Analiză Matematică

Timişoara - 2021
Cuprins

1 Şiruri numerice 9
1.1 Breviar teoretic şi exemple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.2 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Bibliografia 18

ii
Capitolul 1

Şiruri numerice

1.1 Breviar teoretic şi exemple

Mulţimea valorilor aplicaţiei f : N → R defineşte un şir. Notăm termenul general
def
al şirului an = f (n) pentru ∀n ∈ N.

Definiţia 1.1.1. În R şirul xn este monoton crescător respectiv descrescător dacă
avem:x1 ≤ x2 · · · ≤ xn · · · respectiv x1 ≥ x2 · · · ≥ xn · · · .

Definiţia 1.1.2. În R şirul xn este mărginit dacă există a, b ∈ R astfel ı̂ncât a ≤
≤ xn ≤ b, ∀n ∈ N .

Definiţia 1.1.3. În R şirul xn este nemărginit dacă există a ∈ R astfel ı̂ncât a ≤
≤ xn , ∀n ∈ N respectiv a ≥ xn , ∀n ∈ N .

Definiţia 1.1.4. Şirul xn din R este convergent la valoarea l ∈ R dacă pentru orice
ε > 0 există un rang nε ∈ N astfel ı̂ncât |xn −l| < ε, ∀n ≥ nε . Numărul l se numeşte
limita şirului xn şi avem notaţia lim xn = l. Un şir care are limită infinită sau nu
n→∞
are limită se numeşte şir divergent.

Observaţia 1.1.1. • Limita unui şir convergent este unică.

• Şirul xn are limită +∞ dacă pentru orice ε > 0 există un rang nε ∈ N astfel
ı̂ncât xn > ε, ∀n ≥ nε ;

• Şirul xn are limită −∞ dacă pentru orice ε > 0 există un rang nε ∈ N astfel
ı̂ncât xn < −ε, ∀n ≥ nε ;

9
10 Capitolul 1. Şiruri numerice

2n
Exemplul 1.1.1. Arătaţi că limita şirului an = este 2.
  n + 1
 2n  2 2
Soluţie: Fie ε > 0 din relaţia 
 − 2 < ε deducem că < ε ⇔ n > −1.
  n+1 n+1 ε
2
Fie nε = − 1 ∈ N atunci pentru orice n ∈ N cu n > nε avem că |an − 2| < ε.
ε
n2
Exemplul 1.1.2. Arătaţi că limita şirului an = este ∞.
n+1
n2
Soluţie: Fie ε > 0 din relaţia | | > ε deducem că n2 − εn − ε > 0 ⇔ n >
√ " √ n + 1 #
ε + ε2 + 4ε ε + ε2 + 4ε
> . Fie nε = ∈ N atunci pentru orice n ∈ N cu n > nε
2 2
avem că |an | > ε deci lim an = ∞.
n→∞

Teorema 1.1.1. Un şir din R care este monoton şi mărginit atunci el este conver-
gent.
2n
Exemplul 1.1.3. Arătaţi că şirul an = este convergent.
n!
2n+1
an+1 (n + 1)! 2
Soluţie: Din relaţia = n = < 1 şi ţinem cont că şirul an > 0
an 2 n+1
n!
deducem că şirul an este descrescător(an+1 < an ) şi mărginit (an < · · · < a1 = 2)
deci este convergent.

Definiţia 1.1.5. Fie şirul xn respectiv şirul crescător k1 < k2 · · · < kn < · · · atunci
şirul yn = xkn se numeşte subşir al şirului xn .

Observaţia 1.1.2. Un şir xn din R care posedă două subşiruri convergente la valori
diferite este divergent.
Exemplul 1.1.4. Arataţi că şirul an = 1 + (−1)n nu este convergent.
Soluţie: Subşirul indicilor pari este 2 deci este convergent la 2. Subşirul indi-
cilor impari este 0 deci este convergent la 0. Deci şirul an conţine două subşiruri
convergente la valori diferite deci este şir divergent.

