Capitolul 10

Şiruri de numere reale

an univ. 2007-2008
Vom introduce noţiunile de mulţime deschisă şi de vecinătate ale unui număr real. Apoi
vom studia şirurile de numere reale.

Definiţia 10.1 O mulţime G ⊂ R se numeşte deschisă dacă ∀x ∈ G, ∃ε > 0 astfel ı̂ncăt

(x − ε, x + ε) ⊂ G.

Intervalele (a, b) sunt mulţimi deschise.

Definiţia 10.2 Numim vecinătate a lui x0 ∈ R o mulţime V ⊂ R cu proprietatea că

există G ⊂ R, G mulţime deschisă, astfel ı̂ncât x0 ∈ G ⊂ V.

Mulţimea tuturor vecinătăţilor unui punct x0 ∈ R se notează V(x0 ).

Propoziţia 10.1 V ∈ V(x0 ) dacă şi numai dacă ∃ε > 0 astfel ı̂ncât
{x ∈ R| |x − x0 | < ε} ⊂ V.

Demonstraţie. Necesitatea. Fie V ∈ V(x0 ). Din definiţia vecinătăţii există G o mulţime

deschisă astfel ı̂ncât x0 ∈ G ⊂ V. Cum x0 ∈ G, din definiţia mulţimii deschise ∃ε > 0 astfel
ı̂ncăt (x − ε, x + ε) ⊂ G ⊂ V ((x − ε, x + ε) = {x ∈ R| |x − x0 | < ε}).
Suficienţa. G = {x ∈ R| |x − x0 | < ε} = (x − ε, x + ε) este o mulţime deschisă şi x0 ∈
G ⊂ V.¥

Definiţia 10.3 Un şir de numere reale este o funcţie f : N → R. Notăm f (n) = an şi
se numeşte termenul de rang n al şirului. Notăm şirul prin (an )n∈N sau (an ) .

Definiţia 10.1 Fie f : N → R un şir Se numeşte subşir restricţia lui f la o submulţime

cel mult numărabilă N1 ⊂ N.

Definiţia½10.2 Se numeşte modul funcţia |·| : R → [0, ∞) definită prin

x, dacă x ≥ 0,
|x| =
−x, dacă x < 0.

129
130 CAPITOLUL 10. ŞIRURI DE NUMERE REALE

Propoziţia 10.2 Funcţia modul are următoarele proprietăţi:

1. |x + y| ≤ |x| + |y| , ∀x, y ∈ R;
2. |x − y| < ε ⇔ x ∈ (y − ε, y + ε) ;
3. |xy| = |x| |y| , ∀x, y ∈ R;
4. |−x| = |x| , ∀x ∈ R;
5. ||x| − |y|| ≤ |x − y| , ∀x, y ∈ R.
Demonstraţie. Demonstrăm inegalitatea 5.
|x| = |x − y + y| ≤ |x − y| + |y| ⇒ |x| − |y| ≤ |x − y| .
Analog obţinem
|y| = |y − x + x| ≤ |y − x| + |x| = |x − y| + |x| ⇒ − |x − y| ≤ |x| − |y| , deci − |x − y| ≤
|x| − |y| ≤ |x − y| , iar relaţia se deduce utilizând proprietatea 2.¥

10.1 Şiruri monotone

Definiţia 10.4 Un şir (an )n∈N se numeşte crescător dacă an ≤ an+1 , pentru n ∈ N şi este
strict crescător dacă an < an+1 , pentru n ∈ N. Un şir (an )n∈N se numeşte descrescător
dacă an ≥ an+1 , pentru n ∈ N şi este strict crescător dacă an > an+1 , pentru n ∈ N. Un
şir crescător sau descrescător se numeşte şir monoton. Un şir strict crescător sau strict
descrescător se numeşte strict monoton.
Se verifică uşor că orice subşir al unui şir monoton este un şir monoton.

10.2 Şiruri mărginite

Definiţia 10.3 Un şir (an )n∈N se numeşte mărginit dacă mulţimea termenilor şirului
este mărginită.
Observaţia 10.1 Un şir (an )n∈N este mărginit dacă există M > 0 astfel ı̂ncât |an | < M
(M se presupune independent de n).
Exemplul 10.1 Şirul an = (−1)n este mărginit, dar şirul bn = n sin nπ
2
nu este mărginit.

