NOTE DE CURS

ŞIRURI DE NUMERE REALE

Notele de curs se completează cu explicaţiile suplimentare, graficele

şi exemplele predate la curs!
Definitie 0.1. Fie A ⊂ R şi fie b ∈ R atunci spunem că b este un
majorant(respectiv minorant) pentru mulţimea A dacă a ≤ b pentru
orice a ∈ A.
Exemplu 0.2. Fie A = {2, 3, 5, 6, 9}. Atunci b = 9 este un majorant
pentru A. Un alt majorant pentru A este şi b = 10. Un minorant
pentru mulţimea A este de exemplu 2 sau 1.
Definitie 0.3. Se numeşte margine superioară (respectiv inferioară) a
mulţimii A şi se notează cu sup A (respectiv inf A) cel mai mic majorant
(respectiv cel mai mare minorant) al mulţimii A.
Pentru exemplul de mai sus sup(A) = 9 şi inf(A) = 2.
Observatia 0.4. M = sup A dacă şi numai dacă
(
M ≥ a pentru orice a ∈ A
.
∀ε > 0∃aε ∈ A astfel incat M − ε < aε
Observatia 0.5. m = inf A dacă şi numai dacă
(
m ≤ a pentru orice a ∈ A
.
∀ε > 0∃aε ∈ A astfel incat aε < m + ε
Teorema 0.6. Orice mulţime majorată (respectiv minorată) de numere
reale are margine superioară (respectiv margine inferioară).
Teorema nu este adevarată pentru mulţimea numerelor raţionale Q.
De exemplu mulţimea A = {x ∈ Q; √x2 < 2} este majorată ı̂n Q dar nu
există sup A ∈ Q deoarece sup A = 2 ∈/ Q.

1. Şiruri de numere reale

1.1. Şiruri de numere reale. Un şir de numere reale este o mulţime
de numere reale ı̂ntr-o ordine predefinită
a1 , a2 , a3 , . . . , an , . . .
1
2 ŞIRURI DE NUMERE REALE

unde a1 este numit primul termen, a2 al doilea termen, an termenul

general al şirului. Şirul {a1 , a2 , a3 , . . . , an , . . . } poate fi notat {an },
{an }∞
n=1 , (an )n≥1 , (an )n∈N∗ .
De exemplu, şirul {1, 12 , 31 , . . . } poate fi scris folosind formula celui de-
al n-lea termen an = n1 . Putem vizualiza acest şir desemnând termenii
pe o dreaptă sau ı̂ntr-un grafic.

Observăm din grafic faptul că an = n1 se apropie din ce ı̂n ce mai

mult de 0 când n creşte. De fapt, putem găsi termeni ai şirului oricât
de mici făcându-l pe n suficient de mare. Vom scrie
1
lim = 0.
n→∞ n

Conceptul de limită pentru un şir apare când folosim reprezentarea

cu zecimale a numerelor reale. De exemplu,
a1 = 3, 1
a2 = 3, 14
a3 = 3, 141
a4 = 3, 1415
a5 = 3, 14159
ş. a. m. d.
lim an = π.
n→∞

Observatia 1.1. Unele şiruri pot fi definite dând formula termenului

general. Să notăm faptul că n nu trebuie neapărat să plece de la 1.
Exemplul 1.
 NOTE DE CURS 3

n
• şirul { n+1 }∞
n=1 , an =
n
n+1
şi este
1 2 3 4 n
{ , , , ,..., , . . . };
2 3 4 5 n+1

√ √
• şirul { n − 3}∞
n=3 , a n = n − 3, n ≥ 3 şi este
√ √ √
{0, 1, 2, 3, . . . , n − 3, . . . }.
Exemplul 2. Să se găsească formula termenului general al şirului
3 4 5 6 7
{ ,− , ,− , , . . . }.
5 25 125 625 3125
Acesta este an = (−1)n+1 n+2
5n
.
n
Exemplul 3. Un şir având termenul general an = n+1
poate fi
desenat după cum urmează.

Figura ne arată că şirul se apropie de 1 când n este mare. De fapt

diferenţa
n 1
1− =
n+1 n+1
poate fi oricât de mică dacă n este suficient de mare. Vom scrie
n
limn→∞ n+1 = 1 şi ı̂n general limn→∞ an = L.

