Capitolul 3

Serii numerice

Ştim ce înseamnă suma unei mulţimi de numere, oricât de mare,

dar finită. Ne punem problema extinderii noţiunii de sumă la o mulţime
infinită de numere.
Pe teoria seriilor se bazează diverse metode numerice, de exemplu
construirea tabelelor de logaritmi, de funcţii trigonometrice precum şi
calculul unor constante ca e şi π.

Definiţia 3.1. Fie (an )n∈N este un şir de numere reale. Perechea de
X
n
şiruri ((an ) , (sn )) unde sn = a1 + a2 + ... + an = ak se numeşte
k=1
serie numerică cu termenul general an . Dacă ((an ) , (sn )) este o
numerică cu termenul general an , atunci vom nota această pereche
prin
X
∞
a1 + a2 + ... + an + ... = an . (3.1)
n=1

Şirul (sn )n∈N se numeşte şirul sumelor parţiale asociat şirului

(an )n∈N .

Observaţia 3.1. Dat şirul (an )n∈N avem

s1 = a1 ,
s2 = a1 + a2 ,
s3 = a1 + a2 + a3 ,
...
sn = a1 + a2 + · · · + an
...

27
28 CAPITOLUL 3. SERII NUMERICE

Se observă că reciproc, dându-se un şir (sn )n∈N , putem forma o

X∞
serie an ale cărei sume parţiale să fie termenii şirului (sn )n∈N ,
n=1
luând
a1 = s1 ,
a2 = s2 − s1 ,
a3 = s3 − s1 ,
...
an = sn − sn−1 ,
...
X
∞
În acest fel seria an este perfect determinată de şirul sumelor
n=1
X
∞
parţiale (sn )n∈N . De aceea studiul seriei an se reduce la studiul
n=1
şirului (sn )n∈N .

Definiţia 3.2. Spunem că seria (3.1) este convergentă dacă şirul
sumelor parţiale (sn )n∈N convergent. În acest caz s = lim sn se nu-
n→∞
X∞
meşte suma seriei şi se notează s = an .
n=1
Dacă şirul sumelor parţiale (sn )n∈N nu are limită sau are limită
X
∞
infinită spunem că seria an este divergentă.
n=1

Exemplul 3.1. Fie an = qn−1 , n ∈ N, q ∈ R, atunci seria corespun-

X
∞ X
∞
zătoare an = q n−1 = 1 + q + q 2 + ... are o mare importanţă
n=1 n=1
în practică şi poartă numele de seria geometrică de raţie q. Se-
X∞
ria q n−1 este convergentă pentru |q| < 1 şi este divergentă pentru
n=1
|q| ≥ 1.
X
n
1 − qn
Rezolvare. Deoarece sn = q k−1 = , rezultă că lim sn =
k=1
1−q n→∞

1
dacă |q| < 1, deci spunem că seria geometrică este convergentă
1−q
pentru |q| < 1 şi divergentă pentru |q| ≥ 1.¨
3.1. OPERAŢII CU SERII CONVERGENTE 29

P
∞ 1
Exemplul 3.2. Seria este convergentă şi are suma egală
n=1 n (n + 1)
cu 1.

Rezolvare. Seria are şirul sumelor parţiale dat de termenul general

P
n 1 Pn 1 Pn 1 1
sn = = − =1− .
k=1 k (k + 1) k=1 k k=1 k + 1 n+1
Deoarece lim sn = 1, rezultă că seria dată este convergentă şi
n→∞
P∞ 1
= 1.¨
n=1 n (n + 1)

1 P∞ 1
Exemplul 3.3. Considerăm şirul an = , deci seria este , nu-
n n=1 n
Pn 1
mită seria armonică. Are şirul sumelor parţiale sn = şi deoarece
k=1 k
1 1 1 1
s2n − sn = + + ... + > , rezultă că (sn )n∈N nu este
n+1 n+2 2n 2
şir Cauchy în R, deci nu este convergent. Obţinem că seria armonică
este divergentă.¨

Seriei (3.1) i se poate ataşa o serie cu termeni pozitivi şi anume

seria
X
∞
|an | = |a1 | + |a2 | + ... + |an | + ... (3.2)
n=1

obţinută prin înlocuirea fiecărui termen al seriei (3.1) prin modulul

său. Dacă seria (3.2) este convergentă, atunci seria (3.1) se numeşte
absolut convergentă.