10.3 Şiruri convergente

Definiţia 10.5 Un şir de numere (an )n∈N are limita a ∈ R dacă ı̂n orice vecinătate a
lui a se află toţi termenii şirului cu excepţia unui număr finit de termeni ai şirului, adică
(an )n∈N are limita a dacă ∀V ∈ V(a), ∃nV ∈ N : ∀n ≥ nV ⇒ an ∈ V . Scriem lim an = a
n→∞
sau an → a.
Definiţia 10.6 Un şir de numere (an )n∈N se numeşte convergent dacă are limită ı̂n R.
Dacă şirul nu are limită sau are limită dar aceasta este ∞ sau −∞ atunci spunem că şirul
este divergent.
10.3. ŞIRURI CONVERGENTE 131

Teorema 10.1 (Teorema de caracterizare a unui şir convergent de numere reale)

Şirul de numere (an )n∈N se numeşte convergent la a ∈ R dacă şi numai dacă
∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε ⇒ |an − a| < ε.

Demonstraţie. Necesitatea. Fie lim an = a. Fie V ∈ V(a), V = (a − ε, a + ε) . Conform

n→∞
definiţiei ∃nε ∈ N : ∀n ≥ nε ⇒ an ∈ (a − ε, a + ε) ⇔ |an − a| < ε.
Suficienţa. Presupunem că ∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε ⇒ |an − a| < ε. Vom
arăta că lim an = a folosind definiţia limitei.
n→∞
Fie V o vecinătate arbitrară a lui a. Din definiţia vecinătăţii rezultă că ∃ε > 0 astfel
ı̂ncât (a − ε, a + ε) ⊂ V . Conform ipotezei pentru acest ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥
nε ⇒ an ∈ (a − ε, a + ε) ⊂ V. Aceasta implică faptul că lim an = a.¥
n→∞

Teorema 10.2 (Proprietăţi ale şirurilor convergente) 1. Limita unui şir de numere
reale, dacă există, este unică.
2. Orice subşir al unui şir convergent este convergent la aceeaşi limită.
3. Orice şir convergent este mărginit.

Demonstraţie. 1. Presupunem că şirul are două limite diferite, adică lim an = a şi
n→∞
lim an = b, a 6= b. Atunci avem
n→∞
∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε ⇒ |an − a| < 2ε ,
∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ n0ε ⇒ |an − b| < 2ε ,
atunci pentru ∀ε > 0, ∃N = max {nε , n0ε } astfel ı̂ncât ∀n ≥ N ⇒
|a − b| ≤ |a − an + an − b| ≤ |an − a| + |an − b| < ε.
Dar inegalitatea |a − b| < ε nu poate avea loc pentru orice ε > 0 decât dacă a = b
(deoarece |a − b| < 0 + ε ∀ε > 0 ⇒ |a − b| ≤ 0 conform Teoremei 9.7) ceea ce arată că
ipoteza a 6= b este falsă.
2. Dacă lim an = a atunci ı̂n afara oricărei vecinătăţi a lui a se află un număr finit de
n→∞
termeni ai şirului, deci cu atât mai mult un număr finit de termeni ai oricărui subşir al său.
Deci orice subşir al unui şir convergent are aceeaşi limită cu şirul iniţial.
3. Dacă lim an = a vom avea luând ε = 1 pentru ∀n ≥ n1 ⇒ |an − a| < 1 ⇒
n→∞
|an | = |a + an − a| ≤ |a| + |an − a| < |a| + 1 ⇒ ∀n ≥ n1 ⇒ |an | < |a| + 1. Dacă notăm
M = max {|a1 | , ..., |an1 −1 | , |a| + 1} rezultă |an | ≤ M, ∀n ∈ N.

Teorema 10.3 (Operaţii cu şiruri convergente) 1.Dacă (an )n∈N şi (bn )n∈N sunt două
şiruri convergente, şirul sumă este convergent atunci lim (an + bn ) = lim an + lim bn .
n→∞ n→∞ n→∞
Analog lim (an bn ) = lim an lim bn .
n→∞ n→∞ n→∞
2. Dacă (an )n∈N este convergent şi lim an = a 6= 0 atunci există un k ∈ N astfel ı̂ncât
n→∞
1 1
an 6= 0 pentru n ≥ k şi lim = .
n→∞ an a
132 CAPITOLUL 10. ŞIRURI DE NUMERE REALE

