UNIVERSITATEA
TEHNICĂ
DIN CLUJ-NAPOCA

Concursul liceelor partenere cu

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
E DI ŢIA A DOUA
Februarie 2011

C LASA A XI- A

à !
an bn
Problema 1. Fie A ∈ M2 (Z) o matrice inversabilă pentru care inversa A −1 ∈ M2 (Z). Dacă A n =
cn dn
pentru orice n ∈ N∗ , să se arate că

(a n , b n ) = (a n , c n ) = (b n , d n ) = (c n , d n ) = 1 pentru orice n ∈ N∗ ,

unde (x, y) reprezintă cel mai mare divizor comun al numerelor întregi x şi y.

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare.

Din A · A −1 = I 2 rezultă că det A · det A −1 = 1 1 p şi, întrucât det A, det A −1 ∈ Z, rezultă că

det A = det A −1 ∈ {−1, 1} 1 p .

Pentru n ∈ N∗ , avem det A n = (det A)n ∈ {−1, 1}, deci a n d n − b n c n ∈ {−1, 1} 1 p .

Dacă p = (a n , b n ), atunci p divide pe a n şi b n , deci pe a n d n − b n c n ∈ {−1, 1} 1 p , astfel că p = 1
2 p . Analog se procedează şi pentru celelalte perechi (a n , c n ), (b n , d n ) şi (c n , d n ) 1 p .

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1/3
Problema 2. Să se calculeze n nx o
lim (x ∈ R),
n→∞ n + x

unde {a} notează partea fracţionară a numărului real a.

Mircea Rus

Soluţie şi barem de corectare.

nx x2
x n := =x− (n ∈ N). 1 p
n+x n+x
Dacă x = 0, atunci x n = 0, deci lim {x n } = 0. 1 p
n→∞
Dacă x 6= 0, atunci n → ∞ ⇒ x n → x, x n < x 1 p , de unde
(
1, dacă x ∈ Z 1 p
lim {x n } = lim {y} 1 p = .
n→∞ y→x {x}, dacă x ∉ Z 1 p
y<x

În concluzie, 
n nx o 
 0, dacă x = 0
lim = 1, dacă x ∈ Z \ {0} 1p
n→∞ n + x
dacă x ∉ Z

{x},


Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 2/3
Problema 3. a). Să se arate că

1a + 2a + 3a + . . . + n a 1
lim =
n→∞ n a+1 a +1
pentru orice număr real a ≥ 0.
b). Să se determine toate perechile (a, b) de numere reale pozitive astfel încât

1a + 2a + 3a + . . . + n a = (1 + 2 + 3 + . . . + n)b

pentru orice n ≥ 2011.

Ovidiu Furdui

Soluţie şi barem de corectare. a). Deoarece a ≥ 0, rezultă că şirul (n a+1 )n≥0 este strict crescător către
+∞, astfel că se poate aplica lema lui Stolz-Cesaro . Rezultă că

1a + 2a + . . . + n a [1a + 2a + . . . + n a + (n + 1)a ] − [1a + 2a + . . . + n a ]

lim = lim
n→∞ n a+1 n→∞ (n + 1)a+1 − n a+1
a
n +1 a
µ ¶
(n + 1) 1
= lim a+1 a+1
1 p = lim · lim h¡ a+1
i
n→∞ (n + 1) −n n→∞ n n→∞
n n+1
¢
−1
n
1
1 a
µ ¶
n 1
= lim 1 + · lim ¡ a+1
1p = ,
n→∞ n n→∞
1+ 1 a +1
¢
−1
n

unde s-a folosit că

(1 + x)r − 1
lim =r (r ∈ R). 1 p
x→0 x
b). Deoarece 1a + 2a + . . . + n a = (1 + 2 + . . . + n)b pentru orice n ≥ 2011, rezultă că

1a + 2a + . . . + n a (1 + 2 + . . . + n)b [n(n + 1)]b 1 b 2b−a−1

µ ¶
1
= = = b 1+ n
n a+1 n a+1 2b n a+1 2 n

pentru orice n ≥ 2011. Folosind limita de la a), rezultă

1a + 2a + . . . + n a 1 b 2b−a−1 1
µ ¶
1 1
= lim = b lim 1 + n = b lim n 2b−a−1 1 p
a + 1 n→∞ n a+1 2 n→∞ n 2 n→∞

astfel că
2b
lim n 2b−a−1 = ,
n→∞ a +1
2b
ce are loc dacă şi numai dacă 2b − a − 1 = 0 şi = 1, adică a + 1 = 2b = 2b 1 p .
a +1
O analiză simplă arată că singurele soluţii ale ecuaţiei 2b = 2b sunt b = 1 şi b = 2 1 p . În final, se
verifică astfel că soluţiile (a, b) ale problemei sunt perechile (1, 1) şi (3, 2), întrucât
¸2
n(n + 1)
·
3 3 3 3
1 +2 +3 +...+n = = (1 + 2 + 3 + . . . + n)2 (n ∈ N∗ ) 1 p .
2

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 3/3
 Concursul liceelor partenere cu
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
E DI ŢIA A TREIA
6 martie 2012

C LASA A XI- A

Soluţii şi barem de corectare

Problema 1. Fie (a n )n≥0 un şir de numere reale astfel încât

an1
lim = .
n→∞ a 2 + 4 4
n

Să se arate că şirul (a n )n≥0 este convergent şi să se calculeze limita sa.

Dorian Popa

Soluţie şi barem de corectare. Din ipoteză rezultă că şirul (a n ) este mărginit (în caz contrar, (a n ) are
an 1
un subşir (a nk ) care are limita +∞ sau −∞, astfel că lim 2 k = lim = 0, în contradicţie
k→∞ a n + 4 k→∞ a n + 4
k k an k
cu ipoteza). 2 p Fie, astfel, M ≥ 0 astfel încât |a n | ≤ M pentru orice n ∈ N.
Considerăm, mai departe, şirul
4a n
bn = 1 − . 1p
a n2 + 4
Din ipoteză, rezultă că
lim b n = 0.
n→∞

Pe de altă parte,
(a n − 2)2 1
bn = ≥ · (a n − 2)2 , 2 p
a n2 + 4 M2 +4
ceea ce, în final, implică convergenţa şirului (a n ) şi

lim a n = 2. 2 p
n→∞

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2012 1/5
Problema 2. Se consideră şirurile de numere reale (x n )n≥0 şi (y n )n≥0 definite recurent prin
(
x n+1 = [x n ] − {y n }
(n ≥ 0),
y n+1 = [y n ] − {x n }

unde [a] şi {a} notează partea întreagă, respectiv partea fracţionară a numărului real a.
Să se determine valorile x 0 şi y 0 pentru care şirurile (x n )n≥0 şi (y n )n≥0 sunt convergente.