3.1 Operaţii cu serii convergente

X
∞ X
∞
Propoziţia 3.1. Dacă seriile an şi bn sunt convergente şi au
n=1 n=1
suma a şi b, atunci:
X∞
1. Suma (an + bn ) este convergentă şi are suma a + b,
n=1

X
∞ X
∞ X
∞
(an + bn ) = an + bn .
n=1 n=1 n=1
30 CAPITOLUL 3. SERII NUMERICE

X
∞
2. Seria αan este convergentă, oricare ar fi α ∈ R, şi are suma
n=1
αa,
X
∞ X
∞
αan = α an .
n=1 n=1

X
∞
3. În particular, seria (−an ) este convergentă şi are suma −a,
n=1

X
∞ X
∞
(−an ) = − an .
n=1 n=1

3.2 Proprietăţi generale ale seriilor

Propoziţia 3.2. Dacă se schimbă ordinea unui număr finit de tremeni
ai seriei se obţine o nouă serie care are aceeaşi natură cu seria iniţială.
În caz de convergenţă, suma seriei obţinute coincide cu suma seriei
iniţiale. Dacă se schimbă ordinea unui număr infinit de termeni afir-
maţia precedentă nu este, în general, valabilă.

Propoziţia 3.3. Dacă adăugăm sau suprimăm un număr finit de ter-

meni ai unei serii date, atunci seria dată area aceeaşi natură cu seria
iniţială. În caz de convergenţă, suma seriei obţinute coincide cu suma
seriei date la care se adună sau se scade suma termenilor adăugaţi
sau suprimaţi.

X
∞
Propoziţia 3.4. Fie an o serie, (sn )n∈N şirul sumelor parţiale.
n=1
Aranjăm toţi termenii seriei în grupe, fiecare grupă fiind formată
dintr-un număr finit de termeni consecutivi. Efectuăm în fiecare grupă
X∞
suma termenilor. Considerăm seria bn a acestor sume. Dacă
n=1
notăm cu (σ n )n∈N sumele parţiale ale acestei serii, atunci şirul (σ n )n∈N
este subşir al şirului (sn )n∈N . Deducem de aici:
X∞ X
∞
1. Dacă seria an este convergentă, seria bn este convergentă
n=1 n=1
şi are aceeaşi sumă.
3.3. CRITERII DE CONVERGENŢĂ PENTRU SERII 31

X
∞
2. Dacă seria an este divergentă dar are suma ∞ sau −∞,
n=1
X
∞
atunci seria bn este divergentă şi are, respectiv, tot suma ∞ sau
n=1
−∞.
X
∞
3. Dacă seria an este divergentă dar nu are sumă, s-ar putea
n=1
X
∞
ca seria bn să fie convergentă.
n=1
X
∞
Exemplul 3.4. Fie seria an = 1 − 1 + 1 − 1 + .... Să considerăm
n=1
X
∞
seria bn = (1 − 1) + (1 − 1) + ... = 0 + 0 + .... Această serie
n=1
convergentă şi are suma 0.

3.3 Criterii de convergenţă pentru serii

Studiul unei serii comportă, ca şi pentru şiruri, două nprobleme:
1. Stabilirea faptului bdacă seria este convergentă sau divergentă.
2. În cazul în care seria este converge, aflarea sumei seriei.
De cele mai multe ori ne mulţumim numai cu rezolvarea primei
probleme, deoarece problema a doua este greu sau imposibil de rezol-
vat, în majoritatea exemplelor concretente. O dată stabilit faptul că o
serie este convergentă, adunând un număr destul de mare de termeni
ai săi obţinem un număr oricât de apropiat de suma seriei, număr care
aproximează suma seriei cu o eroare oricât de mică.
În cele ce urmează vor fi date criterii suficiente (cu excepţia cri-
teriului general al lui Cauchy, care este necesar şi suficient) pentru
stabilirea convergenţei sau divergenţei seriilor.
Teorema 3.1. (Criteriul general al lui Cauchy pentru serii)
X
∞
Seria an este convergentă dacă şi numai dacă pentru orice ε > 0
n=1
există un nε ∈ N astfel încît are loc relaţia
¯ n+p ¯
¯ X ¯
¯ ¯
¯ ak ¯ < ε pentru orice n ≥ nε şi p ∈ N∗
¯ ¯
k=n+1
32 CAPITOLUL 3. SERII NUMERICE

