ 1 < π2 rezultă că an > 0. Pentru că f (x) = sin √1x este o
funcţie strict descrescătoare pe [1, ∞), din cauză că
 
0 1 1 3
f (x) = cos √ · − · x− 2 < 0, pentru orice x ≥ 1,
x 2
rezultă că (an ) este un şir descrescător. Limita şirului (an ) este
 
1 1
lim an = lim sin √ = sin lim √ = sin 0 = 0.
n→∞ n→∞ n n→∞ n
Demonstrăm acum mărginirea şirului sn = cos a + cos 2a + · · · + cos na. Cu ajutorul
formulei 2 · cos x · sin y = sin(x + y) − sin(x − y), avem
n n
a X a Xh  a  a i
2 · sin sn = 2 · cos ak · sin = sin ak + − sin ak −
2 k=1
2 k=1
2 2
 a a (n + 1)a na
= sin an + − sin = 2 · cos · sin .
2 2 2 2

1
2 SEMINAR 5. SERII CU TERMENI OARECARE

Pentru că a 6= 2kπ rezultă că sin a2 6= 0 şi atunci

 
 2 · cos (n+1)a · sin na  1
2 2 
|sn | =   ≤  a  ,

a
 2 · sin 2  sin 2

ceea ce arată mărginirea şirului (sn ). Rezultă că seria dată este convergentă.
Problema 5.3. Să se studieze natura seriei
X sin n · sin n2
.
n≥1
n

Soluţie 5.3. Folosim criteriul lui Abel-Dirichlet. Şirul an = n1 este ı̂n mod evident cu
termeni pozitivi, descrescător şi cu limita 0. Fie un = sin n · sin n2 . Demonstrăm că şirul
P
sumelor parţiale ale seriei n≥1 un este mărginit. Avem
n n
X
2 1 X
cos(k 2 − k) − cos(k 2 + k)

sn = sin k · sin k =
k=1
2 k=1
1 n2 + n
cos 0 − cos(n2 + n) = sin2

= .
2 2
Rezultă că sn ∈ [0, 1], pentru orice n, ceea ce arată că (sn ) este un şir mărginit.
Pe baza criteriului lui Abel-Dirichlet rezultă că seria dată este convergentă.
∞
X cos n
Problema 5.4. Să se studieze convergenţa şi absolut convergenţa seriei .
n=1
n
Soluţie 5.4. Arătăm că seria este convergentă, dar nu este absolut convergentă.
Şirul an = n1 este cu termeni pozitivi, descrescător, având limita 0. Conform unei
probleme anterioare
cos n+1
2
· sin n2
sn = cos 1 + cos 2 + · · · + cos n =
sin 12
este un şir mărginit. Pe baza criteriului lui Abel-Dirichlet, seria dată este convergentă.
Arătăm că seria ∞
X | cos n|
n=1
n
nu este convergentă. Fiind o serie cu termeni pozitivi este suficient să arătăm că şirul
sumelor parţiale nu este mărginit. Presupunem prin absurd, că ar fi mărginit. Din
inegalitatea
1 cos 2k
| cos k| ≥ | cos k|2 = +
2 2
rezultă n n n
X | cos k| 1 X 1 X cos 2k
≥ + .
k=1
k 2 k=1
k k=1
2k
P∞ cos 2n
Fiindcă seria n=1 2n este convergentă (aceasta rezultă conform Criteriului lui Abel-
Dirichlet) atunci are şirul sumelor parţiale mărginit. Ar rezulta că şirul sumelor parţiale
ale seriei armonice n n n
X 1 X | cos k| X cos 2k
≤2 −2
k=1
k k=1
k k=1
2k
ar fi mărginit, ceea ce este o contradicţie, pentru că se ştie că n≥1 n1 = ∞.
P
 3

Problema 5.5. Stabiliţi natura seriei alternante

∞  
X
n 2 1
(−1) n · ln 1 + 2 .
n=1
n

Soluţie 5.5. Pentru că

   n2
2 1 1
lim n · ln 1 + 2 = lim ln 1 + 2 = ln e = 1,
n→∞ n n→∞ n
seria din enunţ este divergentă.

Problema 5.6. Stabiliţi natura seriei alternante

∞
X (ln n)2
(−1)n √ .
n=1
n

(ln n)2
Soluţie 5.6. Considerăm şirul an = √
n
. Pentru n ≥ 2, avem an > 0. Pentru a afla
(ln x)2
monotonia, considerăm funcţia f (x) = √x . Calculând derivata
1 √ 1
0
2 ln x · x
· x − (ln x)2 · √
2 x ln x(4 − ln x)
f (x) = = √ ,
x 2x x
obţinem pentru x > e4 , că f 0 (x) < 0, ceea ce arată că f este descrescătoare pe [e4 , ∞).
Acest lucru demonstrează că şirul (an ) este descrescător pentru n ≥ [e4 ]+1 = 55. Limita
şirului (an ) se poate calcula cu ajutorul regulii lui l’Hospital
1 1
(ln x)2 2 ln x · x ln x x 1
lim an = lim √ = lim 1 = 4 lim √ = 4 lim 1 = 8 lim √ = 0.
n→∞ x→∞ x x→∞ √
2 x
x→∞ x x→∞ √
2 x
x→∞ x
P∞ 2
n (ln n)
Conform criteriului lui Leibniz seria n=55 (−1)
√
n
este convergentă, ceea ce arată
că seria dată este convergentă.