Mircea Rus

Soluţie şi barem de corectare. Din definiţia recurentă a şirurilor rezultă că pentru orice n ≥ 0,

x n+1 = [x n ] − {y n } ≤ [x n ] ≤ x n
y n+1 = [y n ] − {x n } ≤ [y n ] ≤ y n

astfel că şirurile (x n )n≥0 şi (y n )n≥0 sunt descrescătoare. 1 p

Fie a = limn→∞ x n şi b = limn→∞ y n . Luând ε := 1−{a} 2
> 0, deoarece (x n )n≥0 & a rezultă că există
n 1 ∈ N astfel încât x n ∈ [a, a + ε) pentru orice n ≥ n 1 . De aici,

[a] ≤ a ≤ x n < a + ε = [a] + ({a} + ε) = [a] + t

pentru orice n ≥ n 1 , unde t = {a} + ε = 1+{a}

2
∈ (0, 1), astfel că

[a] ≤ x n ≤ [a] + t

pentru orice n ≥ n 1 . Deoarece t < 1, concluzionăm că

[x n ] = [a] pentru orice n ≥ n 1 . 2 p

În mod similar, există n 2 ∈ N astfel încât

[y n ] = [b] pentru orice n ≥ n 2 . 1 p

Fie k = max{n 1 , n 2 }. Pentru orice n ≥ k vom avea:

a ≤ x n+1 = [x n ] − {y n } = [a] − {y n }
b ≤ y n+1 = [y n ] − {x n } = [b] − {x n }

astfel că

[a] ≤ a ≤ [a] − {y n }
[b] ≤ b ≤ [b] − {x n }

ceea ce înseamnă că {x n } = {y n } = 0 pentru orice n ≥ k şi

a, b ∈ Z.

Concluzionând, avem că

x n = a, yn = b pentru orice n ≥ k. 1 p (1)

Mai departe, alegem k cel mai mic număr natural pentru care proprietatea (1) rămâne adevărată.
Presupunem că k > 0. Scriind relaţiile de recurenţă pentru n = k − 1 ≥ 0, se obţine

a = x k = [x k−1 ] − {y k−1 }
b = y k = [y k−1 ] − {x k−1 }

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2012 2/5
de unde

{y k−1 } = [x k−1 ] − a ∈ Z
{x k−1 } = [y k−1 ] − b ∈ Z

astfel că

{x k−1 } = {y k−1 } = 0
[x k−1 ] = a, [y k−1 ] = b

deci,
x k−1 = a, y k−1 = b

ceea ce este în contradicţie cu minimalitatea lui k. Aşadar, k = 0, deci

x n = a = x 0 ∈ Z, y n = b = y 0 ∈ Z pentru orice n ≥ 0, 1 p

şiruri care verifică ipotezele problemei (relaţiile de recurenţă şi convergenţa).

În concluzie, valorile (x 0 , y 0 ) pentru care şirurile (x n )n≥0 şi (y n )n≥0 sunt convergente sunt toate
perechile de numere întregi. 1 p

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2012 3/5
Problema 3. Fie n ≥ 2 un număr natural fixat. Să se determine toate matricele X ∈ M2 (R) care veri-
fică relaţia à !
n 1 − n −n
X = .
n 1+n

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Notăm

à !
1 − n −n
A=
n 1+n

şi à !
1 1
B= .
−1 −1
Astfel, A = I 2 − nB .
Din X n = A ! că AX = X A, astfel că (I 2 − nB ) X = X (I 2 − nB ), de unde B X = X B .
à rezultă
a b
Dacă X = , atunci după efectuarea calculelor se obţin relaţiile:
c d
(
c = −b
. 1p
d = a − 2b

În plus,
(ad − bc)n = (det(X ))n = det(X n ) = det(A) = 1
şi înlocuind pe c şi d în funcţie de a şi b se obţine (a − b)2n = 1, deci

|a − b| = 1. 1 p

Distingem, astfel, două cazuri.

Cazul 1. a − b = 1. Atunci à !
1+b b
X= = I 2 + bB .
−b 1 − b
Se arată că
X n = I 2 + nbB 1 p
(formula se poate deduce, calculând mai întâi X 2 , X 3 , . . . şi apoi demonstrând formula prin inducţie
matematică; alternativ, se poate aplica formula binomului pentru (I 2 + bB )n şi se ţine cont de faptul
că B 2 = O 2 ). Astfel,
X n = A ⇔ I 2 + nbB = I 2 − nB ⇔ b = −1,
ceea ce înseamnă că soluţia, în acest caz, este:
à !
0 −1
X= . 1p
1 2

Cazul 2. a − b = −1. Atunci

à !
−1 + b b
X= = −I 2 + bB = − (I 2 − bB )
−b −1 − b

de unde
X n = (−1)n (I 2 − nbB )

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2012 4/5
folosind rezultatul obţinut la Cazul 1, cu b înlocuit de −b. 1 p
Dacă n este număr par, atunci

X n = A ⇔ I 2 − nbB = I 2 − nB ⇔ b = 1,

ceea ce înseamnă că soluţia, în acest subcaz, este:

à !
0 1
X= . 1p
−1 −2

Dacă n este număr impar, atunci

X n = A ⇔ −I 2 + nbB = I 2 − nB ⇔ n(b + 1)B = 2I 2 .

Deoarece
det(n(b + 1)B ) = 0 6= 2 = det(2I 2 )

rezultă că în acest subcaz nu există soluţii. 1 p

(Ã ! Ã !)
0 −1 0 1
În concluzie, dacă n este număr par, atunci mulţimea soluţiilor problemei este , ,
1 2 −1 −2
à !
0 −1
iar dacă n este număr impar, atunci unica soluţie este matricea .
1 2

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2012 5/5
 Concursul liceelor partenere cu
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
E DI ŢIA A PATRA
27 februarie 2013

C LASA A XI- A

Soluţii şi barem de corectare

Problema 1. Fie A ∈ M2 (C) astfel ca det A = 1. Să se arate că

det(A 2 + A − I 2 ) + det(A 2 + I 2 ) = 5.

Vasile Pop
" #
a b
Soluţie şi barem de corectare. Fie A = şi
c d

f A (x) = det(A − x I 2 ) = x 2 − (a + d )x + ad − bc 1 p

polinomul caracteristic al matricei A. De asemenea, se verifică (este cunoscută) relaţia:

A 2 − (a + d )A + (ad − bc)I 2 = O 2 1 p .

Avem det A = ad − bc = 1 şi notăm cu t = a + d (urma matricei A), deci

f A (x) = x 2 − t x + 1

şi
A2 − t A + I2 = O2.