Demonstraţie. Aplicând şirului sumelor parţiale sn criteriul gen-

eral al lui Cauchy de la şiruri, teorema 2.7, rezultă că ∀ε > 0 există
un nε ∈ N astfel încât |sn+p − sn | < ε pentru orice n ≥ nε şi p ∈ N∗
n+p
X
găsim că sn+p − sn = ak din care rezultă enunţul de mai sus.¥
k=n+1
Pentru p = 1, |an+1 | < ε pentru orice n ≥ nε , dacă seria este
convergentă. Rezultă următoarea teoremă
Teorema 3.2. O condiţie necesară ca seria (3.1) să fie convergentă
este ca şirul format cu termenii seriei să fie convergent către zero.
X
∞
Dacă an nu converge la zero, seria an este divergentă.
n=1
P∞ 1
Exemplul 3.5. Seria armonică este divergentă, deşi şirul ter-
n=1 n
1
menilor săi an = este convergent către zero.¨
n
P
∞ 1
Exemplul 3.6. Seria este convergentă şi şirul terme-
n=1 n (n + 1)
1
nilor săi an = este convergent către zero.¨
n (n + 1)
½
P∞
n 1 dacă n este par
Exemplul 3.7. Seria (−1) are an = .
n=1 −1 dacă n este impar
Observăm că an 9 0, deci seria este divergentă. Într-adevăr şirul
sumelor parţiale
½ este
0 dacă n par
sn = şi acesta este un şir divergent.¨
−1 dacă n este impar
Teorema 3.3. Orice serie absolut convergentă este convergentă.
Demonstraţie. Deoarece seria (3.1) este absolut convergentă rezultă
că seria (3.2) este convergentă şi aplicând criteriul general de conver-
genţă a lui Cauchy pentru serii, teorema 3.2, rezultă că pentru orice
ε >¯0 există un ∈ N astfel încît are loc relaţia
¯ nε n+p
¯ Xn+p ¯ X
¯ ¯
¯ |an |¯ = |an | < ε pentru orice n ≥ nε şi p ∈ N∗ ,
¯ ¯
k=n+1 k=n+1 ¯ n+p ¯
¯ X ¯ n+p
X
¯ ¯
deci pentru seria (3.1) avem |sn+p − sn | = ¯ an ¯ ≤ |an | < ε
¯ ¯
k=n+1 k=n+1
pentru orice n ≥ nε şi p ∈ N∗ , deci seria 3.1) este convergentă.¥
3.3. CRITERII DE CONVERGENŢĂ PENTRU SERII 33

Reciproca acestei teoreme nu este adevărată în general (vezi exer-

ciţiul ??).

3.3.1 Criterii de convergenţă pentru serii cu ter-

meni pozitivi
X
∞
Definiţia 3.3. O serie de numere reale an se numeşte serie cu
n=1
termeni pozitivi dacă există un rang începând de la care toţi termenii
seriei sunt strict pozitivi, adică ∃n1 ∈ N astfel încât ∀n ≥ n1 : an ≥ 0.

Observaţia 3.2. Deoarece obiectul studiului la seriile cu termeni poz-

itivi îl constituie natura acestora şi deoarece dacă suprimăm un număr
finit de termeni ai unei serii natura ei nu se modifică (numai suma se
modifică, în caz de convergenţă), vom considera numai serii în care
toţi termenii sunt pozitivi.

Observaţia 3.3. Criteriile pe care le vom enunţa pentru serii cu ter-

meni pozitivi constituie criterii de absolut convergenţă pentru serii cu
termeni oarecare.

Teorema 3.4. (Criteriul monotoniei)O serie cu termeni pozitivi

este convergentă dacă şi numai dacă şirul sumelor parţiale este mărginit.

Demonstraţie. Considerăm seria (3.1) cu an ≥ 0, deci şirul sumelor

parţiale este crescător: sn+1 = sn + an+1 , deci sn+1 ≥ sn şi aplicăm
teorema de convergenţă a şirurilor monotone.¥

X
∞
Teorema 3.5. (Criteriul comparaţiei) Considerăm seriile an
n=1
X
∞
şi bn cu 0 ≤ an ≤ bn ∀n ∈ N.
n=1
X
∞ X
∞
a) Dacă seria bn este convergentă, atunci an este conver-
n=1 n=1
gentă.
X
∞ X
∞
b) Dacă seria an este divergentă, atunci bn este divergentă.
n=1 n=1
34 CAPITOLUL 3. SERII NUMERICE