Definiţia 1.1.6. Şirul xn ∈ R este un şir Cauchy1 (fundamental) dacă pentru orice
ε > 0 există un rang nε ∈ N astfel ı̂ncât |xn+p − xn | < ε ∀n ≥ nε , ∀p ∈ N.
1
AUGUSTIN CAUCHY(1789-1857)
1.1. Breviar teoretic şi exemple 11

Teorema 1.1.2. Şirul xn ∈ R este un convergent ı̂n R dacă şi numai dacă este şir
Cauchy.
Pn cos(kx)
Exemplul 1.1.5. Arătaţi că şirul an = , x ∈ R este convergent.
k=1 2k
Soluţie: Arătăm că şirul an este şir Cauchy. Fie ε > 0 şi
 
 cos(n + 1)x cos(n + p)x 
|an+p − an | =  + ··· +
 2n+1 2n+p 
| cos(n + 1)x| | cos(n + p)x|
≤ n+1
+ ··· +
2 2n+p
1 1
≤ + · · · + n+p
2n+1
 2 
1 1
≤ 1 + · · · + p−1
2n+1 2
1

1  1 − 2p 
=
2n+1
 1
1−
2
1
≤ <ε
2n
  
1
deducem că nε = log2 atunci am obţinut că pentru orice ε > 0 există rangul
ε
nε astfel ı̂ncât |an+p − an | < ε, ∀n > nε , p ∈ N. Deci şirul an este şir Cauchy.
Aplicând teorema1.1.2 deducem căşirul Cauchy an este convergent.

Propoziţia 1.1.3. Fie şirurile xn şi yn din R convergente atunci avem

• lim (αxn + βyn ) = α lim xn + β lim yn ∀α, β ∈ R;

n→∞ n→∞ n→∞

• lim (xn · yn ) = lim xn · lim yn ;

n→∞ n→∞ n→∞

xn lim xn  2  2
• lim = n→∞ ; lim xn + lim yn 6= 0
n→∞ yn lim yn n→∞ n→∞
n→∞

  lim yn  2  2
• lim (xn )yn = lim xn n→∞ ; lim xn + lim yn 6= 0.
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞

Observaţia 1.1.3. Operaţii cu sens

• +∞ + ∞ = +∞, −∞ − ∞ = −∞, a + ∞ = +∞, a − ∞ = −∞;

12 Capitolul 1. Şiruri numerice

• +∞ · ∞ = +∞, −∞ · −∞ = +∞, a · ∞ = +∞, a · −∞ = −∞, a > 0;

a a a
• = +∞, a > 0 , = −∞, a > 0 , = 0, a ∈ R, (+∞)∞ = +∞.
+0 −0 ±∞
0 ∞
Operaţii fără sens ∞ − ∞, 0 · ∞, , , 1∞ , 00 , ∞0 .
0 ∞
Propoziţia 1.1.4. Fie şirurile xn , yn , zn care verifică relaţia xn ≤ yn ≤ zn ı̂n plus
avem că lim xn = lim zn atunci avem lim yn = lim xn = lim zn .
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ n→∞
n
Exemplul 1.1.6. Determinaţi limita şirului an = n .
2
n n n n 2
Soluţie: Avem 0 < an = n = = n ≤ = cum şirurile
2 (1 + 1)n P k Cn2 n−1
Cn
k=0
2 2
0, sunt convergente la zero( lim = 0) atunci conform propoziţiei1.1.4
n−1 n→∞ n − 1
deducem că lim an = 0
n→∞
n
P 1
Exemplul 1.1.7. Determinaţi limita şirului an = √ .
k=1 k2 +1
1 1 1
Soluţie: Avem √ ≤√ ≤√ pentru orice k = 1, 2, ..., n.
n2 +n 2
k +1 2
n +1
Facem ı̂n inegalitatea de mai sus k = 1, 2, ..., n şi apoi vom aduna aceste inega-
n n n n
lităţi de unde obţinem: √ ≤ an ≤ √ cum √ → 1, √ →1
n2 + n n2 + 1 n2 + n n2 + 1
deducem că an → 1.
Limite uzuale de şiruri

• limita putere cu baza constantă




 0, dacă q ∈ (−1, 1)

 1, dacă q=1
lim q n = (1.1.1)
n→∞ 

 +∞, dacă q>1

 @, dacă q ≤ −1

• limita putere cu baza convergentă la 1

 n
1
lim 1 + =e (1.1.2a)
n→∞ n
  xn
1
lim 1 + = e, unde xn → ±∞ (1.1.2b)
n→∞ xn
1.1. Breviar teoretic şi exemple 13

• limita unei fracţii polinomiale

a0


 , dacă p=l

 b0
a0 np + · · ·  0,

lim = dacă p<l (1.1.3)
n→∞ b0 nl + · · · 

 +∞, dacă p > l, a0 · b0 > 0

−∞,

dacă p > l, a0 · b0 < 0

• limite cu ajutorul regulei lui l’Hôpital2

xn
lim = L, xn = f (n), yn = g(n) (1.1.4a)
n→∞ yn

f (x) f 0 (x)
L = lim = lim 0 unde f (∞) = g(∞) = ±∞(0) (1.1.4b)
x→∞ g(x) x→∞ g (x)

ln(n)
Exemplul 1.1.8. Determinaţi limita şirului .
n
ln(x)
Soluţie: Determinăm limita de funcţii lim cu regula lui l’Hôpital:
x→∞ x
1
ln(x) (ln(x))0 x = lim 1 = 0 ⇒ lim ln(n) = L = 0.
L = lim = lim = lim
x→∞ x x→∞ (x)0 x→∞ 1 x→∞ x n→∞ n