Atunci:
A 2 + A − I 2 = (t + 1)A − 2I 2 1 p
.
A2 + I2 = t A 1 p

Dacă t = −1, atunci

det A 2 + A − I 2 = det (−2I 2 ) = 4
¡ ¢
1p.
det A 2 + I 2 = det (−A) = 1
¡ ¢

deci
det(A 2 + A − I 2 ) + det(A 2 + I 2 ) = 5.

Dacă t 6= −1, atunci

2
¡ 2 ¢
det(A 2 + A − I 2 ) = det (t + 1) A − t +1 I 2 = (t + 1)2 f A t +1 = −t 2 + 5 1 p
¡ ¡ ¢¢

det(A 2 + I 2 ) = det(t A) = t 2 det A = t 2 1 p

de unde concluzia.

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2013 1/3
Problema 2. Fie A ∈ Mn (R) o matrice astfel încât A · A t = I n .
p
a). Să se arate că suma modulelor elementelor matricei A nu depăşeşte n n.
b). Să se determine suma pătratelor tuturor minorilor de ordin doi.

***
Soluţie şi barem de corectare. Dacă
h i h i
L 1 = a 1 a 2 . . . a n şi L 2 = b 1 b 2 . . . b n

sunt două linii distincte (oarecare) ale matricei A, atunci din relaţia A · A t = I n rezultă
n n
a i2 = b i2 = 1 1 p
X X
(1)
i =1 i =1

şi
n
X
ai bi = 0 1 p .
i =1

Atunci suma pătratelor minorilor de ordin doi făcuţi cu liniile L 1 şi L 2 este
¯ ¯2
X ¯¯ a i a j ¯¯ 1 X n
¯ = (a i b j − a j b i )2 = (a i b j − b i a j )2
X
S= ¯
i<j
¯ b i b j ¯ i<j 2 i , j =1
à !
1 X n n n
a2b2 + a2b2 − 2
X X
= ai bi a j b j 1 p
2 i , j =1 i j i , j =1 j i i , j =1
à à !à ! à !2 !
1 n n n
a i2 b i2 − 2
X X X
= 2 ai bi =1 1 p .
2 i =1 i =1 i =1

n(n − 1) n(n − 1)
Avem în total C n2 = perechi de linii, deci suma totală este 1p.
2 ¡ ¢ 2
De asemenea, dacă A = a i j , atunci
n
a i2j = n
X
i , j =1

conform (1), astfel că Ã !2 Ã !Ã !

n ¯ n n
a i2j 1 = n · n2 = n3,
X ¯ X X
¯a i j ¯ ≤
i , j =1 i , j =1 i , j =1

conform inegalităţii Cauchy–Schwarz, de unde rezultă cerinţa de la punctul a) 2 p .

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2013 2/3
Problema 3. Pentru orice n ∈ N∗ şi x > 0 notăm
x
.
x
..
f n (x) = x ,

unde numărul de apariţii ale lui x în expresia lui f n (x) este n. Spre exemplu,
x
f 1 (x) = x, f 2 (x) = x x , f 3 (x) = x x , . . .

Să se calculeze limita

f n+1 (x) − f n (x)
lim
x→1 (1 − x)n+1
pentru orice n ∈ N . ∗

Ovidiu Furdui

Soluţie şi barem de corectare. Fie f 0 (x) = 1 pentru orice x > 0. Atunci pentru orice n ∈ N şi x > 0
avem
f n+1 (x) = x f n (x) 1 p . (2)

Notăm
f n+1 (x) − f n (x)
L n = lim (n ∈ N).
x→1 (1 − x)n+1
Calculăm L n prin recurenţă. Fie n ∈ N∗ . Ţinând cont că limx→1 f n (x) = 1 (pentru orice n), avem

f n+1 (x) f n+1 (x)

−1 −1
f n+1 (x) − f n (x) f n (x) f n (x)
L n = lim = lim f n (x) · lim = lim 1p
x→1 (1 − x)n+1 x→1 x→1 (1 − x)n+1 x→1 (1 − x)n+1

y −1 f n+1 (x)
iar mai departe, ţinând cont că lim y→1 = 1 (cu y = ) şi folosind (2), rezultă că
ln y f n (x)

f n+1 (x) x f n (x)

ln ln f (x)
f n (x) ln x f n (x) − f n−1 (x)
= lim x n+1 = − lim
n−1
L n = lim · lim 2p
x→1 (1 − x)n+1 x→1 (1 − x) x→1 x − 1 x→1 (1 − x)n

de unde obţinem că

L n = −L n−1 1 p .

Evident,
L 0 = −1 1 p ,

astfel că în final se obţine

L n = (−1)n+1 1 p .

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2013 3/3
 Concursul liceelor partenere cu
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
E DI ŢIA A CINCEA
12 februarie 2014

C LASA A XI- A

Soluţii şi barem de corectare

 # "
1 1
Problema 1. Se consideră matricea A = şi şirul lui Fibonacci (F (n))n≥0 definit prin:
1 0

F (0) = 0, F (1) = 1, F (n + 1) = F (n) + F (n − 1) (∀n ≥ 1).

" #
F (n + 1) F (n)
(a) Să se arate că A n = pentru orice n ≥ 1.
F (n) F (n − 1)

(b) Să se demonstreze relaţia:

F (F (n + 1)) = F (F (n) + 1) · F (F (n − 1)) + F (F (n)) · F (F (n − 1) − 1) , ∀n ≥ 2.

***

Soluţie şi barem de corectare.

(a) Demonstraţia se face prin inducţie după n. Afirmaţia " se verifică simplu# pentru n = 1 (de notat că
F (n + 1) F (n)
F (2) = F (1) + F (0) = 1) 1 p . De asemenea, dacă A n = pentru un anume n ≥ 1,
F (n) F (n − 1)
atunci
" # " # " #
n+1 n F (n + 1) F (n) 1 1 F (n + 1) + F (n) F (n + 1)
A =A ·A= · =
F (n) F (n − 1) 1 0 F (n) + F (n − 1) F (n)
" #
F (n + 2) F (n + 1)
= . 2p
F (n + 1) F (n)

(b) Din relaţia F (n + 1) = F (n) + F (n − 1) rezultă că

A F (n+1) = A F (n) · A F (n−1) , ∀n ≥ 2. 1,5 p

Deoarece n ≥ 2, avem F (n − 1) ≥ F (1) ≥ 1, deci putem folosi mai departe (a) 0,5 p şi se obţine:
" # " # " #
F (F (n + 1) + 1) F (F (n + 1)) F (F (n) + 1) F (F (n)) F (F (n − 1) + 1) F (F (n − 1))
= · 1p
F (F (n + 1)) F (F (n + 1) − 1) F (F (n)) F (F (n) − 1) F (F (n − 1)) F (F (n − 1) − 1)

de unde rezultă că

" #
h i F (F (n − 1))
F (F (n + 1)) = F (F (n) + 1) F (F (n)) · 1p
F (F (n − 1) − 1)

ce conduce la relaţia dorită.