Definitie 1.2. Un şir {an } de numere reale are limita L şi scriem
limn→∞ an = L sau an → L când n → ∞ dacă termenii şirului an sunt
cât de aproape vrem de L luându-l pe n suficient de mare.
4 ŞIRURI DE NUMERE REALE

Dacă limn→∞ an există şi este finită spunem că şirul {an } este con-
vergent. În figura următoare sunt două şiruri care au limita L.

O versiune mai precisă a definiţiei este următoarea.

Definitie 1.3. Un şir {an } de numere reale are limita L(finită) şi
scriem limn→∞ an = L sau an → L când n → ∞ dacă pentru orice
ε > 0 există un număr natural corespunzător N = Nε (care depinde de
ε) astfel ı̂ncât dacă n > N atunci |an − L| < ε.

Cu alte cuvinte, indiferent cât de mic alegem intervalul (L − ε, L + ε)

există un N astfel ı̂ncât toţi termenii şirului de la aN +1 ı̂n colo sunt ı̂n
acest interval.
 NOTE DE CURS 5

Definitie 1.4. limn→∞ an = ∞( respectiv − ∞) ı̂nseamnă că pentru

orice număr pozitiv M există un număr natural N astfel ı̂ncât dacă
n > N atunci an > M ( respectiv < −M ). Dacă limn→∞ an = ±∞
atunci spunem că şirul {an } este divergent.
Proprietăţi Dacă {an } şi {bn } sunt şiruri convergente de numere
reale şi dacă c este o constantă atunci
(1) limn→∞ (an + bn ) = limn→∞ an + limn→∞ bn ;

(2) limn→∞ can = c limn→∞ an ;

(3) limn→∞ c = c;

(4) limn→∞ (an · bn ) = limn→∞ an · limn→∞ bn ;

an limn→∞ an
(5) limn→∞ bn
= limn→∞ bn
dacă limn→∞ an 6= 0;

(6) limn→∞ apn = (limn→∞ an )p dacă p > 0 şi an > 0.

Teorema 1.5. (Teorema cleştelui) Dacă an ≤ bn ≤ cn pentru n ≥ n0
şi dacă limn→∞ an = limn→∞ cn = L atunci şi limn→∞ bn = L.
6 ŞIRURI DE NUMERE REALE

Teorema 1.6. Dacă limn→∞ |an | = 0 atunci şi limn→∞ an = 0.

Definitie 1.7. Un şir {an }n≥1 de numere reale este mărginit dacă ex-
istă M > 0 astfel ı̂ncât |an | ≤ M , pentru orice n ≥ 1. (Sau dacă există
C1 , C2 ∈ R astfel ı̂ncât C1 ≤ an ≤ C2 pentru orice n ≥ 1.)
Exemplu 1.8. Exemple de şiruri mărginite:
1, 0, 1, 0, 1, 0, . . . ,;
1, 1, 1, . . . ,;
1, 21 , 31 , . . . ,.
Exemple de şiruri nemărginite:
1, 2, 3, . . . ,;
2, 4, 6, . . . ;
1, 3, 5, . . . ,;
−1, −2, −3, . . . .
Definitie 1.9. Un şir (an )n≥1 se numeşte şir monoton crescător dacă
a1 ≤ a2 ≤ a3 ≤ . . . an ≤ an+1 ≤ . . . şi se numeşte şir monoton
descrescător dacă a1 ≥ a2 ≥ a3 ≥ · · · ≤ an ≥ an+1 ≥ . . . . Dacă ine-
galităţile de mai sus sunt stricte atunci şirul se numeşte strict monoton.

2. Probleme propuse
1.
(1) Ce este un şir?

(2) Ce ı̂nseamnă că limn→∞ an = 8?

(3) Ce ı̂nseamnă că limn→∞ an = ∞?

2.
(1) Ce este acela un şir convergent? Daţi două exemple.

(2) Ce este un şir divergent? Daţi două exemple.

3. Scrieţi primii cinci termeni ai şirului
2n
(1) an = 2n+1 ;
n2 −1
(2) an = n2 +1
;
(−1)n−1
(3) an = 5n
;

(4) an = cos nπ
2
;
 NOTE DE CURS 7

1
(5) an = (n+1)!
;

(6) a1 = 1, an+1 = 5an − 3;

an
(7) a1 = 6, an+1 = n
;
an
(8) a1 = 2, an+1 = an +1
;

(9) a1 = 2, a2 = 1, an+1 = an − an−1 .