Propoziţia 1.1.5 (Criteriul lui Stolz3 -Cesàro4 ). Fie an un şir oarecare şi bn un şir
an+1 − an
crescător şi nemărginit, dacă există L = lim finită sau infinită atunci
n→∞ bn+1 − bn
an
există lim şi este egală cu L.
n→∞ bn

1 1
1+ + ··· +
Exemplul 1.1.9. Determinaţi limita lim 2 n
n→∞ n
1 1 an+1 − an
Soluţie: Avem an = 1+ +· · ·+ ,bn = n de unde deducem că lim =
2 n n→∞ bn+1 − bn
1 an
= lim = 0 ⇒ lim = 0.
n→∞ n + 1 n→∞ bn

2
Guillaume de l’Hôpital(1661-1704)
3
Otto Stolz(1842-1905)
4
Ernesto Cesàro(1858-1906)
14 Capitolul 1. Şiruri numerice

n
Exemplul 1.1.10. Determinaţi limita lim
n→∞ 2n
n
Soluţie: Avem an = n,bn = 2 care ı̂ndeplinesc condiţiile din propoziţia1.1.5
an+1 − an 1 an
deducem lim = lim n = 0 ⇒ lim = 0.
n→∞ bn+1 − bn n→∞ 2 n→∞ bn

Exemplul 1.1.11. Determinaţi limitele

x1 + · · · + xn
• i) lim unde xn → l;
n→∞ n
√
• ii) lim n x1 · x2 · · · xn unde xn → l;
n→∞

√ an+1
• iii) lim n an unde an > 0, L = lim .
n→∞ n→∞ an

Soluţie:

• i) Avem an = x1 +· · ·+xn ,bn = n care ı̂ndeplinesc condiţiile din propoziţia1.1.5

an+1 − an xn+1 an
deducem lim = lim = l ⇒ lim = l.
n→∞ bn+1 − bn n→∞ 1 n→∞ bn

1 ln(x1 ) + · · · + ln(xn )
√ n
• ii) Scriem şirul n x1 · · · · xn = eln(x1 · · · · xn ) = e n

ln(x1 ) + · · · + ln(xn ) ln(xn+1 )

√ lim
lim n x1 · · · · xn = en→∞ n =e 1 = eln(l) = l;
n→∞

√ ln(an )
• iii) Avem un = n a ⇒ ln(u ) =
n n de unde deducem că
n

ln(an+1 ) − ln(an ) an+1 √

ln( lim un ) = lim = ln( lim ) ⇒ lim n an = L.
n→∞ n→∞ 1 n→∞ an n→∞

1 1
+ ··· + n
1+
Exemplul 1.1.12. Determinaţi limita şirului an = 2 2
1 1
1 + + ··· + n
3 3
n+1
1 − x
Soluţie: Ţinem cont de relaţia 1 + x + · · · + xn = , x 6= 1 deducem că
1−x

1 1
1− 1−
lim an = lim 2n+1 · 3
n→∞ n→∞ 1 1
1− 1 − n+1
2 3
1.1. Breviar teoretic şi exemple 15

  2
1 1 4
dar lim q n+1 = 0 unde q ∈ , de unde deducem că lim an = 3 = .
n→∞ 2 3 n→∞ 1 3
2
 
1
Exemplul 1.1.13. Calculaţi limita şirului an = n sin .
2n

Soluţie: Avem 0 < sin(x) < x, ∀x ∈ (0, 1) atunci deducem că

 
1 1
0 < sin <
2n 2n

prin ı̂nmulţire cu n deducem

n
0 ≤ lim an ≤ lim = 0(vezi ex1.1.10) ⇒ lim an = 0.
n→∞ n→∞ 2n n→∞

√ √ √

Exemplul 1.1.14. Calculaţi limita şirului an = n n+1− n .