Observaţie: Se poate demonstra rezultatul mai general:

F (m + n) = F (m + 1)F (n) + F (m)F (n − 1), ∀m, n ≥ 1.

pornind de la A m+n = A m A n . Rezultatul de la (b) se obţine luând m := F (n) şi n := F (n − 1).

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2014 1/4
Problema 2. Se consideră şirul (x n )n≥0 definit prin

2
x 0 = 1, x n+1 = x n + , ∀n ≥ 0.
xn

(a) Să se arată că şirul (x n )n≥0 este corect definit şi că lim x n = +∞.
n→∞

xn
(b) Să se calculeze lim p .
n→∞ n

Dorian Popa

Soluţie şi barem de corectare.

(a) Prin inducţie, se arată împreună că x n > 0 (deci şirul este corect definit prin relaţia de recurenţă) şi
x n+1 > x n pentru orice n ∈ N 1 p . Deoarece şirul (x n )n≥0 este crescător, el are limită 1 p . Dacă limita
2
L := lim x n este finită, atunci trecând la limită în relaţia de recurenţă rezultă că L = L + (absurd),
n→∞ L
deci lim x n = +∞ 1 p .
n→∞

x n2
(b) Calculăm lim . Folosind lema lui Stolz-Cesàro, avem:
n→∞ n
2
x n2 x n+1 − x n2
lim = lim = lim (x n+1 − x n ) (x n+1 + x n ) 1 p (mai departe, folosim recurenţa)
n→∞ n n→∞ (n + 1) − n n→∞
µ ¶ µ ¶
2 2 4
= lim 2x n + = lim 4 + 2 1 p (mai departe, folosim (a))
n→∞ x n xn n→∞ xn
= 4. 1 p

xn
De aici, rezultă că lim p = 2 (deoarece x n > 0 pentru orice n ∈ N) 1 p .
n→∞ n

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2014 2/4
Problema 3. Fie (a n )n≥1 un şir de numere reale pozitive care converge la 1.

n
X
µ
1 1
¶
(a) Să se arată că lim − = 0.
n→∞
k=1 n + ka k n + k
n
X 1
(b) Să se calculeze lim .
k=1 n + ka k
n→∞

1 1 1
Indicaţie: Se poate folosi (fără a fi nevoie de demonstraţie) faptul că şirul 1 + + + . . . + − ln n este
2 3 n
convergent.

Ovidiu Furdui

Soluţie şi barem de corectare.

(a) Pentru ² > 0 fixat, există n 0 ∈ N astfel încât

|a n − 1| < ², ∀n > n 0 . 0,5 p

Pentru orice n > n 0 , avem că

n µ n n0 n
k(1 − a k ) k(1 − a k ) k(1 − a k )
¶
X 1 1 X X X
− = = + .
k=1 n + ka k n +k k=1 (n + ka k )(n + k) k=1 (n + ka k )(n + k) k=n 0 +1 (n + ka k )(n + k)

Cu M := max {|1 − a k | : k = 1, 2, . . . , n 0 }, avem estimările:

¯ ¯
¯Xn0
k(1 − a k ) ¯ X n0
k|1 − a k | n0
X n0 M Xn0
1 Mn 02
¯≤ ≤ ≤ n0 M =
¯ ¯
2 n2
¯
¯k=1 (n + ka k )(n + k) ¯ k=1 (n + ka k )(n + k) k=1 (n + ka k )(n + k) k=1 n

şi ¯ ¯
¯ Xn k(1 − a ) ¯ n k|1 − a k | n k² n(n + 1)
µ
1 1
¶
k
≤ ²· = ²· +
X X
¯≤ ≤ .
¯ ¯
¯k=n +1 (n + ka k )(n + k) ¯ k=n +1 (n + ka k )(n + k) k=n +1 n 2 2n 2
¯
0 0 0
2 2n

În final, din cele trei relaţii de mai sus se obţine că pentru orice n > n 0 are loc:
¯ ¶¯
n µ 1 ¯¯ Mn 02
µ ¶
¯X 1 1 1
− ¯ ≤ 2 +²· + . 3p (1)
¯
¯
¯k=1 n + ka k n + k ¯ n 2 2n

Mn 02
Deoarece lim = 0, există n 1 pentru care
n→∞ n2

Mn 02 ²
< , ∀n > n 1 .
n2 6
1 1
De asemenea, dacă n > 1, atunci < . Concluzionând, pe baza lui (1), rezultă că pentru orice
2n 3
n > n 2 := max{n 0 , n 1 , 1} avem:
¯ ¶¯
n µ 1 ¯¯ ²
µ ¶
¯X 1 1 1
− ¯ < +²· + = ². 1 p
¯
¯
¯k=1 n + ka k n + k ¯ 6 2 3

În concluzie, valoarea limitei este 0.

(b) Pe baza punctului (a) al problemei, rezultă că

Xn 1 Xn µ 1 1
¶
Xn 1 Xn 1
lim = lim − + lim = lim . 0,5 p
k=1 n + ka k k=1 n + ka k n +k k=1 n + k k=1 n + k
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2014 3/4
Pe de altă parte
n
X 1
µ
1 1 1
¶ µ
1 1
¶
= 1+ + +···+ − 1+ +···+
k=1 n + k 2 3 2n 2 n
µ ¶ µ ¶
1 1 1 1 1
= 1+ + +···+ − ln(2n) − 1 + + · · · + − ln n + ln 2. 1 p
2 3 2n 2 n

Deoarece şirul 1 + 12 + · · · + n1 − ln n este convergent, rezultă că

n
X 1
lim = ln 2, 0,5 p
k=1 n + k
n→∞

deci
n
X 1
lim = ln 2. 0,5 p
k=1 n + ka k
n→∞

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2014 4/4
 Concursul liceelor partenere cu
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
E DI ŢIA A ŞASEA
12 februarie 2015

C LASA A XI- A

Soluţii şi barem de corectare

Problema 1. Se consideră şirurile (x n )n≥0 şi (y n )n≥0 definite recurent prin:
( p ( p
x0 = 7 x n+1 = 7 + y n
p , p , n ∈ N.
y0 = 7 y n+1 = 7 − x n

Să se arate că şirurile sunt convergente şi să se determine limitele acestora.