Problema 5.7. Să se stabilească natura seriei

X (n + 1)n+1
(−1)n+1 .
n≥1
nn+2

(n+1)n+1
Soluţie 5.7. Fie şirul cu termeni pozitivi an = nn+2
. Pentru că
n+2
(n + 2)n+2 nn+2 (n2 + 2n)n+2 n2 + 2n

an+1
= · = = < 1,
an (n + 1)n+3 (n + 1)n+1 (n + 1)2n+4 n2 + 2n + 1
rezultă că şirul (an ) este descrescător. Limita acestui şir este
 n+1  n+1
n+1 1 1 1
lim an = lim · = lim 1 + · = e · 0 = 0.
n→∞ n→∞ n n n→∞ n n
Conform criteriului lui Leibniz seria este convergentă.

Problema 5.8. Să se stabilească natura seriei

∞
X 1 ex − e−x
(−1)n , unde th(x) = este funcţia tangentă hiperbolică.
n=1
nth n ex + e−x
4 SEMINAR 5. SERII CU TERMENI OARECARE

1
Soluţie 5.8. Fie şirul cu termeni pozitivi an = nth n
. Pentru că

(ex + e−x )2 − (ex − e−x )2 4

th0 (x) = −x
= x >0
x
(e + e ) 2 (e + e−x )2

rezultă că funcţia tangentă hiperbolică este crescătoare. Ţinând cont de aceasta
th n
nth n nth n

an+1 1 1 n
= · < · = < 1.
an (n + 1)th(n+1) 1 (n + 1)th n 1 n+1

Rezultă că şirul (an )n∈N este descrescător. Limita acestui şir este

1 en − e−n
lim an = lim = 0, pentru că lim th n = lim = 1.
n→∞ n→∞ nth n n→∞ n→∞ en + e−n

Conform criteriului lui Leibniz seria este convergentă.

∞
X  √ 
Problema 5.9. Să se stabilească natura seriei 2
sin π n + 1 .
n=1

Soluţie 5.9. Scriem

 √   √   √ 
sin π n2 + 1 = sin π n2 + 1 − πn + πn = (−1)n sin π n2 + 1 − πn
π
= (−1)n sin √
n2 + 1 + n
π
şi considerăm şirul an = sin √ , care este pozitiv, descrescător şi convergent la
n2 + 1 + n
0. Rezultă conform criteriului lui Leibniz că seria dată este convergentă.

Problema 5.10. Să se studieze convergenţa simplă şi absolută a seriei

 α
X
n 1
(−1) arctg , α ∈ R.
n≥1
n

α
Soluţie 5.10. Fie an = arctg n1 > 0 şi bn = n1α . Pentru că an /bn → 1 rezultă că
pentru α > 1 seria n≥1 (−1)n an este absolut convergentă. Pentru că
P


 0, α > 0
lim an = 1, α = 0
n→∞
∞, α < 0,


rezultă că pentru α ≤ 0 seria n≥1 (−1)n an este DIV.

P

α
Pentru α ∈ (0, 1] funcţia f (x) = arctg x1 este descrescătoare ( f 0 < 0 ) deci (an )
este descrescător. Pentru că an > 0 şi an → 0 rezultă pe baza Criteriului lui Leibniz că
n
P
n≥1 (−1) an este CONV.
 5

Probleme propuse
Să se studieze natura seriilor
X sin n · cos n2 ∞
√
X 2n + 1
5.11. . 5.17. (−1)n+1 .
n≥1
n 3n
n=1

∞
 
X1 4n − 3 X (−1)n+1
5.12. sin π . 5.18. .
n≥1
n 6 ln(n + 1)
n=1

∞ ∞
X sin nx X ln n
5.13. . 5.19. (−1)n+1 √ .
n=1
ln n n
n=1

∞ ∞ √
X 1 X
n
3
n
5.14. cos n sin(nx), x ∈ R. 5.20. (−1) .
n=1
n n+7
n=1

∞ ∞
X + e2n )
n ln(3
X arctg n
5.15. (−1) . 5.21. (−1)n .
n=1
ln(2 + e3n ) n=1
n
∞ ∞
X (−1)n+1 X √
5.16. . 5.22. sin π n2 + 2n + 2.
n=1
(2n + 1)! n=1

Să se studieze convergenţa simplă şi absolută a seriilor

∞ ∞
X sin n X 1
5.23. . 5.26. (−1)n+1 .
n=1
n n=2
ln ln n
∞ ∞
X
n+1 π X 1
5.24. (−1) sin √ . 5.27. (−1)n+1 α .
n=1
n n=1
n
∞ ∞
X sin n2 sin n1 X cos n
5.25. √ . 5.28. .
n=1
3
n 2
n=1
nα

Indicaţii la problemele propuse

5.11. convergentă 5.12. convergentă 5.13. convergentă 5.14. convergentă
5.15. divergentă 5.16. convergentă 5.17. convergentă 5.18. convergentă
5.19. convergentă 5.20. convergentă 5.21. convergentă 5.22. convergentă
5.23. convergentă simplu dar nu absolut 5.24. convergentă simplu dar nu absolut
5.25. convergentă absolut 5.26. convergentă simplu dar nu absolut
5.27. şi 5.28. pentru α > 1 convergentă absolut; pentru α ∈ (0, 1] convergentă simplu;
pentru α ≤ 0 divergentă.