Demonstraţie. 1. Deoarece (an )n∈N şi (bn )n∈N sunt două şiruri convergente rezultă că
lim an = a şi lim bn = b. De aici rezultă că
n→∞ n→∞
∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε ⇒ |an − a| < 2ε ,
∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ n0ε ⇒ |bn − b| < 2ε ,
Dar |(an + bn ) − (a + b)| = |(an − a) + (bn − b)| ≤ |an − a| + |bn − b| < ε pentru ∀n ≥
max {nε , n0ε } , deci lim (an + bn ) = lim an + lim bn .
n→∞ n→∞ n→∞
Apoi |an bn − ab| = |an (bn − b) + (an − a)b| ≤ |an | |bn − b| + |an − a| |b| . Conform teore-
mei 10.2 punctul 3, (an ) este mărginit, |an | ≤ M, ∀n ∈ N , rezultă
|an bn − ab| ≤ M |bn − b| + |an − a| |b| ≤ A (|bn − b| + |bn − b|) < Aε < ε0 , de unde
lim (an bn ) = lim an lim bn , unde A = max {M, |b|} .
n→∞ n→∞ n→∞
2. Din lim an = a ⇒ ∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε ⇒ |an − a| < ε. Deoarece
n→∞
1
|a| = |(a − an ) + an | ≤ |an |+|an − a| , luând ε = µ 2
|a|¶⇒ |an | ≥ |a|−¯12 |a| = 12¯ |a| > 0 pentru
1 ¯1 1¯ |an − a|
n ≥ n 1 |a| . Deci pentru n ≥ n 1 |a| are sens şirul şi deoarece ¯¯ − ¯¯ = ≤
2 2 an an a |an | |a|
2 2 0 1 1 2 1 1
2 |an − a| < 2 ε < ε , (am folosit |an | ≥ 2 |a| ⇔ ≤ ) Rezultă lim = .¥
|a| |a| |an | |a| n→∞ an a
Din această teoremă decurg regulile de calcul posibile pentru operaţia de trecere la
limită.

Propoziţia 10.3 1. (Criteriul majorării pentru şiruri) Dacă bn ≥ 0, |an − a| ≤ bn , ∀n ≥

n0 şi lim bn = 0 atunci lim an = a.
n→∞ n→∞
2. Dacă lim an = a atunci lim |an | = |a| (reciproca nu este adevărată decât ı̂n cazul
n→∞ n→∞
a = 0).

Demonstraţie. 1. Deoarece lim bn = 0 atunci rezultă că ∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât
n→∞
∀n ≥ nε ⇒ |bn − 0| = |bn | < ε. Deoarece |an − a| ≤ bn rezultă că ∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel
ı̂ncât ∀n ≥ nε ⇒ |an − a| < ε şi deci convergenţa şirului (an )n∈N .
2. Deoarece lim an = a atunci ∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε ⇒ |an − a| < ε. Pe
n→∞
baza inegalităţii ||an | − |a|| ≤ |an − a| < ε rezultă că
∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε ⇒ ||an | − |a|| < ε
şi, conform teoremei de caracterizare a unui şir convergent de numere reale rezultă că
lim |an | = |a| . Pentru a observa că reciproca nu este adevărată, de exemplu considerăm
n→∞
an = (−1)n . Acest şir este divergent, dar şirul |an | = |(−1)n | = 1 este convergent.¥

Teorema 10.4 (Regula privind trecerea la limită ı̂n inegalităţi) Dacă şirurile (an )n∈N
şi (bn )n∈N sunt astfel ı̂ncât an ≥ bn pentru n ≥ n1 şi dacă lim an = a şi lim bn = b atunci
n→∞ n→∞
a ≥ b.

Demonstraţie. Fie sn = an − bn . Avem sn ≥ 0 dacă n ≥ n1 şi lim sn = a − b = s. Dacă

n→∞
s < 0 atunci din ∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε ⇒ |sn − s| < ε ⇒ s − ε < sn < s + ε
10.3. ŞIRURI CONVERGENTE 133