Vasile Pop
p ¡p p ¢
Soluţie şi barem de corectare. Avem x 0 = y 0 = 7 ∈ (2, 3) de unde x 1 ∈ 9, 10 ⊂ (3, 4) şi y 1 ∈
¡p p ¢ ¡p p ¢ ¡p p ¢ ¡p p ¢
4, 5 ⊂ (2, 3). Mai departe, x 2 ∈ 9, 10 ⊂ (3, 4) şi y 2 ∈ 3, 4 ⊂ (1, 2), apoi x 3 ∈ 8, 9 ⊂ (2, 3)
¡p p ¢ ¡p p ¢ ¡p p ¢
şi y 3 ∈ 3, 4 ⊂ (1, 2); în final, x 4 ∈ 8, 9 ⊂ (2, 3) şi y 4 ∈ 4, 5 ⊂ (2, 3). Se observă, astfel, că
procedând inductiv, se poate arăta că x n ∈ (2, 4) şi y n ∈ (1, 3) pentru orice n ∈ N. 2 p
Dacă şirurile (x n )n≥0 şi (y n )n≥0 sunt convergente şi notăm x = limn→∞ x n , y = limn→∞ y n , atunci
din mărginirea şirurilor rezultă că (
x ∈ [2, 4]
(1)
y ∈ [1, 3]
şi iar din relaţiile de recurenţă rezultă sistemul
( p
x = 7+ y
p
y = 7−x

de unde (
x2 = 7 + y
.
y2 = 7 − x
Scăzând cele două relaţii, se obţine
(x + y)(x − y − 1) = 0

de unde, folosind (1), avem

x = y + 1.

Revenind, se obţine
y 2 = 6 − y, y ∈ [1, 3]

cu soluţia y = 2, de unde apoi x = 3. 2 p

Arătăm în final că şirurile sunt convergente la limitele determinate anterior.
Astfel, fie a n = |x n − 3|+ ¯ y n − 2¯ (pentru orice n ∈ N). E suficient să arătăm că (a n ) converge la zero.
¯ ¯

Rescriind relaţiile de recurenţă se obţine

¯ ¯
¯ ¯¯p ¯ ¯p ¯ ¯ y − 2 ¯ ¯¯ ¯
x n − 3 ¯¯ a n
¯ n
a n+1 = |x n+1 − 3| + y n+1 − 2 = ¯ 7 + y n − 3¯ + ¯ 7 − x n − 2¯ = ¯ p ¯+ −p ≤
¯ ¯ ¯ ¯ ¯ ¯ ¯ ¯
¯ 7 + yn + 3 ¯ ¯ 7 − xn + 2 ¯ 2

pentru orice n ∈ N, astfel că

a0
(0 ≤)a n ≤ pentru orice n ∈ N,
2n
suficient pentru ca (a n ) să conveargă la zero, ceea ce încheie demonstraţia. 3 p

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2015 1/3
Problema 2. Să se arate că singurele matrice A, B,C ∈ Mn (C) care verifică relaţiile A 2 = A, B 2 = B ,
C 2 = C şi A + B +C = O n sunt A = B = C = O n .

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Ridicând la pătrat relaţia −A = B +C rezultă că A 2 = B 2 +C 2 + BC +C B

de unde A = B +C + BC +C B , adică 2A = BC +C B , precum şi relaţiile simetrice. Astfel:

 AB + B A = 2C (1)

BC +C B = 2A (2) . 2 p

C A + AC = 2B (3)


Din (1), înmulţind la stânga, respectiv la dreapta, cu A rezultă

(
A 2 B + AB A = 2AC (4)
AB A + B A 2 = 2C A

care prin scădere duc la

AB − B A = 2 (AC −C A) (5). 1p

La fel, din (3), înmulţind la stânga, respectiv la dreapta, cu A rezultă

(
AC A + A 2C = 2AB
C A 2 + AC A = 2B A

care prin scădere duc la

AC −C A = 2 (AB − B A) (6). 1p

Din (5) şi (6) obţinem AB − B A = 4 (AB − B A), adică AB = B A 1 p . Din simetrie, avem şi AC = C A,
BC = C B iar din (4) rezultă mai departe că AB = AC şi simetricele. Concluzionând:

AB = B A = AC = C A = BC = C B (=: X ) 1p

iar, mai departe, din (1), (2) şi (3) avem X = A = B = C . Deoarece A + B + C = 0, rezultă în final
concluzia. 1 p

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2015 2/3
Problema 3. Pentru orice număr natural n ≥ 2 se notează cu M (n) matricea
à !
n 1
M (n) =
1 n

iar cu A(n) matricea

A(n) = M (2)M (3) · · · M (n).

a). Să se arate că există şirurile (a n ), (b n ) astfel încât

à !
an bn
A(n) = pentru orice n ≥ 2.
bn an

b). Să se calculeze

an bn
lim şi lim .
n→∞ (n + 1)! n→∞ (n + 1)!

Ovidiu Furdui, Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. a). Folosim inducţia matematică. Afirmaţia este, evident, adevărată
pentru n = 2 (a 2 = 2, b 2 = 1) 1 p . Presupunând afirmaţia adevărată pentru n ≥ 2 oarecare, avem
à !à ! à !
an bn n +1 1 a n (n + 1) + b n a n + b n (n + 1)
A(n + 1) = A(n)M (n + 1) = = 1p
bn an 1 n +1 a n + b n (n + 1) a n (n + 1) + b n

astfel că afirmaţia este satisfăcută şi pentru n + 1, cu

(
a n+1 = a n (n + 1) + b n
. 1p (1)
b n+1 = a n + b n (n + 1)

b). Folosind relaţiile de recurenţă (1), rezultă că

(
a n+1 − b n+1 = n(a n − b n )
pentru orice n ≥ 2 1p
a n+1 + b n+1 = (n + 2)(a n + b n )

de unde
(
a n+1 − b n+1 = n(n − 1) · · · 2(a 2 − b 2 ) = n!
pentru orice n ≥ 2 1p
a n+1 + b n+1 = (n + 2)(n + 1) · · · 4(a 2 + b 2 ) = (n+2)!
2

astfel că
(
a n+1 = n!
2
+ (n+2)!
4
(n+2)! pentru orice n ≥ 2 (se verifică şi pentru n = 1) 1p.
b n+1 = − n!
2 + 4

În final,

an a n+1
µ ¶
1 1 1
lim = lim = lim + =
n→∞ (n + 1)! n→∞ (n + 2)! n→∞ 4 2(n + 1)(n + 2) 4
bn b n+1
µ ¶
1 1 1
lim = lim = lim − = 1p.
n→∞ (n + 1)! n→∞ (n + 2)! n→∞ 4 2(n + 1)(n + 2) 4

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2015 3/3
CONCURSUL LICEELOR PARTENERE CU

E DI ŢIA A ŞAPTEA
17 februarie 2016

C LASA A XI- A

Soluţii şi barem de corectare

 ³ ´ ³ ´ ³ ´
Problema 1. Fie L 1 = a 1 b 1 c 1 , L 2 = a 2 b 2 c 2 , L 3 = a 3 b 3 c 3 ∈ M1,3 (R) astfel încât
³ ´
L 1 · L 1t = L 2 · L 2t = L 3 · L 3t = 1
³ ´
L 1 · L 2t = L 2 · L 3t = L 3 · L 1t = 0 .