√
n
Soluţie: Scriem şirul an astfel an = √ √ de unde deducem că
n+1+ n
√
n 1 1
lim √ √ = lim r =
n→∞ n+1+ n n→∞ 1 2
1+ +1
n

1
unde lim = 0.
n→∞ n

n
X 1
Exemplul 1.1.15. Calculaţi limita şirului an = lim .
n→∞
k=1
4k 2 −1

1 A B
Soluţie: Avem descompunerea = + prin aducerea la
4k 2 − 1 2k − 1 2k + 1
aceleaşi numitor şi identificăm termenii deducem sistemul
(
2A + 2B = 0
A−B = 1
16 Capitolul 1. Şiruri numerice

1 1
care admite soluţiile A = , B = − . Atunci scriem şirul
2 2
n
 
P 1 1
an = −
k=1 4k − 2 4k + 2
1 1
= −
2 6
= ···
1 1
= − =
4n − 6 4n − 2
1 1 1 1
= − = −
4n − 2 4n + 2 2 4n − 2

1 1
de unde deducem că lim an = ( lim = 0).
n→∞ 2 n→∞ 4n − 2
2n
Exemplul 1.1.16. Calculaţi limita şirului an = .
n!
Soluţie:Ştiim că şirul an este convergent( lim an = a, vezi exerciţiul1.1.3) care
n→∞
2
verifică relaţia: an+1 = an · trecând la limită această relaţie deducem că
n+1
2
a = a · lim ⇒ a = 0.
n→∞ n + 1
| {z }
=0
√
Exemplul 1.1.17. Calculaţi limita şirului an = n
n.
√ xn+1 √ n+1
Soluţie: Aplicăm relaţia lim n xn = lim deci lim n n = lim = 1.
n→∞ n→∞ xn n→∞ n→∞ n
1 · 3 · · · (2n − 1)
Exemplul 1.1.18. Calculaţi limita şirului an = .
2 · 4 · · · 2n
2k − 1 2k
Soluţie: Din relaţia (2k − 1)(2k + 1) < (2k)2 sau < rezultă că
2k 2k + 1
obţinem
2 · 4 · · · (2n) 1
an < ⇔ an < a−1
n ·
1 · 3 · · · (2n + 1) 2n + 1
de unde deducem că
1
0 < an < √
2n + 1
1
trecând la limită această inegalitate deducem că lim an = 0 (dar lim √ = 0).
n→∞ n→∞ 2n + 1
1.2. Probleme propuse 17

1.2 Probleme propuse

n 1
1. Arătaţi că limita şirului an = este .
3·n+1 3
2. Determinaţi următoarele limite:

13 + · · · + n3 n2 + 3n + 2
a) lim ; b) lim ;
n→∞ 2n4 n→∞ n!
3n + 4n √
3
p p 
c) lim n+1 ; d) lim n · 2 3
(n + 1) − (n − 1) ;
3
n→∞ 2 + 4n+1 n→∞
n
  n 2k − 3 n 1
Q 1 P P
e) lim 1 − 2 ; f ) lim ( unde lim = e)
n→∞ k=2 k n→∞ k=1 k! n→∞ k=0 k!

an
3. Determinaţi limita şirului an = , a > 1.
1 + a4·n
√ √
1 + 2 + · · · + n−1 n − 1
4. Determinaţi valoarea limitei lim √ .
n→∞ n· n
s
(n!)2
5. Determinaţi limita şirului xn = n .
(2n)!3n
n
P 2k + 1
6. Determinaţi limita şirului xn = .
k=1 2k (k+ 1)!
√3
7. Determinaţi limita şirului xn = 8n3 + 6n2 + 4 − 2n.
√ √
8. Determinaţi limita şirului xn = 3 n3 + 1 − n2 + 4.
√
[ 3 + 1]n
9. Determinaţi limita şirului xn = √ unde [x] este partea ı̂ntreagă a
[( 3 + 1)n ]
numărului real x.
 
1 1 1
10. Determinaţi limita şirului xn = · 1 + √ + ··· + √ .
ln n 2 n
√
11. Determinaţi parametri reali a, b astfel ı̂ncât lim n2 + an + 3 − bn = 2.
n→∞
√
12. Determinaţi limita şirului xn = { 4n2 + 1} unde {a} este partea fracţionară
a numărului real a (avem relaţia {a}=a-[a] unde [a] este partea ı̂ntreagă a
numărului real a).
Bibliografie

[1] Stan Chiriţă,Probleme de matematici superioare, Editura Didactică şi Pedago-

gică, Bucureşti, 1989.

[2] Cristian Lăzureanu,Exerciţii rezolvate pentru examenul de analiză matema-

tică,Editura Politehnica, Timişoara, 2011.

[3] Nicolae Cofan, Dan Popescu,Analiză matematică noţiuni fundamentale şi

exerciţii, Editura Solness, Timişoara, 2011.

18