s s s
iar pentru ε = − > 0, avem sn < s + ε = s − = < 0 pentru ∀n ≥ max {nε , n1 } , ceea
2 2 2
ce contrazice faptul că sn ≥ 0, deci s = a − b ≥ 0.¥
În următoarea propoziţie reformulăm proprietatea de densitate a lui Q ı̂n R, şi a lui
R\Q ı̂n R ı̂n limbajul şirurilor şi demonstrăm densitatea lui R\Q ı̂n R.
Propoziţia 10.4 Pentru x ∈ R există (x0n )n∈N şir ı̂n Q astfel ı̂ncât lim x0n = x şi există
n→∞
(x00n )n∈N şir ı̂n R\Q astfel ı̂ncât lim x00n = x. Şirurile (x0n )n∈N şi (x00n )n∈N se pot alege
n→∞
monoton crescătoare sau monoton descrescătoare.
Demonstraţie.
µ Alegem ¶
1 1
x0n ∈ x − , x − ∩ Q (conform Teoremei de densitate a lui Q ı̂n R)
µ n n + 1
¶
00 1 1
şi xn ∈ x − , x − ∩ (R\Q) (conform Teoremei de densitate a lui R\Q ı̂n R).
n n+1
Deoarece
1 1
x − < x0n < x −
n n+1
1 00 1
şi x − < xn < x −
n n+1
1 1
rezultă că lim xn = lim x00n = x şi x0n < x −
0
< x0n+1 , x00n < x − < x00n+1 , ∀n ≥ 1.
n→∞ n→∞ n+1 n+1
Similar,
µ considerând ¶
1 1
x0n ∈ x + ,x + ∩Q
µ n+1 n¶
1 1
şi x00n ∈ x + ,x + ∩ (R\Q)
n+1 n
se obţin şiruri monoton descrescătoare cu limita x.
Teorema 10.5 Un şir monoton şi mărginit este convergent şi anume dacă (an )n∈N este
monoton crescător atunci lim an = sup {an |n ∈ N} iar dacă (an )n∈N este monoton de-
n→∞
screscător atunci lim an = inf {an |n ∈ N}.
n→∞

Demonstraţie. Dacă an ≤ an+1 , n ∈ N, şi |an | ≤ M, mulţimea A = {a1 , a2 , ..., an , ...}

admite o margine superioară. Fie L = sup {an |n ∈ N} . Din teorema de caracterizare a
marginii superioare rezultă că ∀ε > 0, ∃n1 ∈ N astfel ı̂ncât an1 > L − ε; rezultă L − ε <
an1 < an1 +1 < an1 +2 < ... ≤ L < L + ε ⇒ L − ε < an < L + ε pentru ∀n ≥ n1 . Cum ε a
fost ales arbitrar, rezultă lim an = sup {an |n ∈ N} .
n→∞
Cazul descrescător se reduce la cel considerat mai sus folosind şirul (−an )n∈N care este
crescător. ¥
Lema 10.1 (Lema intervalelor ı̂nchise)Dacă considerăm un şir de intervale ı̂nchise
de numere reale, (In )n∈N , In = [an , bn ] care satisfac condiţia In+1 ⊂ In , ∀n ∈ N, atunci
intersecţia lor este nevidă. Dacă, ı̂n plus, lim (bn − an ) = 0, atunci intersecţia constă
n→∞
dintr-un singur punct.
134 CAPITOLUL 10. ŞIRURI DE NUMERE REALE

a1 + b1
Demonstraţie. Fie [a1 , b1 ] ⊂ R un interval de lungime finită l. Fie c1 = şi
2
se notează cu [a2 , b2 ] un subinterval din R ı̂n care a2 = a1 şi b2 = c1 sau a2 = c1 şi
a2 + b2
b2 = b1 ; fie c2 = şi se notează cu [a3 , b3 ] un subinterval din R ı̂n care a3 = a2
2
şi b3 = c2 sau a3 = c2 şi b3 = b2 ; se continuă acest procedeu obţinându-se intervalele
[a1 , b1 ] ⊃ [a2 , b2 ] ⊃ ... ⊃ [an , bn ] ⊃ ... iar dacă ln = bn − an atunci ln → 0 şi există un singur
punct comun tuturor acestor intervale. Din construcţie rezultă inegalităţile a1 ≤ a2 ≤ ... ≤
an ≤ ... ≤ bn ≤ ... ≤ b2 ≤ b1 care pun ı̂n evidenţă două şiruri monotone (an )n∈N şi (bn )n∈N ,
mărginite, an ∈ [a1 , b1 ] şi bn ∈ [a1 , b1 ] care vor fi deci convergente, an → a, bn → b. Cum
l
bn − an = n−1 → 0, dacă n → ∞, rezultă a = b şi evident a ∈ [an , bn ] .
2
Teorema 10.6 (Lema Bolzano-Cesaro) Orice şir mărginit de numere reale conţine un
subşir convergent.