Să se rezolve în R ecuaţia

(a 1 + b 1 x + c 1 x 2 )2 + (a 2 + b 2 x + c 2 x 2 )2 + (a 3 + b 3 x + c 3 x 2 )2 = 3x 2 .

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Considerăm matricea A ∈ M3 (R) cu liniile L 1 , L 2 , L 3

 
a1 b1 c1
A = a 2 b 2 c 2  . 1p
 

a3 b3 c3

Din condiţiile din enunţ rezultă că

A · A t = I3, 1p

astfel că A este inversabilă şi

A −1 = A t ,

de unde rezultă că

A t · A = I3, 1p

ceea ce conduce la relaţiile

a 12 + a 22 + a 32 = b 12 + b 22 + b 32 = c 12 + c 22 + c 32 = 1

a 1 b 1 + a 2 b 2 + a 3 b 3 = b 1 c 1 + b 2 c 2 + b 3 c 3 = a 1 c 1 + a 2 c 2 + a 3 c 3 = 0. 1p

Revenind la ecuaţia dată, ea se rescrie

(c 12 + c 22 + c 32 )x 4
+ 2 (b 1 c 1 + b 2 c 2 + b 3 c 3 ) x 3
+ b 12 + b 22 + b 32 + 2 (a 1 c 1 + a 2 c 2 + a 3 c 3 ) x 2
£¡ ¢ ¤

+ 2 (a 1 b 1 + a 2 b 2 + a 3 b 3 ) x
+ a 12 + a 22 + a 32
¡ ¢

= 3x 2 1p

adică
x 4 + x 2 + 1 = 3x 2 1p

ce conduce la
¢2
1 − x2
¡
= 0,

cu mulţimea soluţiilor {−1, 1}. 1p

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2016 1/4
Problema 2. Pentru fiecare număr natural n ≥ 2 definim matricea
π i+j
µ ¡ ¢¶
A n = sin ∈ Mn (R).
2n i , j =1,n

a) Să se calculeze determinantul matricei A n .

Sn
b) Dacă prin S n se notează suma elementelor matricei A n , să se calculeze lim .
n→∞ n 2

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. a). Pentru orice n ≥ 2, considerăm matricele

π 2π nπ
 
sin sin · · · sin
Bn = 
 2n 2n 2n 
π 2π nπ 
cos cos · · · cos
2n 2n 2n 
π 2π nπ

cos 2n cos 2n · · · cos 2n 
Cn =  π 2π nπ  .
sin sin · · · sin
2n 2n 2n
Se observă imediat că
A n = B nt C n . 1 p
Deoarece rang B n ≤ 2, rezultă că rang A n ≤ 2, 1 p astfel că pentru n ≥ 3 avem că

det A n = 0. 1p

Pentru n = 2, avem ¯ p ¯
¯
¯ 1 2 ¯¯
2 ¯ = −1.
¯ ¯
det A 2 = ¯¯ p 1p
¯ 2 2
¯
0 ¯
¯
2
¯
³ ´
b). Fie U = 1 1 · · · 1 ∈ M 1,n (R). Se verifică uşor că pentru orice matrice A ∈ Mn (R), suma
elementelor sale este egală cu U AU t , astfel că
n
 
X kπ
n n cos
kπ kπ 
µX ¶
t
X 2n 
= U B nt C n U t
k=1
S n = U A nU = sin cos · X

n kπ
2n 2n

k=1 k=1 
sin

k=1 2n
à !à !
n
X kπ n
X kπ
=2 sin cos 1p
k=1 2n k=1 2n
Mai departe, se cunoaşte (sau se arată) că
n n
p (n+1)π
X kπ X kπ 2 sin 4n
sin = cos = · π
k=1 2n k=1 2n 2 sin 4n
astfel că !2
sin (n+1)π
Ã
4n
Sn = π . 1p
sin 4n
În final,
π ¶2 µ ¶2
Sn (n + 1)π 2
µ ¶ µ
4n 4
lim = lim sin lim π ·
n→∞ n 2 n→∞ 4n n→∞ sin 4n π
µ ¶2
³ π 2 2 4
´ 8
= sin ·1 · = 2. 1 p
4 π π

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2016 2/4
Problema 3. Fie a > 0 şi fie şirurile de numere reale (x n )n≥1 , (y n )n≥2 definite prin
q
xn + a + x n2 + 2ax n + 5a 2
x n+1 = (n ≥ 1)
2
n
X 1
yn = 2 2
(n ≥ 2).
k=2 x k+1 − a

a) Demonstraţi că şirul (x n )n≥1 este corect definit şi că lim x n = ∞.
n→∞

b) Demonstraţi că şirul (y n )n≥2 este corect definit, convergent şi calculaţi limita sa.

Dan Moldovan

Soluţie şi barem de corectare. a). Şirul (x n )n≥1 este corect definit, deoarece

x n2 + 2ax n + 5a 2 = (x n + a)2 + 4a 2 > 0. 1p

De asemenea,
p
xn + a + (x n + a)2 + 4a 2 x n + a + |x n + a|
x n+1 = > ≥0 (n ≥ 1).
2 2
Revenind, pentru n ≥ 2, avem x n > 0, deci x n + a > a > 0, de unde

x n + a + |x n + a|
x n+1 > = xn + a > xn (n ≥ 2),
2

astfel că şirul (x n )n≥2 este strict crescător, deci are limită. 1p
Dacă L := limn→∞ x n ∈ R, atunci trecând la limită în relaţia de recurenţă rezultă că
p
L + a + L 2 + 2aL + 5a 2
L=
2
ce conduce la p
L−a = L 2 + 2aL + 5a 2 ,

astfel că
L≥a

iar după ridicarea la pătrat şi după simplificări se obţine

L = −a < 0 < a (contradicţie cu relaţia anterioară).

