BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

CLASA a XI-a

1. Fie șirul ( an )n1 dat de a1 = 1 și an+1 = 1 + ( n + 2 ) an , n  *

.
an
(4p) a) Demonstrați că lim = 1.
nn →

a
(3p) b) Demonstrați că lim n n = e .
n → n!
Supliment Gazeta Matematică Nr.11/2022
Soluţie. a) Din a1 = 1 și relația de recurență găsim a2 = 2 , a3 = 3 și apoi demonstrăm prin inducție
că an = n , n  * .
a an
Atunci n = 1 , n  *
deci lim = 1.
n n → n

an n n
n n
x  ( n + 1)n +1 n ! 
b) Observăm că n = n = xn , unde xn =
n . Atunci lim n +1
= lim   n =
n! n! n! n → x n →  ( n + 1) ! n 
n 
( n + 1)
n n
 1
= lim = lim 1 +  = e și apoi aplicând criteriul radical rezultă că:
 n
n → n n →
n
a x
lim n n = lim n xn = lim n+1 = e .
n → n ! n→ n → x
n

Barem.
a) Demonstrează prin inducție că an = n , n  *
. 3p
a
Obține că lim n = 1 . 1p
n → n

an nn n nn xn +1
b) Observă că = n = xn , unde xn = și arată că lim =e 2p
n
n! n! n! n → x
n

a
Aplică criteriul radical și deduce că lim n n = e .
n → n! 1p

n
 1 1 1 1 
2. (7p) Să se calculeze limita lim  + + + ... +  .
n →
 n +8
2
n 2 + 12 n 2 + 16 n+2
Dan Popescu, Suceava
n
 n +1 1 
Soluţie. Șirul căruia i se cere limita este xn =    , n  .
*

 k = 2 n + 4k 
2

n +1
n n 1 n
Deoarece =   , n  * , calculul se plasează în cazul
n+2 n + 4n + 4 k = 2 n + 4k
2 2
n +8
2

 n+1 1  n +1 
n 
” 1 ”, adică lim xn = e n→ , unde yn = n   − 1 . Obținem yn =  
lim yn
− 1 , iar
 k = 2 n + 4k n 2 + 4k
n →
 k =2  
2

n +1
4k
prin efectuare calculelor și raționalizare găsim yn = − , n  * . Atunci
(
k = 2 n + n + 4k
2
) n + 4k
2
 n +1 n +1
4 k 4 k 2 ( n 2 + 3n )
n + 3n
2
= k =2
 − yn  k =2
=
( ) ( ) ( )
,
( n + 1)( n + 2 ) n + n2 + 4n + 4 n 2 + 4n + 4 n + n2 + 8 n2 + 8 n + n2 + 8 n2 + 8
1
pentru orice n  *
, de unde lim ( − yn ) = 1 și lim xn = .
n → n → e

Barem.
Arată că limita cerută se găsește în cazul ” 1 ” 2p
n +1
4k
Deduce că lim xn = e n→ , unde yn = −
lim yn
, n  *
n →
k =2
(n + n + 4k
2
) n + 4k
2 2p

2 ( n2 + 3n ) 2 ( n 2 + 3n )
Arată că  − yn  , n  *

2 ( n + 1)( n + 2 )
(n + n2 + 8 ) n2 + 8
2p

1
Obține că lim ( − yn ) = 1 și lim xn = 1p
n → n → e

3. (7p) Dacă a și b sunt numere complexe distincte și nenule, să se determine matricele

 a 0 0
 
A  M 3 ( ) , astfel încât A =  0
n
b 0  , unde n este număr natural nenul.
 −b 0 a 

Dan Popescu, Suceava
 a 0 0
 
Soluție. Evident, A comută cu  0 b 0  , condiție care valorificată arată că A este de forma
 −b 0 a 
 
 x 0 0  xn 0 0
   
A =  0 y 0   M 3 ( ) , iar prin inducție matematică , se obține An =  0 yn 0   M3 ,
 z 0 x  nx n −1 z 0 x n 
   
n  . Atunci, dacă  este o rădăcină de ordin n 
* *
a numărului complex a,  este o
rădăcină de ordin n  *
a numărului complex b, soluția ecuației matriceale este:
 
  0 0
 
A= 0  0   M3 .
 b 
 −  0  
 na 

Barem.

 x 0 0
 
Arată că A este de forma A =  0 y 0   M 3 ( ) 3p
 z 0 x
 
 xn 0 0
 
Demonstrează prin inducție matematică faptul că An =  0 yn 0   M 3 , n  *
. 2p
 nx n −1 z 0 x n 

  
  0 0
 
Obține soluția ecuației matriceale de forma A =  0  0  , unde  este o rădăcină de
 b  2p
 −  0  
 na 
ordin n a numărului complex a, iar  este o rădăcină de ordin n a numărului complex b.

4. (7p) Fie n  2 număr natural, M o mulțime cu n elemente și S1 , S2 ,..., S2n −1 submulțimile nevide
ale lui M, într-o ordine oarecare. Considerăm matricea A = ( aij ) , unde aij = Si  S j ,
i , j =1,2n −1

i, j = 1, 2n − 1 . Arătați că matricea A este singulară.

Marius Marchitan, Suceava

Soluţie. Notăm cu  = det ( A) . Fie a  M fixat, iar p, q, r  1, 2,..., 2n − 1 astfel încât S p = a ,
Sq = M \ a și Sr = M . Considerăm un i  1, 2,..., 2n − 1 oarecare. Atunci aip = Si  S p . Cum
S p = 1 , rezultă că aip  0,1 .
Dacă aip = 0 , atunci Si  S p =  , deci a  Si . Deducem că Si  Sq = Si  Sr , adică
aiq = air . Obținem aip + aiq = air (1).
Dacă aip = 1 , atunci Si  S p = a , deci a  Si . Deducem că Si  Sr = ( Si  Sq )  a și
atunci air = aiq + 1 . Obținem aip + aiq = air (2).
Din (1) și (2) deducem că aip + aiq = air , i = 1, 2n − 1 , adică prin adunarea elementelor
coloanei p la elementele coloanei q se obțin elementele coloanei r. Atunci determinantul  ' obținut
prin adunarea coloanei p a lui  la coloana q este egal, pe de o parte cu  și pe de altă parte cu 0,
având două coloane identice. Rezultă  = 0 , deci matricea A este singulară.

Barem.
Arată că aip  0,1 , i = 1, 2n − 1 , unde p corespunde unei submulțimi S p = a , iar a  M fixat 2p

Arată că aip + aiq = air , i = 1, 2n − 1 , unde Sq = M \ a și Sr = M 3p

Deduce  = 0 și matricea A singulară 2p
Observație: Se pot acorda 2 puncte pentru tratarea unui caz particular (spre exemplu n = 2 și o
alegere oarecare a mulțimii M, respectiv a submulțimilor sale nevide într-o ordine oarecare).

Notă:
Orice altă soluţie corectă se va puncta corespunzător.