Demonstraţie. Dacă (an )n∈N este un şir mărginit, putem găsi două numere raţionale b şi
c+b
c astfel ı̂ncât b < an < c, ∀n ∈ N. Împărţim intervalul [b, c] ı̂n două părţi egale cu d = .
2
Numărul d este un număr raţional. În unul din intervalele [b, d] sau [d, c] există o infinitate
de termeni ai şirului, deoarece reuniunea lor conţine toţi termenii şirului. Fie [b, d] acest
interval. Îl notăm cu [b1 , c1 ] şi
c−b
b ≤ b1 < c1 ≤ c, c1 − b1 = ,
2
Procedeu se continuă. Fie un interval [bn , cn ] , (bn , cn sunt numere raţionale) care conţine
o infinitate de termeni ai şirului (an )n∈N ,
c−b
cn − bn = n .
2
cn + bn
Împărţim segmentul [bn , cn ] ı̂n două părţi egale cu numărul raţional dn = . Unul
2
din segmentele [bn , dn ] sau [dn , cn ] conţine o infinitate de termeni ai şirului (an )n∈N . Notăm
cu [bn+1 , cn+1 ] unul din aceste două segmente care conţine o infinitate de termeni ai şirului
(an )n∈N . Avem
c−b
cn+1 − bn+1 = n+1 şi bn ≤ bn+1 < cn+1 ≤ cn .
2
Am obţinut astfel două şiruri de numere raţionale, (bn ) şi (cn ) , cu proprietăţile:
1. b1 ≤ b2 ≤ ... ≤ bn ≤ ...
2. c1 ≥ c2 ≥ ... ≥ cn ≥ ...
c−b
3. cn − bn = n , bp > aq , p, q, n ∈ N.
2
4. Fiecare din intervalele [bn , cn ] conţine o infinitate de termeni ai şirului (an )n∈N .
Din Lema 10.1 rezultă că există un singur număr a0 astfel ı̂ncât
bn ≤ a0 ≤ cn pentru orice n ∈ N.
Construim acum un subşir al şirului (an ) convergent către a0 . Fie an1 un element al
şirului (an ) , an1 ∈ [b1 , c1 ] . Deoarece intervalul [b2 , c2 ] conţine o infinitate de termeni ai
şirului (an ) există un termen al şirului an2 ∈ [b2 , c2 ] cu n2 > n1 . Să presupunem că alegem
10.3. ŞIRURI CONVERGENTE 135
¡ ¢
termenii şirului anp ∈ [bp , cp ] , ∀p ∈ N. Şirul astfel construit anp este un subşir al şirului
(an ) . Demonstrăm că este convergent la a0 .
¯ ¯ c−b
Deoarece bp ≤ a0 ≤ cp , bp ≤ anp ≤ cp ⇒ ¯anp − a0 ¯ ≤ cp − bp = p
¯ 2 ¯ ¡ ¢
Dar pentru orice ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât pentru p ≥ nε ⇒ ¯anp − a0 ¯ < ε, deci anp
este convergent.¥
În definiţia convergenţei unui şir intervine limita şirului care numai ı̂n rare cazuri este
cunoscută. Cauchy a dat un criteriu pentru a determina dacă un şir este convergent, fără
să intervină limita şirului considerat.

Definiţia 10.4 Un şir (an )n∈N se numeşte şir Cauchy sau şir fundamental dacă

∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n, m ≥ nε , |am − an | < ε, (10.1)

sau, ı̂ntr-o formulare echivalentă,

∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε şi ∀p ∈ N, |an+p − an | < ε. (10.2)

X
n
cos(kα)
Exemplul 10.2 Şirul an = , n ≥ 0, este un şir Cauchy.
k=0
2k

Într-adevăr, ¯ ¯
¯ X
n+p ¯ n+p
X µ ¶
¯ cos(kα) ¯ 1 1 1 1
|an+p − an | ≤ ¯ ¯≤ = n+1 1 − p−1 < n+1 < ε,
¯ 2k ¯ 2k 2 2 2
£ k=n+1
¡ 1 ¢¤ k=n+1
∀n ≥ nε = log2 ε , ∀p ≥ 1.