Demonstraţie. a) Fie (sn ) şi (tn ) şirul sumelor parţiale ale seriilor
X
∞ X
∞
an , respectiv bn . Deoarece an ≤ bn ⇒ sn = a1 + a2 + ... + an ≤
n=1 n=1
X
∞
b1 + b2 + ... + bn = tn , ∀n ∈ N. Conform iptezei seria bn este
n=1
def
convergentă→ (tn )n∈N convergent⇔ (tn )n∈N este mărginit⇒ (sn ) este
X
∞
mărginit şi cum an este o serie cu termeni pozitivi, rezultă, conform
n=1
X
∞
teoremei 3.4, că an este convergentă.
n=1
X
∞
b) Dacă seria bn ar fi convergentă, conform punctului a) ar
n=1
X
∞
rezulta că an este convergentă, ceea ce este imposibil.¥
n=1

X
∞
1
Exemplul 3.8. Seria √ este convergentă deoarece
n=1
n2 n+1
1 1
√ < 2 , ∀n ≥ 1,
2
n n+1 n
X ∞
1
iar seria 2
este convergentă (vom demonstra că este convergentă,
n=1
n
Exemplul 3.16).

X
∞
1
Exemplul 3.9. Seria √ este divergentă deoarece
n=1
n+1
1 1
<√ , ∀n ≥ 1,
n n+1
X∞
1
iar seria este divergentă (Exemplul 3.11 cu α = 2).
n=1
n

X
∞ X
∞
Teorema 3.6. Considerăm seriile an şi bn cu termeni pozitivi
n=1 n=1
an
şi presupunem că există lim = l.
n→∞ bn
3.3. CRITERII DE CONVERGENŢĂ PENTRU SERII 35

X
∞ X
∞
1. Dacă l = 0 şi seria bn este convergentă, atunci seria an
n=1 n=1
este convergentă.
X
∞ X
∞
2. Dacă l = ∞ şi seria bn este divergentă, atunci seria an
n=1 n=1
este divergentă.
3. Dacă 0 < l < ∞ atunci cele două serii au aceeaşi natură.

1
X
∞
1 sin 2
Exemplul 3.10. 1. Seria sin 2 este convergentă deoarece lim n =
n n→∞ 1
n=1
n2
X 1
∞
1, iar seria 2
este convergentă.
n=1
n
1
X∞ √
1 n+1
2. Seria √ este divergentă deoarece lim =∞
n + 1 n→∞ 1
n=1
n
X1
∞
iar seria este divergentă.
n=1
n
1
X ∞
1
3. Seria este convergentă deoarece lim n! = 0 şi seria
n! n→∞ 1
n=1
n2
X∞
1
2
este convergentă.
n=1
n

Teorema 3.7. (Criteriul de condensare a lui Cauchy) Dacă

X∞
an este o serie cu termeni pozitivi pentru care şirul termenilor (an )
n=1
X
∞
este monoton descrescător, atunci sseria an are aceeaşi natură cu
n=1
X
∞
seria 2n a2n .
n=1

X∞
1
Exemplul 3.11. Aplicăm criteriul condensării seriei , α > 0,
n=1
nα
36 CAPITOLUL 3. SERII NUMERICE