În concluzie, limn→∞ x n = ∞. 1p
b). Revenind la recurenţa din ipoteză rezultă că

(2x n+1 − x n − a)2 = x n2 + 2ax n + 5a 2

care, după ridicarea la pătrat şi simplificări, conduce la

2
x n+1 − (x n + a)x n+1 − a 2 = 0 (n ≥ 1). 1p (1)

2
Pentru ca şirul (y n ) să fie corect definit este necesar şi suficient ca x n+1 − a 2 6= 0 pentru orice n ≥ 2,
ceea ce, pe baza relaţiei anterioare, este echivalent cu (x n + a)x n+1 6= 0 pentru orice n ≥ 2 (proprietate
ce are loc, deoarece a > 0 şi x n > 0 pentru orice n ≥ 2 - demonstrat la punctul a)). 1 p

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2016 3/4
 Mai departe, pornind de la relaţia (1) avem că
à !
x n+1 x n+1 − a
µ ¶
1 1 1 1 1
2
= 2
− 2 = − pentru orice n ≥ 1 1p
x n+1 − a 2 a x n+1 − a 2 x n+1 − a2 a x n + a x n+1 + a

deci
n
X 1 1
µ
1 1
¶
yn = 2 2
= − .
k=2 x k+1 − a a x 2 + a x n+1 + a
Trecând la limită, rezultă că
1
lim y n = . 1p
n→∞ a(x 2 + a)

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2016 4/4
CONCURSUL LICEELOR PARTENERE CU

E DIT, IA A OPTA
1 februarie 2017

C LASA A XI- A

Solut, ii s, i barem de corectare

Problema 1.
# "
1 1
1. Să se determine matricele A, B ∈ M2 (N) cu proprietatea AB = .
0 1
" #
1 1
2. Să se arate că există o infinitate de perechi (A, B ), cu A, B ∈ M2 (Z) ce verifică AB = .
0 1

Vasile Pop, Mircea Rus

Solut, ie s, i barem de corectare.

1. Deoarece det A · det B = det(AB ) = 1, rezultă că A s, i B sunt inversabile; în plus, deoarece A, B au
elemente numere naturale, rezultă că det A = det B = ±1.
" # " #
a b 1 d −b
Fie A = , cu a, b, c, d ∈ N. Atunci det A = ad − bc = ±1 iar A −1 = , deci
c d ad − bc −c a
" # " #
1 1 1 d d −b
B = A −1 = 1p.
0 1 ad − bc −c a − c
" #
−d −d + b
Cazul (a): Dacă ad − bc = −1, atunci B = . Rezultă că d = 0, deci bc = 1, as, adar
c −a + c
" #
0 1
b = c = 1 1 p . Rezultă că B = , deci a ∈ {0, 1}.
1 1−a
În final, rezultă solut, iile " # " #
0 1 0 1
A1 = , B1 = ,
1 0 1 1
respectiv "# " #
1 1 0 1
A2 = , B2 = 1p.
1 0 1 0
" #
d d −b
Cazul (b): Dacă ad − bc = 1, atunci B = . Rezultă că c = 0, deci ad = 1, as, adar
−c a − c
" #
1 1−b
a = d = 1 1 p . Rezultă că B = , deci b ∈ {0, 1}.
0 1
În final, rezultă solut, iile " # " #
1 0 1 1
A3 = , B3 = ,
0 1 0 1
respectiv " # " #
1 1 1 0
A4 = , B4 = 1p.
0 1 0 1
" # " #
a b 1 d d −b
2. Similar cu 1, se obt, ine că A = ,B= , unde a, b, c, d ∈ Z cu ad − bc =
c d ad − bc −c a − c
±1 1 p . Pentru n ∈ Z, fie a = n + 1, b = n, c = d = 1 care verifică ad − bc = 1. Rezultă astfel că
ecuat, ia are o infinitate de solut, ii
" # " #
n +1 n 1 1−n
An = , Bn = (n ∈ Z) 1 p .
1 1 −1 n

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2017 1/3
Problema 2.
à !
a b
1. Fie A = ∈ M2 (C) o matrice s, i (x n )n , (y n )n două s, iruri definite prin relat, iile de recurent, ă:
c d
(
x n+1 = ax n + b y n
(n ∈ N).
y n+1 = c x n + d y n ,
! Ã ! Ã
α 0
Să se arate că dacă λ ∈ C iar Z = 6= sunt astfel încât A t · Z = λ · Z , atunci s, irul (u n )n
β 0
definit prin u n = αx n + βy n este o progresie geometrică.

2. Să se calculeze limita à ¢ !n

ln (n + 1)n+1
¡
lim .
n→∞ ln (n n )

Mircea Ivan, Vasile Pop

Solut, ie s, i barem de corectare.

1. Din relat, ia A t · Z = λ · Z obt, inem:

αa + βc = λα s, i αb + βd = λβ 1p.

Avem

u n+1 = αx n+1 + βy n+1 = α(ax n + b y n ) + β(c x n + d y n )

= (αa + βc)x n + (αb + βd )y n = λ αx n + βy n = λu n
¡ ¢
2p.

Deci s, irul (u n )n este progresie geometrică de rat, ie λ.

2. Fie
ln (n + 1)n+1
¡ ¢
an = .
ln (n n )
Avem
n + 1 ln(n + 1)
an = · → 1 (n → ∞) 1p,
n ln n
as, adar
·³ ´ a 1−1 ¸n(an −1) lim n(a n −1)
n
lim a n = lim 1 + (a n − 1) = en→∞ 1p.
n→∞ n n→∞

Mai departe,

(n + 1)n+1 1 n
µ ¶ ·µ ¶ ¸
ln ln 1 +
nn n ln (n + 1) 1
lim n(a n − 1) = lim = lim + lim = +1 = 1 1p,
n→∞ n→∞ ln n n→∞ ln n n→∞ ln n ∞

as, adar limita cerută este e 1p.

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2017 2/3
Problema 3. Să se determine toate funct, iile f : (0, ∞) → (0, ∞) cu proprietăt, ile:
(1) f ( f (x)) = f (3x) − 2x pentru orice x ∈ (0, ∞);
¡ ¢
(2) lim f (x) − x = 0.
x→∞

Bogdan Moldovan

Solut, ie s, i barem de corectare. Din ipoteză rezultă că

³ x´ ³ ³ x ´´ 2 2
f (x) = f 3 · =f f + x> x pentru orice x > 0 1 p .
3 3 3 3

f (x)
µ ½ ¾¶
Fie M = sup c ∈ R : f (x) ≥ c x pentru orice x > 0 echivalent, M = inf
© ª
: x > 0 . Din relat, ia
x
2
de mai sus avem că M ≥ , iar f (x) ≥ M x pentru orice x > 0. Repetând rat, ionamentul de mai sus,
3
avem că
³ x´ ³ ³ x ´´ 2 ³x ´ 2 x 2 M2 +2
f (x) = f 3 · =f f + x≥Mf + x ≥ M2 · + x = ·x pentru orice x > 0,
3 3 3 3 3 3 3 3

M2 +2
astfel că M ≥ , ceea ce conduce la M ∈ [1, 2]. De aici, rezultă că
3

f (x) ≥ x pentru orice x > 0 2p.

Pornind de aici, avem pe baza proprietăt, ii (1) că

f (3x) − 3x = f ( f (x)) − x ≥ f (x) − x ≥ 0 pentru orice x > 0 1p.