X
n
1
Exemplul 10.3 Şirul an = , n ≥ 0, nu este un şir Cauchy.
k=1
k

Arătăm că ∃ε > 0 astfel ı̂ncât ∀n ∈ N ,∃kn , mn ≥ n astfel ı̂ncât |akn − amn | ≥ ε. Luăm
kn = 2n, mn = n şi rezultă
1 1 n 1
a2n − an = + ... + > = = ε, ∀n ≥ 1.
n+1 2n 2n 2

Teorema 10.7 (Criteriul general al lui Cauchy) Un şir (an )n∈N este convergent dacă
şi numai dacă este şir Cauchy.

Demonstraţie. Necesitatea. Presupunem că şirul (an )n∈N este convergent şi lim an = a,
n→∞
deci
∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε ⇒ |an − a| < 2ε
şi deci şi |an+p − a| < 2ε , ∀p ∈ N, deoarece n + p > n ≥ nε . Rezultă că
|an+p − an | = |an+p − a + a − an | ≤ |an+p − a| + |a − an | < 2ε + 2ε < ε.
136 CAPITOLUL 10. ŞIRURI DE NUMERE REALE

Suficienţa. Fie (an )n∈N un şir Cauchy. Demonstrăm că este convergent ı̂n mai multe
etape:
1. demonstrăm că este mărginit,
2. există un subşir convergent, conform Lemei lui Bolzano Cesaro,
3. demonstrăm că limita acestui subşir este şi limita şirului.
1. Fixăm ı̂n (10.2) n = k. Conform (10.2) |ak+p − ak | < ε, ∀p ∈ N, deci cu excepţia ter-
menilor a1 , a2 , ..., ak−1 toţi ceilalţi termeni ai şirului (ak+p ) se află ı̂n intervalul (ak − ε, ak + ε) .
Luând m = min {a1 , a2 , ..., ak , ak − ε} şi M = max {a1 , a2 , ..., ak , ak + ε} rezultă că an ∈
[m, M ] , ∀n ∈ N. De aici rezultă că orice şir Cauchy este mărginit.
2. Conform Lemei lui Bolzano Cesaro acest şir admite un subşir convergent. Fie acesta
(akn )n∈N şi lim akn = a.
kn →∞
3. Demonstrăm că lim an = a.
n→∞
Fie ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât pentru orice n ≥ nε şi orice p ∈ N atunci |an+p − an | < 2ε .
Fie kn ≥ nε cu |akn − a| < 2ε . Aceasta rezultă deoarece lim akn = a.
n→∞
ε ε
Deci ∀n ≥ nε , |an − a| < |an − akn | + |akn − a| < 2
+ 2
= ε, deci lim an = a.¥
n→∞

Definiţia 10.5 Se numeşte vecinătate a lui ∞ o mulţime V ⊂ R cu proprietatea ∃a ∈ R

astfel ı̂ncât (a, ∞) ⊂ V.

Definiţia 10.6 Se numeşte vecinătate a lui −∞ o mulţime V ⊂ R cu proprietatea ∃a ∈ R

astfel ı̂ncât (−∞.a) ⊂ V.

Definiţia 10.7 Spunem că şirul de numere reale (an )n∈N are limita ∞, notat lim an = ∞,
n→∞
dacă ∀V vecinătate a lui ∞, ∃nV ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nV , n ∈ N, an ∈ V.

Definiţia 10.8 Spunem că şirul de numere reale (an )n∈N are limita −∞, notat lim an =
n→∞
−∞, dacă ∀V vecinătate a lui -∞, ∃nV ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nV , n ∈ N, an ∈ V.

O aplicaţie importantă priveşte existenţa numărului e.

µ ¶n
1
Propoziţia 10.5 a) Şirul an = 1 + , n ≥ 1 este monoton şi mărginit.
n
1 1 X n
1
b) Şirul bn = 1 + + ... + = , n ≥ 0, (0! = 1) este monoton crescător şi
1! n! k=0
k!
mărginit.
def
c) lim an = lim bn = e.
n→∞ n→∞
d) e ∈ R\Q.