X∞
1
numită şi serie Riemann. Pentru α > 0 seria α
are aceeaşi
n=1
n
natură cu seria ∞ µ ¶n ∞ µ ¶n
X∞ X X
n 1 1 1
2 nα = α−1
. Seria α−1
este o serie geo-
n=1
2 n=1
2 n=1
2
1
metrică şi este convergentă dacă şi numai dacă α−1 < 1 ⇔ α > 1.
2
X∞
1
Exemplul 3.12. Considerăm seria . Conform criteriului
n=2
n ln n
X∞
1
condensării această serie are aceeaşi natură cu seria 2n n n
=
n=2
2 ln 2
X∞
1
care este divergentă.
n=2
n ln 2
Teorema 3.8. (Criteriul raportului a lui D’Alembert) Fie se-
X∞
an+1
ria an cu termeni pozitivi şi presupunem că există lim = l.
n→∞ an
n=1
Atunci:
X
∞
a) dacă l < 1, seria an este convergentă;
n=1
X
∞
b) dacă l > 1, seria an este divergentă.
n=1
c) dacă l = 1 nu se poate preciza natura seriei..
1 an+1 n
Exemplul 3.13. Dacă an = , = → 1 şi seria corespun-
n an n+1
X∞
1 X∞
1
zătoare este divergentă, exemplul 3.3. În cazul seriei ,
n=1
n n=1
n(n + 1)
an+1 n
= → 1 şi seria este convergentă, exemplul 3.2.¨
an n+2
X∞
Teorema 3.9. (Criteriul rădăcinii) Fie seria an , ∀n ∈ N. Atunci:
n=1
p X
∞
n
a) dacă lim sup |an | < 1, seria an este absolut convergentă;
n=1
p X
∞
n
b) dacă lim sup |an | > 1, seria an este divergentă;
n=1
3.3. CRITERII DE CONVERGENŢĂ PENTRU SERII 37
¯ ¯
¯ an+1 ¯
c) dacă lim inf ¯¯ ¯ = 1 nu se poate preciza natura seriei.
an ¯
pn
Demonstraţie. a) Dacă lim p sup |an | < 1, pentru o infinitate de
termeni ai şrului vom avea |an | ≤ r < 1, adică |an | ≤ rn . Conform
n

criteriului comparaţiei cu seria progresie geometrica cu termenul de

X∞
n
rang , egal cu r şi cu r < 1, rezultă că seria an este absolut
n=1
convergentă. p
n
b) Dacă lim
p inf sup |an | > 1, atunci pentru o infinitate de indici
n
n vom avea |an | > 1 şi deci pentru aceşti indici an nu converge la
X∞
zero, deci seria an este divergentă.¥
n=1

p X
∞
n
Observaţia 3.4. Dacă există lim |an | = r, atunci seria an
n→∞
n=1
este absolut convergentă dacă r < 1 şi divergentă dacă r > 1.
p Acesta
n
este criteriul
p lui Cauchy. Observăm că în acest caz lim sup |an | =
n
lim inf |an | = r. Dacă r = 1 criteriul lui Cauchy nu dă nici un
răspuns asupra convergenţei sau divergenţei seriei.
1 p 1
Exemplul 3.14. Dacă an = , n |an | = √ → 1 şi seria corespun-
n n
n
X∞
1 X∞
1
zătoare este divergentă, exemplul 3.3. În cazul seriei ,
n=1
n n=1
n(n + 1)
p 1
n
|an | = pn
→ 1 şi seria este convergentă, exemplul 3.2.¨
n(n + 1)

X
∞
Teorema 3.10. (Criteriul Raabe-Duhamel) Fie seria an , an 6=
n=1
0, ∀n ∈ N, serie cu termeni
µ pozitivi,
¶ . Atunci
an
a) dacă lim sup n − 1 = r > 1, seria este convergentă;
µ an+1 ¶
an
b) dacă lim inf n − 1 = r < 1, seria este divergentă;
µan+1 ¶ µ ¶
an an
c) dacă lim sup n − 1 = r ≤ 1 sau lim inf n −1 =
an+1 an+1
r ≥ 1 nu se poate preciza natura seriei.
38 CAPITOLUL 3. SERII NUMERICE
µ ¶
an
Observaţia 3.5. În practică se calculează lim n −1 = r
n→∞ an+1
(dacă există). Dacă r > 1, seria este convergentă; dacă r < 1 seria
este divergentă. Criteriul Raabe-Duhamel se aplică, în general, în
cazul în care criteriul lui d’Alembert nu duce la nici un rezultat.
X
∞
1 an+1 n
Exemplul 3.15. În cazul seriei , = → 1,
n=1
n(n + 1) an n+2
aplicăm criteriul
µ Raabe-Duhamel:
¶ µ ¶
an n+2
lim n − 1 = lim n − 1 = 2 şi regăsim rezultatul
n→∞ an+1 n→∞ n
ştiut că seria este convergentă.¨
X∞
1
Exemplul 3.16. Seriei nici criteriul raportului şi nici criteriul
n=1
n2
rădăcinii nu ne dau informaţii µasupra convergenţei
¶ seriei.
µ Aplicăm¶
an (n + 1)2
criteriul Raabe-Duhamel: lim n − 1 = lim n −1 =
n→∞ an+1 n→∞ n2
2 şi deci seria este convergentă.¨

Criteriile de convergenţă de mai sus pot fi aplicate seriilor cu ter-

meni pozitivi.