Inductiv, se obt, ine de aici că

f 3n x − 3n x ≥ f 3n−1 x − 3n−1 x ≥ . . . ≥ f (x) − x ≥ 0 pentru orice x > 0, n ∈ N∗

¡ ¢ ¡ ¢
1p

de unde, cu x > 0 fixat s, i n → ∞, se obt, ine pe baza proprietăt, ii (2) că

0 = lim f 3n x − 3n x ≥ f (x) − x ≥ 0
¡ ¡ ¢ ¢
pentru orice x > 0 1p.
n→∞

În concluzie, f (x) = x pentru orice x > 0, funct, ie care verifică ipotezele problemei 1p.

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2017 3/3
CONCURSUL LICEELOR PARTENERE CU

E DIT, IA A NOUA
1 februarie 2018

C LASA A XI- A

Solut, ii s, i barem de corectare

Problema 1. Fie m, n, p numere naturale nenule s, i matricele

A ∈ Mm,n (R), B ∈ Mn,p (R), C ∈ Mp,m (R)

astfel ca
At = B · C , B t = C · A, C t = A · B.

Să se arate că matricea P = A · B · C verifică P 2 = P .

Vasile Pop

Solut, ie s, i barem de corectare. Avem s, irul de egalităt, i:

P 2 = ABC · ABC = AB · C A · BC 2p
= C t · B t · BC 2p
= (BC )t · BC 2p
= A · BC = P 1p.

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2018 1/3
Problema 2. Fie A ∈ M2 (N) astfel încât A 2019 = A 2018 + A 2017 6= O 2 . Pentru orice n ∈ N se notează cu
s n suma elementelor matricei A n . Să se arate că s n = F n+3 pentru orice n ∈ N, unde (F n )n≥0 este s, irul
lui Fibonacci:
F 0 = 0, F 1 = 1, F n+1 = F n + F n−1 , ∀ n ≥ 1.

Vasile Pop

Solut, ie s, i barem de corectare. Arătăm mai întâi că det A 6= 0. Presupunând, prin absurd, că det A = 0,
atunci A 2 = t A, conform Teoremei Cayley-Hamilton, unde t = Tr A ∈ N. Atunci A n = t n−1 A pentru
orice n ≥ 2 s, i relat, ia din ipoteză devine t 2016 t 2 − t − 1 A = O 2 . Deoarece t ∈ N, rezultă că t 2 − t −1 6= 0;
¡ ¢

de asemenea, A 6= O 2 . As, adar t = 0, deci A 2 = O 2 , de unde A 2019 = O 2 (contradict, ie) 1 p .

Deoarece det A 6= 0, rezultă că matricea A 2017 este inversabilă1 , de unde în final avem A 2 = A + I 2
1 p . Folosind din nou Teorema Cayley-Hamilton, rezultă că (t − 1) A = (1 + det A) I 2 1 p .
à ! à !
a b 1 1
Dacă t = 1, atunci det A = −1. Scriem A = , a, b, c, d ∈ N s, i rezultă solut, iile A 1 = sau
c d 1 0
à !
0 1
A0 = , deci s 1 = 3 1 p .
1 1
1 + det A
Dacă t 6= 1, atunci A = αI n , cu α = ∈ N. Atunci A 2 = A + I 2 conduce la α2 = α + 1, fără
t −1
solut, ii α ∈ N 1 p .
Revenind, din A 2 = A + I 2 obt, inem că A n+1 = A n + A n−1 pentru orice n ≥ 1, de unde s n+1 = s n +s n−1
pentru orice n ≥ 1 (recurent, a din s, irul lui Fibonacci) 1 p . Se verifică, de asemenea, că s 0 = 2 = F 3 s, i
s 1 = 3 = F 4 1 p . As, adar, s n = F n+3 pentru orice n ∈ N.

1
Dacă nu s-a studiat inversabilitatea matricelor, se poate reformula: det A 2017 6= 0 asigură că există B ∈ M2 (R) astfel
încât B A 2017 = A 2017 B = I 2 , unde B se poate da explicit în funct, ie de elementele lui A 2017 – exercit, iu elementar ce se dis-
cută, de obicei, la matricele pătratice de ordin 2, fără să se intre în detaliile legate de inversabilitatea matricelor pătratice
de ordin general.

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2018 2/3
Problema 3. Se consideră s, irurile (a n )n≥2 s, i (b n )n≥2 definite prin:
r
p
q
an = 1 + 2 + · · · n
s r q p
bn = 1+ 2+··· n+ 2(n + 1)

pentru orice n ≥ 2. Să se arate că

lim [10a n ] = lim [10b n ] = 17,

n→∞ n→∞

unde [x] notează partea întreagă a numărului real x.

Mircea Ivan, Mircea Rus

Solut, ie s, i barem de corectare. S, irul (a n )n≥2 este (strict) crescător (a n s, i a n+1 sunt identice până la
p
expresia de sub al n-lea radical, unde, în a n apare n, iar în a n+1 apare n + n + 1, astfel că a n < a n+1
pentru orice n ≥ 2) 1 p . De asemenea, avem că a n < b n pentru orice n ≥ 2 (justificare similară cu
monotonia lui (a n )) 1 p .
Mai departe, demonstrăm că (b n )n≥2 este (strict) descrescător. Astfel, compararea dintre b n s, i b n+1
se reduce la a compara expresiile de sub al (n + 1)-lea radical. Se obt, ine, astfel, s, irul de echivalent, e:
p
2(n + 2) ⇔ (n + 1)2 > 2(n + 2) ⇔ n 2 > 3 ⇔ n > 3.
p
b n > b n+1 ⇔ 2(n + 1) > n + 1 +

Deoarece n ≥ 2, se obt, ine rezultatul anunt, at 1 p .

As, adar, avem a 2 < a 3 < . . . < a n < a n+1 < . . . < b n+1 < b n < . . . < b 3 < b 2 1 p .
Motivat, i de cerint, a problemei, arătăm că
r
p
q
10a 3 = 10 1 + 2 + 3 > 17
r
p
q
10b 2 = 10 1 + 2 + 6 < 18

prin ridicări la pătrat s, i reduceri succesive. De exemplu, prima inegalitate se obt, ine astfel:
r
p p p
q q q
10 1+ 2 + 3 > 17 ⇔ 100 + 100 2 + 3 > 289 ⇔ 100 2 + 3 > 189
p p p
⇔ 20 000 + 10 000 3 > 35 721 ⇔ 10 000 3 > 15 721 ⇔ 10 3 > 15,721
p p
adevărată, deoarece 300 > 256 = 16 1 p . A doua inegalitate se obt, ine similar 1 p .
În concluzie,
10a n , 10b n ∈ [10a 3 , 10b 2 ] ⊂ (17, 18)

pentru orice n ≥ 3, deci [10a n ] = [10b n ] = 17 pentru orice n ≥ 3, ceea ce încheie demonstrat, ia 1 p .

Clasa a XI-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2018 3/3