Demonstraţie. a)+b) Observăm că

Xn Xn Xn µ ¶ µ ¶
k 1 n(n − 1)...(n − k + 1) 1 k−1 1
an = Cn k = 2 + =2+ 1− ... 1 −
k=0
n k=2
nk k! k=2
n n k!
10.3. ŞIRURI CONVERGENTE 137

pentru n ≥ 2. Atunci
n+1 µ
X ¶ µ ¶
1 k−1 1
an+1 =2+ 1− ... 1 − > an , (10.3)
k=2
n+1 n + 1 k!

j j
observând că 1 − <1− , 1 ≤ j ≤ k − 1, ∀k ≥ 2. Din (10.3) rezultă
n n+1
Xn
1
2 ≤ an ≤ 2 + = bn , ∀n ≥ 1.
k=2
k!
Observăm că pentru k ≥ 2, k! = 2 · 3 · · · k ≥ 2k−1 , deci
1
Xn
1 Xn
1 1 1 −
≤ = · 2n−1 = 1 − 1 < 1,
k! k=2 2 k−1 2 1 2n−1
k=2 1−
2
rezultând 2 ≤ an ≤ bn < 3, ∀n ≥ 1 şi am demonstrat că (an )n este monoton crescător şi
1
mărginit; bn este mărginit şi deoarece bn+1 − bn = > 0, rezultă (bn )n este monoton
(n + 1)!
crescător. Rezultă că există limitele
a = lim an ≤ b = lim bn .
n→∞ n→∞
c) Fie p ∈ N, p ≥ 2, p fixat şi fie n ≥ p. Atunci
Xn µ ¶ µ ¶ X p µ ¶ µ ¶
1 k−1 1 1 k−1 1
an = 2 + 1− ... 1 − ≥2+ 1− ... 1 − .
k=2
n n k! k=2
n n k!
Xn
1
Pentru n → ∞ obţinem a ≥ 2 + = bp . Deoarece p a fost ales arbitrar, rezultă că
k=2
k!
b ≤ a şi ı̂n final a = b = e.
d) Observăm la ı̂nceput că
n+p
X ∙ ¸
1 1 1 1
bn+p − bn = < 1+ + ... + =
k=n+1
k! (n + 1)! n+2 (n + 2)p−1
µ ¶p
1
1−
1 n+2 1 n+2 1
= < < , ∀p ≥ 1.
(n + 1)! 1 n! (n + 1) 2 n · n!
1−
n+2
1
Pentru p → ∞ rezuktă e − bn < , ∀p ≥ 1, estimare utilă pentru calcularea aproxi-
n · n!
mativă a lui e cu o precizie dată.
θn p
Rezultă că e = bn + , θn ∈ (0, 1) . Presupunem că e = , p, q ∈ N ∗ , (p, q) = 1 (p, q
n · n! q
prime ı̂ntre ele). Atunci
p X 1
n
θn
= + , θn ∈ (0, 1) .
q k=0
k! n · n!
deci, pentru n > q
138 CAPITOLUL 10. ŞIRURI DE NUMERE REALE

X
n
p · n · 1 · 2 · ...(q − 1)(q + 1).....n = n2 (n − 1)....(n − k + 1) + θn
k=0
şi rezultă θn ∈ Z ∩ (0, 1) = ∅. Prin urmare e ∈ R\Q.¥
Următorul criteriu şi consecinţele sale permit calculul unor limite prin deducerea la
cazuri mai simple:

Teorema 10.8 (Cesaro-Stolz) Fie (an )n∈N şi (bn )n∈N două şiruri de numere reale cu pro-
prietăţile:
1. (bn )n∈N este strict monoton şi nemărginit,
an+1 − an
2. există lim = A.
n→∞ bn+1 − bn
an
Atunci există lim = A.
n→∞ bn

Consecinţa 10.1 Dacă şirul (an )n∈N converge spre a, atunci şirul (Sn )n∈N unde
a1 + a2 + ... + an
Sn = ,
n
converge către aceeaşi limită a.

Demonstraţie. Aplicăm criteriul Cesaro-Stolz şirurilor (Sn )n∈N şi (n) ,

Sn+1 − Sn an
lim = lim = a.¥
n→∞ n + 1 − n n→∞ 1

Consecinţa 10.2 Dacă şirul de numere pozitive (an )n∈N converge spre a, atunci şirul
√ √
a1 , a1 a2 , ..., n a1 a2 ...an tinde de asemenea către a.