4. Determinaţi formula termenului general an al şirului dacă şirul
este
(1) { 12 , 14 , 16 , 81 , 10
1
, . . . };

(2) {4, −1, 41 , − 16

1 1
, 64 , . . . };

(3) {−3, 2, − 34 , 98 , − 16
27
, . . . };

(4) {5, 8, 11, 14, 17, . . . };

(5) { 12 , − 43 , 94 , − 16
5 6
, 25 , . . . };

(6) {1, 0, −1, 0, 1, 0, −1, 0, . . . }.

5. Calculaţi primii zece termeni ai şirului şi apoi reprezentâţi grafic
termenii şirului. Pare să aibă şirul limită? Dacă da, calculaţi-o dacă
nu, explicaţi de ce.
3n
(1) an = 1+6n
;
(−1)n
(2) an = 2 + n
;

n
(3) an = 1 + − 12 ;
10n
(4) an = 1 + 9n
.
6. Determinaţi dacă şirul este convergent sau divergent. Dacă este
convergent, calculaţi limita.
3+5n2
(1) an = n+n2
;
3+5n2
(2) an = 1+n
;
n4
(3) an = n3 −2n
;
8 ŞIRURI DE NUMERE REALE

(4) an = 2 + (0.86)n ;

(5) an = 3n 7−n ;
√
3 n
(6) an = √
n+2
;
√
(7) an = e−1/ n
;
4n
(8) an = 1+9n
;
q
1+4n2
(9) an = 1+n2
;
nπ


(10) an = cos n+1
;
2
(11) an = √ n ;
3
n +4n

(12) an = e2n/(n+2) ;
(−1)n
(13) an = √ ;
2 n

(2n−1)!
(14) { (2n+1)! };
ln n
(15) { ln(2n) };

(16) {sin n};

(17) an = ln(n + 1) − ln n;
cos2 n
(18) an = 2n
;

(19) an = n sin(1/n);

(20) an = 2−n cos(nπ);

2 n


(21) an = 1 + n
;
√
(22) an = n
n;

(23) an = ln(2n2 + 1) − ln(n2 + 1);

 NOTE DE CURS 9
√ √
(24) an = n+2− n + 1;

(25) {0, 1, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 1, . . . };

(26) { 11 , 13 , 12 , 41 , 13 , 15 , 14 , 16 , . . . }.
7. Determinaţi dacă şirul definit mai jos este convergent sau divergent:
a1 = 1, an+1 = 4 − an for n ≥ 1.
Ce se ı̂ntâmplă dacă primul termen este a1 = 2?
8.
(1) Dacă {an } este convergent, arătaţi că
lim an+1 = lim an .
n→∞ n→∞

(2) Un şir {an } este definit de a1 = 1 şi an+1 = 1/(1 + an ), pentru

n ≥ 1. Presupunând că {an } este convergent, aflaţi limita sa.
9. Presupunem că şirul {an } este descrescător şi că toţi termenii săi
sunt cuprinşi ı̂ntre numerele 5 şi 8. Explicaţi de ce şirul are limită. Ce
puteţi spune despre valoarea limitei?
10. Determinaţi dacă şirul este crecător, descrescător sau nu este
monoton Este şirul mărginit?
(1) an = cos n;
1
(2) an = 2n+1
;
1−n
(3) an = 2+n
;

(4) an = n(−1)n .
11. Arătaţi că dacă limn→∞ an = 0 şi {bn } este mărginit atunci
limn→∞ (an bn ) = 0.
3
12. Şirul { n+5 } este strict descrescător.
3 3 3
Soluţie Într-adevăr, n+5 > (n+1)+5 = n+6 şi astfel an > an+1 , pentru
orice n ≥ 1.
13. Arătaţi că şirul cu termenul general an = n2n+1 este descrescător.
Soluţie Trebuie să arătăm că an+1 ≤ an pentru orice n ≥ 1 adică
n+1 n
≤
(n + 1)2 + 1 n2 + 1
ceea ce este chivalent cu n3 +n2 +n+1 ≤ n3 +2n2 +2n adică 1 ≤ n2 +n.
Cum n ≥ 1 este evident că 1 ≤ n2 + n.
14. Stabiliţi dacă şirul {an } definit prin relaţia de recurenţă a1 = 2,
an+1 = 21 (an + 6).