√ ln a1 + ln a2 + ... + ln an
Demonstraţie. Considerăm şirul ln n a a ...a =
1 2 n
n
Aplicăm criteriul Cesaro-Stolz şirurilor (ln an )n∈N şi (n) ,
ln a1 + ... + ln an + ln an+1 − (ln a1 + ... + ln an ) ln an+1
lim = lim = ln a de unde
n→∞ n+1−n n→∞ 1
rezultă concluzia.¥
µ ¶
an+1
Consecinţa 10.3 Dacă şirul de numere , converge spre a, an > 0, atunci şi
an n∈N
√
lim n an = a.
n→∞

r
√ a1 a2 an
Demonstraţie. Scriem n an = n ··· . Aplicând consecinţa 10.2 şierului b1 =
1 a1 an−1
a1 an
, ..., bn = obţinem rezultatul.
1 an−1

un
Exerciţiul 10.1 Să se calculeze lim xn , dacă xn = , u > 0.
n→∞ n
10.3. ŞIRURI CONVERGENTE 139

Rezolvare. Notăm an = un , bn = n. Şirul (bn )n∈N satisface condiţiile criteriului lui

Cesaro-Stolz, deci
an+1 − an un+1 − un
lim = lim = (u − 1) lim un ,
n→∞ bn+1 − bn n→∞ n + 1 − n n→∞
rezultă ½
0, dacă u ≤ 1,
lim an =
n→∞ ∞, dacă u > 1.
√
n
n!
Exerciţiul 10.2 Să se calculeze lim an , dacă an = .
n→∞ n
r
n! n!
Rezolvare. Observăm că an = n n . Dacă notăm bn = n , atunci
n n
bn+1 (n + 1)! nn nn
= · = .
bn (n + 1)n+1 n! (n + 1)n
Deci
bn+1 nn 1 1
lim = lim = lim = .
n→∞ bn n→∞ (n + 1)n n→∞ (1 + 1 )n e
n
√ bn+1 1
Conform Consecinţei 10.3 deducem că lim an = lim n bn = lim = .
n→∞ n→∞ n→∞ bn e
√
Exerciţiul 10.3 Să se calculeze lim xn , dacă xn = n n.
n→∞

Rezolvare. Dacă notăm bn = n, atunci

bn+1 n+1
= .
bn n
Deci
bn+1 n+1
lim = lim = 1.
n→∞ bn n→∞ n
√
n
bn+1
Conform Consecinţei 10.3 deducem că lim xn = lim bn = lim = 1.
n→∞ n→∞ n→∞ bn

10.3.1 Puncte limită

Definiţia 10.7 Un număr a este un punct limită a şirului (an )n∈N dacă orice vecinătate
V a lui a conţine o infinitate de termeni ai şirului (numărul a poate să aparţină sau nu
şirului).

Dacă notăm cu L mulţimea punctelor limită a şirului mărginit (an )n∈N , se numeşte
limită superioară a şirului (an )n∈N marginea superioară L a mulţimii L şi se notează
L = sup L =lim sup an = liman .
Marginea inferioară l a mulţimii L se numeşte limită inferioară a şirului (an )n∈N şi se
notează
l = inf L = lim inf an = liman .
Evident liman ≤ liman .
140 CAPITOLUL 10. ŞIRURI DE NUMERE REALE
¡ nπ ¢
Exemplul 10.4 Şirul √
sin 3 , n ∈ N are √
L = 1, l = −1 şi şapte puncte limită l1 =
−1, l2 = − 12 .l3 = − 23 , l4 = 0, l5 = 12 , l6 = 23 , l7 = 1.
¡ n ¢
Exemplul 10.5 Şirul n+1 , n ∈ N are l = L = 1.

Teorema 10.9 Un şir este convergent dacă şi numai dacă l = L = a.

Demonstraţie. Necesitatea. Dacă şirul este convergent rezultă ∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel
ı̂ncât ∀n ≥ nε ⇒ |an − a| < ε ⇔ a − ε < an < a + ε, deci la stânga lui a − ε se găseşte
un număr finit de termeni ai şirului, iar la dreapta lui a + ε se găseşte un număr finit de
termeni ai şirului, deci a este şi limită superioară şi limită inferioară, deci l = L = a.
Suficienţa. Dacă l = L = a, atunci conform proprietăţilor lui l şi L, pentru ∀ε > 0 la
stânga lui l − ε se va găsi un număr finit de termeni ai şirului, iar la dreapta lui l + ε se
va găsi tot un număr finit de termeni ai şirului, deci de la un rang nε toţi termenii şirului
satisfac inegalitatea |an − a| < ε.¥